Sunteți pe pagina 1din 65

Cuprins

EDITORIAL
1. Prof. Dr. E. Hutu
In memoriam oameni care au fost… ________________________________________________ 91

SÅNÅTATE ORALÅ
2. Mihaela-Adina Dumitrache, Roxana Ranga, Loredana Dumitra¿cu, Ruxandra Moraru
Motiva¡ia profesionalå a angaja¡ilor în managementul cabinetului dentar ________________ 92
3. Mihaela-Adina Dumitrache, Ruxandra-Ioana Moraru, Loredana Dumitra¿cu, Roxana Ranga
Teoria motiva¡iei umane în determinismul comportamentului uman ______________________ 96

OCLUZOLOGIE
4. Simona Andreea Sandu, E. Hutu
Corela¡ia dintre diagnosticul de ocluzie ¿i determinarea rela¡iilor intermaxilare
la edentatul par¡ial ________________________________________________________________ 99

ODONTOLOGIE
5. Cornelia Bîcle¿anu, V. Cherlea, Ana Maria Pangicå
Aspecte clinice ¿i terapeutice în estetica dentarå. Partea 1 _____________________________ 105
6. Roxana Ranga, Adina Dumitrache, C. Comes, A. Iliescu
Perspective în screening-ul cariei incipiente _________________________________________ 110

PARODONTOLOGIE
7. Alexandrina Lizica Dumitrescu
Evaluarea anxietå¡ii ¿i a depresiei în etiopatogenia afec¡iunilor parodontale _____________ 115

PROTETICÅ DENTARÅ
8. Elena-Gabriela Despa, T. Ionescu, D. Chiru, E. Hutu
Restauråri protetice în corela¡ie cu morfofiziologia câmpului protetic edentat total _______ 122
9. T. Ionescu, Elena-Gabriela Despa, D. Chiru, E. Hutu
Câteva aspecte clinice ale edenta¡iei par¡iale ce necesitå tratament protetic mobilizabil ____ 128

REABILITARE ORALÅ
10. M. Carabela, M.Burliba¿a, Ileana Ionescu, A. Iliescu, F. Georgescu
Medicina stomatologicå din perspectiva praxiologicå _______________________________ 135

RADIOLOGIE DENTARÅ
11. Gabriela Haghieac, T. Farca¿iu, Cåtålina Farca¿iu
Investigarea radiologicå a articula¡iei temporo-mandibulare ________________________ 139

CHESTIONAR _____________________________________________________________________ 144


Revista
STOMATOLOGIA
Volumul LII
Nr. 3-4 / 2006

Redactor responsabil:
Prof. Dr. Em. Hutu
Redactor responsabil adjunct:
Dr. M.-V. Constantinescu
Secretari responsabili de redac¡ie:
Prof. Dr. Rodica Luca
Dr. Gabriela Elena Despa
Dr. E. Popa
Consiliul ¿tiin¡ific:
Conf. Dr. Cornelia Bâcle¿anu (Bucure¿ti)
Prof. Dr. C. Burliba¿a (Bucure¿ti)
Prof. Dr. V. Cherlea (Bucure¿ti)
Prof. Dr. Elvira Cocârlå (Cluj-Napoca)
Prof. Dr. M. Cråi¡oiu (Craiova)
Prof. Dr. L. Ene (Bucure¿ti)
Prof. Dr. Norina Forna (Ia¿i)
Prof. Dr. N. Gånu¡å (Bucure¿ti)
Dr. I.B.T. Georgescu (Bucure¿ti)
Prof. Dr. Ov. Grivu (Arad)
Prof. Dr. A. Iliescu (Bucure¿ti)
Prof. Dr. S. Ioni¡å (Bucure¿ti)
Conf. Dr. D.A. Mari¿ (Constan¡a)
G-ral Prof. Dr. T.A. Mihai (Bucure¿ti)
Prof. Dr. Mihaela Påuna (Bucure¿ti)
Prof. Dr. S. Popa (Oradea)
Prof. Dr. Valentina Scântei-Dorobå¡ (Ia¿i)
Prof. Dr. V. Sebe¿an (Sibiu)
Prof. Dr. D. Slåvescu (Bucure¿ti)
Conf. Dr. L. Zetu (Ia¿i)
ISSN 1220-1898
Editura Medicalå AMALTEA
Coordonator: Dr. M.C. Popescu
Tehnoredactare: Petronella Andrei, Gabriela Cåpitånescu
Redactare ¿i corecturå: Ana-Maria Murariu
Produc¡ie: Mihaela Conea
Distribu¡ie: Mihaela & George Stanca
Publicitate: Email: amr@medica.ro
EDITORIAL
1
IN MEMORIAM
OAMENI CARE AU FOST…
Prof. Dr. Emilian Hutu

Pe 30 noiembrie anul curent se împlinesc cinci sanitare la exploatårile miniere ¿i forestiere, reali-
ani de la plecarea spre cele ve¿nice a colegului nostru zarea bazelor dispensarizårii în unele specialitå¡i
Conf. Univ. Dr. Petrache Ciobotaru. medicale).
Nåscut în 12 decembrie 1926 în localitatea Mo- În 1954 devine student al Facultå¡ii de Medicinå
vili¡a-Vrancea a început de tânår activitatea în Generalå Bucure¿ti, unde studiazå pânå în 1957
domeniul sanitar, în 1945, în calitate de cadru când, atras de stomatologie, reu¿e¿te så se transfere
mediu la caravana antiexantematicå din Ardealul la Facultatea de Stomatologie din Bucure¿ti.
de Nord. În 1959 reu¿e¿te la concursul de internat la dis-
În aceste condi¡ii-eroice – ¿i atât de periculoase – ciplina de Farmacologie, iar în 1960 devine medic
a manifestat pricepere ¿i devotament. stomatolog.
Brigada din care a fåcut parte a fost repartizatå În 1961 este numit ¿ef de serviciu la Policlinica
în jude¡ul Bistri¡a Nåsåud. 10, iar în 1971, prin concurs, ocupå postul de asis-
Aici a condus o echipå mobilå de luptå în focar tent universitar la disciplina de Proteticå Dentarå
pentru depistarea noilor cazuri de îmbolnåvire, a Facultå¡ii de Stomatologie Bucure¿ti.
efectuând un triaj epidemiologic în trecåtorile Bâr-
În 1972 î¿i sus¡ine teza de doctorat, în 1973
gåului ¿i Rodnei, ini¡iind carantinå ¿i luând måsuri
devine medic primar ¿i în 1980 conferen¡iar la
de deparazitare a popula¡iei.
disciplina de Policlinicå Stomatologicå cu sediul în
Pentru rezultatele ob¡inute, echipa din care a
Regie.
fåcut parte a fost eviden¡iatå de ministrul sånåtå¡ii
Dr. Ciobotaru Petrache s-a afirmat în perma-
Prof. Dr. Bagdazar.
nen¡å ca un desåvâr¿it practician îmbinând acti-
Dupå încheierea campaniei din Ardeal a trecut
în Moldova, unde a continuat aceea¿i activitate. vitatea practicå, efectuarea lucrårilor protetice, cu
Dupå absolvirea ¿colii de ofi¡eri din Breaza a un sim¡ deosebit pedagogic.
fost trimis la spitalul nr. 3 Dumbråveni unde a A condus multe lucråri de diplomå ¿i a educat
contribuit esen¡ial la îmbunåtå¡irea situa¡iei sanitare în domeniul stomatologiei ¿i studen¡ii de la Medicinå
din acest loc. Generalå ¿i Pediatrie, de obicei mai pu¡in atra¿i de
Ca rezultat al muncii depuse, ministerul sånå- acest domeniu.
tå¡ii l-a solicitat så lucreze la centrul de pregåtire a Dr. Ciobotaru a råmas în memoria tuturor celor
cadrelor medii sanitare din Oradea ca lector în care l-au cunoscut ca un spirit foarte ra¡ional,
epidemiologie ¿i organizare sanitarå. înclinat ¿i spre medita¡ii ¿i compara¡ii teoretice, pe
Aici a participat la pregåtirea a trei serii de un fond de în¡elepciune ¿i bunåtate proverbialå
cursan¡i ¿i apoi, ca secretar al comitetului sindical moldoveneascå.
sanitar regional, a participat la organizarea asis- Poate de undeva ne prive¿te ¿i comenteazå „hâ-
ten¡ei medicale din Cri¿ana (unificarea spitalelor tru“ pårerile noastre despre dânsul ¿i ale lui, despre
cu policlinicile, organizarea asisten¡ei medicale stomatologia româneascå în general.

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 91


EDITORIAL
1
IN MEMORIAM
OAMENI CARE AU FOST…
Prof. Dr. Emilian Hutu

Pe 30 noiembrie anul curent se împlinesc cinci sanitare la exploatårile miniere ¿i forestiere, reali-
ani de la plecarea spre cele ve¿nice a colegului nostru zarea bazelor dispensarizårii în unele specialitå¡i
Conf. Univ. Dr. Petrache Ciobotaru. medicale).
Nåscut în 12 decembrie 1926 în localitatea Mo- În 1954 devine student al Facultå¡ii de Medicinå
vili¡a-Vrancea a început de tânår activitatea în Generalå Bucure¿ti, unde studiazå pânå în 1957
domeniul sanitar, în 1945, în calitate de cadru când, atras de stomatologie, reu¿e¿te så se transfere
mediu la caravana antiexantematicå din Ardealul la Facultatea de Stomatologie din Bucure¿ti.
de Nord. În 1959 reu¿e¿te la concursul de internat la dis-
În aceste condi¡ii-eroice – ¿i atât de periculoase – ciplina de Farmacologie, iar în 1960 devine medic
a manifestat pricepere ¿i devotament. stomatolog.
Brigada din care a fåcut parte a fost repartizatå În 1961 este numit ¿ef de serviciu la Policlinica
în jude¡ul Bistri¡a Nåsåud. 10, iar în 1971, prin concurs, ocupå postul de asis-
Aici a condus o echipå mobilå de luptå în focar tent universitar la disciplina de Proteticå Dentarå
pentru depistarea noilor cazuri de îmbolnåvire, a Facultå¡ii de Stomatologie Bucure¿ti.
efectuând un triaj epidemiologic în trecåtorile Bâr-
În 1972 î¿i sus¡ine teza de doctorat, în 1973
gåului ¿i Rodnei, ini¡iind carantinå ¿i luând måsuri
devine medic primar ¿i în 1980 conferen¡iar la
de deparazitare a popula¡iei.
disciplina de Policlinicå Stomatologicå cu sediul în
Pentru rezultatele ob¡inute, echipa din care a
Regie.
fåcut parte a fost eviden¡iatå de ministrul sånåtå¡ii
Dr. Ciobotaru Petrache s-a afirmat în perma-
Prof. Dr. Bagdazar.
nen¡å ca un desåvâr¿it practician îmbinând acti-
Dupå încheierea campaniei din Ardeal a trecut
în Moldova, unde a continuat aceea¿i activitate. vitatea practicå, efectuarea lucrårilor protetice, cu
Dupå absolvirea ¿colii de ofi¡eri din Breaza a un sim¡ deosebit pedagogic.
fost trimis la spitalul nr. 3 Dumbråveni unde a A condus multe lucråri de diplomå ¿i a educat
contribuit esen¡ial la îmbunåtå¡irea situa¡iei sanitare în domeniul stomatologiei ¿i studen¡ii de la Medicinå
din acest loc. Generalå ¿i Pediatrie, de obicei mai pu¡in atra¿i de
Ca rezultat al muncii depuse, ministerul sånå- acest domeniu.
tå¡ii l-a solicitat så lucreze la centrul de pregåtire a Dr. Ciobotaru a råmas în memoria tuturor celor
cadrelor medii sanitare din Oradea ca lector în care l-au cunoscut ca un spirit foarte ra¡ional,
epidemiologie ¿i organizare sanitarå. înclinat ¿i spre medita¡ii ¿i compara¡ii teoretice, pe
Aici a participat la pregåtirea a trei serii de un fond de în¡elepciune ¿i bunåtate proverbialå
cursan¡i ¿i apoi, ca secretar al comitetului sindical moldoveneascå.
sanitar regional, a participat la organizarea asis- Poate de undeva ne prive¿te ¿i comenteazå „hâ-
ten¡ei medicale din Cri¿ana (unificarea spitalelor tru“ pårerile noastre despre dânsul ¿i ale lui, despre
cu policlinicile, organizarea asisten¡ei medicale stomatologia româneascå în general.

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 91


2 SÅNÅTATE ORALÅ

MOTIVAºIA PROFESIONALÅ A
ANGAJAºILOR ÎN MANAGEMENTUL
CABINETULUI DENTAR
Asist. Univ. Dr. Mihaela-Adina Dumitrache1, Asist. Univ. Dr. Roxana Ranga2,
Asist. Univ. Dr. Loredana Dumitra¿cu1, Asist. Univ. Dr. Ruxandra Moraru 1
1 Catedra de Sånåtate Oralå ¿i ªtiin¡e Comportamentale,
Facultatea de Medicinå Dentarå, U.M.F. „Carol Davila“, Bucure¿ti
2 Catedra de Preven¡ie Oro-Dentarå, Facultatea de Medicinå Dentarå,
U.M.F. „Carol Davila“, Bucure¿ti

REZUMAT
Din perspectiva managementului resurselor umane în cabinetul dentar, motiva¡ia profesionalå reprezintå stimularea angaja¡ilor,
având personalitå¡i, trebuin¡e ¿i interese diferite, pentru a ac¡iona eficient în îndeplinirea scopurilor ¿i obiectivelor organiza¡iei.
Cunoa¿terea clasificårilor ¿i a teoriilor ce explicå apari¡ia motiva¡iei profesionale ¿i strategiile de motivare a angaja¡ilor reprezintå
puncte cheie în arta conducerii organiza¡iei.

Activitå¡ile esen¡iale ale managementului angajat pentru furnizarea îngrijirilor de sånåtate:


organiza¡iei reprezentatå de cabinetul dentar, medici denti¿ti, asistente de cabinet ¿i eventual
privite din perspectiva eficien¡ei conducerii, sunt asistente de profilaxie. Tehnostructura ¿i perso-
reprezentate de cunoa¿terea domeniului condus nalul de sprijin sunt pu¡in reprezentate în aceastå
(diagnoza), perceperea tendin¡elor evolutive ale situa¡ie.
organiza¡iei (prognoza ¿i construc¡ia prospectivå), Structura organiza¡iilor cu structurå birocraticå
formularea ¿i adoptarea deciziei de solu¡ionare a profesionalå (spitale, universitå¡i) este constituitå
problemelor întregii organiza¡ii, organizarea dintr-un top manager (care poate fi un medic sau
implementårii deciziei prin planificare ¿i asigu- un specialist în management), care constituie ape-
rarea cooperårii în interiorul organiza¡iei, dar ¿i xul strategic, unul sau mai multe straturi de mana-
cu alte organiza¡ii, motivarea personalului pentru geri de nivel mediu (medici-¿efi, asistenta ¿efå sau
ob¡inerea unei eficien¡e maxime ¿i controlul, prin manageri de afaceri), care conduc activitatea diver-
care rezultatele sunt evaluate, comparate cu selor discipline sau sec¡ii, iar grupul opera¡ional
costurile, urmând o nouå replanificare a activitå¡ii. este constituit tot din medici ¿i asistente, eventual
Managementul în sectorul de sånåtate, în parti- tehnicieni dentari. În aceastå situa¡ie, tehnostruc-
cular în medicina dentarå, con¡ine acelea¿i prin- tura ¿i personalul de sprijin sunt bine reprezentate
cipii, tehnici ¿i metode, prezentând unele caracte- ¿i structuratå, având un rol important în desfå-
ristici legate de specificul activitå¡ii medicinei ¿urarea activitå¡ii organiza¡iei.
dentare. Conducåtorul organiza¡iei care furnizeazå în-
În medicina dentarå, organiza¡ia poate fi re- grijiri de sånåtate trebuie så posede cuno¿tin¡ele
prezentatå de cabinetul dentar privat (CMI sau ¿i abilitatea de aplicare a strategiilor necesare mo-
SRL) ¿i policlinicile private sau publice, care tivårii personalului angajat, pentru a-i stimula så
prezintå o structurå simplå, sau de alte forme de atingå performan¡e deosebite în activitatea me-
organizare (universitå¡i ¿i spitale), situa¡ie în care dicalå.
structura este mai complexå, de tipul structurå În general, termenul de motiva¡ie se referå la
birocraticå profesionalå. „starea internå de necesitate a organismului care
În organiza¡iile cu structurå simplå, activitatea orienteazå ¿i dirijeazå comportamentul în direc¡ia
este conduså de un manager, ce constituie apexul satisfacerii ¿i dispari¡iei ei“ (Zlate M., 1981). Moti-
strategic (frecvent medicul care este ¿i patronul), va¡ia impulsioneazå ¿i declan¿eazå ac¡iunea, fiind
iar grupul opera¡ional este reprezentat de personalul definitå ca „totalitatea mobilurilor interne ale

92 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006


REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 93

conduitei, fie cå sunt înnåscute sau dobândite, z Trebuin¡e de afec¡iune ¿i apartenen¡å socialå
con¿tiente sau incon¿tiente, simple trebuin¡e fizio- (afec¡iune emo¡ionalå, de apartenen¡å la o
logice sau idealuri abstracte“ (Ro¿ca Al. 1996). familie, un grup de prieteni, profesional,
Dupå cum afirmå Popescu-Neveanu, „niciodatå politic, religios etc.)
omul nu ac¡ioneazå sub imperiul unui singur motiv, z Trebuin¡a de respect pentru sine, recu-
ci sub influen¡a unor constela¡ii motiva¡ionale, în care noa¿tere ¿i afirmare socialå, dorin¡a de pres-
de regulå se produc ¿i se depå¿esc conflicte“. tigiu, de considera¡ie
Problema motiva¡iei este esen¡ialå pentru acti- z Trebuin¡a de afirmare ¿i dezvoltare a perso-
vitatea umanå, pentru în¡elegerea ¿i explicarea nalitå¡ii, de autodeterminare
comportamentului omului ¿i al organiza¡iilor. O z Trebuin¡e cognitive (de cunoa¿tere): de a ¿ti,
bunå cunoa¿tere a fenomenelor motiva¡ionale se de a în¡elege, de a învå¡a, a descoperi, a ex-
dovede¿te utilå pe urmåtoarele direc¡ii (Zlate M., plora
1981): z Trebuin¡e estetice (nevoia de armonie, ordi-
z Prevenirea ¿i ameliorarea unor compor- ne, simetrie, puritate, frumuse¡e etc.)
tamente ce pot avea impact negativ asupra z Trebuin¡e de concordan¡å: concordan¡a între
eficien¡ei organiza¡iei sim¡ire, cunoa¿tere ¿i ac¡iune.
z Stimularea cre¿terii motiva¡iei ¿i evitarea Potrivit concep¡iei lui Maslow, existå o dinamicå
pierderii ei, contribuind la maximizarea per- a satisfacerii acestor nevoi, progresând de la cele
forman¡elor organiza¡iei. inferioare cåtre cele superioare, satisfacerea unora
Din perspectiva conducerii organiza¡iei, moti- fiind imediat declan¿atoare a apari¡iei altor nevoi
va¡ia profesionalå reprezintå stimularea angaja¡ilor, situate ierarhic pe o treaptå superioarå.
având personalitå¡i, trebuin¡e ¿i interese diferite, Motivele sunt rezultatul transpunerii în plan
pentru a ac¡iona eficient în îndeplinirea scopurilor con¿tient, subiectiv, al stårilor de necesitate internå.
¿i obiectivelor organiza¡iei. Motivul este mobilul care declan¿eazå ¿i sus¡ine
Detectarea ¿i utilizarea adecvatå a metodelor energetic o ac¡iune, fiind rezultatul jonc¡iunii dintre
aplicate unei varietå¡i de indivizi din structura orga- subiectivitatea individualå (internå) ¿i lumea
niza¡iei, ce conduc la ac¡iunea convergentå, orien- obiectivå (externå) sau produsul interac¡iunii dintre
tatå spre obiectivele acesteia, constituie problema o stare psihologicå internå ¿i modul de percepere
centralå a motiva¡iei, ca func¡ie importantå a con- a muncii în exterior al celui implicat în muncå.
Pornind de la principalele categorii de stimuli
ducerii.
implica¡i în via¡a profesionalå, M. Zlate define¿te
Deosebirile în prestarea muncii, atât cantitativ
urmåtoarele tipuri de motiva¡ii profesionale:
cât ¿i calitativ, se explicå prin ac¡iunea diferen¡iatå
Motiva¡ia economicå este produså de stimulii
a factorilor motiva¡ionali, care sunt grupa¡i uzual
materiali, financiari sau economici (salariul, par-
în douå mari categorii: nevoi (trebuin¡e) ¿i interese,
ticipare la beneficii, premiile). „A conduce bine
dorin¡e, aspira¡ii, idealuri, scopuri, etc.
înseamnå a plåti suficient pentru a a¡â¡a dorin¡a
Satisfacerea trebuin¡elor reprezintå for¡a moti-
angaja¡ilor de a deveni boga¡i, dar astfel încât så
va¡ionalå cea mai intenså, fiind o condi¡ie esen¡ialå
se men¡inå o incertitudine în legåturå cu securitatea
pentru men¡inerea echilibrului vie¡ii umane, atât
muncii“ (S. Gellerman). De¿i banii în sine nu au
la nivel organic, cât ¿i la nivelul personalitå¡ii
valoare stimulativå, ei capåtå valen¡e motiva¡ionale
umane. Una dintre cele mai cunoscute ierarhizåri deoarece reprezintå principalul mijloc de satis-
ale trebuin¡elor umane a fost realizatå de psiho- facere a trebuin¡elor. Este aproape imposibilå gåsi-
logul Abraham Maslow, cunoscutå sub denumirea rea unui sistem de retribuire care så con¡inå numai
de piramida nevoilor umane. Acestea sunt ierarhi- aspecte pozitive ¿i så-i satisfacå pe to¡i angaja¡ii
zate în cinci categorii, potrivit urgen¡ei satisfacerii în aceea¿i måsurå. S-a constatat cå mai utilå este
acestora, pornind de la cele elementare (primare) folosirea unor forme cât mai variate de retribuire,
¿i pânå la cele psiho-sociale (superioare), com- astfel încât så asigure împlinirea cât mai multor
pletate ulterior cu încå douå categorii: nevoi.
z Trebuin¡e fiziologice (hranå, adåpost, odih- Cercetårile efectuate au demonstrat cå salariul
nå, sexuale, etc.) ocupå locurile 3-4 sau chiar 6-7 pe listele ce con¡in
z Trebuin¡e de siguran¡å fizicå ¿i socialå (de stimulen¡ii capabili så motiveze comportamentele
securitate emo¡ionalå, de stabilitate la locul oamenilor, lucru sus¡inut de faptul cå unii indivizi
de muncå, de protec¡ie fa¡å de factorii de continuå så munceascå chiar dupå ce au ajuns la
agresiune din mediul fizic ¿i social) un anumit nivel financiar sau chiar dupå ie¿irea la
94 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

pensie, chiar dacå au asigurat un venit corespun- 4. Teoria performan¡elor a¿teptate a lui Vroom
zåtor nevoilor. Suplimentele de renumerare au mai subliniazå modul de combinare al for¡elor interne
mult o valoare preventivå decât creativå, întâmpi- ¿i externe care stimuleazå un individ, fiind impor-
nând apari¡ia atitudinilor negative. tante urmåtoarele dimensiuni ale motivului: valen¡a
Motiva¡ia profesionalå are drept surså stimula- (modul de valorizare al muncii de cåtre o per-
toare situa¡ia de muncå din trei perspective: ca un soanå), a¿teptarea (rela¡ia dintre proiectul unei
consum de energie (ce poate fi plåcut, ¿i deci sti- activitå¡i ¿i ¿ansa de a o realiza cu succes) ¿i instru-
mulativ) în vederea realizårii unui scop, prin prisma mentalitatea (måsura în care rezultatele a¿teptate
condi¡iilor în care se desfå¿oarå (condi¡ii fizice sau ¿i ob¡inute conduc la alte rezultate pozitive sau
legate de particularitå¡ile echipamentelor, ce pot recompensatoare). De exemplu, antrenarea unui
genera dorin¡a de îmbunåtå¡ire ¿i modernizare a individ într-o activitate nouå poate fi atractivå prin
acestora) ¿i din perspectiva finalitå¡ii ei (munca al posibilitatea de sporire a remunera¡iei, indiferentå,
cårei scop este clar ¿i realizabil va motiva mai mult dar ¿i respingåtoare prin cre¿terea efortului ce
decât o alta cu un scop imprecis, vag sau greu trebuie depus.
realizabil). 5. Teoria echitå¡ii (Adams) presupune cå anga-
Motiva¡ia psihosocialå rezultå din interac¡iunea ja¡ii realizeazå o analizå a balan¡ei între efortul
(contacte sociale, rela¡ii de comunicare sau depus ¿i beneficiul economic, social ¿i psihologic
afective) membrilor grupurilor de muncå. Stimulii avut în urma muncii realizate. Aceastå evaluare
psiho-sociali, la fel ca ¿i cei economici ¿i profe- poate conduce la constatarea unei situa¡ii de echi-
sionali, permit nu numai stimularea unor motiva¡ii tate, situa¡ie în care va cåuta så justifice avantajul
specifice, dar ¿i satisfacerea unor nevoi proprii ale ob¡inut, de regulå prin îmbunåtå¡irea calitå¡ii
oamenilor, de încadrare sau apartenen¡å la un grup, muncii sale, sau la constatarea unei inechitå¡i,
nevoia de securitate, nevoia de statut social, de situa¡ie în care vor încerca fie så creascå beneficiul
stimå ¿i pre¡uire. (prin negocieri, revendicåri, greve), fie så reducå
Au fost elaborate numeroase teorii ale moti- efortul, „simulând munca“.
va¡iei în cadrul psihologiei organiza¡iilor: 6. Teoria X ¿i Teoria Y a lui McGregor repre-
1. Teoria lui Taylor sus¡ine faptul cå eficien¡a zintå douå perspective polare asupra naturii umane
¿i, în consecin¡å, asupra motiva¡iei profesionale.
maximå în muncå se atinge atât prin uniformizarea
Prima perspectivå (teoria X) presupune cå angaja¡ii
¿i standardizarea muncii, cât ¿i prin asigurarea
sunt indolen¡i, egoi¿ti, fårå ambi¡ie, lipsi¡i de res-
unui stimulent universal pentru angaja¡i, renume-
ponsabilitå¡i, muncind numai sub amenin¡are sau
ra¡ia. Limitele sale sunt demonstrate de existen¡a
constrângere, iar a doua perspectivå (teoria Y) pre-
anumitor aspecte ale muncii care nu sunt cuan-
supune cå sunt imaginativi, î¿i asumå responsabi-
tificabile, în consecin¡å, remunerabile, ceea ce
litatea, au autocontrol ¿i pot fi motiva¡i ¿i de alte
determinå descoperirea altor stimulente. stimulente în afarå de recompense sau sanc¡iuni.
2. Teoria rela¡iilor umane abandoneazå ideea Descoperirea naturii factorului motiva¡ional
de bazå a taylorismului, presupunând cå nu numai permite analiza tipologiei motiva¡iei muncii ¿i evi-
renumera¡ia stimuleazå angaja¡ii în atingerea per- den¡ierea tipurilor posibile de motivare în cadrul
forman¡elor, ci ¿i atmosfera de lucru, rela¡iile cu organiza¡iei. Cea mai uzualå tipologie motiva¡io-
colegii din grupul de muncå ¿i dorin¡a de a avea o nalå, ce are drept criteriu raporturile dintre motive
anumitå pozi¡ie în acel grup. ¿i activitatea la care se referå, clasificå motiva¡ia
3. Teoria bifactorialå (Herzberg) descrie exis- în extrinsecå (sursa fiind exterioarå actului muncii)
ten¡a a douå categorii de factori motiva¡ionali: fac- ¿i intrinsecå (factorii motiva¡ionali ¡in de înså¿i
torii cu ac¡iune demotivatoare, de exemplu con- natura muncii).
di¡iile de igienå (a cåror absen¡å blocheazå perfor- Motiva¡ia extrinsecå se manifestå în plan su-
man¡ele, înså prezen¡a lor nu are efect suplimentar) biectiv prin reac¡ii emo¡ionale, ce pot fi pozitive
¿i factorii motivatori (responsabilitå¡ile, promo- sau negative, distingându-se astfel douå categorii
varea, recunoa¿terea contribu¡iei ¿i efortului) care de motiva¡ii: pozitivå ¿i negativå. Motivele extrin-
ac¡ioneazå în sens invers (prezen¡a lor e stimula- seci pozitive au orientare pragmaticå, vizând ob¡i-
toare, iar absen¡a nu afecteazå performan¡a). nerea satisfac¡iei date de recompense materiale,

Credin¡a cå efortul Credin¡a cå performan¡a Valoarea


Motiva¡ia = va duce la x va duce la x asociatå
performan¡å recompenså recompensei
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 95

acordarea de titluri, acordarea încrederii, urmatå Deosebit de importantå este rela¡ia dintre inten-
de delegarea de competen¡e, laudå ¿i mul¡umirea sitatea motiva¡iei ¿i performan¡å, concluzia fiind
manifestatå, promovarea sau dobândirea de pozi¡ii cå nici supramotivarea, nici submotivarea nu sunt
ierarhice superioare, prestigiu profesional sau productive, apårând ideea optimumului motiva-
social etc. Motivele extrinseci negative se mani- ¡ional. În aceastå situa¡ie idealå, existå corespon-
festå prin aversiunea fa¡å de consecin¡ele neplå- den¡å între dificultatea realå a sarcinii ¿i cea su-
cute datorate sanc¡iunilor administrative, penali- biectivå perceputå de angajat. În cazul în care
zåri, teama de criticå, e¿ec, etc. Motiva¡ia negativå dificultatea perceputå subiectiv este mai micå de-
este bazatå pe amenin¡are, pedeapså, blamare, cât cea realå, apare situa¡ia de submotivare, mo-
amenzi sau re¡ineri din salariu etc. Aceste mijloace ment în care angaja¡ii nu ating nivelul de energie
trebuie aplicate cu modera¡ie, deoarece în anumite optim pentru îndeplinirea sarcinilor. La cealaltå
condi¡ii eficien¡a lor poate fi reduså. extremå, când dificultatea sarcinii este supra-
Deosebit de puternicå poate fi motiva¡ia intrin- estimatå, apare situa¡ia de supramotivare, înso¡itå
de apari¡ia stresului, devenind tot neproductivå.
secå a muncii, prin care munca nu mai reprezintå
Pentru conducåtori este deosebit de importantå
doar un mod de dobândire a unor beneficii mate-
cunoa¿terea ¿i folosirea eficientå a strategiilor de
riale sau morale, ci însu¿i scopul existen¡ei umane,
motivare a muncii precum:
o valoare care declan¿eazå ¿i mobilizeazå poten- z Poten¡area încrederii indivizilor în ei în¿i¿i,
¡ialul uman ¿i înnobileazå via¡a (satisfac¡ia de a
în situa¡iile în care cei neîncrezåtori în sine
realiza o muncå utilå societå¡ii ¿i semenilor, pasiu- tind så se angajeze în munci necompetitive
nea de a desfå¿ura o anumitå activitate etc.). ¿i sunt slab motiva¡i. Se recomandå utili-
Distinc¡ia dintre cele douå tipuri de factori mo- zarea motivelor extrinseci de recompensare
tivatori se regåse¿te în efectele acestora: cei ex- a progreselor în muncå, astfel angaja¡ii ajung
trinseci au efecte cantitative (nu calitative), pe ter- så-¿i descopere capacitå¡ile individuale ¿i så
men scurt, fiind mai eficien¡i într-o societate såracå aibå încredere în for¡ele proprii, motiva¡ia
decât într-una dezvoltatå, iar cei intrinseci au efecte extrinsecå transformându-se treptat în moti-
complementare ¿i sunt considera¡i ca fiind cei mai va¡ie intrinsecå.
performan¡i. z Dezvoltarea aprecierilor pozitive fa¡å de
Din perspectiva conducerii organiza¡iilor, core- muncå, care pot deveni contagioase, ira-
la¡iile dintre tipurile de motiva¡ie ¿i performan¡å diind în întregul grup de muncå, mai ales
se realizeazå astfel: dacå sunt difuzate de persoane cu prestigiu
z Motiva¡iile intrinseci conduc la performan¡e ¿i cu for¡å de influen¡are. Se realizeazå mai
mai mari ¿i mai stabile în timp decât cele ales prin distribuirea recompenselor în
extrinseci; func¡ie de performan¡ele ob¡inute.
z Motiva¡iile extrinseci pozitive sunt mai efi- z Împlinirea a¿teptårilor angaja¡ilor ¿i reali-
ciente productiv decât cele negative; zarea scopurilor lor.
z Optimul motiva¡ional are o componentå z Competi¡ia are o func¡ie motiva¡ionalå ex-
individualå ¿i una de grup, performan¡ele trem de importantå, mai ales atunci când este
în muncå tind så creascå în condi¡iile con- poten¡atå, are obiective ¿i criterii clare com-
cordan¡ei motiva¡iilor membrilor unui grup petitive ¿i nu influen¡eazå negativ coope-
de muncå. rarea dintre angaja¡i.

BIBLIOGRAFIE
1. Amariei Corneliu – Introducere în managementul stomatologic, 6. Popescu-Neveanu Paul – Curs de psihologie generalå, vol II,
Editura Via¡a Medicalå Româneascå, Bucure¿ti, 1998 Universitatea din Bucure¿ti – Facultatea de Filozofie, Bucure¿ti, 1977
2. Chi¿u Ana Viorica – Manualul specialistului în resurse umane, Casa 7. Stanciu ªtefan, Leovaridis Cristina, Ionescu Mihaela, Stånescu
de Editurå Ericson, Bucure¿ti, 2002 Dan – Managementul resurselor umane, Editura Comunicare.ro, 2003
3. Iacob Dumitru, Cismaru Diana-Maria – Organiza¡ia inteligentå, 8. Zlate Mielu – Psihologia muncii – rela¡ii interumane, vol. I, Editura
Comunicare.ro, 2003 Didacticå ¿i Pedagogicå, Bucure¿ti, 1981
4. Johns Gary – Comportamentul organiza¡ional, Editura Economicå, 9. Zorletan T – Managementul organiza¡iei, vol. I ¿i II, Holding Reporter,
Bucure¿ti, 1998 Bucure¿ti, 1996
5. Mamali Cåtålin – Balan¡a motiva¡ionalå ¿i coevolutie, Editura
ªtiin¡ificå ¿i Enciclopedicå, Bucure¿ti, 1981
EDITORIAL
1
IN MEMORIAM
OAMENI CARE AU FOST…
Prof. Dr. Emilian Hutu

Pe 30 noiembrie anul curent se împlinesc cinci sanitare la exploatårile miniere ¿i forestiere, reali-
ani de la plecarea spre cele ve¿nice a colegului nostru zarea bazelor dispensarizårii în unele specialitå¡i
Conf. Univ. Dr. Petrache Ciobotaru. medicale).
Nåscut în 12 decembrie 1926 în localitatea Mo- În 1954 devine student al Facultå¡ii de Medicinå
vili¡a-Vrancea a început de tânår activitatea în Generalå Bucure¿ti, unde studiazå pânå în 1957
domeniul sanitar, în 1945, în calitate de cadru când, atras de stomatologie, reu¿e¿te så se transfere
mediu la caravana antiexantematicå din Ardealul la Facultatea de Stomatologie din Bucure¿ti.
de Nord. În 1959 reu¿e¿te la concursul de internat la dis-
În aceste condi¡ii-eroice – ¿i atât de periculoase – ciplina de Farmacologie, iar în 1960 devine medic
a manifestat pricepere ¿i devotament. stomatolog.
Brigada din care a fåcut parte a fost repartizatå În 1961 este numit ¿ef de serviciu la Policlinica
în jude¡ul Bistri¡a Nåsåud. 10, iar în 1971, prin concurs, ocupå postul de asis-
Aici a condus o echipå mobilå de luptå în focar tent universitar la disciplina de Proteticå Dentarå
pentru depistarea noilor cazuri de îmbolnåvire, a Facultå¡ii de Stomatologie Bucure¿ti.
efectuând un triaj epidemiologic în trecåtorile Bâr-
În 1972 î¿i sus¡ine teza de doctorat, în 1973
gåului ¿i Rodnei, ini¡iind carantinå ¿i luând måsuri
devine medic primar ¿i în 1980 conferen¡iar la
de deparazitare a popula¡iei.
disciplina de Policlinicå Stomatologicå cu sediul în
Pentru rezultatele ob¡inute, echipa din care a
Regie.
fåcut parte a fost eviden¡iatå de ministrul sånåtå¡ii
Dr. Ciobotaru Petrache s-a afirmat în perma-
Prof. Dr. Bagdazar.
nen¡å ca un desåvâr¿it practician îmbinând acti-
Dupå încheierea campaniei din Ardeal a trecut
în Moldova, unde a continuat aceea¿i activitate. vitatea practicå, efectuarea lucrårilor protetice, cu
Dupå absolvirea ¿colii de ofi¡eri din Breaza a un sim¡ deosebit pedagogic.
fost trimis la spitalul nr. 3 Dumbråveni unde a A condus multe lucråri de diplomå ¿i a educat
contribuit esen¡ial la îmbunåtå¡irea situa¡iei sanitare în domeniul stomatologiei ¿i studen¡ii de la Medicinå
din acest loc. Generalå ¿i Pediatrie, de obicei mai pu¡in atra¿i de
Ca rezultat al muncii depuse, ministerul sånå- acest domeniu.
tå¡ii l-a solicitat så lucreze la centrul de pregåtire a Dr. Ciobotaru a råmas în memoria tuturor celor
cadrelor medii sanitare din Oradea ca lector în care l-au cunoscut ca un spirit foarte ra¡ional,
epidemiologie ¿i organizare sanitarå. înclinat ¿i spre medita¡ii ¿i compara¡ii teoretice, pe
Aici a participat la pregåtirea a trei serii de un fond de în¡elepciune ¿i bunåtate proverbialå
cursan¡i ¿i apoi, ca secretar al comitetului sindical moldoveneascå.
sanitar regional, a participat la organizarea asis- Poate de undeva ne prive¿te ¿i comenteazå „hâ-
ten¡ei medicale din Cri¿ana (unificarea spitalelor tru“ pårerile noastre despre dânsul ¿i ale lui, despre
cu policlinicile, organizarea asisten¡ei medicale stomatologia româneascå în general.

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 91


2 SÅNÅTATE ORALÅ

MOTIVAºIA PROFESIONALÅ A
ANGAJAºILOR ÎN MANAGEMENTUL
CABINETULUI DENTAR
Asist. Univ. Dr. Mihaela-Adina Dumitrache1, Asist. Univ. Dr. Roxana Ranga2,
Asist. Univ. Dr. Loredana Dumitra¿cu1, Asist. Univ. Dr. Ruxandra Moraru 1
1 Catedra de Sånåtate Oralå ¿i ªtiin¡e Comportamentale,
Facultatea de Medicinå Dentarå, U.M.F. „Carol Davila“, Bucure¿ti
2 Catedra de Preven¡ie Oro-Dentarå, Facultatea de Medicinå Dentarå,
U.M.F. „Carol Davila“, Bucure¿ti

REZUMAT
Din perspectiva managementului resurselor umane în cabinetul dentar, motiva¡ia profesionalå reprezintå stimularea angaja¡ilor,
având personalitå¡i, trebuin¡e ¿i interese diferite, pentru a ac¡iona eficient în îndeplinirea scopurilor ¿i obiectivelor organiza¡iei.
Cunoa¿terea clasificårilor ¿i a teoriilor ce explicå apari¡ia motiva¡iei profesionale ¿i strategiile de motivare a angaja¡ilor reprezintå
puncte cheie în arta conducerii organiza¡iei.

Activitå¡ile esen¡iale ale managementului angajat pentru furnizarea îngrijirilor de sånåtate:


organiza¡iei reprezentatå de cabinetul dentar, medici denti¿ti, asistente de cabinet ¿i eventual
privite din perspectiva eficien¡ei conducerii, sunt asistente de profilaxie. Tehnostructura ¿i perso-
reprezentate de cunoa¿terea domeniului condus nalul de sprijin sunt pu¡in reprezentate în aceastå
(diagnoza), perceperea tendin¡elor evolutive ale situa¡ie.
organiza¡iei (prognoza ¿i construc¡ia prospectivå), Structura organiza¡iilor cu structurå birocraticå
formularea ¿i adoptarea deciziei de solu¡ionare a profesionalå (spitale, universitå¡i) este constituitå
problemelor întregii organiza¡ii, organizarea dintr-un top manager (care poate fi un medic sau
implementårii deciziei prin planificare ¿i asigu- un specialist în management), care constituie ape-
rarea cooperårii în interiorul organiza¡iei, dar ¿i xul strategic, unul sau mai multe straturi de mana-
cu alte organiza¡ii, motivarea personalului pentru geri de nivel mediu (medici-¿efi, asistenta ¿efå sau
ob¡inerea unei eficien¡e maxime ¿i controlul, prin manageri de afaceri), care conduc activitatea diver-
care rezultatele sunt evaluate, comparate cu selor discipline sau sec¡ii, iar grupul opera¡ional
costurile, urmând o nouå replanificare a activitå¡ii. este constituit tot din medici ¿i asistente, eventual
Managementul în sectorul de sånåtate, în parti- tehnicieni dentari. În aceastå situa¡ie, tehnostruc-
cular în medicina dentarå, con¡ine acelea¿i prin- tura ¿i personalul de sprijin sunt bine reprezentate
cipii, tehnici ¿i metode, prezentând unele caracte- ¿i structuratå, având un rol important în desfå-
ristici legate de specificul activitå¡ii medicinei ¿urarea activitå¡ii organiza¡iei.
dentare. Conducåtorul organiza¡iei care furnizeazå în-
În medicina dentarå, organiza¡ia poate fi re- grijiri de sånåtate trebuie så posede cuno¿tin¡ele
prezentatå de cabinetul dentar privat (CMI sau ¿i abilitatea de aplicare a strategiilor necesare mo-
SRL) ¿i policlinicile private sau publice, care tivårii personalului angajat, pentru a-i stimula så
prezintå o structurå simplå, sau de alte forme de atingå performan¡e deosebite în activitatea me-
organizare (universitå¡i ¿i spitale), situa¡ie în care dicalå.
structura este mai complexå, de tipul structurå În general, termenul de motiva¡ie se referå la
birocraticå profesionalå. „starea internå de necesitate a organismului care
În organiza¡iile cu structurå simplå, activitatea orienteazå ¿i dirijeazå comportamentul în direc¡ia
este conduså de un manager, ce constituie apexul satisfacerii ¿i dispari¡iei ei“ (Zlate M., 1981). Moti-
strategic (frecvent medicul care este ¿i patronul), va¡ia impulsioneazå ¿i declan¿eazå ac¡iunea, fiind
iar grupul opera¡ional este reprezentat de personalul definitå ca „totalitatea mobilurilor interne ale

92 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006


REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 93

conduitei, fie cå sunt înnåscute sau dobândite, z Trebuin¡e de afec¡iune ¿i apartenen¡å socialå
con¿tiente sau incon¿tiente, simple trebuin¡e fizio- (afec¡iune emo¡ionalå, de apartenen¡å la o
logice sau idealuri abstracte“ (Ro¿ca Al. 1996). familie, un grup de prieteni, profesional,
Dupå cum afirmå Popescu-Neveanu, „niciodatå politic, religios etc.)
omul nu ac¡ioneazå sub imperiul unui singur motiv, z Trebuin¡a de respect pentru sine, recu-
ci sub influen¡a unor constela¡ii motiva¡ionale, în care noa¿tere ¿i afirmare socialå, dorin¡a de pres-
de regulå se produc ¿i se depå¿esc conflicte“. tigiu, de considera¡ie
Problema motiva¡iei este esen¡ialå pentru acti- z Trebuin¡a de afirmare ¿i dezvoltare a perso-
vitatea umanå, pentru în¡elegerea ¿i explicarea nalitå¡ii, de autodeterminare
comportamentului omului ¿i al organiza¡iilor. O z Trebuin¡e cognitive (de cunoa¿tere): de a ¿ti,
bunå cunoa¿tere a fenomenelor motiva¡ionale se de a în¡elege, de a învå¡a, a descoperi, a ex-
dovede¿te utilå pe urmåtoarele direc¡ii (Zlate M., plora
1981): z Trebuin¡e estetice (nevoia de armonie, ordi-
z Prevenirea ¿i ameliorarea unor compor- ne, simetrie, puritate, frumuse¡e etc.)
tamente ce pot avea impact negativ asupra z Trebuin¡e de concordan¡å: concordan¡a între
eficien¡ei organiza¡iei sim¡ire, cunoa¿tere ¿i ac¡iune.
z Stimularea cre¿terii motiva¡iei ¿i evitarea Potrivit concep¡iei lui Maslow, existå o dinamicå
pierderii ei, contribuind la maximizarea per- a satisfacerii acestor nevoi, progresând de la cele
forman¡elor organiza¡iei. inferioare cåtre cele superioare, satisfacerea unora
Din perspectiva conducerii organiza¡iei, moti- fiind imediat declan¿atoare a apari¡iei altor nevoi
va¡ia profesionalå reprezintå stimularea angaja¡ilor, situate ierarhic pe o treaptå superioarå.
având personalitå¡i, trebuin¡e ¿i interese diferite, Motivele sunt rezultatul transpunerii în plan
pentru a ac¡iona eficient în îndeplinirea scopurilor con¿tient, subiectiv, al stårilor de necesitate internå.
¿i obiectivelor organiza¡iei. Motivul este mobilul care declan¿eazå ¿i sus¡ine
Detectarea ¿i utilizarea adecvatå a metodelor energetic o ac¡iune, fiind rezultatul jonc¡iunii dintre
aplicate unei varietå¡i de indivizi din structura orga- subiectivitatea individualå (internå) ¿i lumea
niza¡iei, ce conduc la ac¡iunea convergentå, orien- obiectivå (externå) sau produsul interac¡iunii dintre
tatå spre obiectivele acesteia, constituie problema o stare psihologicå internå ¿i modul de percepere
centralå a motiva¡iei, ca func¡ie importantå a con- a muncii în exterior al celui implicat în muncå.
Pornind de la principalele categorii de stimuli
ducerii.
implica¡i în via¡a profesionalå, M. Zlate define¿te
Deosebirile în prestarea muncii, atât cantitativ
urmåtoarele tipuri de motiva¡ii profesionale:
cât ¿i calitativ, se explicå prin ac¡iunea diferen¡iatå
Motiva¡ia economicå este produså de stimulii
a factorilor motiva¡ionali, care sunt grupa¡i uzual
materiali, financiari sau economici (salariul, par-
în douå mari categorii: nevoi (trebuin¡e) ¿i interese,
ticipare la beneficii, premiile). „A conduce bine
dorin¡e, aspira¡ii, idealuri, scopuri, etc.
înseamnå a plåti suficient pentru a a¡â¡a dorin¡a
Satisfacerea trebuin¡elor reprezintå for¡a moti-
angaja¡ilor de a deveni boga¡i, dar astfel încât så
va¡ionalå cea mai intenså, fiind o condi¡ie esen¡ialå
se men¡inå o incertitudine în legåturå cu securitatea
pentru men¡inerea echilibrului vie¡ii umane, atât
muncii“ (S. Gellerman). De¿i banii în sine nu au
la nivel organic, cât ¿i la nivelul personalitå¡ii
valoare stimulativå, ei capåtå valen¡e motiva¡ionale
umane. Una dintre cele mai cunoscute ierarhizåri deoarece reprezintå principalul mijloc de satis-
ale trebuin¡elor umane a fost realizatå de psiho- facere a trebuin¡elor. Este aproape imposibilå gåsi-
logul Abraham Maslow, cunoscutå sub denumirea rea unui sistem de retribuire care så con¡inå numai
de piramida nevoilor umane. Acestea sunt ierarhi- aspecte pozitive ¿i så-i satisfacå pe to¡i angaja¡ii
zate în cinci categorii, potrivit urgen¡ei satisfacerii în aceea¿i måsurå. S-a constatat cå mai utilå este
acestora, pornind de la cele elementare (primare) folosirea unor forme cât mai variate de retribuire,
¿i pânå la cele psiho-sociale (superioare), com- astfel încât så asigure împlinirea cât mai multor
pletate ulterior cu încå douå categorii: nevoi.
z Trebuin¡e fiziologice (hranå, adåpost, odih- Cercetårile efectuate au demonstrat cå salariul
nå, sexuale, etc.) ocupå locurile 3-4 sau chiar 6-7 pe listele ce con¡in
z Trebuin¡e de siguran¡å fizicå ¿i socialå (de stimulen¡ii capabili så motiveze comportamentele
securitate emo¡ionalå, de stabilitate la locul oamenilor, lucru sus¡inut de faptul cå unii indivizi
de muncå, de protec¡ie fa¡å de factorii de continuå så munceascå chiar dupå ce au ajuns la
agresiune din mediul fizic ¿i social) un anumit nivel financiar sau chiar dupå ie¿irea la
94 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

pensie, chiar dacå au asigurat un venit corespun- 4. Teoria performan¡elor a¿teptate a lui Vroom
zåtor nevoilor. Suplimentele de renumerare au mai subliniazå modul de combinare al for¡elor interne
mult o valoare preventivå decât creativå, întâmpi- ¿i externe care stimuleazå un individ, fiind impor-
nând apari¡ia atitudinilor negative. tante urmåtoarele dimensiuni ale motivului: valen¡a
Motiva¡ia profesionalå are drept surså stimula- (modul de valorizare al muncii de cåtre o per-
toare situa¡ia de muncå din trei perspective: ca un soanå), a¿teptarea (rela¡ia dintre proiectul unei
consum de energie (ce poate fi plåcut, ¿i deci sti- activitå¡i ¿i ¿ansa de a o realiza cu succes) ¿i instru-
mulativ) în vederea realizårii unui scop, prin prisma mentalitatea (måsura în care rezultatele a¿teptate
condi¡iilor în care se desfå¿oarå (condi¡ii fizice sau ¿i ob¡inute conduc la alte rezultate pozitive sau
legate de particularitå¡ile echipamentelor, ce pot recompensatoare). De exemplu, antrenarea unui
genera dorin¡a de îmbunåtå¡ire ¿i modernizare a individ într-o activitate nouå poate fi atractivå prin
acestora) ¿i din perspectiva finalitå¡ii ei (munca al posibilitatea de sporire a remunera¡iei, indiferentå,
cårei scop este clar ¿i realizabil va motiva mai mult dar ¿i respingåtoare prin cre¿terea efortului ce
decât o alta cu un scop imprecis, vag sau greu trebuie depus.
realizabil). 5. Teoria echitå¡ii (Adams) presupune cå anga-
Motiva¡ia psihosocialå rezultå din interac¡iunea ja¡ii realizeazå o analizå a balan¡ei între efortul
(contacte sociale, rela¡ii de comunicare sau depus ¿i beneficiul economic, social ¿i psihologic
afective) membrilor grupurilor de muncå. Stimulii avut în urma muncii realizate. Aceastå evaluare
psiho-sociali, la fel ca ¿i cei economici ¿i profe- poate conduce la constatarea unei situa¡ii de echi-
sionali, permit nu numai stimularea unor motiva¡ii tate, situa¡ie în care va cåuta så justifice avantajul
specifice, dar ¿i satisfacerea unor nevoi proprii ale ob¡inut, de regulå prin îmbunåtå¡irea calitå¡ii
oamenilor, de încadrare sau apartenen¡å la un grup, muncii sale, sau la constatarea unei inechitå¡i,
nevoia de securitate, nevoia de statut social, de situa¡ie în care vor încerca fie så creascå beneficiul
stimå ¿i pre¡uire. (prin negocieri, revendicåri, greve), fie så reducå
Au fost elaborate numeroase teorii ale moti- efortul, „simulând munca“.
va¡iei în cadrul psihologiei organiza¡iilor: 6. Teoria X ¿i Teoria Y a lui McGregor repre-
1. Teoria lui Taylor sus¡ine faptul cå eficien¡a zintå douå perspective polare asupra naturii umane
¿i, în consecin¡å, asupra motiva¡iei profesionale.
maximå în muncå se atinge atât prin uniformizarea
Prima perspectivå (teoria X) presupune cå angaja¡ii
¿i standardizarea muncii, cât ¿i prin asigurarea
sunt indolen¡i, egoi¿ti, fårå ambi¡ie, lipsi¡i de res-
unui stimulent universal pentru angaja¡i, renume-
ponsabilitå¡i, muncind numai sub amenin¡are sau
ra¡ia. Limitele sale sunt demonstrate de existen¡a
constrângere, iar a doua perspectivå (teoria Y) pre-
anumitor aspecte ale muncii care nu sunt cuan-
supune cå sunt imaginativi, î¿i asumå responsabi-
tificabile, în consecin¡å, remunerabile, ceea ce
litatea, au autocontrol ¿i pot fi motiva¡i ¿i de alte
determinå descoperirea altor stimulente. stimulente în afarå de recompense sau sanc¡iuni.
2. Teoria rela¡iilor umane abandoneazå ideea Descoperirea naturii factorului motiva¡ional
de bazå a taylorismului, presupunând cå nu numai permite analiza tipologiei motiva¡iei muncii ¿i evi-
renumera¡ia stimuleazå angaja¡ii în atingerea per- den¡ierea tipurilor posibile de motivare în cadrul
forman¡elor, ci ¿i atmosfera de lucru, rela¡iile cu organiza¡iei. Cea mai uzualå tipologie motiva¡io-
colegii din grupul de muncå ¿i dorin¡a de a avea o nalå, ce are drept criteriu raporturile dintre motive
anumitå pozi¡ie în acel grup. ¿i activitatea la care se referå, clasificå motiva¡ia
3. Teoria bifactorialå (Herzberg) descrie exis- în extrinsecå (sursa fiind exterioarå actului muncii)
ten¡a a douå categorii de factori motiva¡ionali: fac- ¿i intrinsecå (factorii motiva¡ionali ¡in de înså¿i
torii cu ac¡iune demotivatoare, de exemplu con- natura muncii).
di¡iile de igienå (a cåror absen¡å blocheazå perfor- Motiva¡ia extrinsecå se manifestå în plan su-
man¡ele, înså prezen¡a lor nu are efect suplimentar) biectiv prin reac¡ii emo¡ionale, ce pot fi pozitive
¿i factorii motivatori (responsabilitå¡ile, promo- sau negative, distingându-se astfel douå categorii
varea, recunoa¿terea contribu¡iei ¿i efortului) care de motiva¡ii: pozitivå ¿i negativå. Motivele extrin-
ac¡ioneazå în sens invers (prezen¡a lor e stimula- seci pozitive au orientare pragmaticå, vizând ob¡i-
toare, iar absen¡a nu afecteazå performan¡a). nerea satisfac¡iei date de recompense materiale,

Credin¡a cå efortul Credin¡a cå performan¡a Valoarea


Motiva¡ia = va duce la x va duce la x asociatå
performan¡å recompenså recompensei
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 95

acordarea de titluri, acordarea încrederii, urmatå Deosebit de importantå este rela¡ia dintre inten-
de delegarea de competen¡e, laudå ¿i mul¡umirea sitatea motiva¡iei ¿i performan¡å, concluzia fiind
manifestatå, promovarea sau dobândirea de pozi¡ii cå nici supramotivarea, nici submotivarea nu sunt
ierarhice superioare, prestigiu profesional sau productive, apårând ideea optimumului motiva-
social etc. Motivele extrinseci negative se mani- ¡ional. În aceastå situa¡ie idealå, existå corespon-
festå prin aversiunea fa¡å de consecin¡ele neplå- den¡å între dificultatea realå a sarcinii ¿i cea su-
cute datorate sanc¡iunilor administrative, penali- biectivå perceputå de angajat. În cazul în care
zåri, teama de criticå, e¿ec, etc. Motiva¡ia negativå dificultatea perceputå subiectiv este mai micå de-
este bazatå pe amenin¡are, pedeapså, blamare, cât cea realå, apare situa¡ia de submotivare, mo-
amenzi sau re¡ineri din salariu etc. Aceste mijloace ment în care angaja¡ii nu ating nivelul de energie
trebuie aplicate cu modera¡ie, deoarece în anumite optim pentru îndeplinirea sarcinilor. La cealaltå
condi¡ii eficien¡a lor poate fi reduså. extremå, când dificultatea sarcinii este supra-
Deosebit de puternicå poate fi motiva¡ia intrin- estimatå, apare situa¡ia de supramotivare, înso¡itå
de apari¡ia stresului, devenind tot neproductivå.
secå a muncii, prin care munca nu mai reprezintå
Pentru conducåtori este deosebit de importantå
doar un mod de dobândire a unor beneficii mate-
cunoa¿terea ¿i folosirea eficientå a strategiilor de
riale sau morale, ci însu¿i scopul existen¡ei umane,
motivare a muncii precum:
o valoare care declan¿eazå ¿i mobilizeazå poten- z Poten¡area încrederii indivizilor în ei în¿i¿i,
¡ialul uman ¿i înnobileazå via¡a (satisfac¡ia de a
în situa¡iile în care cei neîncrezåtori în sine
realiza o muncå utilå societå¡ii ¿i semenilor, pasiu- tind så se angajeze în munci necompetitive
nea de a desfå¿ura o anumitå activitate etc.). ¿i sunt slab motiva¡i. Se recomandå utili-
Distinc¡ia dintre cele douå tipuri de factori mo- zarea motivelor extrinseci de recompensare
tivatori se regåse¿te în efectele acestora: cei ex- a progreselor în muncå, astfel angaja¡ii ajung
trinseci au efecte cantitative (nu calitative), pe ter- så-¿i descopere capacitå¡ile individuale ¿i så
men scurt, fiind mai eficien¡i într-o societate såracå aibå încredere în for¡ele proprii, motiva¡ia
decât într-una dezvoltatå, iar cei intrinseci au efecte extrinsecå transformându-se treptat în moti-
complementare ¿i sunt considera¡i ca fiind cei mai va¡ie intrinsecå.
performan¡i. z Dezvoltarea aprecierilor pozitive fa¡å de
Din perspectiva conducerii organiza¡iilor, core- muncå, care pot deveni contagioase, ira-
la¡iile dintre tipurile de motiva¡ie ¿i performan¡å diind în întregul grup de muncå, mai ales
se realizeazå astfel: dacå sunt difuzate de persoane cu prestigiu
z Motiva¡iile intrinseci conduc la performan¡e ¿i cu for¡å de influen¡are. Se realizeazå mai
mai mari ¿i mai stabile în timp decât cele ales prin distribuirea recompenselor în
extrinseci; func¡ie de performan¡ele ob¡inute.
z Motiva¡iile extrinseci pozitive sunt mai efi- z Împlinirea a¿teptårilor angaja¡ilor ¿i reali-
ciente productiv decât cele negative; zarea scopurilor lor.
z Optimul motiva¡ional are o componentå z Competi¡ia are o func¡ie motiva¡ionalå ex-
individualå ¿i una de grup, performan¡ele trem de importantå, mai ales atunci când este
în muncå tind så creascå în condi¡iile con- poten¡atå, are obiective ¿i criterii clare com-
cordan¡ei motiva¡iilor membrilor unui grup petitive ¿i nu influen¡eazå negativ coope-
de muncå. rarea dintre angaja¡i.

BIBLIOGRAFIE
1. Amariei Corneliu – Introducere în managementul stomatologic, 6. Popescu-Neveanu Paul – Curs de psihologie generalå, vol II,
Editura Via¡a Medicalå Româneascå, Bucure¿ti, 1998 Universitatea din Bucure¿ti – Facultatea de Filozofie, Bucure¿ti, 1977
2. Chi¿u Ana Viorica – Manualul specialistului în resurse umane, Casa 7. Stanciu ªtefan, Leovaridis Cristina, Ionescu Mihaela, Stånescu
de Editurå Ericson, Bucure¿ti, 2002 Dan – Managementul resurselor umane, Editura Comunicare.ro, 2003
3. Iacob Dumitru, Cismaru Diana-Maria – Organiza¡ia inteligentå, 8. Zlate Mielu – Psihologia muncii – rela¡ii interumane, vol. I, Editura
Comunicare.ro, 2003 Didacticå ¿i Pedagogicå, Bucure¿ti, 1981
4. Johns Gary – Comportamentul organiza¡ional, Editura Economicå, 9. Zorletan T – Managementul organiza¡iei, vol. I ¿i II, Holding Reporter,
Bucure¿ti, 1998 Bucure¿ti, 1996
5. Mamali Cåtålin – Balan¡a motiva¡ionalå ¿i coevolutie, Editura
ªtiin¡ificå ¿i Enciclopedicå, Bucure¿ti, 1981
3 SÅNÅTATE ORALÅ

TEORIA MOTIVAºIEI UMANE ÎN


DETERMINISMUL COMPORTAMENTULUI
UMAN
Asist. Univ. Dr. Mihaela-Adina Dumitrache1,
Asist. Univ. Dr. Ruxandra-Ioana Moraru1,
Asist. Univ. Dr. Loredana Dumitra¿cu1, Asist. Univ. Dr. Roxana Ranga2
1 Catedra de Sånåtate Oralå ¿i ªtiinte Comportamentale,
Facultatea de Medicinå Dentarå, U.M.F. Carol Davila, Bucure¿ti
2 Catedra de Preven¡ie Oro-dentarå, Facultatea de Medicinå Dentarå,
U.M.F. Carol Davila, Bucure¿ti

REZUMAT
Motiva¡ia este o dimensiune fundamentalå a personalitå¡ii, o variabilå internå cu rol de suport în declan¿area ¿i sus¡inerea
diferitelor procese ¿i capacitå¡i psihice, a reac¡iilor exterioare ale individului. Motiva¡ia pune în mi¿care ¿i direc¡ioneazå individul. Ea
transformå fiin¡a umanå dintr-un simplu receptacul al influen¡elor externe în subiect activ ¿i selectiv, cu un determinism intern
propriu în alegerea ¿i declan¿area ac¡iunilor ¿i a comportamentelor.

Activitatea, reac¡iile indivizilor sunt declan¿ate Reiese faptul cå orice factor extern, pentru a avea
de cauze interne; ansamblul lor a fost numit moti- efect declan¿ator, trebuie så aibå o semnifica¡ie în
va¡ie de la latinescul motivus (care pune în mi¿- raport cu factorul intern.
care). Pentru unii psihologi, motivul este numele Componentele sistemului motiva¡ional sunt
generic al oricårei componente a motiva¡iei fiind numeroase, variazå ca origine, mod de satisfacere
definit ca fenomen psihic ce declan¿eazå, direc- ¿i func¡ii, clasificarea ¿i explicarea lor fiind contro-
¡ioneazå ¿i sus¡ine energetic activitatea. versate. Cei mai mul¡i psihologi acceptå azi cå mo-
Studiul motiva¡iei are drept obiect cercetarea tiva¡ia umanå include trebuin¡e, tendin¡e, inten¡ii,
determinan¡ilor ac¡iunilor noastre: de ce ne com- dorin¡e, motive, interese, aspira¡ii, convingeri.
portåm într-un anumit fel, cum ajungem så ac¡io- În cercetarea psihologicå au existat ¿i existå încå
nåm, ce factori ne declan¿eazå activitå¡ile etc. multe încercåri de clasificare a formelor ¿i niveluri-
„Nici un act, nici un comportament sau atitudine lor motiva¡iei, cele mai relevante ¿i mai des folosite
nu apare ¿i nu se manifestå în sine, fårå o anumitå în literatura de specialitate fiind clasificarea lui H.
incitare, fårå o anumitå direc¡ionare ¿i sus¡inere Murray, viziunea psihanaliticå, teoria impulsului
energeticå.“ (Golu, vol.II, 2000) homeostatic ¿i abordarea umanistå.
Dupå Kurt Lewin, motiva¡ia ac¡ioneazå ca un z Murray a identificat 20 de trebuin¡e funda-
câmp de for¡e în care se aflå atât subiectul, cât ¿i mentale, printre care se enumerå: trebuin¡a de rea-
obiectele, persoanele ¿i activitå¡ile. lizare, trebuin¡a de afiliere, trebuin¡a de agresiune,
Din punct de vedere descriptiv, motiva¡ia se de autonomie, de apårare, de dominare, de a evita
referå la „ansamblul de stimuli sau mobiluri – situa¡iile neplåcute, de existen¡å socialå, de ordine,
trebuin¡e, motive, tendin¡e, atrac¡ii, interese, con- de senzualitate ¿i sex, trebuin¡a de în¡elegere etc.
vingeri, nåzuin¡e, inten¡ii, vise, aspira¡ii, scopuri, z Psihanaliza, în concordan¡å cu teoria lui Freud,
idealuri, proiecte – care sus¡in din interior reali- postuleazå faptul cå comportamentul este declan-
zarea anumitor ac¡iuni, fapte, atitudini.“ (Neveanu ¿at de tendin¡a de reducere a tensiunii provocate
et al, 1987). de acumulårile de for¡e instinctuale ¿i incon¿tiente.
Rezultå cå specific pentru mecanismul moti- z Teoria impulsului homeostatic considerå cå
va¡iei este caracterul ei intern, iar factorii externi impulsul poate facilita explicarea comportamen-
în sine, care aparent provoacå sau stopeazå o ac¡i- tului uman, acesta fiind determinat în primul rând
une, nu pot fi considera¡i motive fårå o raportare de satisfacerea nevoilor fiziologice. Homeostazia
la o necesitate, inten¡ie sau o aspira¡ie a individului. este procesul prin care un organism î¿i men¡ine

96 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006


REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 97

starea fizicå în cadrul unor limite optime, bazân- – Trebuin¡ele cognitive: nevoia de a învå¡a,
du-se pe autoreglare. În aceste condi¡ii, organismul de a ¿ti, de a explora, de a descoperi etc.
este impulsionat så se comporte în a¿a fel încât – Trebuin¡ele estetice: nevoia de armonie, si-
homeostazia så fie restabilitå. metrie, ordine, de contact cu operele de artå,
z Dupå cum se poate observa, aceastå teorie de contemplare a lor etc.
este foarte simplistå ¿i nu poate explica multe
aspecte mai complexe ale comportamentului. SISTEMUL MOTIVAºIONAL
z Psihologii umani¿ti, precum Maslow nu sunt
de acord cu accentul pus pe nevoile biologice, sus- Componentele sistemului motiva¡ional sunt nu-
¡inând cå oamenii de¡in un set unic de nevoi de meroase, variazå ca origine, mod de satisfacere ¿i
autoîmplinire, pe lângå nevoile de naturå fizio- func¡ii. A¿a cum s-a afirmat, motiva¡ia umanå in-
logicå, psihologicå ¿i socialå. clude trebuin¡e, motive, interese, convingeri, ten-
z Contribu¡ia remarcabilå la aprofundarea din¡e, inten¡ii, dorin¡e, aspira¡ii
universului motiva¡ional rezultå din elaborarea 1. Tendin¡ele sunt componente ale motiva¡iei
teoriei gratificårii trebuin¡elor de cåtre psiho- care semnalizeazå o stare de dezechilibru
logul american A. Maslow, teorie cunoscutå sub fiziologic sau psihologic. Ele sunt tråite ca
denumirea de piramida trebuin¡elor. El a con- ståri de agita¡ie, alertå interioarå, tensiune.
statat faptul cå aceste necesitå¡i nu se manifestå la Din numeroasele clasificåri ale trebuin¡elor
întâmplare, ci într-o ordine bine definitå. Ele por- mai utilå în explicarea diferen¡elor de com-
nesc de la necesitå¡ile inferioare la cele superioare, portament dintre indivizi, pare cea realizatå
altfel spus se e¿aloneazå de la cele curente, mate- de A. Maslow, psiholog american, numitå
riale, imediate, la cele abstracte, spirituale, de du- ¿i piramida trebuin¡elor (1954)
ratå. În structura sa de bazå, piramida cuprindea Ulterior în 1970 el a mai adåugat trei trepte:
doar cinci niveluri, ulterior el a mai adåugat încå – trebuin¡e cognitive: a ¿ti, a în¡elege, a învå¡a,
douå niveluri de trebuin¡e: cognitive (dorin¡a de a a descoperi;
cunoa¿te ¿i în¡elege) ¿i estetice. – trebuin¡e estetice: de ordine, de simetrie, pu-
z În „Motivation and Personality“ (1954), ritate, frumos, respingere
Maslow elaboreazå celebra sa „piramidå a trebu- – trebuin¡e de concordan¡å: acord între cu-
in¡elor“, în care trebuin¡ele sau motivele inferioare noa¿tere, afectivitate, ac¡iune
Cunoa¿terea ierarhiei trebuin¡elor este utilå în
se gåsesc la baza piramidei, iar cele superioare la
explicarea comportamentelor deoarece:
vârf. Maslow împarte motiva¡iile în douå mari gru-
– diferite trepte apar pe rând în func¡ie de dez-
puri:
voltarea psihicå, prima cuprinzând trebuin¡e
1. Motiva¡ii de deficien¡å (sau datorate lipsei),
dezvoltându-se în copilårie, adolescen¡å sau
din care fac parte:
mai târziu
– Trebuin¡ele fiziologice: trebuin¡a de hranå,
– intensitatea trebuin¡elor scade de la bazå
sete, igienå, adåpost, påstrare a sånåtå¡ii, de
spre vârf;
sex etc. – o trebuin¡å superioarå nu se satisface decât
– Trebuin¡ele de securitate (siguran¡å): nevoia dacå n-au fost satisfåcute într-o oarecare
de siguran¡å existen¡ialå, securitate emo¡io- måsurå, cele inferioare ei (este dificil pentru
nalå, profesionalå, socialå, rela¡ionalå etc. un profesor så activeze trebuin¡a de a ¿ti a
– Trebuin¡ele sociale: Trebuin¡ele de aparte- unui elev dacå cele de hranå ¿i adåpost nu
nen¡å ¿i adeziune la un grup sau categorie sunt satisfåcute);
socialå, de a fi membru al unei familii, nevoia – cu cât o trebuin¡å este mai înaltå, cu atât este
profundå de dragoste, de rela¡ii afective. mai caracteristicå pentu om.
– Trebuin¡ele Eului: nevoia de de autopre¡uire, Dupå criteriul genezei, psihologii diferen¡iazå
respect de sine, prestigiu ¿i stimå din partea trebuin¡ele primare, înnåscute, care tind så se ma-
celorlal¡i. nifeste la to¡i indivizii, în toate timpurile ¿i trebuin¡e
2. Motiva¡ii de cre¿tere (sau de dezvoltare) din secundare dobândite numai de unii indivizi. S-a
care fac parte: presupus cå trebuin¡ele secundare se dezvoltå din
– Trebuin¡ele de realizare/autorealizare: nevo- cele primare, dar dupå formare func¡ioneazå inde-
ia de a ne atinge propriul poten¡ial creativ, pendent de ele. Satisfacerea trebuin¡elor fiziolo-
de a ob¡ine performan¡e înalte, în activitatea gice ale unui sugar este asociatå cu aprobarea
cea mai puternic motivatå. mamei. Treptat, aprobarea adul¡ilor este folositå
98 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

pentru a sus¡ine învå¡area mersului sau a vorbirii. Inten¡ia este tendin¡a cu un grad superior de
Copilul devenit elev înva¡å la început pentru a face elaborare mentalå, orientatå spre un scop.
plåcere pårin¡ilor, apoi este absorbit de studiu. La 2. Motivele sunt trebuin¡e atât de puternice încât
preadolescen¡i fumatul sau consumul de alcool determinå, declan¿eazå ac¡iunile, activitå¡ile
sunt ini¡ial activitå¡i realizate pentru satisfacerea prin care se satisfac. Ele posedå douå seg-
nevoii de afiliere la grupul de egali ¿i apoi devin mente corespunzåtoare func¡iilor motiva¡iei:
obi¿nuin¡e. În func¡ie de oferta comercialå sau – segmentul energizant, for¡a cu care este
culturalå apar trebuin¡e noi care sunt doar mijloace declan¿atå ¿i sus¡inutå activitatea ¿i direc¡ia
pentru satisfacerea unor trebuin¡e care devin (aspectul orientativ – direc¡ional)
ulterior motive ale altor activitå¡i. De exemplu auto-
Vectorii-motive nu existå izola¡i, ci formeazå
mobilul a fost la început un mijloc pentru satisfa-
grupuri sau constela¡ii de motive. Într-o constela¡ie
cerea trebuin¡ei de confort, dar a devenit treptat
un motiv pentru ore de lucru suplimentare din care rela¡iile dintre motive sunt analog celor dintre
så se câ¿tige mai mult. Astfel, aria trebuin¡elor for¡ele fizice:
uname este în continuå diferen¡iere ¿i extindere, – motive diferite pot avea aceea¿i direc¡ie ¿i
determinând apari¡ia unor comportamente ante- acela¿i sens, energia lor cumulându-se; un
rioare cât ¿i fa¡å de etapele istoriei trecute. Nesatis- elev înva¡å pentru a primi o notå mare, pentru
facerea trebuin¡elor duce la stingerea lor. cå dore¿te så se afirme în grup sau pentru
Este posibilå ¿i apari¡ia unor anomalii în satisfa- cå este interesat de un domeniu;
cerea trebuin¡elor primare: astfel persoanele cu – motivele pot avea orientåri diferite, fiecare
bulimie nevroticå (pofta de mâncare exageratå) vizând realizarea altei activitå¡i; po¡i dori så
de¿i î¿i satisfac nevoia de hranå, continuå så må- vizionezi un spectacol sau så mergi în ex-
nânce; s-a observat cå acest comportament înso- cursie la munte. Uneori aceste activitå¡i se
¡e¿te de multe ori caren¡ele afective, prin supraali- ordoneazå în timp, satisfåcându-se succesiv;
mentare, subiectul compensându-¿i nevoia de dra- când nu este tråit pe plan subiectiv ca o stare
goste. La polul opus, anorexia mentalå (lipsa poftei de tensiune foarte puternicå, care se cere
de mâncare) se presupune cå ar fi determinatå de
înlåturatå.
un conflict cu anturajul, în special cu mama.
Dacå în calea satisfacerii unei trebuin¡e existå
un obstacol, apare o stare de încordare numitå CONCLUZII
frustrare. Råspunsurile la frustrare sunt diferite, cel
mai frecvent fiind agresivitatea. Frustrarea este un În cercetarea psihologicå au existat ¿i existå încå
fenomen inevitabil în via¡a psihicå; când este multe încercåri de clasificare a formelor ¿i nivelelor
moderatå, ea are efecte benefice asupra dezvoltårii motiva¡iei, cele mai relevante ¿i mai des folosite
personalitå¡ii. Astfel imposibilitatea îndeplinirii în literatura de specialitate fiind clasificarea lui H.
iubirii datoritå diferen¡elor de statut poate deter- Murray, viziunea psihanaliticå, teoria impulsului
mina o muncå îndârjitå pentru a urca în ierarhia homeostatic ¿i abordarea umanistå.
socialå. Datoritå caracterului inevitabil al fustrårii,
personalitå¡ile echilibrate posedå toleran¡å la frus-
trare, suportând, în anumite limite, ståri de tensiune
intenså fårå a dezvolta comportamente patologice. BIBLIOGRAFIE
În legåturå cu trebuin¡a, circulå ¿i alte no¡iuni mai
1. Maslow A – Valences of motivation theory for prediction of behavior, J.
vag definite. Dent. Res., 1971
Dorin¡a este trebuin¡a con¿tientizatå. 2. Piaget J – Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei, Ed. Didacticå ¿i
Tendin¡a (impulsul sau propensiunea) este tre- Pedagogicå, Bucuresti, 1972
3. Sahleanu V, Popescu Sibiu I – Introducere criticå în psihanalizå, Ed.
buin¡a aflatå în stare de excitabilitate accentuatå Dacia, Cluj-Napoca, 1972
care determinå o pornire spre mi¿care, ac¡iune 4. Vlad T, Vlad C – Psihologia ¿i Psihopatologia comportamentului, Ed.
spontanå. Milit, Bucure¿ti, 1978
OCLUZOLOGIE
4
CORELAºIA DINTRE DIAGNOSTICUL DE
OCLUZIE ªI DETERMINAREA RELAºIILOR
INTERMAXILARE LA EDENTATUL PARºIAL
ªef. lucr. Dr. Simona Andreea Sandu, Prof. Univ. Dr. Emilian Hutu
U.M.F. „Carol Davila“, Bucure¿ti,
Catedra de Proteticå Dentarå Mobilå

REZUMAT
Determinarea rela¡iilor intermaxilare (RIM) este una din cele mai importante faze clinice în cadrul tratamentului protetic. La
edentatul par¡ial se coreleazå diagnosticul de ocluzie stabilit în func¡ie de situa¡ia clinicå, cu determinarea rela¡iilor intermaxilare.

Cuvinte cheie: rela¡ii intermaxilare, ocluzie, diagnostic.

ABSTRACT
Jaw relation registration is one of the most important phase during prosthodontic treatment. At partial edentulism jaw relation
registration involves good occlusion diagnosis.

DIAGNOSTICUL DE OCLUZIE Reversul este urmåtorul: un pacient nu are oclu-


zie atunci când nu are contacte dento-dentare; si-
Prin diagnosticul de ocluzie se precizeazå dacå tua¡ia se întâlne¿te când un maxilar este edentat,
pacientul are ocluzie (stabilå sau instabilå) sau nu, iar celålalt dentat, când existå din¡i restan¡i, atât la
oferindu-se date exacte despre dimensiunea ver- maxilar, cât ¿i la mandibulå, care nu realizeazå
ticalå de ocluzie ¿i despre planul de ocluzie. contacte dento-dentare.
În toate fazele restaurårii protetice, schema
No¡iuni de ocluzie ocluzalå trebuie conceputå ¿i ajustatå astfel încât
În primul rând se stabile¿te dacå pacientul are så se adapteze situa¡iei din cavitatea bucalå.
sau nu ocluzie. Se considerå cå un pacient are Pentru restaurårile protetice fixe, care prote-
ocluzie atunci când are contacte dento-dentare. zeazå diferite edenta¡ii par¡iale, se realizeazå „long
Contactele dento-dentare sunt contactele care se centric“ în majoritatea situa¡iilor clinice. Deplasarea
realizeazå între din¡ii celor douå arcade în pozi¡ia mandibulei din rela¡ie centricå în intercuspidare
de intercuspidare maximå. maximå se nume¿te „long centric“. Pentru a se
Ocluzia normalå îndepline¿te urmåtoarele cri- realiza „long centric“ sunt necesare contacte oclu-
terii:1 zale cuspid-foså în care trebuie så existe o anumitå
z este stabilå libertate a vârfului cuspidului în interiorul fosetei.
z func¡iile aparatului dento-maxilar (fiziono- Acestå libertate a vârfului cuspidului permite ¿i o
mia, fona¡ia ¿i mastica¡ia) sunt normale micå glisare a mandibulei din intercuspidare maxi-
z nu existå semne de suferin¡å dentarå, paro- må în lateralitate, glisare fiziologicå care se nu-
dontalå, muscularå, articularå me¿te „wide centric“. „Long centric-ul“ împreunå
Trebuie precizat cå intercuspidarea maximå cu „wide centric“ determinå „freedom in centric“
(IM) este pozi¡ia în care se realizeazå cele mai mul- (o libertate în centric). Rolul acestuia constå în li-
te contacte dento-dentare. bertatea de mi¿care a mandibulei în propulsie ¿i
Se considerå cå un pacient are ocluzie normalå lateralitate.
dacå în timpul mastica¡iei ¿i degluti¡iei are un Pentru restaurårile protetice mobile care pro-
maximum de contacte dento-dentare. tezeazå edenta¡iile par¡iale ¿i edenta¡iile totale se
Prezen¡a edenta¡iei par¡iale are consecin¡e nefa- realizeazå „point centric“. Coinciden¡a dintre in-
vorabile asupra ocluziei cu apari¡ia tulburårilor tercuspidarea maximå ¿i rela¡ia centricå se nume¿te
ocluzale. „point centric“. Raportarea se face la pozi¡ia de

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 99


100 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

rela¡ie centricå pentru cå este singura pozi¡ie con- fiziologicå verticalå, lateralå ¿i combina¡ia aces-
stantå, independentå de pozi¡ia din¡ilor, fiind tot- tora, datoritå rezilien¡ei ligamentului parodontal.
odatå o pozi¡ie func¡ionalå, pentru cå mandibula S-a demonstrat cå atunci când din¡ii naturali oclud,
ajunge în timpul degluti¡iei în rela¡ie centricå. se mi¿cå în douå etape:
Determinarea ¿i înregistrarea pozi¡iei de rela¡ie z Prima etapå este stadiul intraalveolar ¿i con-
centricå este obligatorie în urmåtoarele situa¡ii: stå în deformarea vâscoelasticå a ligamen-
z edentat par¡ial cu ocluzie instabilå tului parodontal ¿i redistribu¡ia lichidelor
z edentat par¡ial fårå ocluzie periodontale, fibrelor. Mi¿carea dintelui se
z edentat total realizeazå sub solicitare ocluzalå în acest
z când se monteazå modelele în articulator stadiu.
z A doua etapå în care se produce deformarea
Felul ocluziei elasticå gradatå a osului alveolar, ca råspuns
la mårirea for¡elor orizontale. Suprafa¡a radi-
Schema ocluzalå corectå pleacå de la premisa cularå este fixatå pe peretele alveolei care
cå în pozi¡ie de intercuspidare maximå, contactele limiteazå mi¿carea dintelui.
ocluzale generate de lucrårile protetice trebuie så Studiile de specialitate au aråtat cå din¡ii naturali
fie stabile, simultane cu cele de la nivelul din¡ilor au o mobilitate de 28 mm, în direc¡ie verticalå ¿i
restan¡i. de 56 mm pânå la 75 mm în direc¡ie orizontalå,
În al doilea rând se men¡ioneazå dacå ocluzia iar din¡ii anteriori au o mi¿care lateralå de 90-100
este stabilå sau instabilå. µm. Felul ocluziei (stabilå sau instabilå) se dece-
Ocluzia stabilå înseamnå repetabilitatea contac- leazå dupå analiza urmatoarelor elemente: supra-
telor dento-dentare nedeviate, de tip cuspid-foså fe¡ele ocluzale ale din¡ilor, planul de ocluzie.2,3
sau tripodic. Suprafe¡ele ocluzale ale restaurårilor protetice
Contactele dento-dentare de tip vârf cuspid- trebuie modelate astfel încât så cuprindå elemen-
fund fosetå presupun un cuspid mai pu¡in volu- tele ocluzale cuspizii ¿i fosetele.4
minos decât foseta antagonistå. Contactele oclu- Suprafetele ocluzale ale din¡ilor indicå:
zale stabile presupun existen¡a unei fosete în care z tipul de contact dento-dentar
cuspidul de sprijin så-¿i gåseascå un loc în care så z abraziunea
se opreascå mereu la sfâr¿itul unei mi¿cåri mandi- Contactele dento-dentare pot fi:
bulare care se terminå în intercuspidare maximå z func¡ionale (stabile)
(IM) ¿i rela¡ie centricå (RC). Importan¡a contactelor z nefunc¡ionale
de tip cuspid-foså constå în aceea cå se adapteazå Contactele dento-dentare func¡ionale sunt:
mai u¿or prin ¿lefuire selectivå, permit realizarea
z contact cuspid-foså
z contact tripodic
„long centric“, ¿i for¡ele ocluzale sunt transmise
Contactele dento-dentare nefunc¡ionale sunt:
în axul lung al din¡ilor.
z contact vârf cuspid-versant fosetå
Parodon¡iul unui dinte natural este stimulat a-
z contact versant cuspid-versant fosetå
tunci când solicitårile ocluzale sunt transmise în
z contact vârf cuspid-vârf cuspid
axul lung al dintelui. Dacå for¡a ocluzalå are o z contact în suprafa¡å (destul de frecvent)
intensitate prea mare, sau o duratå prea mare, ori Contactele dento-dentare nefunc¡ionale conduc
altå direc¡ie care depå¿e¿te parametrii func¡ionali, la ocluzie instabilå.
atunci apare fenomenul de traumå ocluzalå. Abraziunea patologicå apare ca urmare a unor
Contactele dento-dentare de tip tripodic pre- obstacole ocluzale ¿i/sau parafunc¡ii ocluzale
supun un cuspid mai voluminos decât foseta anta- Abraziunea patologicå poate fi:
gonistå. Acest tip de contact este mai greu de z generalizatå
modelat ¿i adaptat ulterior. z localizatå
Contactele ocluzale multiple în rela¡ie centricå Abraziunea generalizatå se caracterizeazå prin:
¿i intercuspidare maximå determinå repartizarea z dispari¡ia reliefului ocluzal
uniformå a solicitårilor ocluzale. z mic¿orarea înål¡imii coronare
Contactele ocluzale simultane sunt necesare z poate ajunge ¿i pânå la coletul din¡ilor
pentru a se evita deraparea mandibulei. z dimensiunea verticalå de ocluzie este pås-
Solicitårile ocluzale trebuie så ac¡ioneze în axul tratå, chiar ¿i în cazul abraziunii pânå la cole-
lung al din¡ilor. Dintele natural råspunde specific tul din¡ilor pentru cå se produce migrarea
la ac¡iunea for¡elor ocluzale. Astfel, sub ac¡iunea din¡ilor cu tot cu proces alveolar în mod
for¡elor ocluzale, dintele natural are o mi¿care compensator
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 101

Abraziunea localizatå se caracterizeazå prin: Contactele premature apar în pozi¡iile diag-


z un anumit grup dentar nostice ale mandibulei, iar interferen¡ele în timpul
z din¡ii frontali inferiori sunt frecvent afecta¡i. mi¿cårilor mandibulare.
Sunt descrise trei grade de abraziune: Lucrårile protetice sunt incorecte ¿i prin:
z gradul I – în smal¡ z relieful ocluzal ¿ters, fårå cuspizi ¿i fosete
z gradul II – în smal¡ ¿i dentinå z realizarea lor pe din¡i migra¡i, fårå så se re-
z gradul III – cu deschiderea camerei pulpare ducå din înål¡imea coronarå pentru a se
Planul de ocluzie se define¿te prin suprafa¡a echilibra adecvat planul de ocluzie
imaginarå care une¿te vârful caninului (sau mar- z realizarea restaurårilor fårå efectuarea echi-
ginea incizalå a grupului frontal) cu cuspidul disto- librårii ocluzale la maxilarul antagonist care
oral al ultimului molar. prezintå migråri dentare.
Atfel planul de ocluzie poate fi: În cazul în care se impune tratamentul protetic
z nivelat al unei edenta¡ii par¡iale la un maxilar, în primul
z denivelat rând se realizeazå echilibrarea ocluzalå la maxilarul
Un aspect important în stabilirea unei scheme antagonist.
ocluzale corecte este orientarea planului de oclu- Toate situa¡iile enumerate mai sus (care contri-
zie. Trebuie precizat cå resorb¡ia crestei alveolare buie la denivelarea planului de ocluzie) determinå
nu este aproape niciodatå paralelå cu planul de o ocluzie instabilå. În cazul în care existå ocluzie
ocluzie. De aceea, o schemå ocluzalå corectå a instabilå, în primul rând, se corecteazå acest tip
unei restauråri protetice necesitå un plan de ocluzie de ocluzie prin eliminarea cauzei care o determinå.
nivelat. Dezideratul este ob¡inerea unei ocluzii stabile. În
Planul de ocluzie este denivelat prin: unele cazuri clinice, datoritå particularitå¡ilor exis-
z abraziune dentarå tente, acest lucru nu se poate ob¡ine (ocluzie stabi-
z migrari dentare (verticale sau orizontale) lå), chiar dacå au fost înlåturate cauzele care duc
z contacte premature sau interferente la instabilitatea ocluziei.
z lucråri protetice incorecte Pentru ob¡inerea acestui deziderat (corectarea
Migrårile dentare sunt consecin¡ele apari¡iei planului de ocluzie ¿i al ocluziei instabile) se reali-
bre¿ei edentate. zeazå:
Migrårile verticale sunt suferite de din¡ii antago- z ¿lefuiri selective
ni¿ti unei bre¿e edentate. Migrårile verticale sunt z remodelåri coronare cu devitalizåri, sau aco-
de douå feluri: perirea cu microproteze
z prin extruzie z îndepartarea contactelor premature ¿i a in-
z prin egresiune terferen¡elor
S-a men¡ionat cå egresiunea din¡ilor este mai z refacerea lucrårilor protetice incorecte
mare spre extremitatea arcadei dentare. z extrac¡ia din¡ilor (din¡i migra¡i vertical care
Din¡ii migra¡i vertical pot ajunge în contact cu ajung aproape de creasta antagonistå; din¡ii
creasta edentatå antagonistå, situa¡ie clinicå care migra¡i orizontal mai mult de 30°).
impune extrac¡ia acestora.
Migrårile orizontale sunt suferite de din¡ii limi- Dimensiunea verticalå de ocluzie (DVO)
tan¡i ai bre¿ei edentate. Migrårile orizontale sunt Dimensiunea verticalå de ocluzie este dimen-
de douå feluri: siunea etajului inferior al fe¡ei când arcadele den-
z prin înclinare tare sunt în pozi¡ia de intercuspidare maximå (IM).
z prin transla¡ie În al treilea rând se stabile¿te dacå dimensiunea
S-a men¡ionat cå la maxilar migrårile orizontale verticalå de ocluzie este påstratå. DVO se pås-
au o vitezå ¿i o amplitudine mai mare decât la treazå când existå contacte dento-dentare (când
mandibulå. pacientul are ocluzie). DVO nu este påstratå când
În cazul unei bre¿e edentate, din¡ii situa¡i distal nu existå contacte dento-dentare (când pacientul
se înclinå mezial spre bre¿a edentatå. nu are ocluzie).
Din¡ii migra¡i orizontal mai mult de 30° î¿i pierd O situa¡ie particularå se întâlne¿te în cazul eden-
valoarea proteticå ¿i necesitå extrac¡ia. ta¡iilor termino-terminale maxilare ¿i mandibulare,
Migrårile dentare genereazå contacte prema- când frontalii inferiori vin în contact cu gingia
ture în intercuspidare maximå ¿i interferen¡e în palatinalå superioarå, caz în care nu existå ocluzie
propulsie ¿i lateralitate.5 ¿i DVO nu este påstratå.
102 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

Supradimensionarea DVO este indicatå de: Planul de ocluzie


z spa¡iul de inocluzie fiziologicå este mic¿orat În al patrulea rând se analizeazå planul de oclu-
z destinderea buzelor (pacientul nu le apropie)
zie:
z ¿an¡urile pericomisurale întinse
z nivelat sau denivelat
z aspect facial crispat
z curbele de ocluzie
Subdimensionarea DVO este indicatå de:
Curba sagitalå (a lui Spee) este o linie ce une¿te
z spa¡iul de inocluzie fiziologicå este mårit
cuspidul primului premolar cu fa¡a ocluzalå a ulti-
z înfundarea buzelor
z ¿an¡uri pericomisurale accentuate mului molar de pe aceea¿i hamiarcadå. Curba sagi-
z aspect facial îmbåtrânit talå este de formå concavå la mandibulå ¿i con-
DVO se verificå prin metode uzuale, care folo- vexå la maxilar.
sesc spa¡iul de incluzie fiziologicå, cât ¿i prin me- Curba lui Spee are adâncimea maximå la nivelul
tode func¡ionale care utilizeazå spa¡iul minim de molarului de ¿ase ani.
vorbire. Curba sagitalå are ¿i rol biologic de a compensa
Modelele de verificare a DVO sunt folosite pen- gradul de supraocluzie al din¡ilor frontali superiori.
tru a decela dacå DVO este supra sau subdimen- Din acest motiv se nume¿te ¿i curba de profilaxie
sionat. parodontalå.
Situa¡iile clinice în care DVO este supradimen- Curba sagitalå se modificå datoritå migrårilor
sionatå, necesitå corectarea acesteia ¿i revenirea dentare, lucrårilor protetice incorecte.
la o DVO corectå. Restaurarea proteticå se reali- Curba transversalå (a lui Wilson) rezultå din
zeazå la o DVO corectå sau în condi¡iile unei måriri înclinarea din¡ilor maxilari spre obraz ¿i a celor
a DVO corecte cu maximum 1 mm. mandibulari spre limbå fa¡å de planul frontal.
Situa¡iile clinice în care DVO este subdimen- Rolul curbei transversale este de a evita inter-
sionatå sunt mai bine tolerate de aparatul dento- feren¡ele în mi¿carea de lateralitate.
maxilar. În condi¡iile în care pacientul pretinde Când planul de ocluzie este denivelat se corec-
redimensionarea DVO, sau s-au instalat modificåri teazå, dezideratul fiind ob¡inerea unui plan de
patologice în diferite structuri se realizeazå redi- ocluzie nivelat.
mensionarea DVO treptat. Astfel, în cazul în care
se impune mårirea dimensiunii verticale de oclu-
DETERMINAREA RELAºIILOR INTERMAXILARE
zie, aceasta se înal¡å cu 1mm, prin protezare provi-
zorie, timp de ¿ase luni, pentru tatonarea situa¡iei (RIM)
¿i pentru a permite aparatului dento-maxilar så se Determinarea RIM depinde de situa¡ia clinicå
acomodeze. În nici un caz de DVO subdimen- astfel:
sionatå, când se impune corectarea acesteia, nu Determinarea RIM când pacientul are ocluzie
se revine brusc la DVO corectå, pentru cå se pro- stabilå
duc disfunc¡ii ale aparatului dento-maxilar (muscu- z În cazul în care pacientul are ocluzie stabilå,
lare, articulare etc.). Dacå se impune o redimen- cu DVO påstratå, se înregistreazå pozi¡ia de
sionare mai mare, aceasta se face în etape, din ¿ase intercuspidare maximå (IM)
în ¿ase luni, prin tatonare.6 Determinarea RIM când pacientul are ocluzie
Un caz clinic particular se întâlne¿te la pacien¡ii instabilå
cu ocluzie adâncå acoperitå. Aceastå anomalie z În cazul în care pacientul are ocluzie, cu
dento maxilarå se caracterizeazå printr-o dimen- DVO påstratå, dar contactele dento-dentare
siune verticalå de ocluzie mic¿oratå. Dacå pacien- nu dau siguran¡å unei pozi¡ii corecte de IM,
tul are o ocluzie adâncå acoperitå din na¿tere, pre- se înregistreazå pozi¡ia de rela¡ie centricå (RC).
zen¡a adåugatå a edenta¡iilor biterminale accen- Determinarea RIM când pacientul nu are
tueazå anomalia, prin mårirea gradului de suprao- ocluzie
cluzie frontalå, mergând pânå la acoperirea totalå z În cazul în care pacientul nu are ocluzie,
a din¡ilor inferiori de din¡ii superiori ¿i pânå la mic- deci nu are DVO, se determinå RIM cu aju-
¿orarea dimensiunii verticale de ocluzie. Restau- torul ¿abloanelor de ocluzie la fel ca la
rarea proteticå presupune verificarea DVO prin edentatul total, determinându-se DVO ¿i RC.
teste fuc¡ionale ¿i redimensionarea DVO prin La edentatul par¡ial protezat cu proteze par¡iale
protezare provizorie, dacå situa¡ia clinicå impune se folose¿te „point centric“, cu alte cuvinte coin-
acest aspect. ciden¡a dintre RC ¿i IM.
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 103

Metode de înregistrare a rela¡iilor intermaxilare se aplicå un strat de pastå de oxid de zinc –


În practica curentå se folosesc pentru înre- eugenol. Pentru aceasta, valul de ocluzie este
gistrarea RIM: mai scurt cu 1-2 mm fa¡å de din¡ii restan¡i.
Pacientul închide în IM, concomitent con-
• ceara de ocuzie ducând mandibula în RC. Aceasta metoda
• pasta de oxid de zinc este fidelå, indenta¡iile fiind pe stratul de
– eugenol
– în edenta¡ii reduse oxid de zinc – eugenol.
• siliconii ¿i polieterii
pentru înregistråri În cea de a treia situa¡ie în care pacientul nu
ocluzale are ocluzie se determinå RIM cu ajutorul ¿a-
– în edenta¡ii întinse bloanelor de ocluzie. Se realizeazå planul de oclu-
• ¿abloanele de ocluzie când pacientul nu are zie dupå care se determinå DVO ¿i pozi¡ia de RC.
ocluzie
În cazul în care existå val de ocluzie în zona
frontalå, se realizeazå curbura vestibulara a
În cazul protezelor scheletate ¿ablonul de oclu- acestuia, simetric fa¡å de linia medianå, pentru a
zie se realizeazå pe scheletul metalic. se reda aspectul fizionomic natural al buzelor.
În prima situa¡ie când pacientul are ocluzie Curbura vestibularå se realizeazå atât pentru
stabilå, înregistrarea ocluzalå a pozi¡iei de inter- ¿ablonul superior, cât ¿i pentru ¿ablonul inferior
cuspidare maximå este u¿oara. ¿i se verificå din fa¡å ¿i din profilul pacientului.
În edenta¡ii reduse, la pacien¡ii cu ocluzie sta- În situa¡ia în care existå din¡i restan¡i pe arcadå,
bilå, modelele de pozi¡ioneazå direct în pozi¡ia de nivelul planului de ocluzie este dat de din¡ii res-
IM. tan¡i.
În edenta¡ii reduse, când modelele nu se pot În situa¡ia in care nu exista din¡i restan¡i, nivelul
pozi¡iona cu certitudine în pozi¡ia de intercuspidare ¿i direc¡ia planului de ocluzie se stabilesc ca la
maximå se folosesc materialele de înregistrare a edentatul total.
ocluziei (se utilizezå frecvent siliconii ¿i polieterii Altfel, la maxilar în zona frontalå, nivelul pla-
pentru înregistråri ocluzale). nului de ocluzie se raporteazå la buza superioarå
În a doua situa¡ie în care pacientul are ocluzie, în repaus ¿i în func¡ie de vârsta ¿i sexul pacientului,
cu DVO påstratå, dar contactele dento-dentare nu valul de ceara depå¿e¿te buza superioara cu 1-2
dau siguran¡a unei pozi¡ii corecte de IM, se înregis- mm. Direc¡ia planului de ocluzie în zona frontalå
treazå pozi¡ia de rela¡ie centricå (RC). este datå de paralelismul cu linia bipupilarå când
Determinarea pozi¡iei de rela¡ie centricå se face pacientul prive¿te la infinit. În zona lateralå maxi-
prin conducerea unimanualå sau bimanualå a larå, planul de ocluzie este paralel cu planul lui
mandibulei în RC. S-a men¡ionat anterior cå în Camper. La mandibulå, în zona frontalå, planul
timpul degluti¡iei mandibula ajunge în pozi¡ia de de ocluzie este la acela¿i nivel cu buza inferioarå.
rela¡ie centricå. În zona lateralå mandibularå, planul de ocluzie
Înregistrarea pozi¡iei de rela¡ie centricå în cazul trebuie så fie pânå la nivelul treimii mijlocii a tu-
edenta¡iilor reduse se face prin înregistrårile inter- berculului piriform.
ocluzale cu diferite materiale, cum ar fi ceara de Se verificå dacå suprafa¡a ocluzalå a valului
ocluzie, pastele Z0E-colofoniu. de cearå este netedå, fårå denivelåri ¿i, dacå existå
Înregistrarea pozi¡iei de rela¡ie centricå în cazul contacte premature între ¿abloane, acestea se reme-
edenta¡iilor întinse se face cu ajutorul ¿abloanelor diazå pentru cå determinå alunecarea mandibulei
de ocluzie. Nivelul planului de ocluzie este dat de fie lateral, fie înainte.
din¡ii restan¡i. Dupå stabilirea nivelului planului de ocluzie
În practica curentå se folosesc urmåtoarele me- se trece la determinarea dimensiunii verticale de
tode de înregistrare a RIM: repaus (D.V.R.). În practica curentå se folosesc
z prima metoda folose¿te ¿ablonul de ocluzie cel mai des urmåtoarele metode:
cu val de ocluzie care depå¿e¿te din¡ii res- z prima metoda este de a måsura distan¡a din-
tan¡i cu 1-2 mm. Se ramole¿te cearå ¿i paci- tre subnasion ¿i gnathion (dimensiunea ver-
entul închide în IM, concomitent conducând ticalå a etajului inferior al fe¡ei) dupå ce se
mandibula în RC. Pe suprafa¡a ocluzalå a ob¡ine relaxarea musculaturii faciale.
valului de cearå se observå indenta¡iile din- z a doua metodå este mai exactå ¿i constå în
¡ilor antagoni¿ti. punerea pacientului så pronun¡e fonema „M“,
z a doua metodå folose¿te ¿ablonul de ocluzie, iar la sfâr¿itul acestei pronun¡ii mandibula
iar pe suprafa¡a ocluzalå a valului de cearå ajunge în pozi¡ie de repaus, moment în care
104 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

se måsoarå distan¡a subnasion-gnation, care DVO determinatå prin cele douå metode trebuie
reprezintå DVR. så aibå aceea¿i valoare. În cazul în care existå
Alte metode care se utilizeazå pentru deter- ¿abloane de ocluzie între suprafe¡ele ocluzale ale
minarea DVR sunt: acestora trebuie så avem un contact uniform la DVO.
z mandibula ajunge în pozi¡ie de repaus la Determinarea pozi¡iei de rela¡ie centricå (RC)
sfâr¿itul degluti¡iei se face prin conducerea unimanualå sau bimanualå
z egalitatea relativå a etajului inferior ¿i a celui a mandibulei ¿i se pune pacientul så efectueze de-
mijlociu al fe¡ei gluti¡ia concomitent.
În situa¡ia în care avem douå ¿abloane de oclu- În cazul edentatului par¡ial fårå ocluzie ¿i al
zie, maxilar ¿i mandibular, între ele trebuie så exis- edentatului total se realizeazå înregistrarea ¿i tran-
te spa¡iul de incluzie fiziologicå atunci când man- sferul pozi¡iei de RC la dimensiunea verticalå de
dibula este în pozi¡ie de repaus. ocluzie (DVO).
Pentru determinarea dimensiunii verticale de Dupå determinarea RIM este indicat så se soli-
ocluzie (DVO) se folosesc uzual douå metode: darizeze modelele.
z prima metoda este o metodå staticå ce folo- Prin multitudinea aspectelor de care trebuie så
se¿te DVR determinatå anterior ¿i anume se ¡inå cont în faza clinicå de determinare a RIM,
DVO este egalå cu DVR minus spa¡iul de aceasta devine una din cele mai dificile ¿i mai
incluzie fiziologicå (de aproximativ 2-3 mm). importante etape ale tratamentului protetic.
z a doua metodå este metoda func¡ionalå de
determinare a DVO ¿i folose¿te spa¡iul
minim de vorbire, a cårui valoare este de BIBLIOGRAFIE
1-1,5 mm. Premisa de la care se pleacå este 1. Ioni¡å S, Petre A – Ocluzia dentarå, Edit. Didacticå ¿i Pedagogicå,
cå, atunci când se pronun¡å litera „S“, arca- Bucure¿ti, 1996.
dele sunt cel mai aproape de pozi¡ia de inter- 2. Grant AA, Johnson W – An introduction to removable denture
prosthetics, Churchill Livingstone, Edinburg, London, 1983
cuspidare maximå. DVO se determinå ast- 3. Hutu Em, Påuna Mihaela Bodnar V, Constantinescu MV –
fel: se pune pacientul så pronun¡e litera „S“ Edenta¡ia totalå, Edit. Didacticå ¿i Pedagogicå, Bucure¿ti, 1996.
4. Ionescu A – Tratamentul edenta¡iei par¡iale cu proteze mobile, Edit.
¿i se måsoarå dimensiunea verticalå a eta- Na¡ional, Bucure¿ti, 1999.
jului inferior al fe¡ei, între subnasion ¿i gnation. 5. Påuna Mihaela Preoteasa Elena – Aspecte practice în protezarea
DVO este egalå cu dimensiunea verticalå edenta¡iei totale, Ed. Cerma, 2002.
6. Sandu Simona Andreea – Corela¡ia dintre diagnosticul de ocluzie
determinatå la pronun¡ia sunetului „S“ minus ¿i determinarea rela¡iilor intermaxilare la edentatul par¡ial, Edit.
spa¡iul minim de vorbire. Cartea Universitarå, Bucure¿ti, 2004
ODONTOLOGIE
5
ASPECTE CLINICE ªI TERAPEUTICE ÎN
ESTETICA DENTARÅ
PARTEA 1
Conf. Univ. Dr. Cornelia Bîcle¿anu, Prof. Univ. Dr. Valeriu Cherlea,
Asist. Univ. Dr. Ana Maria Pangicå
UTM – Bucure¿ti – Facultatea de Medicinå Dentarå

REZUMAT
Discromiile dentare, a cåror inciden¡å este ridicatå, constituie o entitate clinicå bine definitå, produså de o multitudine de factori.
Scopul acestui studiu este de a eviden¡ia etiologia plurifactorialå implicatå în ini¡ierea acestei patologii, prin corelarea cu aspectul
clinic pentru a putea aplica solu¡ia terapeuticå optimå.
Material ¿i metodå. Studiul s-a efectuat pe un numår de 520 de pacien¡i care s-au prezentat în regim de „primå solicitare“. Dintre
ace¿tia 380 de pacien¡i (206 de sex feminin, 174 de sex masculin), au prezentat discromii dentare, motivul prezentårii fiind durerea
sau afectarea fizionomiei.
Discromiile dentare situate pe o por¡iune limitatå sau pe toatå suprafa¡a dentarå, în special la nivelul din¡ilor anteriori, au efecte
estetice neplåcute asupra din¡ilor ¿i surâsului. Durerea ¿i discromiile dentare poate fi rezultatul unor carii dentare, restauråri
dentare profunde, defecte severe dezvoltate la nivelul smal¡ului sau dentinei sau traumatismelor dentare care se înso¡esc de
necrozå pulparå.
Rezultate ¿i discu¡ii. Observa¡iile cu privire la factorii etiologici identifica¡i (factori extrinseci: placa bacterianå ¿i tartrul, alimente
sau båuturi, nicotina, bacterii cromogene, medica¡ie topicå, sau factori intrinseci: materiale dentare de restaurare, carii dentare,
traumatisme care produc necroza pulpei dentare, medicamente administrate, boli ereditare ¿i genetice) ¿i rela¡ia dintre ace¿tia ¿i
discromiile dentare diagnosticate sunt concordante cu datele existente în literatura de specialitate.
În concluzie se poate aprecia cå este important så se cunoascå fiziopatologia ¿i etiologia discromiilor dentare pentru a se putea
preveni apari¡ia lor, dar ¿i pentru a se stabili mijloacele de tratament adecvate.

Cuvinte cheie: discromii intrinseci, discromii extrinseci, fizionomie, durere

ABSTRACT
TOOTH DISCOLORATION CAUSES
Tooth discoloration is a very frequent and well defined clinical entity caused by many different factors.
The purpose of this study is to describe this multifactor causes by corelation with the clinical aspect.
Method and materials
The study was conducted on 520 patients which came to the Dental Faculty’s Odontology Clinic. Out of which 380 patients
presented tooth discoloration and this patient came to the doctor for aesthetics problems caused by more or less sever forms of
tooth discoloration or for pain. Tooth discoloration on a limited surface or on the entire dental surface, especially on the back teeth
have unpleasant esthetic effects. Pain and tooth discoloration may be the result of cavities, of deep dental restaurations, of severe
flows on the enamel or dentin or dental traumas accompanied by pulp necrosis.
Results and discussions
The observations regarding the identified etiological factors (extrinsics factors: dental plaque and calculus, food or beverages,
nicotin, chromogen bacterias, topic medication or intrinsic factors: dental restaurating materials, dental cavities, traumas causing
dental pulp necrosis, medication, ereditary and genetic diseases) and the relation between these and the diagnosed teeth
discoloration are in accordance with the scientific literature data.
Finnally we can conclude that it is important to study the physiopathology and etiology of this teeth discoloration in order to be able
to prevent them and also to be able to establish the proper treatment.

Keywords: intrinsic discoloration, extrinsic discoloration, aesthetic, pain.

INTRODUCERE Discromia dentarå este datoratå unor cauze


locale ¿i sistemice multiple, clasificate în cauze
Zâmbetul este rezultatul unui complex de pro- extrinseci ¿i intrinseci. Factorii care predispun la
cese neurologice, musculare, senzoriale ¿i psiho- colora¡ii extrinseci sunt defecte ale smal¡ului, dis-
logice. Deoarece un zâmbet este universal în¡eles, func¡ia salivarå ¿i o igienå oralå deficitarå. Fosele,
un zâmbet neatractiv, determinat de discolora¡ii, fisurile ¿i defectele microscopice de pe suprafa¡a
poate avea implica¡ii clinice, psihologice ¿i sociale smal¡ului sunt susceptibile la acumularea colora-
negative. ¡iilor produse de alimente, båuturi, nicotinå ¿i al¡i

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 105


106 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

agen¡i locali. Deoarece saliva joacå un rol im- Lotul în totalitate cu discromii, dar ¿i cele 2
portant în îndepårtarea detritusului alimentar ¿i a loturi separate prin motivul prezentårii, au fost
plåcii bacteriene de la nivelul suprafe¡elor externe împår¡ite pe categorii de vârstå ¿i sex astfel: (Tabel
¿i interproximale ale din¡ilor, o reducere a fluxului 1, 2, 3):
salivar contribuie la apari¡ia discolora¡iilor extrin-
Tabelul 1.
seci.
Distribu¡ia pe sexe dupå grupe de vârstå a lotului în
Colora¡iile intrinseci sunt datorate materialelor totalitate
dentare (restauråri dentare), cariile dentare, trau-
matisme, infec¡ii, deficien¡e de nutri¡ie ¿i alte tul- Categoria Lotul în totalitate
de vârstå Numår total Sex Sex
buråri (complica¡ii ale sarcinii, anemia ¿i discraziile de pacien¡i feminin masculin
sanguine, defec¡iuni ale ductului biliar), precum 14 – 26 ani 61 27 34
¿i boli ereditare ¿i genetice (acestea afecteazå dez- 26 – 46 ani 191 102 89
voltarea ¿i maturarea din¡ilor). 46 – 66 ani 128 77 51
Total 380 206 174

MATERIAL ªI METODÅ Tabelul 2.


Distribu¡ia pe sexe dupå grupe de vârstå a lotului care
z Lotul cercetat cuprinde 520 pacien¡i, de am- s-a prezentat pentru probleme fizionomice
bele sexe, cu vârste cuprinse între 14-66 de ani
Categoria Numår total Sex Sex
care s-au prezentat în regim de „primå solicitare“ de vârstå de pacien¡i feminin masculin
în Clinica de odontologie. 14 – 26 ani 91 52 39
z Dintre ace¿tia 380 de pacien¡i (206 sex 26 – 46 ani 110 78 32
feminin, 174 sex masculin), au prezentat discromii 46 – 66 ani 59 34 25
dentare, restul au avut alte motive de prezentare. Total 260 164 96
z Din lotul de pacien¡i cu discromii dentare,
260 pacien¡i s-au prezentat pentru rezolvarea unor Tabelul 3.
Distribu¡ia pe sexe dupå grupe de vârstå a lotului care
afec¡iuni fizionomice, iar 120 pacien¡i pentru s-a prezentat pentru durere
durere. Aceastå patologie a fost determinatå de
forme u¿oare pânå la grave de discromii dentare. Categoria Numår total Sex Sex
de vârstå de pacien¡i feminin masculin
z Pentru fiecare pacient participant la studiu
14 – 26 ani 38 22 16
s-a completat o fi¿å individualizatå de consulta¡ie 26 – 46 ani 59 37 22
¿i tratament în care s-au men¡ionat date personale, 46 – 66 ani 23 12 11
motivul prezentårii, istoricul bolii, antecedente he- Total 120 71 49
redo-colaterale ¿i personale, istoricul social ¿i al
dietei, diagnosticul ¿i planul de tratament corect. Distribu¡ia pe sexe dupå grupe de vârstå a lo-
Pentru fiecare caz în parte s-a stabilit categoria în tului care s-a prezentat pentru durere:
care se poate încadra discromia dentarå, prin z Din totalul de 380 de pacien¡i, 260 s-au pre-
coroborarea mai multor factori, pentru a putea zentat pentru probleme fizionomice ¿i 120 pentru
stabili un diagnostic corect. durere, reprezentând un procent de 32% (fig. 2).

REZULTATE ªI DISCUºII Distribu¡ia pe sexe dupå grupe


de vârstå a lotului în totalitate
Lotul de pacien¡i cu discromii dentare reprezintå Nr. pacien¡i
un procent de 73% din lotul în totalitate (fig. 1). 120
102
100 89
Distribu¡ia pacien¡ilor cu discromii 77
80
alte
afec¡iuni 60 51
27% 40 34
27
20
0
14 – 26 ani 26 – 46 ani 46 – 66 ani
discromii
73% Sex feminin
Sex masculin
Figura 1.
Distribu¡ia discromiilor dentare în lotul în totalitate Figura 2
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 107

z Din totalul de 260 de pacien¡i care s-au pre- z Din punct de vedere al mediului de reziden¡å
zentat pentru probleme fizionomice 164 au fost s-a constatat predominen¡a discromiilor dentare la
de sex feminin, reprezentând un procent de 63%, pacien¡ii din mediul urban, datoritå nivelului ridicat
iar 96 de sex masculin, reprezentând un procent de civiliza¡ie care determinå obiceiurile alimentare
de 37% (fig. 3). ¿i de igienå, precum ¿i adresabilitå¡ii mai reduse a
Distribu¡ia pe sexe dupå grupe de vârstå a lotului pacien¡ilor din mediul rural, în special pentru pro-
care s-a prezentat pentru probleme fizionomice bleme de fizionomie (Tabel 4).
Nr. pacien¡i Tabelul 4.
Distribu¡ia dupå mediul de reziden¡å a lotului în
90
78 totalitate
80
Categoria Numår total Mediu Mediu
70
de vârstå de pacien¡i urban rural
60 52 14 – 26 ani 61 55 6
50 26 – 46 ani 191 106 85
39 46 – 66 ani 128 89 39
40 32 34
30 25 Total 380 250 130
20
Din punct de vedere al factorilor etiologici care
10
au contribuit la apari¡ia discolora¡iilor dentare s-a
0
14 – 26 ani 26 – 46 ani 46 – 66 ani constatat cå nu existå diferen¡e majore între cele 2
categorii de factori intrinseci sau extinseci (Tabel 5).
Sex feminin
Tabelul 5.
Sex masculin
Distribu¡ia dupå factorii etiologici a lotului în totalitate
Figura 3 Categoria Numår total Factori Factori
de vârstå de pacien¡i extinseci intrinseci
z Din totalul de 120 de pacien¡i care s-au pre- 14 – 26 ani 61 30 31
zentat pentru durere, 71 au fost de sex feminin, 26 – 46 ani 191 97 94
reprezentând un procent de 59%, iar 49 de sex mas- 46 – 66 ani 128 55 73
culin, reprezentând un procent de 41%. (fig. 4) Total 380 182 198

Nathoo clasificå discromiile dentare extrinseci


Distribu¡ia pe sexe dupå grupe de vârstå a
lotului care s-a prezentat pentru durere
în trei tipuri:
Tip N1 produse de alimente (ceai, cafea, vin),
Nr. pacien¡i
bacterii cromogene (Actinomyces, Penicillium,
40
37 Aspergillus, Serratia marcescens, Flavobacterium
35
lutescens) prin legare directå a materialului cro-
30 mogen pe suprafa¡a dentarå;
25 Tipul N2 care sunt reprezentate de colora¡iile
22 22
20 alimentare tip N1 de intensitate crescutå a nuan¡ei
16
15 12 produså în timp;
11
10 Tipul N3 produse de alimente bogate în hidro-
5 carbonate (mere, cartofi), fluorurå de staniu, clor-
0 hexidinå printr-o reac¡ie chimicå ce produce
14 – 26 ani 26 – 46 ani 46 – 66 ani discromia.
Cele mai frecvente colora¡ii dentare extrinseci
Sex feminin
au fost produse de prezen¡a plåcii bacteriene, a
Sex masculin
tartrului precum ¿i de particularitå¡i alimentare ¿i
Figura 4 nicotinå (Tabel 6).
Tabelul 6.
Distribu¡ia dupå factorii etiologici extrinseci a lotului în totalitate
Categoria de Placa bacterianå, Alimente, Bacterii Medica¡ie
Nicotina
vârstå tartru båuturi cromogene topicå
14 – 26 ani 16 14 20 5 6
26 – 46 ani 89 12 48 3 39
46 – 66 ani 62 7 48 0 11
Total 167 96 116 8 56
108 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

Cele mai frecvente colora¡ii dentare intrinseci – ceai, cafea, vin ¿i alte båuturi
au fost produse de procesele carioase simple, dar – anumite alimente
¿i complicate (post tratament endodontic sau ne- – metale
croze pulpare) (Tabel 7). – iod
Distribu¡ia discromiilor dentare dupå sexe ¿i – solu¡ie cu clorhexidinå
dupå factorii etiologici extrinseci a lotului în – solu¡ii cu clorurå de cetilpiridinium,
totalitate a aråtat o prevalen¡å crescutå a discro- florurå de staniu (ape de gurå)
miilor produse prin igienå oralå precarå sau ni- 2. Colora¡ia neagrå
cotinå la sexul feminin, dar aceasta poate fi – nicotina
determinatå ¿i de numårul mai mare al lor în lotul – bacteriile cromogene
cercetat. – metale (Fe, Ag)
Distribu¡ia discromiilor dentare dupå sexe ¿i 3. Colora¡ia verde:
dupå factorii etiologici intrinseci a lotului în tota- – bacterii cromogene
litate a aråtat o prevalen¡å crescutå a discromiilor
– ceai
produse de carii simple ¿i carii complicate ¿i
– metale (Cu, Ni)
restauråri dentare, urmate de fracturile dentare,
4. Colora¡ia oranj
medica¡ie (fluoroza, tetraciclina) ¿i tulburåri
– bacterii cromogene
genetice (amelogeneza imperfectå, dentinogeneza
imperfectå, displazia dentinarå) – metale (vapori de acid cromic)
Din punct de vedere al aspectului clinic Cauzele discolora¡iilor intrinseci localizate (1
discromiile dentare apar în culori ca brun, negru, sau 2 din¡i vecini)
gri, verde, oranj ¿i galben, cu prezen¡a uneori a 1. Colora¡ia albå
unui luciu metalic. Din punct de vedere al distri- – traumatisme u¿oare ale din¡ilor în timpul
bu¡iei, discromiile intrinseci pot fi localizate, re- formårii smal¡ului (denti¡ia permanentå),
gionale sau generalizate, iar discromiile extrinseci, – infec¡ii periapicale la din¡ii temporari
de regulå, sunt localizate la anumi¡i din¡i sau – traumatisme ale denti¡iei temporare, carii
suprafe¡e. incipiente (la din¡ii temporari sau perma-
Discromiile dentare extrinseci se prezintå clinic nen¡i) spot with,
sub urmåtoarea paletå coloristicå: 2. Colora¡ia galbenå
1. Colora¡ia brunå: – traumatisme moderate ale din¡ilor în tim-
– Nicotina pul formårii smal¡ului (denti¡ia perma-
– placa bacterianå nentå),

Tabelul 7.
Distribu¡ia dupå factorii etiologici intrinseci a lotului în totalitate
Categoria de Restauråri Carii simple ¿i Tulburåri
Fracturi dentare Medica¡ia
vârstå dentare carii complicate genetice
14 – 26 ani 22 31 2 5 1
26 – 46 ani 79 82 25 1 2
46 – 66 ani 57 67 4 0 0
Total 158 180 31 6 3

Tabelul 8.
Distribu¡ia dupå sexe ¿i dupå factorii etiologici extrinseci a lotului în totalitate
Categoria de Placa bacterianå, Alimente, Bacterii Medica¡ie
Nicotina
sexe tartru båuturi cromogene topicå
Sex feminin 98 25 71 2 10
Sex masculin 67 19 80 1 7
Total 165 44 151 3 17

Tabelul 9.
Distribu¡ia dupå sexe ¿i dupå factorii etiologici intrinseci a lotului în totalitate
Categoria de Restauråri Carii simple ¿i Tulburåri
Fracturi dentare Medica¡ia
sexe dentare carii complicate genetice
Sex feminin 65 93 21 19 8
Sex masculin 51 95 18 7 3
Total 116 188 39 26 11
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 109

– infec¡ii periapicale la din¡ii temporari 5. Colora¡ia verde


– traumatisme la denti¡ia temporarå – boli care determinå hiperbilirubinemie
– traumatisme fårå hemoragii Cauze intrinseci pentru colora¡ii generalizate
– restauråri cu compozite, acrilat (implicå denti¡ia permanentå ¿i sau temporarå)
– carii active 1. Colora¡ia albå (alb opac)
– abrazia dentarå localizatå – forma u¿oarå de fluorozå
3. Colora¡ia brunå – amelogeneza imperfectå
– traumatisme severe ale din¡ilor în timpul 2. Colora¡ia galbenå
formårii smal¡ului (denti¡ia permanentå) – forma moderatå de fluorozå
– infec¡ii periapicale ale denti¡iei temporare – amelogeneza imperfectå, dentinogeneza
– traumatisme ale din¡ilor temporari imperfectå, displazia dentarå
– restauråri cu compozite, acrilat – epidermoliza buloaså
– carii (active sau remineralizate) – boli cauzatoare de hiperbilirubinemie
– traumatisme pulpare înso¡ite de hemo- – boli hemolitice
ragii – leziuni necarioase generalizate
4. Colora¡ia albastrå, gri sau neagrå 3. Colora¡ia brunå
– restauråri cu amalgam sau rå¿ini acrilice – porfiria
– marginea de metal a coroanelor mixte – terapia cu tetraciclinå (expunere pe ter-
metalo-ceramice men lung)
– traumatism pulpar cu hemoragie 4. Colora¡ia albastrå, gri sau neagrå
Cauzele intrinseci pentru colora¡ii regionale – terapia cu tetraciclinå (expunere pe ter-
(la nivelul unui grup de din¡i) men lung)
1. Colora¡ia albå – tratamentul cu minociclinå
– infec¡ii ale mamei sau copilului în timpul 5. Colora¡ia verde
formårii smal¡ului
– traumatisme la nivelul unui grup de din¡i CONCLUZII
în timpul formårii smal¡ului
– forma u¿oarå de fluorozå Discolora¡iile dentare prezintå o inciden¡å cres-
– deficien¡e de nutri¡ie cutå în patologia dentarå, cu o u¿oarå prevalen¡å
2. Colora¡ia galbenå în rândul femeilor, determinatå de numårul mai
– infec¡ii ale mamei sau în copilårie în tim- mare al lor în lotul de examinat, dar ¿i, pe de o
pul formårii smal¡ului parte, de particularitå¡ile patologiei generale speci-
– forma moderatå de fluorozå fice, iar pe de altå parte, de interesul crescut al
– traumatisme la nivelul unui grup de din¡i acestora pentru aspectul estetic.
în timpul formårii smal¡ului Dacå nu se realizeazå tratamentul discromiilor
– deficien¡e de nutri¡ie dentare se produc tulburåri ale aspectului estetic,
– epidermoliza buloaså ale zâmbetului personal, care pot fi temporare sau
– abrazia sau eroziunea dentarå regionalå permanente cu repercusiuni asupra vie¡ii sociale
– boli care determinå hiperbilirubinemie ¿i asupra psihicului pacientului.
3. Colora¡ia brunå
– infec¡ii ale mamei sau în copilårie în tim-
pul formårii smal¡ului
– fluorozå severå
– traumatisme la nivelul unui grup de din¡i BIBLIOGRAFIE
în timpul formårii smal¡ului
1. Ship JA – Tooth discoloration, eMedicine, 2004
4. Colora¡ia albastrå, gri sau neagrå 2. Clifford M, Stuedevand DD – The art and science of operative
– tratamente cu tetraciclinå dentistry, J Endod, 16:644-650, 1990
ODONTOLOGIE
5
ASPECTE CLINICE ªI TERAPEUTICE ÎN
ESTETICA DENTARÅ
PARTEA 1
Conf. Univ. Dr. Cornelia Bîcle¿anu, Prof. Univ. Dr. Valeriu Cherlea,
Asist. Univ. Dr. Ana Maria Pangicå
UTM – Bucure¿ti – Facultatea de Medicinå Dentarå

REZUMAT
Discromiile dentare, a cåror inciden¡å este ridicatå, constituie o entitate clinicå bine definitå, produså de o multitudine de factori.
Scopul acestui studiu este de a eviden¡ia etiologia plurifactorialå implicatå în ini¡ierea acestei patologii, prin corelarea cu aspectul
clinic pentru a putea aplica solu¡ia terapeuticå optimå.
Material ¿i metodå. Studiul s-a efectuat pe un numår de 520 de pacien¡i care s-au prezentat în regim de „primå solicitare“. Dintre
ace¿tia 380 de pacien¡i (206 de sex feminin, 174 de sex masculin), au prezentat discromii dentare, motivul prezentårii fiind durerea
sau afectarea fizionomiei.
Discromiile dentare situate pe o por¡iune limitatå sau pe toatå suprafa¡a dentarå, în special la nivelul din¡ilor anteriori, au efecte
estetice neplåcute asupra din¡ilor ¿i surâsului. Durerea ¿i discromiile dentare poate fi rezultatul unor carii dentare, restauråri
dentare profunde, defecte severe dezvoltate la nivelul smal¡ului sau dentinei sau traumatismelor dentare care se înso¡esc de
necrozå pulparå.
Rezultate ¿i discu¡ii. Observa¡iile cu privire la factorii etiologici identifica¡i (factori extrinseci: placa bacterianå ¿i tartrul, alimente
sau båuturi, nicotina, bacterii cromogene, medica¡ie topicå, sau factori intrinseci: materiale dentare de restaurare, carii dentare,
traumatisme care produc necroza pulpei dentare, medicamente administrate, boli ereditare ¿i genetice) ¿i rela¡ia dintre ace¿tia ¿i
discromiile dentare diagnosticate sunt concordante cu datele existente în literatura de specialitate.
În concluzie se poate aprecia cå este important så se cunoascå fiziopatologia ¿i etiologia discromiilor dentare pentru a se putea
preveni apari¡ia lor, dar ¿i pentru a se stabili mijloacele de tratament adecvate.

Cuvinte cheie: discromii intrinseci, discromii extrinseci, fizionomie, durere

ABSTRACT
TOOTH DISCOLORATION CAUSES
Tooth discoloration is a very frequent and well defined clinical entity caused by many different factors.
The purpose of this study is to describe this multifactor causes by corelation with the clinical aspect.
Method and materials
The study was conducted on 520 patients which came to the Dental Faculty’s Odontology Clinic. Out of which 380 patients
presented tooth discoloration and this patient came to the doctor for aesthetics problems caused by more or less sever forms of
tooth discoloration or for pain. Tooth discoloration on a limited surface or on the entire dental surface, especially on the back teeth
have unpleasant esthetic effects. Pain and tooth discoloration may be the result of cavities, of deep dental restaurations, of severe
flows on the enamel or dentin or dental traumas accompanied by pulp necrosis.
Results and discussions
The observations regarding the identified etiological factors (extrinsics factors: dental plaque and calculus, food or beverages,
nicotin, chromogen bacterias, topic medication or intrinsic factors: dental restaurating materials, dental cavities, traumas causing
dental pulp necrosis, medication, ereditary and genetic diseases) and the relation between these and the diagnosed teeth
discoloration are in accordance with the scientific literature data.
Finnally we can conclude that it is important to study the physiopathology and etiology of this teeth discoloration in order to be able
to prevent them and also to be able to establish the proper treatment.

Keywords: intrinsic discoloration, extrinsic discoloration, aesthetic, pain.

INTRODUCERE Discromia dentarå este datoratå unor cauze


locale ¿i sistemice multiple, clasificate în cauze
Zâmbetul este rezultatul unui complex de pro- extrinseci ¿i intrinseci. Factorii care predispun la
cese neurologice, musculare, senzoriale ¿i psiho- colora¡ii extrinseci sunt defecte ale smal¡ului, dis-
logice. Deoarece un zâmbet este universal în¡eles, func¡ia salivarå ¿i o igienå oralå deficitarå. Fosele,
un zâmbet neatractiv, determinat de discolora¡ii, fisurile ¿i defectele microscopice de pe suprafa¡a
poate avea implica¡ii clinice, psihologice ¿i sociale smal¡ului sunt susceptibile la acumularea colora-
negative. ¡iilor produse de alimente, båuturi, nicotinå ¿i al¡i

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 105


106 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

agen¡i locali. Deoarece saliva joacå un rol im- Lotul în totalitate cu discromii, dar ¿i cele 2
portant în îndepårtarea detritusului alimentar ¿i a loturi separate prin motivul prezentårii, au fost
plåcii bacteriene de la nivelul suprafe¡elor externe împår¡ite pe categorii de vârstå ¿i sex astfel: (Tabel
¿i interproximale ale din¡ilor, o reducere a fluxului 1, 2, 3):
salivar contribuie la apari¡ia discolora¡iilor extrin-
Tabelul 1.
seci.
Distribu¡ia pe sexe dupå grupe de vârstå a lotului în
Colora¡iile intrinseci sunt datorate materialelor totalitate
dentare (restauråri dentare), cariile dentare, trau-
matisme, infec¡ii, deficien¡e de nutri¡ie ¿i alte tul- Categoria Lotul în totalitate
de vârstå Numår total Sex Sex
buråri (complica¡ii ale sarcinii, anemia ¿i discraziile de pacien¡i feminin masculin
sanguine, defec¡iuni ale ductului biliar), precum 14 – 26 ani 61 27 34
¿i boli ereditare ¿i genetice (acestea afecteazå dez- 26 – 46 ani 191 102 89
voltarea ¿i maturarea din¡ilor). 46 – 66 ani 128 77 51
Total 380 206 174

MATERIAL ªI METODÅ Tabelul 2.


Distribu¡ia pe sexe dupå grupe de vârstå a lotului care
z Lotul cercetat cuprinde 520 pacien¡i, de am- s-a prezentat pentru probleme fizionomice
bele sexe, cu vârste cuprinse între 14-66 de ani
Categoria Numår total Sex Sex
care s-au prezentat în regim de „primå solicitare“ de vârstå de pacien¡i feminin masculin
în Clinica de odontologie. 14 – 26 ani 91 52 39
z Dintre ace¿tia 380 de pacien¡i (206 sex 26 – 46 ani 110 78 32
feminin, 174 sex masculin), au prezentat discromii 46 – 66 ani 59 34 25
dentare, restul au avut alte motive de prezentare. Total 260 164 96
z Din lotul de pacien¡i cu discromii dentare,
260 pacien¡i s-au prezentat pentru rezolvarea unor Tabelul 3.
Distribu¡ia pe sexe dupå grupe de vârstå a lotului care
afec¡iuni fizionomice, iar 120 pacien¡i pentru s-a prezentat pentru durere
durere. Aceastå patologie a fost determinatå de
forme u¿oare pânå la grave de discromii dentare. Categoria Numår total Sex Sex
de vârstå de pacien¡i feminin masculin
z Pentru fiecare pacient participant la studiu
14 – 26 ani 38 22 16
s-a completat o fi¿å individualizatå de consulta¡ie 26 – 46 ani 59 37 22
¿i tratament în care s-au men¡ionat date personale, 46 – 66 ani 23 12 11
motivul prezentårii, istoricul bolii, antecedente he- Total 120 71 49
redo-colaterale ¿i personale, istoricul social ¿i al
dietei, diagnosticul ¿i planul de tratament corect. Distribu¡ia pe sexe dupå grupe de vârstå a lo-
Pentru fiecare caz în parte s-a stabilit categoria în tului care s-a prezentat pentru durere:
care se poate încadra discromia dentarå, prin z Din totalul de 380 de pacien¡i, 260 s-au pre-
coroborarea mai multor factori, pentru a putea zentat pentru probleme fizionomice ¿i 120 pentru
stabili un diagnostic corect. durere, reprezentând un procent de 32% (fig. 2).

REZULTATE ªI DISCUºII Distribu¡ia pe sexe dupå grupe


de vârstå a lotului în totalitate
Lotul de pacien¡i cu discromii dentare reprezintå Nr. pacien¡i
un procent de 73% din lotul în totalitate (fig. 1). 120
102
100 89
Distribu¡ia pacien¡ilor cu discromii 77
80
alte
afec¡iuni 60 51
27% 40 34
27
20
0
14 – 26 ani 26 – 46 ani 46 – 66 ani
discromii
73% Sex feminin
Sex masculin
Figura 1.
Distribu¡ia discromiilor dentare în lotul în totalitate Figura 2
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 107

z Din totalul de 260 de pacien¡i care s-au pre- z Din punct de vedere al mediului de reziden¡å
zentat pentru probleme fizionomice 164 au fost s-a constatat predominen¡a discromiilor dentare la
de sex feminin, reprezentând un procent de 63%, pacien¡ii din mediul urban, datoritå nivelului ridicat
iar 96 de sex masculin, reprezentând un procent de civiliza¡ie care determinå obiceiurile alimentare
de 37% (fig. 3). ¿i de igienå, precum ¿i adresabilitå¡ii mai reduse a
Distribu¡ia pe sexe dupå grupe de vârstå a lotului pacien¡ilor din mediul rural, în special pentru pro-
care s-a prezentat pentru probleme fizionomice bleme de fizionomie (Tabel 4).
Nr. pacien¡i Tabelul 4.
Distribu¡ia dupå mediul de reziden¡å a lotului în
90
78 totalitate
80
Categoria Numår total Mediu Mediu
70
de vârstå de pacien¡i urban rural
60 52 14 – 26 ani 61 55 6
50 26 – 46 ani 191 106 85
39 46 – 66 ani 128 89 39
40 32 34
30 25 Total 380 250 130
20
Din punct de vedere al factorilor etiologici care
10
au contribuit la apari¡ia discolora¡iilor dentare s-a
0
14 – 26 ani 26 – 46 ani 46 – 66 ani constatat cå nu existå diferen¡e majore între cele 2
categorii de factori intrinseci sau extinseci (Tabel 5).
Sex feminin
Tabelul 5.
Sex masculin
Distribu¡ia dupå factorii etiologici a lotului în totalitate
Figura 3 Categoria Numår total Factori Factori
de vârstå de pacien¡i extinseci intrinseci
z Din totalul de 120 de pacien¡i care s-au pre- 14 – 26 ani 61 30 31
zentat pentru durere, 71 au fost de sex feminin, 26 – 46 ani 191 97 94
reprezentând un procent de 59%, iar 49 de sex mas- 46 – 66 ani 128 55 73
culin, reprezentând un procent de 41%. (fig. 4) Total 380 182 198

Nathoo clasificå discromiile dentare extrinseci


Distribu¡ia pe sexe dupå grupe de vârstå a
lotului care s-a prezentat pentru durere
în trei tipuri:
Tip N1 produse de alimente (ceai, cafea, vin),
Nr. pacien¡i
bacterii cromogene (Actinomyces, Penicillium,
40
37 Aspergillus, Serratia marcescens, Flavobacterium
35
lutescens) prin legare directå a materialului cro-
30 mogen pe suprafa¡a dentarå;
25 Tipul N2 care sunt reprezentate de colora¡iile
22 22
20 alimentare tip N1 de intensitate crescutå a nuan¡ei
16
15 12 produså în timp;
11
10 Tipul N3 produse de alimente bogate în hidro-
5 carbonate (mere, cartofi), fluorurå de staniu, clor-
0 hexidinå printr-o reac¡ie chimicå ce produce
14 – 26 ani 26 – 46 ani 46 – 66 ani discromia.
Cele mai frecvente colora¡ii dentare extrinseci
Sex feminin
au fost produse de prezen¡a plåcii bacteriene, a
Sex masculin
tartrului precum ¿i de particularitå¡i alimentare ¿i
Figura 4 nicotinå (Tabel 6).
Tabelul 6.
Distribu¡ia dupå factorii etiologici extrinseci a lotului în totalitate
Categoria de Placa bacterianå, Alimente, Bacterii Medica¡ie
Nicotina
vârstå tartru båuturi cromogene topicå
14 – 26 ani 16 14 20 5 6
26 – 46 ani 89 12 48 3 39
46 – 66 ani 62 7 48 0 11
Total 167 96 116 8 56
108 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

Cele mai frecvente colora¡ii dentare intrinseci – ceai, cafea, vin ¿i alte båuturi
au fost produse de procesele carioase simple, dar – anumite alimente
¿i complicate (post tratament endodontic sau ne- – metale
croze pulpare) (Tabel 7). – iod
Distribu¡ia discromiilor dentare dupå sexe ¿i – solu¡ie cu clorhexidinå
dupå factorii etiologici extrinseci a lotului în – solu¡ii cu clorurå de cetilpiridinium,
totalitate a aråtat o prevalen¡å crescutå a discro- florurå de staniu (ape de gurå)
miilor produse prin igienå oralå precarå sau ni- 2. Colora¡ia neagrå
cotinå la sexul feminin, dar aceasta poate fi – nicotina
determinatå ¿i de numårul mai mare al lor în lotul – bacteriile cromogene
cercetat. – metale (Fe, Ag)
Distribu¡ia discromiilor dentare dupå sexe ¿i 3. Colora¡ia verde:
dupå factorii etiologici intrinseci a lotului în tota- – bacterii cromogene
litate a aråtat o prevalen¡å crescutå a discromiilor
– ceai
produse de carii simple ¿i carii complicate ¿i
– metale (Cu, Ni)
restauråri dentare, urmate de fracturile dentare,
4. Colora¡ia oranj
medica¡ie (fluoroza, tetraciclina) ¿i tulburåri
– bacterii cromogene
genetice (amelogeneza imperfectå, dentinogeneza
imperfectå, displazia dentinarå) – metale (vapori de acid cromic)
Din punct de vedere al aspectului clinic Cauzele discolora¡iilor intrinseci localizate (1
discromiile dentare apar în culori ca brun, negru, sau 2 din¡i vecini)
gri, verde, oranj ¿i galben, cu prezen¡a uneori a 1. Colora¡ia albå
unui luciu metalic. Din punct de vedere al distri- – traumatisme u¿oare ale din¡ilor în timpul
bu¡iei, discromiile intrinseci pot fi localizate, re- formårii smal¡ului (denti¡ia permanentå),
gionale sau generalizate, iar discromiile extrinseci, – infec¡ii periapicale la din¡ii temporari
de regulå, sunt localizate la anumi¡i din¡i sau – traumatisme ale denti¡iei temporare, carii
suprafe¡e. incipiente (la din¡ii temporari sau perma-
Discromiile dentare extrinseci se prezintå clinic nen¡i) spot with,
sub urmåtoarea paletå coloristicå: 2. Colora¡ia galbenå
1. Colora¡ia brunå: – traumatisme moderate ale din¡ilor în tim-
– Nicotina pul formårii smal¡ului (denti¡ia perma-
– placa bacterianå nentå),

Tabelul 7.
Distribu¡ia dupå factorii etiologici intrinseci a lotului în totalitate
Categoria de Restauråri Carii simple ¿i Tulburåri
Fracturi dentare Medica¡ia
vârstå dentare carii complicate genetice
14 – 26 ani 22 31 2 5 1
26 – 46 ani 79 82 25 1 2
46 – 66 ani 57 67 4 0 0
Total 158 180 31 6 3

Tabelul 8.
Distribu¡ia dupå sexe ¿i dupå factorii etiologici extrinseci a lotului în totalitate
Categoria de Placa bacterianå, Alimente, Bacterii Medica¡ie
Nicotina
sexe tartru båuturi cromogene topicå
Sex feminin 98 25 71 2 10
Sex masculin 67 19 80 1 7
Total 165 44 151 3 17

Tabelul 9.
Distribu¡ia dupå sexe ¿i dupå factorii etiologici intrinseci a lotului în totalitate
Categoria de Restauråri Carii simple ¿i Tulburåri
Fracturi dentare Medica¡ia
sexe dentare carii complicate genetice
Sex feminin 65 93 21 19 8
Sex masculin 51 95 18 7 3
Total 116 188 39 26 11
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 109

– infec¡ii periapicale la din¡ii temporari 5. Colora¡ia verde


– traumatisme la denti¡ia temporarå – boli care determinå hiperbilirubinemie
– traumatisme fårå hemoragii Cauze intrinseci pentru colora¡ii generalizate
– restauråri cu compozite, acrilat (implicå denti¡ia permanentå ¿i sau temporarå)
– carii active 1. Colora¡ia albå (alb opac)
– abrazia dentarå localizatå – forma u¿oarå de fluorozå
3. Colora¡ia brunå – amelogeneza imperfectå
– traumatisme severe ale din¡ilor în timpul 2. Colora¡ia galbenå
formårii smal¡ului (denti¡ia permanentå) – forma moderatå de fluorozå
– infec¡ii periapicale ale denti¡iei temporare – amelogeneza imperfectå, dentinogeneza
– traumatisme ale din¡ilor temporari imperfectå, displazia dentarå
– restauråri cu compozite, acrilat – epidermoliza buloaså
– carii (active sau remineralizate) – boli cauzatoare de hiperbilirubinemie
– traumatisme pulpare înso¡ite de hemo- – boli hemolitice
ragii – leziuni necarioase generalizate
4. Colora¡ia albastrå, gri sau neagrå 3. Colora¡ia brunå
– restauråri cu amalgam sau rå¿ini acrilice – porfiria
– marginea de metal a coroanelor mixte – terapia cu tetraciclinå (expunere pe ter-
metalo-ceramice men lung)
– traumatism pulpar cu hemoragie 4. Colora¡ia albastrå, gri sau neagrå
Cauzele intrinseci pentru colora¡ii regionale – terapia cu tetraciclinå (expunere pe ter-
(la nivelul unui grup de din¡i) men lung)
1. Colora¡ia albå – tratamentul cu minociclinå
– infec¡ii ale mamei sau copilului în timpul 5. Colora¡ia verde
formårii smal¡ului
– traumatisme la nivelul unui grup de din¡i CONCLUZII
în timpul formårii smal¡ului
– forma u¿oarå de fluorozå Discolora¡iile dentare prezintå o inciden¡å cres-
– deficien¡e de nutri¡ie cutå în patologia dentarå, cu o u¿oarå prevalen¡å
2. Colora¡ia galbenå în rândul femeilor, determinatå de numårul mai
– infec¡ii ale mamei sau în copilårie în tim- mare al lor în lotul de examinat, dar ¿i, pe de o
pul formårii smal¡ului parte, de particularitå¡ile patologiei generale speci-
– forma moderatå de fluorozå fice, iar pe de altå parte, de interesul crescut al
– traumatisme la nivelul unui grup de din¡i acestora pentru aspectul estetic.
în timpul formårii smal¡ului Dacå nu se realizeazå tratamentul discromiilor
– deficien¡e de nutri¡ie dentare se produc tulburåri ale aspectului estetic,
– epidermoliza buloaså ale zâmbetului personal, care pot fi temporare sau
– abrazia sau eroziunea dentarå regionalå permanente cu repercusiuni asupra vie¡ii sociale
– boli care determinå hiperbilirubinemie ¿i asupra psihicului pacientului.
3. Colora¡ia brunå
– infec¡ii ale mamei sau în copilårie în tim-
pul formårii smal¡ului
– fluorozå severå
– traumatisme la nivelul unui grup de din¡i BIBLIOGRAFIE
în timpul formårii smal¡ului
1. Ship JA – Tooth discoloration, eMedicine, 2004
4. Colora¡ia albastrå, gri sau neagrå 2. Clifford M, Stuedevand DD – The art and science of operative
– tratamente cu tetraciclinå dentistry, J Endod, 16:644-650, 1990
6 ODONTOLOGIE

PERSPECTIVE ÎN SCREENING-UL CARIEI


INCIPIENTE
Asist. Univ. Dr. Roxana Ranga*, Asist. Univ. Dr. Adina Dumitrache**,
Asist. Univ. Dr. Cristian Comes***; Prof. Dr. Andrei Iliescu****
*Catedra de Preven¡ie Orodentarå; **Catedra de Sånåtate Oralå;
***Catedra de Ergonomie ¿i Diagnostic Orodentar;
****Catedra de Endodon¡ie, UMF „Carol Davila“, Bucure¿ti

REZUMAT
Diagnosticarea precoce a cariei incipiente reprezintå unul dintre scopurile preven¡iei orodentare în mileniul trei, datoritå posibilitå¡ilor
de tratament noninvaziv. Clasic, examenul clinic ¿i cel radiologic au reprezentat ani de-a rândul principala metodå de screening al
cariei incipiente.
Cu argumente pro ¿i contra, articolul de fa¡å deschide calea cåtre noi posibilitå¡i de screening, moderne ¿i inofensive pentru
sånåtatea generalå a individului, abordate din punct de vedere epidemiologic.

Cuvinte cheie: screening, carie incipientå, tratament noninvaziv

ABSTRACT
The early diagnostic of incipient lesion in enamel is one of prevention main goals for the third millenium due to noninvasive
treatment. For years clinical and radiological exam went together as a clasic method of early decay screening.
This article brings arguments for modern methods of screening which do no harm to human body from an epidemiologic approach.

Key words: screening, incipient lesion, noninvasive treatment

Boala carioaså este afec¡iunea cu cea mai în- scurt de func¡ionare al denti¡iei deciduale (8-12
delungatå duratå de evolu¡ie în via¡a omului, întâl- ani) fa¡å de cca 50 ani pentru denti¡ia permanentâ.
nitå pe tot globul, cu mare frecven¡å ¿i råspândire Deteriorarea stårii de sånåtate buco-dentarå se
în popula¡ii, cu tendin¡e zonale de extindere ceea datoreazå, dupå OMS, schimbårilor din modul de
ce îi conferå un caracter endemo-epidemic (Iliescu via¡å, modificarea alimenta¡iei care a devenit
¿i Gafar, 2002). rafinatå în dauna celei naturale, lipsa controlului
OMS claseazå caria dentarå pe locul 4 ca pro- eficient al plåcii dentare, adresabilitatea scåzutå
blemå de sånåtate a popula¡iei globului dupå bolile la serviciile preventive ¿i curative dentare.
cardiovasculare, tumorile maligne ¿i accidentele Un raport WHO (Geneva, 2004) aråta cå 5 mi-
de circula¡ie. Acest fapt se datoreazå precocitå¡ii liarde de oameni din întreaga lume au carii dentare:
apari¡iei ¿i duratei de evolu¡ie, consecin¡elor asupra în timp ce în ¡årile dezvoltate nu mai este decât o
sånåtå¡ii individului, consumului crescut de asis- problemå de prevenire, în Asia ¿i America Latinå
ten¡å medicalå ca ¿i costurilor ridicate la nivel de este afec¡iunea oralå cu cea mai mare prevalen¡å,
familie sau colectivitate. având un impact major asupra calitå¡ii vie¡ii.
Frecven¡a cariei la nivelul popula¡iei globului În Europa de Est, WHO considerå cå preva-
este de 70-95%, cu un indice de frecven¡å ce varia- len¡a cariei este moderatå spre mare (Künzel, 1996;
zå în raport cu vârsta, ereditatea, microclimatul, Marthaler, 1996) explicatå prin lipsa asisten¡ei cali-
interesând atât denti¡ia temporarå cât ¿i perma- ficate pentru sånåtate oralå, dotare necorespunzå-
nentå. toare, folosirea relativ reduså a pastelor cu fluor
La popula¡ia Europei gradul de afectare a din¡i- (Bjarnason, 1995). România se aflå în plinå epide-
lor temporari este de 30-60% iar la din¡ii perma- mie de carie, 70% din copii de peste 10 ani având
nen¡i de 90%. Cauzele sunt multiple: capacitatea carii (Iliescu ¿i Gafar, 2002).
de rezisten¡å localå ¿i generalå din perioada de Datoritå implica¡iilor economice din aceste ¡åri,
cre¿tere este superioarå celei de la maturitate ¿i cel mai util mod de control al cariei este introdu-
båtrâne¡e; adaptabilitatea organismului la factori cerea metodelor simple de preven¡ie: folosirea
de mediu este superioarå la vârste tinere; timpul pastelor de din¡i cu fluor asociatå cu educa¡ia

110 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006


REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 111

pentru sånåtatea orodentarå a popula¡iei (Machiul- metodele de diagnostic al cariei incipiente trebuie
skiene ¿i colab., 1998). så fie aplicabile pentru ambele tipuri de denti¡ii
În ¡årile din vestul Europei ¿i SUA inciden¡a (Ando, van der Veen, Schemehorn, Stookey,
cariei a scåzut mult în ultimii 20 de ani, de aceea 2001). Screening-ul bazat pe experien¡a carioaså
este importantå depistarea precoce ¿i tratamentul din denti¡ia temporarå pare cå are o valoare prac-
non-invaziv urmate de urmårirea în timp, radio- ticå în identificarea copiilor care, mai târziu, vor
logic sau prin alte metode moderne, complemen- dezvolta carii în denti¡ia permanentå.
tare de diagnostic. Gorelick ¿i colab. (1982) au fåcut un studiu al
Predic¡ia cariei se face prin corelarea factorilor inciden¡ei medii a cariei incipiente a din¡ilor per-
de risc pe un studiu longitudinal (Stamm ¿i colab., manen¡i.
1991) folosind metode de screening valabile
(Vanobbergen ¿i colab., 2001) la vârste de risc (6 Din¡i Inciden¡a medie (%)
¿i 12 ani). Evaluarea riscului la carie este reco- Pm ¿i M inferiori dreapta 18
mandabil a fi fåcutå înaintea apari¡iei leziunilor Pm ¿i M inferiori stânga 12,7
incipiente (Hausen, 1997). I ¿i C superiori dreapta 14,2
I ¿i C superiori stânga 14
Din punct de vedere practic cel mai bine este
I ¿i C inferiori dreapta 10,6
så se facå screening-ul copiilor încå din clasele I ¿i C inferiori stânga 8,3
primare care ar aduce ¿i beneficii economice, a¿a Pm ¿i M superiori dreapta 4,5
cum a demonstrat programul de screening al co- Pm ¿i M superiori stânga 4,5
piilor de 6 ani al lui Demers (1992), prin care
ace¿tia s-au urmårit pânå la 12 ani. Screeningul – poate fi inclus în categoria stu-
Dupå WHO, caria incipientå nu se încadreazå diilor observa¡ionale ¿i reprezintå examinarea de
în DMF, deoarece este o leziune care poate fi maså care constå în aplicarea unui ansamblu de
opritå în evolu¡ie sau remineralizatå (1997). procedee ¿i tehnici de investiga¡ie asupra unui
Remineralizarea din leziunile sta¡ionare, trans- grup popula¡ional în scopul identificårii de pre-
formând o leziune activå în una inactivå, înseamnå zum¡ie a unei boli, anomalii sau factori de risc
managementul terapeutic noncavitar al leziunii (Enåchescu ¿i Marcu, 1998).
carioase incipiente (Dodds, 2002). Screeningul a fost „la modå“ în anii ’60 apoi a
Abordarea preventivå a leziunilor incipiente început så scadå interesul fa¡å de el pentru cå s-a
este sus¡inutå de Tranaeus ¿i col. (2002), Lussi ¿i dovedit cå examenele respective nu au eficien¡å
col., Featherstone, Kidd ¿i col., Hicks ¿i col.(2004). mare. Aståzi se mai practicå doar pentru anumite
boli, unde i s-a dovedit eficacitatea.
PARTICULARITźI DE STRUCTURÅ ALE Ipotezele care stau la baza practicårii screenin-
SMALºULUI DINºILOR TEMPORARI ªI gului:
PERMANENºI z într-o popula¡ie existå boli ¿i bolnavi necu-
noscu¡i datoritå unor nevoi neresim¡ite, ne-
Smal¡ul din¡ilor temporari este mai pu¡in rezis- exprimate sau nesatisfåcute;
tent la atacul acid decât al celor permanen¡i (Sønju z identificarea bolii în perioada ini¡ialå face
Clasen ¿i colab., 1997) datoritå mineralizårii mai ca eficacitatea ¿i eficien¡a interven¡iilor så
scåzute, afirma¡e sus¡inutå de microscopia cu laser fie mai mare;
confocal; pe de altå parte, grosimea smal¡ului din¡ilor z tratamentele efectuate în stadiile precoce ale
deciduali este jumåtate din cea a celor permanen¡i, bolii sunt mai ieftine ¿i mai eficace (boala
iar prismele de smal¡ sunt cu 2 µm mai înguste. nu se agraveazå, se pot preveni decesele pre-
Shellis (1984) a aråtat cå frac¡iunea interpris- mature).
maticå ¿i densitatea jonc¡iunilor prismatice sunt Scopurile screeningului:
mai mari la din¡ii temporari decât permanen¡i. S-a – Depistarea precoce a bolilor, având caracter
aråtat cå leziunea carioaså progreseazå de apro- prescriptiv;
ximativ 1,5 ori mai rapid în smal¡ul decidual decât – Determinarea prevalen¡ei unei boli sau fac-
cel permanent (Featherstone ¿i Mellberg, 1981; tori de risc, fiind un instrument pentru plani-
Sønju Clasen ¿i colab., 1997), de aceea este im- ficarea ¿i programarea sanitarå;
portant de depistat ¿i cuantificat cât mai timpuriu. – Prevenirea bolilor ¿i men¡inerea stårii de så-
Inciden¡a crescutå a cariei în denti¡ia temporarå nåtate, în ipoteza în care scopul este deter-
deseori prefigureazå inciden¡a crescutå a cariei din minarea factorilor de risc, putând fi încadrat
denti¡ia permanentå (Downer, 1994), de aceea în måsurile de profilaxie primarå;
112 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

– Diagnosticul stårii de sånåtate a unei colec- – tratamentul så fie acceptat de bolnavi;


tivitå¡i; – afec¡iunea ¿i strategia de tratament ¿i supra-
– Evaluarea unor programe ¿i ac¡iuni de veghere så fie agreate de administra¡ia
promovare a sånåtå¡ii; sanitarå;
– Stabilirea unei asocia¡ii. – costul ac¡iunii så nu fie exagerat de mare;
Screeningul face parte din categoria pro- – echipa medicalå så în¡eleagå faptul cå exa-
cedeelor de depistare precoce a bolilor ¿i, prin menele de sånåtate constituie un proces lung
aceasta, se încadreazå în måsurile de profilaxie de supraveghere de specialitate a celor
secundarå (Enåchescu ¿i Marcu, 1998). bolnavi.

MODELUL GENERAL AL UNUI EXAMEN DE MODALITźI DE REALIZARE A


SCREENING UNUI SCREENING
Se alege din popula¡ia ¡intå un e¿antion, care 1. Anchete prin interviu sau prin chestionar
în urma aplicårii unui test de screening se va îm- completat de cåtre persoana investigatå, sunt
pår¡i în douå loturi: unul alcåtuit din persoane pro- indicate, în special, pentru screeningul care
babil bolnave (persoane din e¿antion la care rezul- vizeazå comportamente fa¡å de sånåtate ¿i
tatul testului a fost pozitiv) ¿i celålalt alcåtuit din în anchetele medicale fåcute la domiciliu.
persoane probabil sånåtoase (persoane din e¿an- Din påcate, sunt supuse unor distorsiuni care
tion la care rezultatul testului a fost negativ). ¡in de memoria celor chestiona¡i ¿i de intervie-
Fazele screening-ului sunt: vatori, de aceea perioada recurentå nu trebuie så
Faza de diagnostic, în care celor probabil fie mai mare de 2-4 såptåmâni.
bolnavi li se aplicå un test diagnostic pentru confir- 2. Anchete medicale: efectuarea unui examen
marea afec¡iunii suspectate. clinic, paraclinic sau combinat (interviu,
Faza terapeuticå ¿i de supraveghere medicalå examen clinic si paraclinic). Existå ni¿te
Testele de screening trebuie så fie suficient de condi¡ii impuse: examenul så fie stan-
bune încât så ofere posibilitatea de a detecta cât dardizat, probele så fie simple ¿i ieftine ¿i
mai mul¡i real bolnavi din toatå popula¡ia exa- examenul så ¡inteascå mai multe boli.
minatå. Este de a¿teptat ca propor¡ia real bolna- Probele de screening trebuie så aibå urmå-
vilor så fie mai mare în rândul celor probabil toarele calitå¡i:
bonavi, decât în rândul celor probabil sånåto¿i. – så poatå fi aplicate rapid;
De obicei, screeningul se practicå în popula¡ii la – så aibå pre¡ de cost redus;
– så fie simple;
risc, pentru cå în aceste grupe popula¡ionale, pro-
– så fie acceptate de popula¡ie;
babilitatea ca diagnosticul prezumtiv så fie diag-
– så aibå o validitate corespunzåtoare;
nostic cert este mare.
– så aibå reproductibilitate care så ofere o
Pentru a putea face un screening, afec¡iunea se
consisten¡å bunå;
va alege dupå urmåtoarele criterii:
– så nu aibå efecte adverse;
– så constituie o problemå de sånåtate (pre- – så aibå o valoare predictivå bunå;
valen¡å mare, gravitate mare prin conse- – så aibå randament mare.
cin¡ele sale medicale ¿i sociale: evolu¡ie Diagnosticul precoce al cariei, implicit stabi-
fatalå, absenteism, invaliditate); lirea gradului de activitate a acesteia, sunt esen-
– så fie decelabilå în etapa de laten¡å sau în ¡iale pentru stabilirea nevoilor corecte de tratament
formele sale de debut asimptomatic; fie invaziv, fie neinvaziv, prin remineralizare
– så existe probe capabile så deceleze boala, folosind doar banalul, dar obligatoriul periaj zilnic
cu sensibilitate ¿i specificitate mare; cu paste de din¡i cu fluor (Nyvad ¿i Fejerskov,
– testul de screening så fie acceptabil din 1997).
punctul de vedere al popula¡iei; Clasic, diagnosticul cariei se face prin exa-
– istoria naturalå a bolii så fie cunoscutå ¿i men clinic, asociat cu examenul radiologic.
în¡eleaså ¿i så se poatå determina momentul Evaluarea criteriilor de diagnostic se face prin
optim de aplicare a testelor; stabilirea validitå¡ii acestora, lucru posibil prin
– så existe facilitå¡i disponibile pentru scree- existen¡a unui „gold standard“ (Last, 1995).
ning ¿i tratament pentru cei depista¡i a avea Dacå se urmåre¿te validarea unei metode de
boala; diagnostic care apreciazå adâncimea unei leziuni,
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 113

atunci „gold standard“ este examenul histologic Caria incipientå este caracterizatå de demine-
(Downer,1989). Nyvad ¿i colab. (1999, 2003) au ralizarea ini¡ialå pe o adâncime de 200-300 nm
pus la punct o serie de criterii care så aprecieze (Winston ¿i colab., 1998), iar, radiologic, leziunile
activitatea leziunii, bazate pe aspect: dacå suprafa¡a pot fi depistate dacå au o adâncime de cel pu¡in
este netedå, lucioaså ¿i durå, leziunea este inactivå/ 500 nm. Interpretarea gre¿itå a imaginilor radio-
opritå în evolu¡ie; dacå suprafa¡a este cretoaså sau transparente drept carii este frecventå ¿i are ca
rugoaså, leziunea este activå (Thylstrup ¿i colab., rezultat diagnosticarea nejustificatå a unui numår
1994). crescut de leziuni aproximale care nu sunt confir-
Aceste criterii au fost adoptate pentru a reflecta mate histologic (Ricketts ¿i colab., 2002; Jessee ¿i
observa¡ia clinicå cum cå leziunile carioase non- colab., 1999). Dupå Pitts ¿i Rimmer (1992), dupå
cavitare nu se transformå întotdeauna într-o cavi- spa¡iere ortodonticå, doar 45% din leziunile vizibile
tate ci, de cele mai multe ori, se opresc în evolu¡ie ale smal¡ului sunt decelate radiologic, când, de fapt,
sau se remineralizeazå (Black, 1914; Backer Dirks, leziunile au atins jonc¡iunea smal¡ – dentinå.
1966), afirma¡ii dovedite de studiile longitudinale. Depistarea radiologicå a cariilor aproximale
care ajung chiar pânå la stratul de dentinå externå
Examenul clinic pune în valoare posibilitå¡ile unui tratament efi-
Inspec¡ia pune în eviden¡å, dupå uscarea su- cient preventiv, de remineralizare ¿i nu a unuia
prafe¡elor dentare, prezen¡a petei albe cretoase u¿or invaziv (Ten Cate, 2001).
de observat pe suprafe¡ele netede ¿i ocluzale ¿i Dupå Ferreira ¿i Zandona (1998), radiografia
greu de decelat pe fe¡ele aproximale numai prin bite-wing are sensibilitate de 75% ¿i specificitate
simplul examen clinic. Datoritå diferen¡ei dintre de 90%. Sensibilitatea de 75% aratå cå existå
indicii de refrac¡ie ai hidroxiapatitei (1,65), ai apei posibilitatea nedecelårii leziunilor incipiente, cu
riscul de a lua o decizie terapeuticå incorectå.
(1,33) ¿i ai aerului (1), dupå uscare cu jet de aer,
Machiulskiene ¿i colab. (1999) au aråtat cå
zona demineralizatå devine vizibilå ca o patå albå
radiografia bite-wing este eficientå pentru depis-
cretoaså.
tarea cariei pe suprafe¡ele aproximale numai în
Palparea, efectuatå cu sonda dentarå, fårå a fi
dentinå, în timp ce depistarea cariei incipiente în
ascu¡itå, pune în eviden¡å smal¡ul neted sau
smal¡ s-a fåcut mai bine prin examen clinic, mai
aproape neted, fårå nici un fel de sensibilitate. Nu
ales pe suprafe¡ele ocluzale.
este indicatå deoarece poate transforma o leziune
În acela¿i context, Ricketts ¿i colab. (1997)
necavitarå într-una cavitarå, deci o leziune rever-
prezintå radiografia bite-wing ca un instrument de
sibilå în una ireversibilå! lucru valoros pentru practician, dar numai pentru
Percu¡ia este negativå. detectarea demineralizårii în dentinå nu ¿i pentru
cea din smal¡. În studiul clinic epidemiologic al
Când se suspicioneazå prezen¡a unei leziuni valorii radiografiei bite-wing asupra stabilirii
incipiente, este de preferat evitarea folosirii sondei indicelui DMF, Poorterman ¿i colab. (2000) au arå-
¿i apelarea la alte metode de diagnostic, comple- tat beneficiile acesteia în depistarea cariei în
mentare, precise ¿i fårå riscul de a transforma o dentinå.
leziune reversibilå într-una ireversibilå. Vaarkamp ¿i colab.(2000) au fåcut o meta-
Cele nouå studii de examinare vizualå a cariei analizå cuprinzând studii pe parcursul a 13 ani
incipiente ocluzale ale lui Ie ¿i Verdonschot, 1994 (1985-1999) asupra eficien¡ei radiografiei bite-
au aråtat cå examenul clinic nu poate constitui wing versus transiluminare cu fibrå opticå ¿i au
singur o metodå de diagnostic pentru caria inci- concluzionat în studiul lor din 2000 cå acurate¡ea
pientå dacå nu este acompaniatå ¿i de o altå me- diagnosticului cu raze X este mult scåzutå pentru
todå complementarå. Astfel s-a observat cå, pentru leziunea incipientå din smal¡, cu efecte asupra
examenul clinic, sensibilitatea era mai micå decât conduitei de tartament.
specificitatea. Din cele de mai sus reiese ideea cå pot apårea
Examenul radiologic este necesar pentru diag- dificultå¡i în depistarea cariei incipiente atât pentru
nosticarea cariilor incipiente aproximale, când practician cât ¿i pentru epidemiolog, care, din
suprafe¡ele de contact sunt foarte strânse. Datoritå punct de vedere etic, nu trebuie så utilizeze radio-
dificultå¡ilor ce rezidå din expunerea pacientului, grafia bite-wing (Kidd ¿i colab., 1993). Pentru a
angularea din¡ilor, convexitå¡ilor ¿i suprapunerilor evita expunerea fårå rost la radia¡ie X a partici-
dentare, folosirea pe scarå largå este improprie pan¡ilor la o anchetå epidemiologicå, în acela¿i
(Dånilå ¿i colab., 1996). timp costisitoare, este bine så se evite contestarea
114 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

acesteia din punct de vedere social ¿i så se apeleze S-a aråtat cå ¿i pentru caria în dentinå existå
la metode de diagnostic inofensive pentru sånå- riscul apari¡iei pe radiografie a unei pierderi masive
tatea celor implica¡i (Poorterman ¿i colab., 2000). de minerale, în timp ce clinic nu apare cavitate
În general, nu trebuie folosite radiografii pentru (Bolle & Thylstrup, 1982; Pitts & Rimmer, 1992;
scopuri pur epidemiologice dacå nu sunt neapårat Akpata ¿i colab., 1996; Haak ¿i colab., 2002).
necesare clinicianului în vederea terapiei ulterioare Combinarea celor douå metode de diagnostic
(Kidd ¿i colab., 1993). (clinic ¿i radiologic) nu mai este suficientå, odatå
Studiile lui Côrtes ¿i colab.(2000), Hintze ¿i cu declinul apårut în prevalen¡a cariei în ultimii
Wenzel (1994, 2004) demonstreazå cå, în denti¡ia 20 de ani, punându-se accent pe noi metode de
temporarå, pentru depistarea leziunilor incipiente, depistare a leziunilor incipiente în conformitate cu
screening–ul bite-wing nu este folositor pentru cerin¡ele mileniului trei.
smal¡ ci, mai degrabå, pentru dentinå. Aceastå afirma¡ie este sus¡inutå de Wenzel ¿i
Demineralizarea în smal¡ este ambiguå pe colab.(1993) ¿i Verdonschot ¿i colab.(1993) care
radiografii ¿i nu poate fi folositå independent de au demonstrat cå probabilitatea rezultatelor
alte teste de diagnostic (Hintze ¿i Wenzel, 2004). adevårat-pozitive este depå¿itå de probabilitatea
rezultatelor fals-negative la o prevalen¡å a cariei
CONCLUZII de 10-20% când numai 1 sau 2 suprafe¡e din 10
sunt cariate.
Combinarea examenului clinic cu imaginile În ultimii 15 ani au apårut o multitudine de
radiologice bite–wing au fost acceptate ca o proce- studii efectuate pentru validarea noilor metode de
durå standard în diagnosticarea cariei incipiente diagnostic: transiluminare cu fibrå opticå, fluores-
aproximale (Pitts, 1996), de¿i existå dubii asupra cen¡a cu laser, ECM, radiografii digitale etc. care
folosirii frecvente a radia¡iilor ionizante. La fel, se folosesc în combina¡ie cu examenul clinic sau
folosirea bite-wing pentru depistarea leziunii inci- asociate între ele, îmbunåtå¡ind performan¡ele
piente este ineficientå pentru fe¡ele ocluzale ¿i tehnicilor de diagnostic precoce al cariei dentare.
netede ¿i ambiguå pentru fe¡ele aproximale.

BIBLIOGRAFIE
1. Beaglehol R, Bonita R, Kjellstrom T – Bazele epidemiologiei, 9. Iliescu A, Gafar M – Cariologie ¿i odontoterapie restauratoare, Ed.
traducere dr. Ilie Marcu, Editura All, 1998 Medicalå, Bucure¿ti, 2003
2. Bloemendal E, de Vet HC, Bouter LM – The Value of Bitewing 10. Kidd EA, Fejerskov O – What constitutes dental caries?. J Dent
Radiographs in Epidemiological Caries Research: a Systematic Res 2004; 83 Spec No C: C35-8
Review of the Literature. J Dent 2004; 32:255-264 11. Machiulskiene V, Nyvad B, Baelum V – A comparison of clinical
3. Côrtes DF, Ekstrand KR, Elias-Boneta AR, Ellwood RP – An in and radiographic caries diagnoses in posterior teeth of 12-year-old
vitro Comparison of the Ability of Fiber-Optic Transillumination, lithuanian children, Caries Res, 1999; 33:340-348
Visual Inspection and Radiographs to Detect Occlusal Caries and 12. Oltean D, Påtroi G, Cuculescu M – Stomatologie Preventivå. Ed.
Evaluate Lesion Depth. Caries Res 2000; 34:6:443-447 Anotimp, 1996
4. Ekstrand KR – Improving clinical visual detection potential for caries 13. Petersen PE, Dånilå I, Delean A, Grivu O, Ioni¡å G, Pop M,
clinical trials. J Dent Res 2004; 83 Spec No C: C 67-71 Samoilå A – Oral health status among schoolchildren in Romania,
5. Enåchescu D, Marcu M – Sånåtate publicå ¿i management sanitar, Community Dent Oral Epidemiol, 1994; 22:90-3
Editura All, 1998 14. Poorterman JHG, Aartman IHA, Kieft JA, Kalsbeek H – Value of
6. Hintze H, Wenzel A – Diagnostic Outcome of Methods Frequently bite-wing radiographs in a clinical epidemiological study and their
Used for Caries Validation. Caries Res 2003; 37;115-124 effect on the DMFS index, Caries Res, 2000; 34:159-163
7. Hintze H, Wenzel A – Clinically undetected dental caries assessed by 15. Vaarkamp J, ten Bosch JJ, Verdonschot EH, Bronkhorst EM –
bitewing screening in children with little caries experience, The real performance of bitewing radiography and fiber-optic
Dentomaxillofac Radiol, 1994; 23:19-23 transillumination in approximal caries diagnosis. J Dent Res, 2000,
8. Hintze H, Wenzel A, Jones C – In vitro comparison of D- and E- 79(10):1747-1751
speed film radiography, RVG and Visualix Digital Radiography for the 16. WHO – Health research methodology – a guide for training in
detection of enamel approximal and dentinal occlusal caries lesions, research methods, Reggional Office for the Western Pacific, Manila,
Caries Res, 1994; 28:363-7 1992
PARODONTOLOGIE
7
EVALUAREA ANXIETźII ªI A DEPRESIEI ÎN
ETIOPATOGENIA AFECºIUNILOR
PARODONTALE
Dr. Alexandrina Lizica Dumitrescu
Facultatea de Medicinå Dentarå, U.M.F. „Carol Davila“, Bucure¿ti

ABSTRACT
Objective: This case-control study investigated the association between anxiety and depression with periodontitis.
Material and method: The study counted with 50 individuals, both sexes, 20-65 years of age. Frequency of dental visits, dental
anxiety, general anxiety, depression, toothbrushing frequency, oral hygiene and periodontal status were assessed.
Results: Significant association was observed between dental anxiety and general depression and anxiety, the number of tooth
loss, decayed teeth, tooth with fillings and oral hygiene index (p<0.05). No differences were noted between toothbrushing frequency
or periodontal status. Patients with a moderate to acute depression showed higher anxiety scores, worse oral hygiene, a higher
number of tooth loss, a lower number of treated decayed teeth and periodontitis. No differences were observed between periodontal
dignosis and anxiety scores.
Conclusions: Within the limits of this study it can be concluded that there was no significant association between periodontitis and
the psychosocial factors analyzed: dental anxiety and general anxiety.

Key words: anxiety, depression, dental anxiety, periodontitis

INTRODUCERE bolii parodontale în studii longitudinale. Meca-


nismul acestei asocia¡ii este pu¡in cunoscut, fiind
Etiologia bolii parodontale este complexå, incriminate efectele negative asupra råspunsului
eviden¡iindu-se semnifica¡ia unor factori de risc, imun, cuplate cu o complian¡å deficitarå privind
cum sunt afec¡iunile sistemice, fumatul, igiena igiena oralå ¿i recomandårile de tratament, ca ¿i
oralå ¿i vârsta. Numeroase studii publicate dupå cu o cre¿tere a fumatului ¿i a altor factori de risc:
1990 au raportat existen¡a unei puternice rela¡ii bruxism, alteråri ale circula¡iei sanguine, modificåri
între caracteristicile psihice ale pacientului ¿i salivare sau dezechilibre endocrine (Fig. 1).
indicii de boalå parodontalå. S-a sugerat cå aso-
Xerostomia secundarå medica¡iei antidepresive
cia¡ia dintre stress ¿i inflama¡ia gingivalå poate fi
poate de asemenea juca un rol în exacerbarea
mediatå prin intermediul axului hipotalamo-pi-
afec¡iunilor parodontale (1,3,5-10).
tuitar-adrenal, cu modularea råspunsului imun ¿i
Scopul acestui studiu a fost de a evalua gradul
ducând la o rezisten¡å mai reduså a gazdei la ger-
în care anxietatea ¿i depresia afecteazå starea de
menii patogeni parodontali (7,11).
Afec¡iunile anxioase ¿i depresia sunt una dintre sånåtate oralå.
cele mai råspândite afec¡iuni în ¡årile dezvoltate.
Pentru medicul specialist în parodontologie un pa- MATERIAL ªI METODÅ
cient cu afec¡iuni depresiv-anxioase ridicå trei
probleme: Studiul a fost realizat pe un numår de 40 de
z Efectul medica¡iei asupra parodon¡iului ¿i persoane, de ambele sexe cu vârste cuprinse între
influen¡a acestuia asupra tratamentului de 20-65 ani. Investigarea depresiei, anxietå¡ii dentare
specialitate. ¿i a celei generale s-a realizat cu ajutorul chestio-
z Riscul modificårii imunitå¡ii generale pe fon- narelor specifice: MDAS (Modified Dental Anxiety
dul afec¡iunii psihice. Scale) (4) ¿i Hospital Anxiety and Depression
z Posibilitatea neglijårii obiceiurilor de igienå (HAD) scale (12).
oralå ¿i a vizitelor la medicul stomatolog. Au fost evaluate fumatul, frecven¡a vizitelor
Depresia clinicå a fost legatå de apari¡ia unor la dentist, motivele care au dus la evitarea vizitelor
afec¡iuni parodontale extensive ¿i cu severitate regulate la stomatolog, frecven¡a periajului dentar.
crescutå, ca ¿i cu o progresie mult mai rapidå a În fi¿ele de studiu au fost înregistrate igiena oralå,

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 115


116 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

Figura 1.
Model schematic al efectelor
depresiei clinice asupra stårii de
sånåtate parodontalå

numårul de din¡i extra¿i, numårul de din¡i cu lucråri Pacien¡ii cu anxietate dentarå moderatå ¿i severå
protetice fixe, existen¡a lucrårilor protetice mobile, au raportat frica, ca motiv principal pentru care
numårul de din¡i cu leziuni carioase netratate, nu- nu viziteazå regulat stomatologul, ¿i nu lipsa
mårul de din¡i cu leziuni carioase tratate, diagnos- timpului, motivele financiare sau lipsa necesitå¡ii
ticul parodontal. unui tratament de specialitate (Fig. 3).
Figura 4 ilustreazå frecven¡a vizitelor la medicul
REZULTATE dentist de cåtre cele douå grupe de pacien¡i: cu
anxietate dentarå reduså ¿i severå. La primul grup
În cadrul lotului de studiu, valoarea medie a
acestea se produc la un interval de sub 6 luni, iar
indicelui MDAS a fost de 11.22, cu o devia¡ie
în cazul celui de al doilea acestea survin la o
standard de 4.97. Cele mai ridicate scoruri s-au
perioadå de 6 luni pânå la 5 ani.
înregistrat la itemii 3 ¿i 5: „Cum te sim¡i când e¿ti
a¿ezat(å) pe scaunul stomatologic ¿i a¿tep¡i ca Fa¡å de lotul martor, grupul de studiu a prezentat
dentistul så lucreze cu freza pe din¡ii tåi?“ ¿i „Cum un scor al anxietå¡ii generale mai ridicat (6.2 vs
te-ai sim¡i dacå ai a¿tepta så ¡i se facå o anestezie 4.2), un indice mediu de igienå oralå mai redus,
localå prin injec¡ie la unul din molarii superiori?“. un numår de din¡i cu lucråri protetice fixe ¿i de

Figura 2.
Indicele MDAS la grupul de studiu
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 117

Figura 3.
Motivele pentru care pacien¡ii din grupele de studiu nu viziteazå regulat medicul dentist
(anxietate dentarå reduså ¿i severå)

Figura 4.
Frecven¡a vizitelor la dentist la grupele de studiu (anxietate dentarå reduså ¿i severå)
118 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

din¡i cu leziuni carioase tra tate mai redus (2.2 vs de lotul martor (4.2 vs 1.84) (Fig. 5, 6). Nu s-au
4.53, respectiv 2.2 vs 4.23). Numårul mediu de din¡i putut constata diferen¡e în ceea ce prive¿te diag-
cu leziuni carioase netratate a fost practic dublu fa¡å nosticul parodontal între cele douå grupuri (Fig. 7).

Figura 5.
Indicele de Igienå Oralå la pacien¡ii din grupele de studiu (anxietate dentarå reduså ¿i severå)

Figura 6.
Starea de sånåtate oralå la pacien¡ii din grupele de studiu (anxietate dentarå reduså ¿i severå)
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 119

Pacien¡ii cu un indice de depresie ridicat au pre- restan¡i (16.5 vs 24.81), un numår dublu de din¡i
zentat un coeficient de anxietate generalå dublu extra¿i (15.5 vs 6.68), un numår mai redus de din¡i
fa¡å de lotul martor (8.5 vs 4.31), o igienå oralå cu leziuni carioase tratate (3.81 vs 2.5) (Fig. 9).
deficitarå (Fig. 8), un numår mai redus de din¡i To¡i pacien¡ii cu depresii prezentau parodontopatii
marginale cronice profunde (Fig. 10).

Figura 7.
Gradul de Afectare Parodontalå (PMCP) la pacien¡ii din grupele de studiu (anxietate dentarå reduså ¿i severå)

Figura 8.
Indicele de Igienå Oralå la pacien¡ii din grupele de studiu (depresie reduså ¿i severå)

Figura 9.
Starea de sånåtate
oralå la pacien¡ii
din grupele de
studiu (depresie
reduså ¿i severå)
120 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

Figura 10.
Gradul de Afectare Parodontalå (PMCP) la pacien¡ii din grupele de studiu (depresie reduså ¿i severå)

Tabelul I.
Rezultatele analizei de regresie multiplå utilizând numårul de din¡i restan¡i ca variabilå dependentå
Coeficien¡i Eroare Standard p
Intercept – 7.51695 6.851655 0.298313
Anxietate generalå – 0.11412 0.413149 0.787998
Depresia 0.047506 0.465370 0.920710
Anxietatea dentarå – 0.00411 0.249137 0.987147
Vârsta 0.122741 0.115838 0.314253
Expunerea la tutun – 0.00568 0.00886 0.535729
Frecven¡a periajului 4.404512 2.371959 0.092985
Indicele de igienå oralå – 3.79685 1.505607 0.030293

Analiza de regresie multiplå a eviden¡iat faptul 13.5% (2). Prevalen¡a anxietå¡ii generale ¿i a
cå numårul de din¡i restan¡i este influen¡at de scorul anxietå¡ii dentare moderate ¿i severe a fost de
anxietå¡ii ¿i al depresiei, vârsta, expunerea la tutun 5.55%, respectiv de 27.77%. Oricum, trebuie
(numårul de ¡igåri fumate zilnic x anii de fumat), men¡ionat cå acest studiu s-a bazat pe rezultatele
ob¡inute prin chestionare autoraportate ¿i nu prin
frecven¡a periajului ¿i indicele de igienå oralå
evaluarea directå de cåtre un psiholog. Foarte
(r2 =80.36, p < 0.01) (Tabel I).
frecvent pacien¡ii tind så î¿i mascheze sau sub-
estimeze simptomele astfel încât un numår foarte
CONCLUZII redus dintre ace¿tia sunt diagnostica¡i sau nu pri-
mesc un tratament adecvat.
Studiul de fa¡å a evaluat influen¡a anxietå¡ii Semnifica¡ia acestor rezultate se centreazå pe
dentare, generale ¿i a depresiei fa¡å de statusul cuantificarea depresiei la pacien¡ii cu afec¡iuni
parodontal. To¡i pacien¡ii cu depresie prezentau parodontale, sugerându-se cå evaluarea acesteia
afec¡iuni parodontale profunde. înainte de începerea tratamentului stomatologic ar
Prevalen¡a de 12.5% a depresiei clinice putea duce la îmbunåtå¡irea calitå¡ii, accesibilitå¡ii
identificate în acest grup de studiu coincide cu ¿i eficien¡ei actului medical la pacien¡ii parodonto-
valorile raportate în alte grupuri similare, de 6.6%- pa¡i care suferå de depresie clinicå.
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 121

BIBLIOGRAFIE
1. Castro GD, Oppermann RV, Haas AN, Winter R, Alchieri JC – 7. Monteiro da Silva AM, Oakley DA, Newman HN, Nohl FS, Lloyd
Association between psychosocial factors and periodontitis: a case- HM – Psychosocial factors and adult onset rapidly progressive
control study. J Clin Periodontol. 2006; 33:109-14 periodontitis. J Clin Periodontol. 1996; 23:789-94
2. Elter JR, White BA, Gaynes BN, Bader JD – Relationship of 8. Persson GR, Persson RE, MacEntee CI, Wyatt CC, Hollender
clinical depression to periodontal treatment outcome. J Periodontol. LG, Kiyak HA – Periodontitis and perceived risk for periodontitis in
2002; 73:441-9 elders with evidence of depression. J Clin Periodontol. 2003; 30:691-6
3. Genco RJ, Ho AW, Grossi SG, Dunford RG, Tedesco LA – 9. Saletu A, Pirker-Fruhauf H, Saletu F, Linzmayer L, Anderer P,
Relationship of stress, distress and inadequate coping behaviors to Matejka M –Controlled clinical and psychometric studies on the
periodontal disease. J Periodontol. 1999; 70:711-23 relation between periodontitis and depressive mood. J Clin
Periodontol. 2005; 32:1219-25
4. Humphris GM, Freeman R, Campbell J, Tuutti H, D’Souza V –
10. Solis AC, Lotufo RF, Pannuti CM, Brunheiro EC, Marques AH,
Further evidence for the reliability and validity of the Modified Dental
Lotufo-Neto F – Association of periodontal disease to anxiety and
Anxiety Scale. Int Dent J. 2000; 50:367-70
depression symptoms, and psychosocial stress factors. J Clin
5. Johannsen A, Asberg M, Soder PO, Soder B – Anxiety, gingival
Periodontol. 2004; 31:633-8
inflammation and periodontal disease in non-smokers and smokers – 11. Vettore MV, Leao AT, Monteiro Da Silva AM, Quintanilha RS,
an epidemiological study. J Clin Periodontol. 2005; 32:488-91 Lamarca GA – The relationship of stress and anxiety with chronic
6. Monteiro da Silva AM, Newman HN, Oakley DA, O’Leary R – periodontitis. J Clin Periodontol. 2003; 30:394-402
Psychosocial factors, dental plaque levels and smoking in periodontitis 12. Zigmond AS, Snaith RP – The Hospital Anxiety And Depression
patients. J Clin Periodontol. 1998; 25:517-23 Scale. Acta Psychiatr Scand 1983; 67:361-70
8 PROTETICÅ DENTARÅ

RESTAURÅRI PROTETICE ÎN CORELAºIE


CU MORFOFIZIOLOGIA CÂMPULUI
PROTETIC EDENTAT TOTAL
ªef lucr. Dr. Elena-Gabriela Despa, ªef lucr. Dr. Tudor Ionescu,
ªef lucr. Dr. Dånu¡ Chiru, Prof. Univ. Dr. Emilian Hutu
Lucrare efectuatå la Catedra de Proteticå Dentarå Facultatea de Medicinå Dentarå
Universitatea Titu Maiorescu

REZUMAT:
Particularitå¡ile câmpului protetic edentat total influen¡eazå protezarea. Modificårile suferite de câmpul protetic edentat total sunt
reprezentate de: modificåri ale suportului osos, modificåri ale suportului mucos (fenomene inflamatorii locale, hipertrofie, hiperplazie
de mucoaså), schimbåri ale rela¡iilor ocluzale cu apari¡ia unor semne de disfunc¡ie ocluzalå (cracmente, crepita¡ii, dureri în ATM).
Tratamentul protetic în cazul unor pacien¡i proteza¡i incorect presupune în primul rând un examen minu¡ios ¿i atent pentru
înlåturarea factorilor ce au dus la e¿ecul protetic anterior.

Cuvinte cheie: câmp protetic edentat total, restauråri protetice, func¡iile aparatului dento-maxilar, modificåri ale suportului osos,
modificåri ale suportului mucos.

Restaurarea proteticå în edenta¡ia totalå are – caracteristici profilactice care asigurå tro-
rolul så restabil eascå func¡iile aparatului dento- ficitatea componentelor morfo-structurale
maxilar (mastica¡ie, fona¡ie, fizionomie). Func¡iile ale aparatului dento-maxilar.
sunt restabilite numai dacå protezele au fost reali- Ambele tipuri de caracteristici (curative ¿i pro-
zate så prezinte caracteristicile cunoscute: filactice) sunt ob¡inute în urmåtoarele condi¡ii
z men¡inere; clinico-tehnice:
z stabilitate; 1. examenul clinic efectuat atent, con¿tiincios,
z sprijin, în mod corespunzåtor. minu¡ios, pentru a eviden¡ia ¿i preciza condi¡iile
La aceste caracteristici se adaugå echilibrul morfofiziologice pe care le prezintå câmpul
dintre cele douå arcade dentare artificiale cu rela¡ii protetic (favorabile, medii sau nefavorabile);
ocluzale static ¿i dinamic. 2. amprentarea func¡ionalå, care så corespundå
Aceste particularitå¡i, fiind prezente, ¡esuturile din urmåtoarele puncte de vedere:
subiacente ¿i periprotetice î¿i men¡in troficitatea – portamprenta individualå adaptatå în
în limite fiziologice ceea ce se manifestå prin mod ideal;
încetinirea procesului de atrofie. – materialul utilizat, în concordan¡å cu tipul
În aceste condi¡ii, care pot fi definite optime de mucoaså, frecvent indicat pasta ZOE;
(corespunzåtoare), mu¿chii mobilizatori ai man- 3. determinarea, înregistrarea ¿i transferul rela-
dibulei ¿i structurile articula¡iei temporo-man- ¡iilor intermaxilare; ideal så se stabileascå
dibulare, prezintå o stare de activitate în limite D.V.O ¿i R.C, în general în point centric,
func¡ionale fårå semne ale unei suferin¡e morfo- încât intercuspidarea maximå a celor douå
histologice. arcade så se suprapunå peste rela¡ia centricå.
Caracteristicele protezelor totale pot så fie cla- Diferen¡ele apar dacå a fost instalatå o pe-
sificate astfel: rioadå de timp ocluzia de obi¿nuin¡å;
– caracteristici curative care participå la 4. arcadele dentare artificiale, realizate dupå
efectuarea func¡iilor aparatului dento- regulile generale ¿i individuale de montare
maxilar; a din¡ilor precizate de Alfred Gysi în 1960,

122 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006


REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 123

care sunt aplicate pentru toate cazurile 4. în timpul purtårii protezelor poate apårea o
clinice. înfundare marcatå a acestora ca o consecin¡å
Pozi¡ia arcadelor så ocupe spa¡iul neutral-de- a deplasårii ¡esuturilor moi sau a mobilitå¡ii
terminat de activitatea celor douå chingi musculare acestora. Acest fenomen este mai frecvent la
periprotetice (intern ¿i extern). Ideal este så fie mandibulå decât la maxilar, mai ales la
precizat acest spa¡iu printr-o amprentare specificå protezele totale incorecte, urmate de o atrofie
preconizatå de mul¡i autori care au fost pasiona¡i osoaså accentuatå a crestelor edentate;
de acest domeniu. 5. la edentatul total, protezat, instabilitatea
În cabinetele dentare, posibil så se aparå paci- ocluzalå determinå apari¡ia unor semne de
en¡i care la nivelul A.D.M så prezinte o mare va- disfunc¡ie mandibularå, traduse la nivelul
rietate de aspecte: A.T.M prin cracmente, crepita¡ii ¿i durere.
z pacien¡i edenta¡i par¡ial proteza¡i care nu Totodatå, mandibula suferå o rota¡ie spre
satisfac corespunzåtor func¡iile aparatului anterior ¿i superior, corelatå cu resorb¡ia
dento-maxilar; crestei edentate ¿i cu necesitatea realizårii IM;
z pacien¡i edenta¡i tot proteza¡i recent care 6. apare mic¿orarea DVO cu consecin¡e în
prezintå numai par¡ial caracteristicile enun- fizionomie ¿i mai ales în actul masticator.
¡ate (curativ ¿i profilactic); În continuare sunt prezentate toate aspectele a
z la pacien¡i edenta¡i total proteza¡i de foarte consecin¡elor protezåriilor incorecte în edenta¡ia
totalå bimaxilarå eviden¡iatå clinic la urmåtoarele
mult timp, protezele fiind foarte vechi, cu
cazuri clinice de edentat total.
dificultate se mai poate preciza particulari-
1. Pacienta M.V. în vârstå de 69 de ani este
tå¡ile pe care le-a avut la inser¡ia pe câmpul
purtåtoarea protezelor totale din 1974 ¿i se prezintå
protetic (dacå au fost corecte sau incorecte);
pentru realizarea altor proteze totale motivând
z existå situa¡ii clinice în care sunt remarcate
necesitatea lor prin:
urmåtoarele: z instabilitatea protezelor datå de lipsa de
– protezele sunt foarte vechi, fiind cu aspecte coninciden¡å IM cu RC;
recunoscute de fiecare medic dentist la z tulburåri masticatorii ce atrag dupå ele
nivelul bazelor ¿i al arcadelor dentare; modificåri digestive ¿i nutri¡ionale;
– examinate în cavitatea bucalå eviden- z tulburåri fizionomice.
¡iazå absen¡a men¡inerii, instabilitate, Dupå cum se observå în figura 1, protezele pur-
tendin¡a så prezinte mi¿carea de bas- tate timp îndelungat (32 de ani) s-au modificat fra-
culare (repartizarea presiunilor asupra pând prin apari¡ia ocluziei inverse ¿i abrazarea
câmpului protetic exercitate inegal). accentuatå a din¡ilor artificiali.
Contactele dentare dintre arcadele dentare static Modificårile asociate au fost:
¿i dinamic, apar în mod evident neechilibrate, ceea z prezen¡a unei stomatopatii bazale la nivelul
ce participå ca factor determinat la instabilitatea câmpului protetic maxilar datoritå existen¡ei
protezelor pe câmpul protetic. Protezele au repre- camerei de vid la vechea protezå (pentru care
zentat factori iatrogeni pentru structurile com- a urmat un tratament antiinflamator local);
ponente ale aparatului dento-maxilar. Muco-pe- z ocluzia inverså a participat la o falså pro-
riostul prezintå modificåri cromatice, hipertrofii, gna¡ie mandibularå cu inversarea treptei
care alterneazå cu forme de atrofie. buzelor ¿i înfundarea buzei superioare.
Sintetic protezele cu defecte cumulate în timp
determinå o gamå variatå de modificåri care pot fi
prezentate astfel:
1. schimbarea rela¡iilor ocluzale cu o trauma-
tizare continuå a ¡esuturilor de suport, ducând
la o tasare a mucoasei ¿i atrofie osoaså;
2. stabilitatea protezelor poate depå¿i defectele
mari ocluzale, în general în detrimentul så-
nåtå¡ii câmpului protetic. Apare astfel
resorb¡ia crestelor edentate, ce devine evi-
dentå prin fenomene inflamatorii locale la
nivelul ¡esuturilor moi;
3. protezele incorecte determinå inflama¡ie,
Figura 1.
hipertrofie ¿i alte modificåri ale ¡esuturilor, Cele douå proteze cu ocluzie inverså
înso¡ite uneori de sângerare ¿i durere; ¿i abraziune accentuatå
124 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

Figura 2.
Proteza mandibularå veche prezenta un rulou de vatå Figura 4.
pe mucozal pentru a compensa modificarea DVO Proteze totale din normå lateralå

În figura 3 se poate observa cum proteza man-


dibularå a circumscris aproape total pe cea maxi-
larå ¿i a dus la apari¡ia ocluziei inverse.

Figura 5.
Proteze totale din normå frontalå

Figura 3.
Pseudoprogna¡ie mandibularå

În acest caz în primul rând a fost necesarå


normalizarea rapoartelor de ocluzie printr-o deter-
minare corectå a RIM ducând în final la:
z îmbunåtå¡irea aspectului fizionomic;
z o men¡inere ¿i o stabilitate mai bunå a pro-
tezelor pe câmpul protetic;
z o îmbunåtå¡ire a func¡iei masticatorii (obiec-
tiv important având în vedere vârsta pacientei). Figura 6.
Pentru realizarea acestor obiective a fost im- Aspect clinic final
puså suprimarea purtårii protezelor vechi cu ra-
poarte de ocluzie anormale pentru 2 såptåmâni 2. În alt caz, pacienta s-a prezentat la tratament
creând posibilitatea ca în faza de determinare a pentru refacerea protezei totale superioare vechi
RIM conducerea mandibulei så se facå u¿or în RC de 12 ani (figura 7). Proteza veche prezenta mo-
de¿i a fost purtåtoare a unor proteze cu rapoarte dificåri la nivelul fe¡ei mucozale datorate repara-
de ocluzie inverså. ¡iilor ¿i impregnårii cu lichid bucal.
Normalizarea rapoartelor de ocluzie a fost reali- La examinarea câmpului protetic (figura 8) fra-
zatå în faza de machetå, încât din normå frontalå pantå a fost stomatopatia bazalå datå de vechea
¿i lateralå se eviden¡ieazå inocluzia sagitalå ¿i protezå incorectå.
raportul psalidodont al ocluziei. În final s-a stabilit În etapele de tratament s-au respectat timpii de
o conciden¡å a IM cu RC resim¡itå de pacientå chiar realizare a unei proteze totale cu rugåmintea ca
din faza de aplicare a protezelor în cavitatea bucalå pacienta så nu mai poarte vechea protezå ¿i så
(figurile 4,5,6). Totodatå, aspectul facial a fost mult urmeze un tratament antiinflamator pentru stoma-
îmbunåtå¡it. topatia bazalå.
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 125

z bolta de adâncime medie fårå torus palatin;


z creste edentate late bine reprezentate mai
ales în zona lateralå;
z tuberozitå¡i retentive asimetric;
z prezen¡a papilei bunoide la nivelul crestei
edentate.

Figura 7.
Vechea protezå

Figura 10.
Model func¡ional maxilar

Macheta superioarå (figura 11) a îndeplinit toate


dolean¡ele pacientei, iar proteza finitå a refåcut
Figura 8. corespunzåtor func¡iile aparatului dento-maxilar
Câmp protetic maxilar cu stomatopatie bazalå (figurile 12, 13).

În amprentarea func¡ionalå, dupå adaptarea


portamprentei individuale în concordan¡å cu
câmpul protetic edentat total s-a folosit ca material
de amprentå pasta eugenat de zinc datoritå cali-
tå¡iilor sale, amprenta fiind foarte fidelå ¿i detaliatå
(figura 9).

Figura 11.
Macheta superioarå

Figura 9.
Amprenta func¡ionalå a câmpului protetic edentat total
maxilar

Pe modelul func¡ional (figura10) se pot observa


elementele caracteristice câmpului protetic edentat Figura 12.
total maxilar: Proteza la gata
126 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

Ca urmare a defec¡iunilor prezente la protezele


vechi, la nivelul mucoasei fixe s-a constatat o
cre¿tere a rezilien¡ei mucoasei maxilare ¿i o ten-
din¡å la hiperplazie prezentå ¿i la nivelul fundului
de sac vestibular (figura 16).

Figura 13.
Proteza aplicatå în cavitatea bucalå
Figura 16.
Modificårile pot fi prezente fie la nivelul mu- Hiperplazia mucoasei
coasei fixe, fie la nivelul mucoasei pasiv-mobile
sau mobile (suport mucos al câmpului protetic Dupå corectarea chirurgicalå (prin excizia hiper-
edentat total). plaziei) au fost efectuate noile proteze (figura 17).
Acestea pot influen¡a negativ tratamentul prin
proteze totale ¿i ele trebuie corectate în vederea
realizårii unui tratament corect prin proteze totale.
3. Pacienta P.E. în vârstå de 74 ani este pur-
tåtoare a unor proteze totale (figura 14), cu defec-
¡iuni mari la nivelul bazelor (margini scurte, acrilat
poros), al arcadelor (plan de ocluzie denivelat,
din¡i monta¡i în afara crestelor ¿i pe por¡iunile
ascendente ale crestelor, fårå cuspidare etc.) cât ¿i
al rela¡iilor ocluzale (lipsa de coinciden¡å între IM
¿i R.C., angrenaj cap la cap în zona lateralå etc.
(figura 15). Figura 17.
Noile proteze

4. Într-o altå situa¡ie clinicå în care protezele


prezentau defec¡iuni asemånåtoare, pacienta su-
ferind de un diabet zaharat, s-a constatat pe lângå
aspectul hiperplazic al mucoasei de la nivelul fun-
dului de sac ¿i prezen¡a unor fenomene inflamatorii
la nivelul mucoasei întregului câmp protetic,
stomatopatie proteticå (figura 18).
Figura 14.
Proteze totale vechi

Figura 15. Figura 18.


Rela¡iile ocluzale la protezele totale vechi Aspectul clinic
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 127

În acest caz, pe lângå corectarea chirurgicalå spålåturi largi cu solu¡ii antiseptice, produse pe
(excizia) a hiperplaziei, s-a impus stabilizarea stårii bazå de clorhexidinå ¿i colutorii.
generale ¿i un tratament local antiinflamator:

BIBLIOGRAFIE
1. Bratu ¿i colb. – Edenta¡ia totalå clinicå ¿i tratament, Ed. Sigma; 6. Hutu ¿i colab. – Edenta¡ia totalå, Ed. Na¡ional,Bucure¿ti, 2000
2003 7. Lejoyeux J – Traitement de l’edentation totale, Coura de quatrieme
2. Donciu V, David, Påtra¿cu – Tehnologia protezei totale, curs pentru anne, Maloine Paris,1980
colegii de tehnica dentarå, Ed. Didacticå ¿i Pedagogicå, Bucure¿ti 8. Preoteasa E – Examinarea pacientului edentat în vederea protezårii
1995 totale, Ed. Cerma, 1999
3. Despa G – Consecin¡ele unei protezåri incorecte în edenta¡ia totalå – 9. Randasu I – Proteze dentare vol. II, Ed. Medicala 1998
prezentare de caz-rev. Stomatologia XLIX; 2003 10. Randasu I, Despa.G – Reabilitåri oro-dentare, ed. Universitå¡ii Titu
4. Ene L, Popovici – Edenta¡ia totalå clinicå ¿i tratament, curs Maiorescu; Bucure¿ti, 2005
litografiat Bucure¿ti; 1982 11. The Academy of Prosthodentics – The glossary of prosthodontic
5. Ene L – Ocluzia func¡ionalå, Stomatologia 4, 271-281, 1982 terms/sixth edition/G.P.T.G MOSBY, 1994
9 PROTETICÅ DENTARÅ

CÂTEVA ASPECTE CLINICE ALE


EDENTAºIEI PARºIALE CE NECESITÅ
TRATAMENT PROTETIC MOBILIZABIL

ªef lucr. Dr. Tudor Ionescu, ªef lucr. Dr. Elena-Gabriela Despa,
ªef lucr. Dr. Dånu¡ Chiru, Prof. Univ. Dr. Emilian Hutu
Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Medicinå Dentarå, Catedra de Proteticå
Dentarå

REZUMAT:
Uneori tratamentul pacien¡ilor edenta¡i par¡ial poate fi foarte dificil. Valoarea din¡ilor restan¡i, numårul, pozi¡ia lor ¿i rela¡iilor de
ocluzie sunt principalii factori în alegerea designului viitoarei proteze par¡iale.

Cuvinte cheie: Din¡i restan¡i, designul protezei, cro¿ete, sisteme speciale

ABSTRACT:
Sometimes the treatment of partial edentulous patients could be very difficult. The value of the remaining teeth, their number and
position and the occlusion are the principally factors in choosing the best design for the partial prosthesis.

Keywords: Remaining teeth, prosthesis design, clasps, attachments

Mul¡i dintre pacien¡ii care se adreseazå cabine- Clasa IV – edenta¡ie situatå în regiunea frontalå
telor dentare prezintå edenta¡ii protezate sau nu, de o parte ¿i de alta a liniei mediane (edenta¡ie
¿i nu de pu¡ine ori cu doar câ¡iva din¡i restan¡i pe frontalå) (figura 1)
arcadå. În trecut ace¿ti pacien¡i erau diagnostica¡i
¿i trata¡i ca pacien¡i edenta¡i total. În perioada
actualå odatå cu introducerea diferitelor sisteme
speciale, intra sau extracoronare din¡ii restan¡i sunt
frecvent påstra¡i pe arcadå ¿i folosi¡i cu succes în
cadrul tratamentului edenta¡iei par¡iale cu proteze
mobilizabile.
Aceste situa¡ii clinice pot fi clasificate dupå
Kennedy în 4 clase. Aceastå clasificare realizatå
în 1923 este pânå aståzi cea mai utilizatå, fiind
didacticå, u¿or de re¡inut ¿i utilizatå în cele mai
multe ¿coli de medicinå dentarå. La baza clasifi-
cårii lui Kennedy stå topografia spa¡iilor edentate
fa¡å de din¡ii restan¡i. Figura 1
Clasa I – edenta¡ie bilateralå plasatå posterior O.C. Applegate a stabilit câteva reguli de utili-
de din¡ii restan¡i (biterminalå sau termino-terminalå) zare a clasificårii Kennedy ¿i anume:
Clasa II – edenta¡ie unilateralå posterioarå din- z Clasificarea trebuie så urmeze (¿i nu så pre-
¡ilor restan¡i (edenta¡ie uniterminalå) ceadå) extrac¡iile dentare, care ar putea så
Clasa III – edenta¡ie lateralå delimitatå anterior modifice clasificarea ini¡ialå;
¿i posterior de din¡ii restan¡i (edenta¡ie intercalatå z Dacå al treilea molar lipse¿te, nu va fi luat
sau lateralå) în considerare în clasificare;

128 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006


REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 129

z Dacå molarul doi lipse¿te ¿i nu este necesar Deseori pacien¡ii prezintå edenta¡ii vechi care
så fie înlocuit, neavând antagonist, el nu va au frecvent complica¡ii loco-regionale, cele mai
fi luat în considerare în clasificare; dese fiind migrårile dentare, în plan vertical sau
z Suprafe¡ele edentate cele mai posterioare de- orizontal cea ce duce la discrepan¡e majore în
terminå ordinea clasei de edenta¡ie. Alte su- cadrul rela¡iilor intermaxilare. Ideal ar fi ca rela¡ia
prafe¡e edentate decât cele care determinå centricå så coincidå cu intercuspidarea maximå ¿i
ordinea clasei de edenta¡ie sunt denumite cu câ¡i sunt mai mul¡i din¡i artificiali pe protezå cu
modificåri sau bre¿e suplimentare ¿i sunt în atât este mai u¿or de atins acest deziderat, iar dim-
numår de la 1 la 4; potrivå, prezen¡a a mai multor din¡i restan¡i pe
z Întinderea modificårilor nu este luata în con- arcadå face ca rela¡ia intermaxilarå så fie datå de
siderare, ci numai numårul lor. ace¿tia.
Primele trei clase pot avea maxim 4 modificåri. În cadrul stabilirii planului de tratament trebuie
Clasa IV nu are modificåri. (figura 2) avute în vedere urmåtoarele:
z Numårul din¡ilor restan¡i;
z Reparti¡ia din¡ilor restan¡i pe arcadå;
z Valoarea lor parodontalå;
z Migrårile orizontale ¿i verticale;
z Contactele ocluzale.
În ceea ce prive¿te aspectul zonelor edentate
se pot întâlni:
z Cre¿te edentate atrofiate sau retentive;
z Retentivitå¡i favorabile situate în zonele la-
terale ¿i/sau frontale ale câmpului protetic;
Figura 2 z Particularitå¡ile bol¡ii palatine cu prezen¡a
sau lipsa torusului;
Tot Applegate a adus completåri clasificårii lui z Mucoasa fixå care acoperå zonele edentate
Kennedy, astfel: poate fi sub¡ire, întinså, nerezilientå sau
Clasa I – edenta¡ie distalå bilateralå (termino- groaså compresibilå;
terminalå); z Poate coexista o mucoaså balantå pe creste
Clasa II – edenta¡ie distalå unilateralå (uni- ¿i bride longitudinale sau transversale
terminalå); Caracteristicile protetice privind conceperea
Clasa III – edenta¡ie lateralå care va fi tratatå protezei în func¡ie de clasa de edenta¡ie se referå la:
adjunct; a. Sprijinul protezei;
Clasa IV – edenta¡ie anterioarå (frontalå); b. Mijloacele de men¡inere directå ¿i indirectå;
Clasa V – edenta¡ie lateralå cu lipsa caninului. c. Stabilizarea protezei;
Se indicå tratament adjunct; d. Planurile de ghidare;
Clasa VI – edenta¡ie lateralå reduså care se e. Atitudinea fa¡å de bre¿ele secundare;
trateazå conjunct. f. Necesitatea cåptu¿irilor sau rebazårilor;
g. Tipul de amprentå indicatå.
Este necesar så se ia în calcul starea de sånåtate
parodontalå, morfologia, valoare de implantare a
din¡ilor restan¡i. Spre exemplu, la un pacient cu 5
EDENTAºIILE DE CLASA I
din¡i restan¡i situa¡i în zona frontalå, ar fi de preferat Sprijinul protezei va fi întotdeauna mixt.
ca el så aibå lipså unul sau doi incisivi în locul Men¡inerea directå este asiguratå frecvent de
unui canin. S-ar putea ca dintele absent så nu mo- cro¿ete sau sisteme de culise. Men¡inerea indirectå
difice esen¡ial designul viitoarei proteze scheletate este indispensabilå, iar elementele contrabascu-
dar este important så ¿tim pe care dinte va fi lante trebuie plasate bilateral.
amplasat mecanismul de men¡inere. Stabilizarea protezei în special cel orizontal
Diagnosticul ocluziei, a rela¡iei dintre din¡ii trebuie distribuit pe cât mai mul¡i din¡i în special
restan¡i ¿i din¡ii antagoni¿ti trebuie fåcut cu acura- dacå implantarea lor este afectatå.
te¡e, examenul modelelor de studiu fiind de mare Existå multe posibilitå¡i de tratament atunci
ajutor în acest sens. În mod particular o aten¡ie când existå din¡i restan¡i în regiunea anterioarå.
sporitå trebuie acordatå rela¡iei centrice ¿i stabilirii Spre exemplu dacå existå 6 din¡i frontali atunci
dimensiunii verticale de ocluzie. folosirea sistemelor speciale este o alegere bunå
130 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

în conceperea planului de tratament. Aceasta


presupune, desigur, o implantare bunå a acestor din¡i,
iar tipul de amprentå va juca un rol important în
succesul tratamentului. Dacå nu este cazul de
restauråri protetice în zona anterioarå, iar caninii au
o morfologie favorabilå atunci se poate folosi cu
succes un cro¿et circular (figurile 3, 4, 5, 6, 7, 8).

Figura 6

Figura 3

Figura 7

Figura 4

Figura 8

Situa¡ia se complicå pu¡in atunci când din¡ii


restan¡i din zona anterioarå sunt în numår de 2, 3
sau 4 ¿i în pozi¡ii nu foarte favorabile.
Când edenta¡iile de clasa I se complicå cu bre¿e
frontale, atitudinea va fi în func¡ie de mårimea
bre¿ei, de implantarea din¡ilor restan¡i, atrofia sau
Figura 5
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 131

lipsa de substan¡å osoaså în regiunea frontalå. Se


pot alege urmåtoarele solu¡ii:
z Închiderea bre¿ei edentate mai ales dacå este
vorba de o bre¿å reduså;
z Realizarea unei pun¡i care så cuprindå to¡i
din¡ii restan¡i;
z Conceperea unei proteze cu una sau mai
multe ¿ei, solu¡ie aleaså mai ales când existå
atrofie osoaså marcatå (figurile 9, 10, 11,
12, 13, 14, 15, 16).

Figura 12

Figura 9
Figura 13

Figura 10 Figura 14

Figura 11 Figura 15
132 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

Figura 16
Figura 18
La mandibulå: Dacå au mai råmas pe arcadå
doar cei doi canini, proteza par¡ialå mobilizabilå
poate fi ancoratå, la nivelul lor, în mai multe feluri:
1. Cro¿ete circulare sau cro¿et R.P.I.;
2. Solidarizarea lor printr-o barå (sistemul
Dolder);
3. Utilizarea de sisteme de culisare intra sau
extracoronare;
4. Supraprotezarea (overdenture) ceea ce im-
plicå utilizarea de dispozitive intraradiculare.
În situa¡ia în care au mai råmas pe arcadå doar
incisivul central, cel lateral ¿i caninul pe o singurå Figura 19
parte atunci variantele de tratament se limiteazå.
Se pot utiliza cro¿ete ¿i pinteni în asociere cu o
plåcu¡å lingualå pe post de conector principal. Mul¡i
practicieni solidarizeazå ace¿ti din¡i ¿i utilizeazå un
sistem de culise intra sau extracoronare, în special
la pacien¡ii ce nu doresc så aibå cro¿ete vizibile.
De asemenea, dacå exista suficient spa¡iu, atunci,
un sistem de capse ar putea fi indicat.
Supraprotezarea ar putea constitui solu¡ia cea
mai convenabilå deoarece elibereazå de stres
rådåcinile din¡ilor restan¡i ac¡ionând în favoarea
men¡inerii acestora pe arcadå o perioadå mai Figura 20
lungå. De fiecare datå când este posibil este de
preferat evitarea unei componente protetice în zona
La maxilar: Dacå din¡ii restan¡i din zona
anterioarå pentru cå în edenta¡iile de clasa I ¿i I
anterioarå se aflå pozi¡iona¡i de o parte ¿i de alta a
Kennedy apar for¡e nocive cauzate de rota¡ia spre
liniei mediane de cele mai multe ori e preferatå
anterior a protezei. (figurile 17, 18, 19, 20).
solidarizarea lor. Sistemele speciale de tip culise
se pot folosi în acest caz cu mult succes.
Când au råmas pe arcadå doar cei doi canini se
pot folosi urmåtoarele solu¡ii:
1. Utilizarea de cro¿ete circulare sau cro¿ete
R.P.I. Aceasta depinde de morfologia coronarå a
caninilor de creasta osoaså rezidualå ¿i tendin¡a
de rota¡ie a protezei.
2. Utilizarea unei bare de solidarizare sau a unei
pun¡i. În cazul utilizårii unei bare trebuie respectatå
curbura arcului maxilar anterior.
3. Supraprotezarea este utilizatå mai rar
Figura 17 deoarece påstrarea a una sau douå rådåcini la
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 133

maxilar nu reprezintå cea mai fericitå solu¡ie. De EDENTAºIILE DE CLASA III


asemenea dacå din¡ii antagoni¿ti sunt reprezenta¡i
de o protezå totalå atunci solu¡ia de tratament Se trateazå de obicei cu ajutorul pun¡ilor.
reprezentatå de supraprotezare (overdenture) este Sprijinul va fi întotdeauna dento-parodontal.
la fel de neinspiratå. Este mai avantajos så se Acest tip de edenta¡ie este favorabilå utilizårii
påstreze unul sau doi din¡i mandibulari ¿i aleaså pentru sprijin ¿i men¡inere a sistemelor speciale
ca solu¡ie de tratament supraprotezarea având ca tip culise, capse, coroane telescop.
antagoni¿ti o protezå totalå. Ea este indicatå în Cåptu¿irile la acest tip de proteze se fac foarte
cazul în care din¡ii antagoni¿ti sunt reprezenta¡i rar sau niciodatå datoritå sprijinului parodontal.
de o protezå scheletatå biterminalå cu din¡i restan¡i,
anteriori, naturali. EDENTAºIILE DE CLASA IV
Cåptu¿irile protezelor ce trateazå o astfel de
edenta¡ie (clasa I K) sunt necesare atunci când se La mandibulå cea mai frecventå solu¡ie de tra-
constatå testul de rota¡ie sagitalå este pozitiv. tament este datå de plasarea pe din¡ii restan¡i a
cro¿etelor circulare cu pinten ocluzal. Dacå mor-
fologia acestor din¡i nu este convenabilå atunci
EDENTAºIILE DE CLASA II este recomandabilå acoperirea acestora cu coroane
Extinderea bazei protezei se va face ¿i în zona special confec¡ionate în vederea aplicårii cro-
hemiarcadei integre. ¿etelor.
Elementul de men¡inere indirectå (contra- La maxilar apare problema men¡inerii indirecte.
basculant) este unilateral ¿i se plaseazå pe partea Axa de rota¡ie este datå de linia fulcrum care trece
opuså edenta¡iei. prin pintenii de pe fa¡a ocluzalå a molarilor. Singura
Pe partea hemiarcadei integre se aplicå un modalitate de a împiedica desprinderea protezei da-
element de men¡inere directå, sprijin ¿i stabilizare toratå alimentelor lipicioase sau a for¡ei gravita¡ionale
(cro¿et Bonwill). este de a extinde baza protezei cât mai mult în zona
Sprijinul protezelor va fi mixt rigid sau mixt arti- posterioarå ¿i pe întreaga boltå palatinå.
culat (la mandibulå cu rezilien¡a mucoasei mare). În situa¡ia când din¡ii restan¡i se acoperå cu
În cazul unei edenta¡ii molare, elementul contra- microproteze atunci plasarea pe fa¡a mezialå a unui
basculant se aplicå în foseta mezialå a primului sistem special ¿i a unui bra¡ elastic pe fa¡a lingualå
premolar, iar în cazul absen¡ei ¿i a premolarului poate fi o solu¡ie de tratament convenabilå. În acest
II, în foseta mezialå a primului premolar ¿i un caz nu este nevoie de extinderea spre posterior a
pinten supracingular pe canin. bazei protezei deoarece men¡inerea indirectå este
Când lipsesc to¡i din¡ii din zona lateralå se asiguratå de sistemul special aplicat. Aceastå so-
aplicå un cro¿et continuu cu rol antibasculant. lu¡ie de tratament poate fi utilizatå, înså ¿i extin-
Situa¡ia mai complicatå, când la edenta¡ia uni- derea maximå a bazei palatinale a protezei.
terminalå se adaugå bre¿e suplimentare frontale,
impune închiderea acestora prin pun¡i sau reali- EDENTAºIILE SUBTOTALE
zarea de proteze cu mai multe ¿ei.
Dacå edenta¡ia de clasa II K se complicå cu o În situa¡ia existen¡ei a unui singur molar pe
bre¿å lateralå se poate confec¡iona o protezå cu douå arcada maxilarå de cele mai multe ori e indicatå
¿ei. ªaua lateralå se poate sprijini, clasic, prin pinteni extrac¡ia acestuia. Dacå situa¡ia e favorabilå
plasa¡i pe lângå edenta¡ie ¿i men¡inutå cu douå men¡inerii acestuia atunci pe el se poate aplica un
cro¿ete sau solidarizarea printr-o barå a din¡ilor cro¿et cu un bra¡ încorporat în baza acrilicå a pro-
stâlpi acoperi¡i în prealabil cu microproteze sau tezei pe fa¡a palatinalå ¿i cu un bra¡ elastic pe vesti-
folosirea unor sisteme de capse sau culise pe din¡ii bular. Aceastå solu¡ie „temporarå“ face o trecere
stâlpi care limiteazå edenta¡iile. Existå posibilitatea mai u¿oarå de la proteza par¡ialå spre proteza totalå.
de utilizare a unor sisteme articulate tip balama sau Uneori se pune problema påstrårii a 1-2 molari
utilizarea de amortizori. Asemenea tip de proteze pe arcada mandibularå. Se recomandå astfel
au avantajul unui gabarit redus, ceea ce reprezintå proteze scheletate men¡inute, sprijinite ¿i stabilizate
un confort mai mare pentru pacient. Se realizeazå cu cro¿ete turnate circulare.
în acest fel o integrare rapidå ¿i perfectå. Men¡inerea este precarå, limba ¿i musculatura
Când o protezå prezintå o ¿a terminalå ¿i una orofaciala deplasând destul de u¿or ¿aua protezei,
lateralå, este indicat så se facå cåptu¿irea sau mai ales când creasta edentatå este foarte atrofiatå.
rebazarea ambelor ¿ei odatå. În aceste cazuri realizarea unor sisteme de
134 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

telescopare ar fi mult mai favorabilå atât pentru reten¡ie primarå adecvatå ¿i o men¡inere indirectå
men¡inerea cât ¿i pentru stabilizarea protezei. corespunzåtoare, atât de necesarå în aceastå situa¡ie.
La mandibulå în cazul existen¡ei a unui singur Este necesarå extinderea bazei protezei pe o
molar restant pe arcadå este nevoie de men¡inere suprafa¡å cât mai întinså a bol¡ii palatine.
indirectå, iar gravita¡ia este un factor favorizant în Acest design nu este întotdeauna încununat de
ob¡inerea acesteia. La maxilar aceasta este un factor succes pentru o situa¡ie similarå mandibularå.
care împiedicå men¡inerea protezei par¡iale. Este Aceasta deoarece sprijinul unilateral este insu-
aproape imposibil så ob¡ii o men¡inere indirectå ficient ¿i este greu de distribuit în mod egal presi-
doar cu ajutorul unui singur dinte. unile ocluzale. Este de preferat utilizarea unor sis-
În situa¡ia în care au mai råmas unul sau doi teme de telescopare sau capse pe din¡ii restan¡i
premolari pe fiecare hemiarcadå a maxilarului sau trata¡i endodontic în prealabil ¿i utilizarea rådå-
mandibulei avem de fåcut fa¡å unei proteze cu cinilor în vederea ob¡inerii unei proteze mai stabile
doua sau trei ¿ei care protezeazå o edenta¡ie de ¿i mai confortabile. Påstrarea rådåcinilor din¡ilor
clasa I Kennedy ¿i care înconjoarå practic din¡ii restan¡i favorizeazå ¿i o resorb¡ie osoaså mai lentå.
restan¡i. La mandibulå, resorb¡ia osoaså din zona
În concluzie, în cele mai multe dintre cazurile
edentatå coroboratå cu mastica¡ia din zona poste-
cu foarte pu¡ini din¡i restan¡i pe arcadå (edenta¡ii
rioarå dar ¿i din zona anterioarå cauzeazå o pier-
subtotale) maxilare sau mandibulare tratamentul
dere prematurå a din¡ilor restan¡i.
cu proteze par¡iale mobilizabile reprezintå o solu¡ie
Cro¿etele aplicate pe ace¿ti ultimi din¡i restan¡i
de tranzi¡ie spre edenta¡ia totalå, situa¡ie care poate
trebuie så aibå ¿i un pinten ocluzal, iar proteza
trebuie rebazatå dupå un timp. Dupå o perioadå fi întârziatå cât mai mult. De fiecare datå când este
de timp, dacå unul dintre din¡ii de pe o hemiarcadå posibil un numår minim de sisteme speciale clasice
se pierde, el poate fi adåugat pe arcadå ¿i proteza poate fi folosit, dar întotdeauna ¡inându-se seama
se poate men¡ine unilateral fårå a interveni cu mo- de particularitatea cazului ¿i de posibilitå¡ile de în-
dificåri majore. tre¡inere ¿i repara¡ie a acestor sisteme. Pacientul
La maxilar, dacå existå trei din¡i restan¡i pe o trebuie informat ¿i instruit cu privire la toate re-
hemiarcadå (Exemplu: caninul ¿i cei doi premolari), gulile de între¡inere a protezelor par¡iale mobili-
este posibil så realizåm o protezå scheletatå, soli- zabile ¿i a structurilor dento-parodontale restante
darizând din¡ii prin microproteze ¿i utilizând sisteme cât ¿i la eventualele interven¡ii din cabinetul dentar
de culisare. Acest tip de restaurare furnizeazå o (rebazåri, cåptu¿iri, repara¡ii).

BIBLIOGRAFIE
1. Bates, J.; Neil, D.; Preiskel, H – Restoration of the partially dentate 5. Hutu E. ¿i colab. – Tehnici curente în protetica dentarå. Ed.
mouth, Quintessence Publishing Co., Chicago-Berlin-Rio de Janeiro Didacticå ¿i Pedagogicå. Bucure¿ti, 1999
2. Boucher, L.; Renner, R – Treatment of partially edentulou patients, 6. Ionescu. A – Tratamentul edenta¡iei par¡iale cu proteze mobile.
The C.V. Mosby Co. Saint Louis, 1982 Clinica ¿i tehnica de laborator. Ed Na¡ional, Bucure¿ti, 1999
3. Ene, L.; Ionescu, A – Proteza scheletatå, Ed. Medicalå, Bucure¿ti 1982 7. Lloyd S.L – Symposium on semiprecision attachments in removable
4. Henderson, D.; McGivney, G.; Castleberry, D – McCracken’s partial dentures, Dent Clin North Am, 1985
removable partial prosthodontics, C.V. Mosby Co. St. Louis-Toronto-
Princeston, 1985
REABILITARE ORALÅ
10
MEDICINA STOMATOLOGICÅ DIN
PERSPECTIVA PRAXIOLOGICÅ

Dr. Mircea Carabela, Dr. Mihai Burliba¿a, Dr. Ileana Ionescu,


Dr. Alexandru Iliescu, Prof. Dr. Florin Georgescu
Facultatea de Medicinå Dentarå, UMF Carol Davila, Bucure¿ti

REZUMAT
Dupå cum bine se cunoa¿te, medicina stomatologicå ocupå un loc aparte în sistemul specialitå¡ilor medicale. Dovada este, între
altele, faptul cå, pentru pregåtirea viitorilor speciali¿ti, s-a instituit ¿i func¡ioneazå o facultate aparte (cu un specific bine definit).
Activitå¡ile desfå¿urate de corpul medicilor stomatologi constituie, prin excelen¡å, obiect nemijlocit ¿i fundamental pentru abordarea
praxiologicå. Se poate vorbi de o rela¡ie complexå, de la praxiologia generalå, spre sistemul ¿tiin¡elor medicale stomatologice,
privite ca ¿tiin¡e praxiologice particulare ¿i dinspre acestea, spre praxiologia generalå.

ABSTRACT
It’s a very well known fact,that dentistry is a special part of medical specialities. In order to prove it, for training future specialists
in dentistry, there is a special faculty (with a well defined specification). Medical activities carried on by dental specialists constitute
a fundamental object for praxiological approach. They can say, there is a complex relation: starting from general praxiology to
dental medical sciences and, as well as, from dentistry (seen as particular praxiological science) to general praxiology.

Dupå cum bine se cunoa¿te, medicina stoma- problema formårii medicului stomatolog, ca subiect
tologicå ocupå un loc aparte în sistemul speciali- praxiologic. Individul în genere nu se na¿te ca
tå¡ilor medicale. Dovada este, între altele, faptul subiect praxiologic, ci se formeazå ca atare. ªi
cå, pentru pregåtirea viitorilor speciali¿ti, s-a in- aceasta, cu atât mai mult în cazul unei activitå¡i de
stituit ¿i func¡ioneazå o facultate aparte (cu un spe- înaltå specializare, cum este cea a stomatologului.
cific bine definit). Urmare a ceea ce este, activi- Activitatea stomatologicå se desfå¿oarå necon-
tå¡ile desfå¿urate de corpul medicilor stomatologi, di¡ionat în prelungirea ¿i sub asisten¡a demersului
constituie prin excelen¡å, un obiect nemijlocit ¿i ¿tiin¡ific. În consecin¡å, formarea medicului
fundamental pentru abordarea praxiologicå. Se (specialistului) stomatolog ca subiect praxiologic,
poate vorbi de o rela¡ie complexå, de la praxiolo- impune cu necesitate, instituirea lui ca subiect
gia generalå, spre sistemul ¿tiin¡elor medicale epistemic. Activitatea care urmeazå a fi desfå-
stomatologice, privite ca ¿tiin¡e praxiologice parti- ¿uratå de viitorul specialist stomatolog, nu poate
culare ¿i dinspre acestea, spre praxiologia generalå. ajunge la condi¡ia „lucrului bine fåcut“, decât dacå
Dezvoltarea cercetårii pe aceste aliniamente nu acesta este un bun diagnostician.
poate fi decât beneficå pentru activitå¡ile desfå¿urate De fapt, „diagnosticul este un act esen¡ial al
de medicul stomatolog, a cårui performan¡å nu poate practicii medicale, pentru cå, dupå cum este ¿tiut,
fi, a¿a cum se exprimå un întemeietor al praxiologiei, tratamentul cel mai adecvat situa¡iei bolnavului,
¿i l-am numit pe Kotarbinski, „decât lucrul bine fåcut“. este consecin¡a logicå a unui diagnostic corect“.
Vom låsa de o parte largul evantai al temelor, Dezvoltându-¿i analizele cu privire la eroarea de
care constituie obiectul de interes al praxiologiei, diagnostic, reputatul Prof. Dr. Mihail Anton a dorit
pentru a ne opri asupra problematicii subiectului så precizeze în însemnårile dumnealui, încå de la
praxiologic, respectiv, asupra medicului stomato- bun început: „nu este cazul så insiståm asupra erorii
log, privit din aceastå perspectivå. Astfel, din de diagnostic, datoritå ignoran¡ei. Un diagnostic
multitudinea dimensiunilor, care se subîntind gre¿it, rezultat din faptul cå medicul este ignorant,
acestei teme, vom selecta ¿i vom dezbate pe scurt, este ceva condamnabil, atât moral, cât ¿i penal chiar“.

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 135


136 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

A¿adar, un prim comandament pentru procesul este capabil så vadå în stimul semnul? O senza¡ie
de instruire a medicului stomatolog, în vederea anume (så zicem cea vizualå), se produce ca urmare
formårii lui ca subiect praxiologic, este instituirea a ac¡ionårii unui stimul obiectiv asupra organului
lui ca bun diagnostician. Împlinirea acestui coman- de sim¡ ¿i, metaforic vorbind, preluând limbajul
dament, are loc prin formarea subiectului epis- senzuali¿tilor, drept urmare, are loc o „întipårire“
temic, insistându-se pe 2 direc¡ii diferite: instruirea în proiec¡ia centralå a organului respectiv.
lui (¿i, pânå la urmå, instituirea lui) ca subiect per- La acest nivel al rela¡iei subiect-obiect, nu se
ceptiv ¿i corelat, ca subiect teoretic. poate vorbi încå de un act al cunoa¿terii propriu-
zis. Informa¡ia ajunså în scoar¡å nu gåse¿te aici,
revenind la limbajul senzualist, o „tabula rasa“.
SUBIECTUL PERCEPTIV
Ajunså în proiec¡ia corticalå a organului receptor,
Cel care bate la por¡ile stomatologiei este un ea este „întâmpinatå“ de ceea ce s-a întipårit în
subiect al cunoa¿terii, capabil så se orienteze ¿i så experien¡a anterioarå. Asupra celor întipårite
ac¡ioneze în mediul såu, datoritå senza¡iilor, trebuie så ne centråm aten¡ia, pentru elaborarea
percep¡iilor ¿i reprezentårilor, a proceselor cogni- råspunsului. Ne punem întrebarea: „ce fel de înti-
tive, considerate ca primå treaptå a cunoa¿terii. Dar, påriri, care se gåsesc parcå în a¿teptare, se aflå în
dacå este capabil så vadå în jurul såu, asta nu scoar¡å ¿i cum s-au format ele?“
înseamnå cå ¿tie så vadå, ceea ce ontologic se înscrie Întipåririle mai vechi ¿i mai noi nu se gåsesc
în aria activitå¡ilor stomatologice. ªi asta, în ciuda a¿ezate unele lângå altele. Ele se organizeazå ¿i
faptului cå stimulii obiectivi ai pacientului, care iau se ierarhizeazå. Experien¡a repetatå face ca aceste
forma undelor electro-magnetice din spectrul vizual întipåriri så ia forma unor structuri relativ inva-
sunt aceia¿i, atât pentru el, cât ¿i pentru subiectul riante. De acum, se påstreazå în subiectivitatea in-
format. Putem spune, cå de fapt cauza este aceea¿i dividului nu întipårirea singularå a unui stimul, ci
(afec¡iunea pacientului exprimatå prin stimuli structura corelatå acestuia. În procesul de formare
vizuali), dar efectul diferå (percep¡ia novicelui ¿i a structurilor perceptive ¿i ca urmare a solicitårii
percep¡ia medicului stomatolog format). De ce pri- lor în actul de diagnozå, se instituie sisteme de
mul prive¿te ¿i nu vede, dar nu ¿tie ce vede, iar al semne etalon, în raport cu care sunt identificate
doilea vede ce este în toatå complexitatea? semnele din aceea¿i claså.
Pentru a råspunde întrebårilor, se cer eviden¡iate Experien¡a perceptivå privitå în devenirea ei
2 aspecte ale complicatului proces de trecere de la pe direc¡ia formårii unor structuri a condus la ideea
obiectiv (pacientul) la subiectiv (subiectul perceptiv). prezen¡ei unei ståri perceptive sui-generis. Struc-
A) Boala, se spune cå vorbe¿te prin semne. Su- tura formatå apare ca un montaj, ca un edificiu
biectul perceptiv, în genere, este capabil så recep- construit de subiect ¿i depozitat în memoria lui.
¡ioneze stimulii obiectivi în forma undelor electro- Montajul sau set-ul, considerå Mihai Golu, „consti-
magnetice, dar nu este în stare så vadå semnele ¿i tuie o problemå centralå pentru psihologia percep-
faptul cå stimulii sunt semne. De ce? Probabil, datoritå ¡iei“. „El reprezintå o condi¡ie permanentå actului
dualitå¡ii semnului. Acesta este altceva decât realitatea, perceptiv. Niciodatå nu percepem la întâmplare,
despre care se vorbe¿te. Novicele recep¡ioneazå ci în acord cu un anumit curs al ac¡iunii, aflatå în
semnul ca „altceva“ (ca stimul numai), dar nu este perioada de pregåtire sau în plinå desfå¿urare“.
capabil så vadå ¿i „realitatea despre care se vorbe¿te“. Instituirea montajului perceptiv face ca actul
Semnul este un fapt fizic, dar el nu vorbe¿te niciodatå de percep¡ie så fie un proces de identificare. În
despre sine. Ca atare, este recep¡ionat ca fapt fizic, în acest stadiu al devenirii subiectului, înregistrarea
sine, atât ¿i nimic mai mult. Acel „altul“ al såu, al trece cumva pe un plan secundar. Stimulii înregis-
semnului, îi råmâne ascuns novicelui. Semnul pune tra¡i sunt de acum compara¡i cu montajul percep-
distan¡å între sine ¿i realitatea, despre care se vorbe¿te tiv preexistent actului de percep¡ie dat. Medicul
(dar care îi este iminentå), distan¡å pe care începåtorul stomatolog în formare, produce pentru sine mon-
nu o poate parcurge. taje perceptive tot mai adecvate, în raport cu varia-
B) Primul aspect la care ne-am referit (dualitatea tele afec¡iuni, ce urmeazå a fi diagnosticate.
semnului) este un dat obiectiv, cel de-al doilea, în A¿adar, montajul perceptiv reprezintå acel „ce“
jurul cåruia poposim în continuare, prive¿te subiectul. în plus, de care dispune subiectul format, datoritå
Dacå, a¿a cum am aråtat anterior, cauza este una cåruia acesta ¿tie så vadå, vede semnul, ¿i poate
¿i aceea¿i, iar efectul diferå, înseamnå cå cel de-al så parcurgå distan¡a la realitatea desemnatå.
doilea termen al rela¡iei este råspunzåtor pentru Încercând o imagine aproximativå a procesului
diferen¡ierea efectelor. De ce anume structuri în plus perceptiv, am spune cå medicul stomatolog format
dispune medicul stomatolog, în virtutea cårora el ca „subiect perceptiv“, aduce informa¡iile recep¡io-
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 137

nate în timpul consultårii în fa¡a montajului perceptiv, Pentru a fi mai explici¡i în expunerea pe care o
pe care ¿i l-a instituit pentru a compara, dacå acestea întreprindem, recurgem de fapt la imagine: însu-
se încadreazå sau nu în montajul de care dispune. ¿irile care înso¡esc o afec¡iune datå, se dispun tridi-
Ne referim aici la „subiectul perceptiv“ ¿i nu la cel mensional. Unele dintre acestea, fie sunt caracte-
„teoretic“, adicå, recurgând la o dihotomie, pentru a ristice afec¡iunii respective, fie nu se situeazå în
fi în¡ele¿i, facem distinc¡ie între semne ¿i simptome, raport cu subiectul în acela¿i plan, pe orizontalå
care se adreseazå percep¡iei, dar ¿i sindroame, care (am putea spune unele lângå altele). Alte însu¿iri
privesc în principal „subiectul teoretic“. se dispun în adâncime, pe verticalå.
În acest caz, se impune un efort sus¡inut, pentru Pe parcursul consultårii pacientului sunt identi-
ordonarea ¿i clasificarea semnelor (adicå a con- ficate acele însu¿iri, care au valoare de stimuli-semne,
ceptelor ce le desemneazå), în grupe relativ dis- ele fiind delimitate de celelalte însu¿iri, care nu au
tincte, corespunzåtoare afec¡iunilor, pentru ca în nimic în comun cu afec¡iunea datå. În aceastå
final så se realizeze un tablou coerent. Acesta ar secven¡å a cunoa¿terii (diagnosticårii), sunt re¡inute
reprezenta schema idealå a montajelor perceptive, numai acele însu¿iri dispuse pe orizontalå. Ceea ce
ce trebuie så constituie zestrea „subiectului per- este dincolo, ceea ce se aflå dincolo de acestea, în
ceptiv“. În baza acestor informa¡ii, „subiectul per- adâncuri (¿i nu colateral), nu este accesibil sim¡urilor.
ceptiv“ poate ajunge relativ u¿or la diagnostic. La nivel perceptiv sunt surprinse aspecte fizico-
Împlinirea unei atari sarcini impune necondi- chimice, mecanice de suprafa¡å, acele manifeståri,
¡ionat preocuparea, ca în procesul formativ så se însu¿iri, care ¡in de aspectul fenomenal al realitå¡ii
date. Ce ¡ine de fapt de esen¡å nu este perceptibil.
urmåreascå sistematic, nu numai pregåtirea
Determinåri, precum cauzalitate-condi¡ionare-
viitorilor speciali¿ti stomatologi în plan teoretic,
finalitate, realitate-posibilitate-probabilitate, struc-
cunoa¿terea de cåtre ace¿tia a semnelor ¿i simpto-
turalitate (elemente constitutive variabile ¿i ¡esåtura
melor corespunzåtoare afec¡iunilor, ci mai ales
invariantå, raportul parte-întreg, func¡iile înde-
instituirea în subiectivitatea lor a montajelor per-
plinite de pår¡i ¿i de întreg) etc, determinåri exis-
ceptive, la care vor apela ca factori opera¡ionali în tente în orice stare de fiin¡are a lumii, nu pot fi
activitatea lor profesionalå. puse în eviden¡å prin sim¡uri.
Dupå cum am aråtat în prima parte a referatului, Trecerea de la fenomen la esen¡å, scoaterea din
subiectul praxiologic nu se na¿te, ci se formeazå în adâncuri a ceea ce este logic, devine posibil pe
practica vie¡ii. În cazul activitå¡ilor de înaltå specia- måsurå ce se instituie „subiectul teoretic“.
lizare, cum este ¿i cea desfå¿uratå de cåtre medicul În aten¡ia ac¡iunii formative se înscriu, de data
stomatolog, formarea are loc prin instituirea succe- aceasta, procesele gândirii, precum ¿i celelalte pro-
sivå ¿i, uneori simultanå, a o serie de dimensiuni cese psihice, corelate cu acestea. Corpul de cuno¿-
mai mult sau mai pu¡in specifice care, în sinteza tin¡e teoretice, care trebuie transmise subiectului
lor, reprezintå subiectul praxiologic în toatå com- în formare, presupune capacitatea de în¡elegere,
plexitatea sa. Pentru medicul stomatolog o primå memorare, sistematizare, reproducere prin limbaj
dimensiune, asupra cåreia ne-am oprit în studiul ¿tiin¡ific etc.
precedent, este cea a „subiectului perceptiv“. Sar- Întregul proces este unul de subiectivare a
cina centralå a procesului formativ în aceastå sec- cuno¿tin¡elor obiectivate. Subiectul prime¿te ceea
ven¡å este instituirea montajelor perceptive specifice ce comunitatea ¿tiin¡ificå în domeniu prime¿te prin
în subiectivitatea viitorului specialist. cercetare. Rezultatele cunoa¿terii precedesorilor se
obiectiveazå în studii, monografii, tratate, lucråri
SUBIECTUL TEORETIC enciclopedice. Ceea ce au produs al¡ii ¿i pare a nu
mai apar¡ine nimånui, este apropiat de subiect,
Pentru a fi mai bine în¡ele¿i, am recurs la o diho- devine un bun al acestuia, bun prin care el se
tomie între semne ¿i simptome, pe de o parte, ¿i instituie ca „subiect teoretic“. Specialistul, aplecat
simptome pe de altå parte, aråtând cå primele se asupra pacientului, pentru a ajunge la diagnostic,
adreseazå cunoa¿terii perceptive. Un semn anume pune în lucru, direct ¿i indirect, totalitatea
este (¿i trebuie så fie) recunoscut de aparatul per- cuno¿tin¡elor subiectivate. Prin punerea în lucru a
ceptiv cåruia i se adreseazå. Recep¡ionând un cuno¿tin¡elor apropiate, el decodificå semnele
stimul anume, „subiectul perceptiv“ îl identificå identificate, pentru a dezvålui ceea ce se aflå
în calitatea lui de semn. Identificarea este mai mult dincolo de ele.
decât reflectarea, dar, luatå în sine, nu este încå Subiectivarea are o logicå a sa, de care, din
un act de cunoa¿tere propriu-ziså. Prin identi- påcate, nu se ¡ine seama în mod sistematic ¿i con-
ficarea perceptivå am spune, subiectul realizeazå secvent. Un prim plan al cuno¿tin¡elor, ce urmeazå
o cunoa¿tere la suprafa¡å, deci superficialå. a fi însu¿ite de viitorul specialist, este cel al con-
138 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

ceptelor cu valoare universalå, cum sunt cele prin Sintagma „ansamblu de semne ¿i simptome“, ne
care sunt desemnate determina¡iile existen¡iale, la trimite la montajul perceptiv. Schimbând accentul,
care ne-am referit mai sus. Ele pot spune foarte aceea¿i în¿iruire de cuvinte (ansamblu de semne ¿i
mult, dar, asimilate ¿colastic, nu spun mai nimic. simptome) se va referi la un fapt de con¿tiin¡å, ce
Îmbogå¡irea con¡inutului lor teoretic, respectiv ¡ine de cunoa¿terea discursivå, ra¡ionalå. De ce de
împlinirea exigen¡ei de a spune cât mai mult, data aceasta, prin aceea¿i expresie ne referim la un
constå în însu¿irea cuno¿tin¡elor, care au rezultat dat situat în afara proceselor psihice perceptive?
prin studierea realitå¡ilor concrete, prin care se Pentru cå, înainte de fi un ansamblu, semnele ¿i
manifestå determina¡iile universale, în cazul nostru simptomele trebuiesc asamblate, iar aceastå sarcinå
al stårilor de sånåtate ¿i boalå. revine ra¡iunii. Numai gândirea logicå poate realiza
Al doilea plan îl constituie deci, ansamblul cu- o asociere caracteristicå, numai ea poate grupa semne
no¿tin¡elor de anatomie ¿i fiziologie, referitoare la ¿i simptome, care exprimå aspecte esen¡iale.
omul sånåtos ¿i, corelat, al cuno¿tin¡elor de ana- Vorbind în limbajul lui M. Bunge, vom spune
tomie patologicå ¿i fiziopatologie. Prin aceasta s-a cå sindromul (nu no¡iunea genericå de sindrom,
depå¿it planul universalului, dar se plute¿te încå ci sindromul unei boli anume) este un construct,
în sfera generalului. Planul urmåtor îl constituie un obiect ideal construit de mintea umanå, un edi-
ansamblul cuno¿tin¡elor, cu privire la anatomia ¿i ficiu mental, în care comunitatea ¿tiin¡ificå în
fiziologia aparatului buco-maxilo-facial în stare de domeniu a reunit, în urma unei experien¡e înde-
normalitate ¿i, respectiv patologicå. Al patrulea lungate, o serie de aspecte semnificative, pentru o
plan (în ordinea noastrå, evident schematicå), este anumitå boalå. Alcåtuirea tabloului sindroamelor
dat de ansamblul cuno¿tin¡elor care, structurate sui- se desfå¿oarå ca proces istoric, fiind rezultatul for-
generis, iau forma sindroamelor. mei superioare de cunoa¿tere, cea ¿tiin¡ificå.
Sindromul ar reprezenta o „asociere caracteris- Valoarea lor este teoreticå, dar mai ales opera-
ticå de simptome ¿i semne clinice ¿i uneori para- ¡ionalå. Rezultat al cunoa¿terii ¿tiin¡ifice, ele devin
clinice, grupate omogen sau heterogen, prin care instrumente ale cunoa¿terii medicale. Prin ele se
se exprimå aspecte esen¡iale sau cel pu¡in im- trece din planul abstract la cel concret, de la ge-
portante ale unor boli, care au un anumit tip de neral la singular, la omul din fa¡a ta, pacientul.
leziune sau alterare func¡ionalå“. No¡iunea de Ajun¿i cu discu¡ia la acest nivel, s-ar putea
sindrom, conduce spre ceea ce au numit montaj spune cå sarcina procesului formativ, care a vizat
perceptiv. Aparent, ar fi vorba de unul ¿i acela¿i realizarea „subiectului epistemic“, s-a încheiat prin
lucru (ansamblu de semne ¿i simptome). instituirea „subiectului perceptiv“ ¿i a „subiectului
În fapt, ne aflåm în fa¡a unor realitå¡i, care sunt teoretic“. Lucrurile nu sunt atât de simple, pe cât
în unitate, dar nu sunt ¿i identice. Spunând cå ar pårea la prima vedere. Actul diagnosticårii nu
sindromul este în unitate cu montajul perceptiv, este unul fotografic, un proces prin care semnele
vrem så aråtåm, cå el se instituie pe baza expe- ¿i simptomele identificate prin montajul perceptiv
rien¡ei (aici, în sensul de cunoa¿tere empiricå, per- sunt raportate ¿i încadrate într-un sindrom, pe care
ceptivå) realizatå în practica medicalå, cå, spre a subiectul ¿i l-a însu¿it în procesul formårii.
fi valid, el nu are voie så se îndepårteze de aceasta, Pentru cå tabloul sindroamelor este neîncheiat,
så o ignore. În acest caz, dihotomia dintre sindrom, valoarea cognitivå a fiecårui sindrom statuat fiind
pe de o parte, ¿i semne ¿i simptoame pe de altå relativå, pentru cå sunt situa¡ii, când acelea¿i semne
parte, nu trebuie absolutizatå. vorbesc despre afec¡iuni diferite, etc., „subiectul
Ontologic, un anume montaj perceptiv ¿i sin- teoretic“ trebuie så-¿i formeze o anumitå gândire,
dromul corespunzåtor, fiin¡eazå ca fapte de con¿tiin¡å, så practice o gimnasticå a mi¿cårii ra¡ionamentelor,
în acela¿i subiect al cunoa¿terii. ªi fiin¡eazå nu în deci så recurgå la montajele perceptive ¿i la sin-
paralel, ci într-o unitate dialecticå, fiecare întemeindu- droame, ca instrumente opera¡ionale numai ¿i ca
se pe celålalt. Unitatea nu trebuie în¡eleaså înså, ca premise, sarcina elaborårii diagnosticului ca act
identitate. Montajul perceptiv ¡ine de cunoa¿terea original, urmeazå a fi împlinitå de ra¡ionamente
perceptivå, empiricå, în timp ce sindromul este un desfå¿urate corect din punct de vedere logic ¿i în
dat al cuno¿terii ra¡ionale, al treptei logice. conformitate cu situa¡ia pacientului.

BIBLIOGRAFIE
1. Bunge, M – Philosophy of phisics. Dordrecht, 1977. 4. Mihail, A – Eroarea de diagnostic, în filozofie ¿i medicinå. Editura
Medicalå, Bucure¿ti, 1989, p. 444-448.
2. Costicå, I.,I – Considera¡ii privind unele aspecte ale defini¡iei ¿i
5. Piaget, J – Biologie ¿i cunoa¿tere. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1971,
clasificårii sindroamelor în medicina internå. Editura Medicalå, p.15
Bucure¿ti, 1989, p. 305-306. 6. Von Wright, G.,H – Normå ¿i ac¡iune. Editura ªtiin¡ificå ¿i
3. Golu, M – Percep¡ie ¿i activitate. Editura ªtiin¡ificå, 1971, p. 94. Enciclopedicå, 1982, p. 220-226
RADIOLOGIE DENTARÅ
11
INVESTIGAREA RADIOLOGICÅ A
ARTICULAºIEI TEMPORO-MANDIBULARE
Dr. Gabriela Haghieac* , Dr. Titus Farca¿iu*,
Dr. Cåtålina Farca¿iu**
* Asistent Universitar, Catedra de Proteticå Dentarå Mobilå,
UMF „Carol Davila“ Bucure¿ti
** Asistent Universitar, Catedra de Pedodon¡ie,
UMF „Carol Davila“ Bucure¿ti

INTRODUCERE într-un plan vertical de 250 cu orizontala ¿i pos-


terior cu aproximativ 50 de planul frontal. Razele
Structura complexå a articula¡iei temporo- trec deasupra bazei craniului ¿i prin articula¡ia
mandibulare, alåturi de inciden¡a mare a tulbu- opuså. Aceastå vedere aratå aspectul lateral al
rårilor inflamatorii sau degenerative ale acestei ATM.
structuri, determinå o patologie variatå care ne- Alte 2 vederi ale condilului: proiec¡iile transfa-
cesitå mijloace de investiga¡ie cât mai variate. ringianå ¿i transorbitalå sunt posibile cu un echi-
Aceste mijloace trebuie så acopere investigarea pament normal de radiografii dentare. Ele dau o
stucturilor osoase ale articula¡iei temporo-man- vedere excelentå a capului condilului ¿i a gâtului
dibulare, cât ¿i a celor fibroase, fapt care impune, acestuia, dar nu aratå pozi¡ia condilianå sau spa¡iul
uneori, efectuarea mai multor tipuri de investiga¡ie articular deoarece sunt luate cu gura deschiså.
radiologicå. Toate aceste sunt enumerate, fiecare Razele X transfaringiene trec prin incizura man-
cu indica¡iile, avantajele ¿i dezavantajele lor. dibularå înaintea condilului de partea opuså ¿i
inferior de baza craniului. Este o vedere excelentå
RADIOGRAFIILE care aratå modificårile la nivelul capului con-
dilului.
ATM este o zonå dificil de filmat deoarece Proiec¡ia transorbitalå este o vedere antero-
razele X trebuie så treacå printr-o zonå de ¡esut posterioarå a capului condilului. Razele X centrale
gros acoperitor, iar anatomia acesteia ca ¿i celelalte sunt perpendiculare pe axul lung al condilului ¿i
structuri osoase se suprapun pe RX. Pacien¡ii vin trec inferior de baza craniului. Condilul apare
adeseori la prima vizitå cu mai multe radiografii inferior de arcul zigomatic.
ale capului ¿i gâtului. Radiografiile de ATM, ca ¿i Medicul poate recomanda tomografia în cazuri
ale altor articula¡ii sinoviale, nu eviden¡iazå complicate ca: posibile infec¡ii, alte boli de sistem
mu¿chii vecini ¿i tendoanele, membrana sinovialå, sau traume. Aceastå tehnicå ob¡ine imagini mul-
capsula articularå ¿i ligamentul sau discul dacå este tiple în jurul unui obiect sta¡ionar (pacientul), se
prezent. Cartilajul care acoperå condilul ¿i su- observå diferite niveluri ale craniului. Structurile
prafa¡ele articulare ale osului temporal (fosa care se gåsesc deasupra ¿i dedesubtul zonei de
mandibularå ¿i eminen¡a articularå) sunt transpa- examinat apar confuze sau sunt eliminate.
rente. Diagnosticul radiologic poate fi de mare ajutor.
Noi cerem 4 vederi transcraniene – deschiderea Existå o controverså în ceea ce prive¿te valoarea
maximå a gurii ¿i pozi¡ii de IM dreapta ¿i stânga. radiografiilor ATM. Rosen ¿i Morgan scriu: „nu
Celelalte pozi¡ii nu furnizeazå suficiente infor- trebuie supraestimatå valoarea RX în situa¡ia
ma¡ii. normalå, anormalå ¿i patologicå“. Bell declarå cå:
Pentru un aparat de radiologie standard trans- „vizualizarea radiograficå a structurilor articulare
cranial pentru ATM, filmul se plaseazå paralel cu ¿i func¡ionale este o parte indispensabilå a exa-
planul sagital al pacientului, iar tubul este ¡inut minårii. Rar este utilizatå în întregime“. Weinberg

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 139


140 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

¿i Farrar au scris, de asemenea, pe larg despre 6. Diformitate în gât de lebådå a celui de-al
valoarea RX a ATM. Oricum profesioni¿tii care III-lea deget, caracterizatå de hiperflexie a
trateazå articula¡iile sinoviale din tot corpul, o MCP ¿i articula¡iei DIP ¿i hiperextensia
contestå. Cyriacs spune: „În leziunile ¡esuturilor articula¡iei PIP (RA).
moi, radiografia este fårå informa¡ie, este ne- 7. Articula¡ia MCP.
gativå… În totalitate, în tulburåri medicale orto- 8. Articula¡ia distalå interfalangianå.
pedice…imaginile RX trebuie ignorate. Le privesc Imaginea radiograficå a ATM la pacien¡ii
….. fac mai mult deserviciu pentru pacient…. edenta¡i par¡ial ¿i total
deoarece omi¡i examinarea clinicå corectå ¿i te Examenul radiografic al ATM este necesar
bizui pe RX în care faci invers…… Puterea de a numai atunci când sunt semne de afectare a arti-
ignora ambele RX de eroare pozitivå sau ne- cula¡iei.
gativå…. De la o examinare clinica corectå“. Zohn Radiografia ATM permite aprecierea conturului
¿i Mennel scriu: „Nu trebuie datå prea mare aten¡ie suprafe¡elor articulare, a formei ¿i integritå¡ii
(încredere) pe aparen¡ele RX în diagnosticul durerii segmentelor articulare, a spa¡iului articular ¿i a
sistemului musculoscheletal. Afectåri osoase rela¡iei condil-foså glenoidå.
serioase sunt relevate radiologic mai târziu…. Pe o radiografie simplå rela¡ia condil-foså
Chiar ¿i fracturile nu sunt total relevate printr-o glenoidå în ocluzia traumaticå este mai conclu-
RX în momentul traumei“. dentå decât pe o radiografie panoramicå generalå,
Am încercat så prezentåm aceste 2 ultime în special când ne intereseazå imaginea spa¡ialå a
puncte de vedere. Medicul din rutinå cere RX condililor ¿i morfologia lor.
transcraniene. Ele nu ajutå la corelarea sim- Radiografiile simple ale ATM sunt utile ¿i pentru
ptomelor pacien¡ilor ¿i la recomandarea trata- situa¡iile în care se impune corectarea prin lucråri
mentului, dar furnizeazå o serie de date ajutåtoare. protetice a stårilor disfunc¡ionale mandibulo-maxi-
O radiografie ATM normalå nu eliminå pato- lare care necesitå pozi¡ionarea condilo-glenoidianå
logia articularå. De exemplu, adeseori osteo- corectå în RC.
artritele nu pot fi diagnosticate radiologic. Fibro- Imaginile interrela¡iilor condilo-glenoidiene
cartilajul care acoperå condilul ¿i suprafa¡a arti- eviden¡iate radiologic sunt relevante pentru dis-
cularå este radiotransparent. Cu timpul, se observå func¡iile ocluzale numai dacå sunt corelate cu
modificåri radiologice putându-se eviden¡ia pozi¡ia condilianå centricå.
distruc¡ia extensivå a cartilajului. Poate så treacå Modificårile adaptative sau degenerative ale
mult timp pânå când alterårile de dinamicå ATM sunt produse de stres-ul mecanic din mas-
articularå se agraveazå. tica¡ie ¿i parafunc¡iile ADM ca de ex. bruxismul
care persistå peste o perioadå de timp. Acestea
Mâinile
constau în modificåri osoase ale capului condilului
Artrita este cea mai comunå afec¡iune sistemicå
¿i eminen¡ei articulare. Astfel de modificåri pot
care afecteazå ATM. De aceea, prin examinarea
afecta orice articula¡ie a corpului, nu numai ATM.
mâinilor, medicul poate gåsi semne ale unei po-
(Sokoloff, 1980, Muir ¿i Goss, 1990, Sato ¿i colab.,
sibile boli de sistem care afecteazå, de asemenea,
1996).
¿i ATM. Ca boalå de sistem, artrita determinå
Modificårile vizibile radiologic care pot apårea
adeseori inflama¡ia diferitelor articula¡ii, degetele
în ATM sunt: scleroza subcondralå, aplatizarea
mâinilor sunt mai afectate. Eventual, modificårile
suprafe¡elor articulare, atât a condilului cât ¿i a
evidente pot fi våzute pe mâinile acestor pacien¡i.
eminen¡ei articulare, formarea de osteofite ¿i
eroziunile (Muir ¿i Goss, 1990, Gynther ¿i colab.,
Mâna artriticå: caracteristicile artritei infla-
1996, Sato ¿i colab., 1996).
matorii (RA) ¿i degenerative (DJD) sunt com-
De asemenea, mai pot fi amintite: fragmentarea
binate:
meniscului, calcificåri distrofice ale meniscului,
1. Nodulii lui Heberden indicå DJD la
suprafe¡e articulare scleroase, uneori neregulate,
articula¡ia interfalangialå distalå (DIP).
alteori cu conturul întrerupt, pensarea spa¡iului
2. Tumefac¡ia articula¡iilor metacarpofalan-
articular cu deplasarea condilianå corespunzå-
giene (MCP) caracteristice în RA.
toare, excursia exageratå a condilului mandibular
3. Tumefac¡ia articula¡iilor proximale inter-
în mi¿carea de deschidere a gurii, hipertrofii con-
falangiene (PIP).
diliene etc.
4. Epuizarea mu¿chilor interoso¿i.(RA).
Modificårile condilului, eviden¡iate radiologic,
5. Unghiul ulnar (RA).
cresc odatå cu vârsta (Sokoloff 1980, Ishibashi ¿i
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006 141

colab., 1995, Sakurai ¿i Mizokami, 1997). De ase- la ATM ca: sindromul miofascial disfunc¡ional
menea, la vârstnici capetele condililor pot fi grosier dureros (MPD) ¿i punctele trigger. Termografia
deformate ¿i aplatizate. este recomandatå ca fiind de ajutor în diagnosticul
Prevalen¡a modificårilor adaptative sau de- sindroamelor ATM de cåtre American Academy
generative ale condililor care se gåse¿te la po- of Head, NecK, Fascial Pain and TMJ Orthopedics.
pula¡ia vârstnicå a variat între 13% ¿i 26% pe De asemanea termografia este de ajutor pentru a
subiect în câteva studii anterioare realizate pe bazå urmåri råspunsul pacientului la tratament (David
de radiografii panoramice, radiografii simple sau Ben Eliyahm).
tomografii (Lysell 1997, Mäkilä ¿i colab., 1980, Rezonan¡a magneticå nuclearå ¿i artrografia
Sato ¿i colab., 1996, Soikkonen ¿i colab., 1996). sunt metode radiografice pentru detectarea modi-
Cele mai comune modificåri care s-au gåsit au ficårilor ¡esuturilor moi ale ATM.
fost aplatizarea suprafe¡ei articulare ¿i a capului Rezonan¡a magneticå nuclearå a ATM este o
condilului urmatå de prezen¡a de osteofite (3-12% metodå neinvazivå ¿i furnizeazå informa¡ii asupra:
din subiec¡i), eroziuni (3-8%) ¿i sclerozare (3-7%) – pozi¡iei ¿i structurii discului;
(Lysell, 1977, Mäkilä ¿i colab., 1980, Sato ¿i colab., – cantitå¡ii de lichid sinovial;
1996). – stårii osului;
La popula¡ia edentatå par¡ial, modificårile arti- – legåturilor posterioare ¿i ¡esuturilor retro-
culare, ca ¿i la cei edenta¡i total sunt mai frecvente discale;
la femei decât la bårba¡i fårå a fi statistic semni- – osului medular;
ficative. Nu s-au gåsit diferen¡e statistic semnifi- – ¡esuturilor periarticulare.
cative nici la diferite grupe de vârstå (edenta¡i total Pe de altå parte nu este foarte sensibilå pentru
sau par¡ial). a demonstra perfora¡iile discului ¿i aderen¡ele care
Se pare cå manifestårile clinice ale unei ATM sunt mai bine investigate prin artrografie.
afectate sunt mai u¿oare decât semnele radiologice Comparatå cu artrografia, rata folosirii RMN
gåsite, producându-se adaptåri ale acesteia. este mai crescutå deoarece:
– nu existå expunere la radia¡ii ionizante;
Tomografia este privitå ca fiind mult mai pre- – este nonivazivå;
ciså fa¡å de alte tehnici conven¡ionale, cum ar fi – osul medular al condilului poate fi depistat.
radiografiile panoramice transcraniene ¿i trans- Dezavantajele RMN constau în:
faringiene, pentru precizarea modificårilor struc- – costul crescut;
turale. – claustrofobia experimentatå de unii pacien¡i;
Examenul tomografic al ATM permite – este nepotrivitå la pacien¡i cu anevrism ce-
eviden¡ierea unei variabilitå¡i morfologice indivi- rebral sau purtåtori de pacemaker cardiac.
duale foarte accentuate, variabilitatea unor dimen-
siuni articulare în raport cu vârsta ¿i sexul, feno- Artrografia ATM a fost descriså pentru prima
mene ce constau în: oarå de finlandezul Norgaard ¿i apoi reluatå de
– adâncirea cavitå¡ii glenoide propriu-zise; Matilla ¿i Takaku (Musaph). De¿i este singura
– ¿tergerea pantei articulare; metodå care oferå date privind meniscul, artro-
– varia¡ii ale fantei articulare ¿i ale raporturilor grafia prezintå douå dezavantaje: este dureroaså
dinamice ¿i statice condil-cavitate glenoidå. pentru pacient ¿i dificil de executat pentru medic.
Se realizeazå prin punc¡ie periauricularå ¿i mai rar
Tomografia computerizatå (CT) poate fi chiar transmeatal cu injec¡ia unei substan¡e de contrast
o alternativå mai bunå în precizarea modificårilor radioopace.
structurii osoase datoritå capacitå¡ii sale de a aråta Sunt descrise trei tehnici artrografice:
structurile în mai multe planuri. 1. compartimentul inferior cu contrast simplu;
Principalele dezavantaje ale CT sunt cre¿terea 2. ambele compartimente cu contrast dublu;
expunerii la radia¡ii ¿i dificultatea pozi¡ionårii pa- 3. ambele compartimente cu contrast simplu.
cientului pe imaginea directå sagitalå. Rela¡iile condil-foså-cavitate glenoidå sunt
evaluate în pozi¡iile: gura închiså, gura semides-
Termografia este o metodå nonivazivå, cu un chiså ¿i gura deschiså.
cost redus ¿i lipsitå de riscuri. În timp ce radio- Este necesarå în determinarea morfologiei ¿i
grafiile ¿i RMN aratå aspectele structurale sau lungimii discului. Astfel, în mod normal, în por¡i-
morfologice ale sindroamelor ATM, termografia unea anterioarå discul are 3-5 mm grosime ¿i 2-3
pune în eviden¡å informa¡ii fiziologice cu referin¡å mm lå¡ime. Por¡iunea posterioarå are lå¡imea
142 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LII, NR. 3-4, AN 2006

maximå la nivelul apexului condilian de formå tri- inferior trebuie evitatå deoarece existå un risc con-
unghiularå. siderabil de afectare a structurilor articulare.
Patologic se pot eviden¡ia: Trebuie aråtat cå, singurå, artroscopia în compar-
– pensårile; timentul superior va suferi un e¿ec în relevarea
– aderen¡ele la nivelul celor 2 compartimente inflama¡iei ¿i modificårilor degenerative în com-
articulare; partimentul inferior articular. Oricum, modificårile
– corpii stråini; în cel din urmå sunt reflectate de obicei în
– leziuni; compartimentul superior. Utilitatea artroscopiei a
– calcificåri discale; fost doveditå în principal în deranjamentele interne
– pozi¡ii discale for¡ate; articulare ¿i osteoartritå (Westesson Holmlund).
– perforåri. Artroscopia, pe de altå parte, oferå informa¡ii despre
Indirect se poate observa transformarea con- sinovitå, modificåri degenerative ale cartilajului
droidå a sinovialei. ¿i discului, fibroze (aderen¡e între ¡esuturile moi
Artrografia oferå informa¡ii despre capsula ¿i disc uneori) ¿i remodelåri ale osului ¿i discului.
articularå, volumul articular ce se poate reduce cu Artroscopia evitå folosirea substan¡ei de contrast
0,3-0,4 ml. ¿i iradierea pacientului permi¡ând, sub anestezie
Metoda este contraindicatå la pacien¡ii cu in- localå urmatå de punc¡ia spa¡iului articular, o
fec¡ii ale pielii, articula¡iei, alergie la iod sau la vizualizare directå a elementelor articulare prin
pacien¡ii sub tratament cu anticoagulante. intermediul endoscopului prevåzut cu fibrå opticå
De când s-a introdus în 1975, artroscopia ¿i eviden¡ierea caracteristicilor de dinamicå
ATM de cåtre Obnishi (Obnishi M Arthroscopy) articularå în timp real. Imaginea poate fi preluatå
a devenit o metodå bine ¿tiutå pentru diagnosticul ¿i expuså pe un monitor. Metoda poate fi folositå
artropatiei ATM. Câteva studii au demonstrat cå ¿i în scop terapeutic ¿i permite o spålare a spa¡iului
este un procedeu cu o înaltå acurate¡e de diagnostic articular, distruc¡ia aderen¡elor prin punc¡ie,
chiar când este realizatå în compartimentul superior regularizarea suprafe¡elor articulare ¿i a meniscu-
articular. Punc¡ia compartimentului articular lui. (Burlui 448-459)

BIBLIOGRAFIE
1. Burlui V, Moråra¿u Cåtålina Gnatologie – Ed. Apollonia, Ia¿i, 6. Westesson P-L. Diagnostic imaging of internal derangements of the
2000; 448-458 temporomandibular joint.Oral Maxillofac Surg Clin North Am
2. FriedmanMH; Weisberg, J – Temporomandibular Disorders. 1994;6:227-244
Diagnosis and Treatement, 1985 7. Dentomaxillofacial Radiology (1998) 27:107-112 Comparison of
3. Ben Eliyahn D – Infrared Thermal Imaging of Temporomandibular Artroscopy and Radiography in Pacients with Temporomandibular Joint
Joint Syndrome, http://www.chiroweb.com/archives/10/19/05html Symptoms and Generalized Arthritis
4. Holmlund AB – Arthroscopy of temporomandibular joint-Technique 8. Dentomaxillofacial Radiology (2000) 29:352, Magnetic Resonance
and indications. Ann Acad Med Singapore 1989;18;541-547 Imaging of Temporomandibular Disorders: Classification, Prevalence
5. Obnishi M – Arthroscopy of the temporomandibular joint. J Jap and Interpretation of Disc Displacement and Deformation
Stomt 1975;42:207-213