Un aspect la care eu ma gandesc atunci cand cineva pomeneste depre conflict este “puterea” si

schimbul de putere. In continuare eu as vrea sa avem o discutie despre putere😊 “A discussion about
power”

Acest construct si anume puterea este totusi abstract si ambiguu chiar daca consecintele sale sunt reale
iar in plus intelegerea noastra individuala cu privire la putere este filtrata de propriile experiente
personale (cum ar fi nivelul relativ de putere de care ne bucuram ca exista in vietile noastre) si de
asumptiile de baza despre natura umana si natura relatiilor dintre oameni.

Daca ar fi sa definim puterea am putea spune ca ar fi “Generally the ability to make things happen or to
bring about desired outcomes”

Conflictul este vazut ca fiind aspectul essential pentru a mentine balanta sau pentru a produce un
dezechilibru de putere in relatiile pe care le avem. De asemenea este vazut ca fiind ceva simbolic pentru
exprimarea propriei identitati.

De asemenea conflictul inseamna dispute între părţi interdependente care îşi percep obiectivele ca fiind
incompatibile. Totusi daca două părţi sint interdependente, nu înseamnă şi că sint la fel de puternice.
Conflictul implică adesea lupta pentru putere dintre două părti, fiecare

parte încercînd să exercite cît mai multă influenţă sau control asupra situaţiei. Prin urmare, con􀙼icrul şi
puter􀙼a sînt asociate .în mod in􀙼xtricabil.

As vrea sa va prezint cateva caracteristici ale puterii si anume

Puterea este capacitatea de a manipula, influenţa sau controla alţi oameni sau evenimente. Cu toate
acestea, toţi posedăm o anumită doză de putere şi o exercităm ori de cîte ori sîntem în conflict cu alţii.

Vom analiza cinci caracteristici ale puterii care ne vor ajuta să înţelegem relatia sa cu conflictul

1. Aceasta are specific contextual adica majoritatea tipurilor de putere sunt relevante doar in
situatii specifice. De exemplu, şeful are putere asupra dumneavoastră la serviciu, dar nu are

dreptul să vă spună ce să faceţi cînd sinteti acasă. Influenta lui asupra dumneavoastră este restransă la
mediul de lucru

2. Puterea este omniprezenta- Deşi puterea are specific contextual, unele forme de putere

sint relevante pentru orice interaCţiune interpersonală. (relatie simetrica de ex cand doi oameni au
o putere aproximativ egala in relatia dintre ei cum este in cazul prietenilor-relatie complementara-
cand o persoana are mai multa putere decat cealalta ca in cazul profesorului si a elevului. )

3. Puterea influenteaza comunicarea. Caracterul simetric sau complementar al relaţiei

4. influenţează adesea modul in care comunică oamenii
5. Puterea poate fi pozitiva sau negativa in sensul ca modul în care oamenii gestionează puterea o
face să fie poztivia sau negativa.
6. Puterea si conflictul se influenteaza reciproc. Î n Centrul lor, multe conflicte SÎnt lupte
7. pentru putere. Fraţii care se ceartă pentru controlul asupra telecomenzii televizorului, vecinii
8. care se ceartă din cauza delimitărilor proprietăţilor şi şoferii care se ceartă pentru puţinele
9. spaţii de parcare
Mai departe as dori sa va prezinti 5 tipuri de putere dupa cum au fost clasificate de John French si
Bertram Raven : de mentionat ar fi faptul ca ele nu se exclud reciproc, ci mai degrabă 0

persoană poate exercita multiple tipuri de putere într-o anumită situaţie

Puterea recompensatoare: După cum implică numele, puterea recompensatoare operează

atunci cind o parte are capacitatea de a o recompensa pe cealaltă intr-un anumit fel. De exemplu,
membrii juriului de la emisiuni de descoperit talente, ca, de exemplu, Dansez pentru tine sau American
Idol deţin putere recompensatoare, deoarece ei decid cine merge mai departe în aceste concursuri.

Puterea coercitiva. Puterii recompensatorii i se opune puterea coercitivă, care derive din capacitatea de
a pedepsi. De exemplu, dacă sînteţi convocat la tribunal, judecătorul are putere pentru că poate pedepsi
prin amenzi sau detentie

Putere referentiala. French şi Raven a folosit termenul putere referentială pentru a desemna puterea de
atractie, observand ca oamenii tind sa se supuna solicitarilor facute de cei pe care ii simpatizeaza, ii
admira sau ii considera atragatori intr-un fel. De exemplu, poate Mulţi dintre noi tind sa se supuna
cerinţelor şi că recunoaşteti că depuneţi eforturi mai mari la materiile predate de profesorii pe care îi
simpatizaţi decît la cele predate de unii pe care nu îi simpatizaţi.

Puterea legitima Oamenii exercită o putere legitima cand statutul sau potizia lor le confera dreptul de a
emite solicitari carora ceilalti trebuie sa dea curs.

Puterea de expert care opereaza atunci cand ne supunem indicatiilor persoanelor pe care le percepem
ca fiind experte intr-un anumit domeniu.

Acum ca am reusit sa clasificam puterea as vrea sa vorbesc in continuare despre factorii personali si de
mediu care interactioneaza cu comportamentul oamenilor cand vine vorba de exercitarea puterii in
relatiile sociale.

Avem factori personali:

Orientarea puterii. Autorul McClelland (1975) a prezentat un framework care categoriza experientele si
experesiile puterii. El sublinia ca oamenii cauta puterea prin suport, autonomie, afirmare si togetherness

Suportul adica obtinerea asistentei celorlati, de cele mai multe ori printr-o relatie dependenta. Acest tip
de relatie poate sa ia multe forme, de la relatii suportive, cum e cea dintre un mentor si ucenic sau pot
sa fie abuzive cum ar fi relatia cu un parinte autoritar. Experientele lungi de dependenta pe care unele
persoane le au alaturi de powerlessness pot duce din punct de vedere fizic si psihologic la tendinta ca
persoana sa devina rigida, critica, si sa manifeste control asupra celorlalti.
Autonomia si independenta trebuie stabilita de ceilalti. Daca un individ se simte imputernicit intr-o
situatie particulara, le reduce nevoia de dependenta fata de ceilalti si le ofera posibilitatea sa se
comporte independent, crescandu-si astfel stima de sine, autoeficacitatea si increderea.

Afirmarea. Adica capacitatea de a te comporta asertiv, influentandu-I pe ceilalti. Aceasta abordare a

puterii este de tipul “power over” si este considerate ca fiind “abilitatea de a face o persoana sa faca
ceva ce in alte circumstante nu ar face”

Toghetherness. Se refera la apartenenta la un grup.

Autorul McClelland propune ca pe masura ce oamenii se maturizeaza, ei trec secvential prin fiecare
dintre aceste etape ale orientarii puterii, ideal ajungand in final la stadiul de “togetherness”

Factorii de mediu:

Cultura Practicile şi convingerile culturale influenţează şi modul în care oamenii îşi exercită puterea în
relaţiile personale. Culturile cu o distribuţie redusă a puterii sunt caracterizate printr-o distribuţie
inegală a acesteia. În culturile respective, anumite grupuri sociale - de exemplu, familia regală, clasa de
mijloc şi partidul politic aflat la putere - au 0 putere considerabil mai mare decit cetăţeanul mediu.

În schimb, culturile cu distanţă ierarhică mică manifestă o distribuţie mai egală a puterii

între grupurile sociale. Deşi unele grupuri sociale pot avea oarecum mai multă putere decît

altele, convingerea dominantă a cetăţenilor este că toţi oamenii sînt inerent egali şi că diferenţele

de putere dintre grupuri ar trebui să fie mici. O consecinţă a acestei convingeri culturale

este faptul că oamenii din culturile cu o distanţă ierarhică mică au o tendinţă mai mare decît

cei din culturile cu dismnţă ierarhică mare de a contesta. autoritatea şi de a se implica în

conflicte cu profesorii, şefii, politicienii şi alte persoane care exercită putere asupra lor