SISTEME INFORMAȚIONALE PENTRU AFACERI

INTERNETUL LUCRURILOR (INTERNET OF THINGS) ÎN MEDIUL DE

AFACERI

Proiect

Coordonator: Meșnița Gabriela Realizatori: Apătăchioaie Marian

Cherecheș Ana-Maria

Ignat Denis Ioana

Timofte Cristina,

Master AA, gr.2

Iași, 2019
Cuprins

Cuprins .......................................................................................................................... 2
Introducere ................................................................................................................. 3
1.Conceptul Internet of Things (IoT) ......................................................................... 4
2.Caracteristici IoT ..................................................................................................... 5
3.Aplicații IoT ............................................................................................................ 6
4.Beneficii și riscuri ale IoT ....................................................................................... 8
5.Diferența între Internetul Lucrurilor și concepte similare ...................................... 9
6.Importanța IoT pentru mediul de afaceri .............................................................. 10
Concluzii .................................................................................................................. 11
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................... 12

2
Introducere

Prin “Internet of Things” înțelegem o rețea de obiecte fizice sau “things” (lucruri)
încorporate cu electronice, software, senzori și conectivitate pentru a permite obiectelor sa facă
schimb de date cu producătorul, operatorul sau/și alte dispozitive conectate bazate pe infrastructura
International Telecommunication Union’s Global Standads Initiative. Internet of Things permite
obiectelor să fie simțite și controlate de la distanță prin intermediul infrastructurii de rețea deja
existente, creând oportunități pentru o integrare directă între lumea fizică și a sistemelor
computaționale, având ca rezultat o eficiență imbunătățită, acuratețe și beneficiu economic 1

Internetul lucrurilor (Internet of Things - IoT) este un concept care defineşte o lume în care
toate obiectele (maşini, electrocasnice, sisteme de iluminat, dispozitive mobile, portabile etc.) sunt
conectate între ele prin intermediul Internetului 2

Internetul lucrurilor oferă un număr uimitor de oportunităţi pentru afaceri, multe dintre
acestea fiind cunoscute doar de experţii în domeniu. Întreprinderile care nu sunt implicate în piaţa
dedicată consumatorului pot crede în mod greşit că Internetul lucrurilor nu are ce să le ofere. Totuşi,
Internetul lucrurilor va avea implicaţii profunde asupra tuturor nivelurilor operaţiunilor de afaceri,
indiferent de tipul industriei. Problemele cu care întreprinderile se confruntă de zeci de ani se vor
diminua în mod semnificativ şi, în multe cazuri, vor dispărea 3

Împreună cu alte dezvoltări tehnologice, cum ar fi Cloud computing, reţelele inteligente,

nanotehnologia şi robotica, universul Internetului lucrurilor asigură un uriaş pas înainte spre o
economie caracterizată prin eficienţă sporită, productivitate, siguranţă şi profit 4

Gartner a estimat că, până în anul 2020, vor fi aproape 26 de miliarde de dispozitive pe
Internetul lucrurilor. Potrivit unui studiu recent realizat de Pew Internet Project Research, 83 la sută
dintre experţii în tehnologie şi utilizatorii de Internet au fost de acord cu ideea că Internetul
lucrurilor / Cloud, cu sisteme informatice integrate şi portabile (şi sistemele dinamice
corespunzătoare) vor avea efecte benefice larg răspândite până în anul 2025 [6].

Toate oportunităţile prezintă un anumit nivel de risc şi, în ceea ce priveşte Internetul
lucrurilor, riscurile sunt la fel de importante ca recompensele. De exemplu, orice obiect conectat la
Internet este un punct de intrare prin care infractorii cibernetici pot pătrunde în sistemul de afaceri
al unei întreprinderi [6].

Cu toate astea, internetul lucrurilor va avea un impact în fiecare ţară şi economie de pe

planetă, chiar şi în lumea în curs de dezvoltare, în care beneficiile progresului tehnologic au fost de
obicei negate [6].

1
https://en.wikipedia.org/wiki/Internet_of_Things
2
Revista Română de Informatică și Automatică, vol.27, nr.1, 2017, p.5
3
WEBER, R. H.; WEBER, R.: Internet of Things. Legal Perspectives. Springer Berlin Heidelberg, 135 p., 2010.
4
DÍAZ, M.; MARTÍN, C.; RUBIO, B.: State-of-the-art, challenges, and open issues in the integration of Internet of
things and cloud computing, Journal of Network and Computer Applications, Vol. 67, 2016, pp. 99-117.
3
1.Conceptul Internet of Things (IoT)

Termenul „Internet of Things – Internetul lucrurilor” a fost utilizat prima dată

de Kevin Ashton într-o prezentare din anul 1998. El a menţionat că „Internetul
lucrurilor are potenţialul de a schimba lumea, la fel cum a făcut şi Internetul. Poate
chiar mai mult”. În anul 2001, centrul Auto-ID al Massachusetts Institute of
Technology (MIT) şi-a prezentat viziunea referitoare la Internetul lucrurilor. Ulterior,
termenul de Internetul lucrurilor a fost introdus oficial de către Uniunea
Internaţională a Telecomunicaţiilor (ITU) în anul 2005 prin raportul Internet ITU [8].

În anul 2007, Ashton a dezvoltat acest termen într-un articol astfel: „Dacă am
avea calculatoare care să cunoască tot ceea ce este de ştiut despre lucruri - folosind
datele colectate fără niciun ajutor uman - am fi capabili să urmărim, să evaluăm
fiecare lucru şi să diminuăm foarte mult numărul deşeurilor, pierderile şi costurile.
Am cunoaşte când trebuie înlocuite, reparate sau reapelate lucrurile şi am şti în
permanenţă dacă sunt în stare bună şi funcţionează la parametrii normali [5].

În anul 2012, Rand Europe a definit Internetul lucrurilor într-un raport de

cercetare al Comisiei Europene. În acest raport se evidenţiază că: „Internetul
lucrurilor este o dezvoltare a Internetului realizată prin crearea unei reţele universale
de obiecte fizice conectate capabile să se auto-organizeze, identificabile şi adresabile
care permit dezvoltarea de aplicaţii în şi între sectoare verticale cheie prin utilizarea
de chip-uri, senzori şi elemente de acţionare încorporaţi şi prin miniaturizare cu cost
scăzut” . Termenii de bază utilizaţi în Internetul lucrurilor sunt următorii:

• Dispozitiv al Internetului lucrurilor (Internet of Things device)

• Ecosistem al Internetului lucrurilor (Internet of Things ecosystem)
• Entitate (Entity)
• Strat fizic (Physical layer)
• Strat de reţea (Network layer)
• Strat de aplicaţie (Application layer)
• Telecomenzi (Remotes)
• Tablou de bord (Dashboard)
• Sisteme software de analiză (Analytics)
• Depozit de date (Data storage)
• Reţea (Network) [5].

4
2.Caracteristici IoT

Cele mai importante caracteristici ale IoT includ inteligența artificială,

conectivitatea, senzorii, implicarea activă și utilizarea de dispozitive de mici
dimensiuni. O scurtă trecere în revistă a acestor funcții este prezentată mai jos [11]:

 Inteligența Artificială − În esență, IoT face practic orice este "inteligent",

ceea ce înseamnă că îmbunătățește fiecare aspect al vieții, cu puterea de
colectare a datelor, algoritmi de inteligență artificială, și rețele. Acest lucru
poate însemna ceva la fel de simplu ca și îmbunătățirea frigiderului și a
dulapurilor din bucătărie, pentru a detecta când laptele și cerealele preferate
sunt pe terminate, și de a plasa apoi o comandă la băcănia preferată.
 Conectivitate − Noile tehnologii generice pentru crearea de rețele, și în mod
specific de rețea IoT, înseamnă că rețelele nu mai sunt legate în mod exclusiv
la furnizorii majori. Rețelele pot exista pe o scară mult mai mică și mai ieftină
cât timp este încă practică. IoT creează aceste rețele mici între dispozitivele
sale de sistem.
 Senzori − IoT oferă instrumentele care transformă o rețea pasivă standard a
dispozitivelor într-un sistem activ capabil să integreze lumea reală.
 Implicare activă − O mare parte din interacțiunea de astăzi cu tehnologia
conectată se întâmplă printr-un angajament pasiv. IoT introduce o nouă
paradigmă pentru conținut activ, produs sau angajament.
 Dispozitive mici – Așa cum a fost anticipat, dispozitivele au devenit mai mici,
mai ieftine și mai puternice de-a lungul timpului. IoT exploatează micile
dispozitive special construite pentru a oferi precizie, scalabilitate si
versatilitate.

5
3.Aplicații IoT

În prezent, pentru public, Internetul lucrurilor apare ca fiind un amestec de

aplicaţii casnice şi componente industriale inteligente. Dar, de fapt, are potenţialul de
a avea o rază mult mai largă de acţiune. Atunci când lumea conectată va deveni
realitate, Internetul lucrurilor va transforma aproape toate segmentele majore - de la
locuinţe la spitale şi de la automobile la oraşe. Aplicaţiile majore din domeniul
Internetul lucrurilor include [3]:
• Locuinţă inteligentă (Smart Home / Home automation): conceptul de locuinţă
inteligentă descrie conectivitatea din interiorul locuinţelor. Astfel sunt incluse
termostate, detectoare de fum, becuri, aparate, sisteme destinate divertismentului,
ferestre, uşi, încuietori şi multe altele. Printre organizaţiile cele mai cunoscute
implicate în domeniu sunt incluse Nest, Apple, Philips şi Belkin;
• Dispozitive uşor de purtat (Wearables): indiferent că este vorba de Jawbone Up,
Flex Fitbit sau Apple SmartWatch, dispozitivele uşor de purtat constituie majoritatea
dispozitivelor din domeniul aplicaţiilor Internetului lucrurilor destinate
consumatorilor;
• Oraş inteligent (Smart City): oraşul inteligent acoperă o largă varietate de cazuri de
utilizare, de la managementul traficului la distribuţia apei, managementul deşeurilor,
securitatea urbană şi monitorizarea mediului. Soluţiile Smart City promit să vină în
întâmpinarea problemelor cu care se confruntă locuitorii oraşelor. Aceste probleme
includ congestiile din trafic, reducerea zgomotului şi a poluării şi susţinerea
siguranţei oraşelor;
• Reţea inteligentă: reţeaua inteligentă a viitorului promite să utilizeze informaţii
despre comportamentele furnizorilor şi consumatorilor de energie electrică într-un
mod automat pentru a îmbunătăţi eficienţa, fiabilitatea şi economia de energie
electrică;
• Internet industrial: Numeroase studii de piaţă, cum ar fi Gartner sau Cisco
consideră Internetul industrial ca fiind conceptul cu cel mai mare potenţial din
domeniul Internetului lucrurilor. Aplicaţiile includ, printre altele, fabric inteligente
6
sau echipamente industrial conectate. În anul 2014, General Electric a raportat
venituri de aproximativ 1 miliard $ obţinute prin utilizarea de produse ale Internetului
industrial;
• Automobile conectate: se dă o adevarată bătălie pentru automobilul viitorului. Fie că
este vorba de auto-conducere sau, pur şi simplu, de şofer asistat, conexiunea cu alte
maşini, serviciile de cartografiere sau de control al traficului vor juca un rol
important. Generaţia următoare de sisteme de divertisment la bordul autovehicului şi
de monitorizare de la distanţă sunt, de asemenea, concepte interesante de urmărit. O
serie de mari producători, care joacă un rol important cum ar fi: Google, Microsoft şi
Apple, au realizat platforme dedicate maşinilor conectate;
• Sănătate conectată (Sănătate digitală / Telehealth / Telemedicină): conceptele de
sistem de sănătate conectat şi de dispozitive medicale inteligente au un potenţial
enorm, nu doar pentru organizaţii
ci şi pentru bunăstarea oamenilor în general. Noile tipuri de instrumente de
monitorizare a sănătăţii în timp real şi de îmbunătăţire a deciziilor medicale bazate pe
seturi mari de date ale pacientului sunt unele dintre beneficiile preconizate;
• Vânzarea inteligentă cu amănuntul (Smart Retail): publicitatea bazată pe
proximitate,
măsurarea comportamentului de cumpărare în magazin şi soluţiile inteligente de plată
sunt doar câteva dintre conceptele IoT ale Smart Retail;
• Lanţ inteligent de aprovizionare (Smart supply chain): lanţurile de aprovizionare
devin din ce în ce mai inteligente. Soluţiile pentru urmărirea mărfurilor în timp ce
acestea sunt transportate sau pentru schimbul de informaţii între furnizori sunt unele
dintre aplicaţiile lanţului de aprovizionare, care fac parte din Internetul lucrurilor;
• Agricultura inteligentă: Efectuarea operaţiunilor agricole de la distanţă şi
posibilitatea monitorizării unui mare număr de animale fac ca agricultura să fie un
domeniu interesant pentru Internetul lucrurilor.

7
4.Beneficii și riscuri ale IoT

Beneficiile IoT se întind peste fiecare zonă a stilului de viață și de afaceri.

Mai jos este o listă a unora dintre avantajele pe care le are de oferit IoT:

1. Implicare îmbunătățită a Clientului − analiza actuală are defecte

semnificative în precizie; și după cum s-a menționat, angajamentul rămâne
pasiv. IoT transformă complet acest lucru pentru a realiza un angajament mai
bogat și mai eficient față de public.
2. Optimizarea tehnologiei − Aceleași tehnologii și date care îmbunătățesc
experiența clienților îmbunătățesc, de asemenea, utilizarea dispozitivului și a
tehnologiei folosite. IoT deschide o lume de date funcționale și critice de teren.
3. Deșeuri Reduse − Analiza actuală ne dă o perspectivă superficială, dar IoT
oferă informații reale care conduc la o gestionare mai eficientă a resurselor.
4. Colectare Sporită a Datelor – Colectarea modernă a datelor suferă din cauza
limitărilor sale și de proiectarea sa pentru utilizare pasivă. IoT se rupe de aceste
spații, și o plasează exact acolo unde oamenii doresc cu adevărat să meargă
pentru a analiza lumea noastră. Acesta permite o imagine corectă a întregului
[modele afaceri].

Cu toate că IoT oferă un set impresionant de beneficii, prezintă, de asemenea, un set

semnificativ de provocări. Mai jos găsiți o listă a unor probleme majore [11]:

1. Securitate − IoT creează un ecosistem de dispozitive conectate în mod

constant care comunică prin rețele. Sistemul oferă un control redus în ciuda
oricăror măsuri de securitate. Acest lucru lasă utilizatorii expuși la diferite
tipuri de atacatori.
2. Confidențialitate − Gradul de complexitate al IoT furnizează date personale
substanțiale în detalii extreme, fără participarea activă a utilizatorului.
3. Complexitate − Unii găsesc sistemele IoT complicate în ceea ce privește
proiectarea, implementarea și întreținerea acestora având în vedere utilizarea
de tehnologii multiple și un set mare de noi tehnologii generice.
4. Flexibilitate − Mulți sunt preocupați de flexibilitatea unui sistem IoT de a se
integra cu ușurință cu un altul. Ei se tem să nu ajungă într-o situație cu mai
multe sisteme conflictuale sau blocate.
5. Conformitate − IoT, la fel ca orice altă tehnologie în domeniul afacerilor,
trebuie să respecte reglementările. Complexitatea sa face ca problema
respectării să pară incredibil de provocatoare.

8
5.Diferența între Internetul Lucrurilor și concepte similare
Deşi Internetul lucrurilor este de departe cel mai popular termen utilizat
pentru descrierea fenomenului unei lumi conectate, există şi alte concepte similare.
Majoritatea acestor concepte sunt similare în sens, dar au definiţii uşor diferite.
Aceste concepte sunt prezentate în continuare [1]:

• Maşină-către-maşină (Machine to Machine - M2M): Termenul este utilizat de peste

un deceniu, fiind bine-cunoscut în sectorul telecomunicaţiilor. Iniţial, comunicarea
M2M a fost o conexiune unu-la-unu, care leagă o maşină de alta. Dar, în prezent,
explozia conectivităţii mobile are drept efect faptul că datele pot fi mai uşor de
transmis, prin intermediul unui sistem de reţele IP, la o gamă mult mai largă de
dispozitive.
• Internet industrial: Termenul de Internet industrial al lucrurilor merge dincolo de
M2M, deoarece nu numai că se concentrează pe conexiunile dintre maşini, dar
include, de asemenea, şi interfeţe umane.
• Internetul lucrurilor (Internetul of Things - IoT): Termenul de IoT are o acoperire
extinsă, deoarece include legături existente dincolo de contextul industrial, cum ar fi
dispozitivele uşor de purtat de către oameni.
• Internet (aşa cum este cunoscut): Conexiunile se realizează doar între oameni.
• Web-ul lucrurilor (Web of Things): Webul lucrurilor are un domeniu mult mai
îngust de aplicare în comparaţie cu celelalte concepte deoarece se concentrează
exclusiv pe arhitectura software.
• Internet a orice (Internet of Everything - IoE): Termenul de Internet a orice este
încă un concept destul de vag. IoE îşi propune să includă toate conexiunile care pot fi
imaginate.
• Industrie 4.0 (Industry 4.0): Termenul de Industrie 4.0 este puternic susţinut de
către guvernul german, dar este la fel de limitat ca şi cel de Internet industrial
deoarece se concentrează numai pe mediile industriale. Totuşi, acest termen are cea
mai mare sferă de aplicare dintre toate conceptele deoarece descrie un set de concepte
care stau la baza următoarei revoluţii industriale. Termenul de Industrie 4.0 include
toate tipurile de concepte de conectivitate, dar merge şi mai departe pentru a include
schimbările reale din lumea fizică cum ar fi tehnologiile de imprimare 3D, noua
realitate hardware augmentată, robotica şi materialele avansate.

9
6.Importanța IoT pentru mediul de afaceri

IoT poate ajuta consumatorii să realizeze diverse obiective îmbunătățind semnificativ

capacitatea de luare a deciziilor prin intermediul inteligenței sporite a IoT. Pentru afaceri, “Internet
of Business Things (IoBT)” ajută companiile să dezvolte procesele de optimizare și eficientizare
colectând date și oferind feedback pentru informația colectată din mediul de afaceri. Din ce în ce
mai multe companii adaugă senzori oamenilor, locațiilor, serviciilor și produselor pentru a aduna și
analiza infomația, astfel putând lua decizii mult îmbunătățite [10].

Top 10 industrii care investesc în senzori [doc word]:

1. Energie (33%) – Senzorii monitorizează continuu nivelul de monoxid de carbon din mine
pentru a îmbunătății siguranța la locul de muncă.
2. Putere (32%) – Se măsoară consumul de putere din 15 în 15 minute și furnizează feedback
consumatorilor de putere.
3. Automobile (31%) – Senzorii sunt folosiți pentru condusul hands-free, optimizarea
șabloanelor de trafic și sistemelor de evitare a accidentelor.
4. Industrie (25%) – O instalație de fabricare distribuie echipamente sarcinilor de monitorizare
și optimizare în mai multe puncte de control interconectate de la distanță.
5. Ospitalitate (22%) – Soneriile electrice scanează camerele de hotel cu senzori infraroșii
pentru a detecta căldura corpului, astfel încat personalul să poată face curățenie când
oaspeții vor părăsi camera.
6. Sănătate (20%) – Senzorii EKG lucrează împreună cu smartphone-urile pacienților să
monitorizeze si să transmită semnele vitale ale pacientului.
7. Achiziții (20%) – Senzorii de producție colectează informații din întregul lanț de
aprovizionare.
8. Mediu (18%) – În lumea jocurilor, companiile folosesc senzori de urmărire să transfere
mișcările utilizatorilor pe ecran și în acțiune.
9. Tehnologie (17%) – Producătorii de hardware continuă să inoveze, prin integrare, senzori de
măsurare a performanței si prezic nevoile actuale înainte ca ele să se întâmple.
10. Servicii financiare (13%) – Sistemele de navigație inteligente permit dispozitivelor instalate
în mașină să transmită date șoferilor. Aplicații ca recuperarea vehiculului furat și
înregistrarea datelor vehiculului pot minimiza atât direct cât și indirect costurile in timpul
riscului.

“The Internet of things” transformă afacerile in organizații autonome și capabile de decizie,

prevenind și ajustând potențialele probleme [10].
10
Concluzii

Internetul lucrurilor (IoT) va permite intrarea într-o nouă eră economică

pentru întregul glob. Perspectivele oferite de IoT nu se referă numai la simple
îmbunătăţiri ale proceselor şi modelelor economice existente, ci mai degrabă la
transformarea domeniului de aplicare a acestora.

Economia IoT va revoluţiona modul în care organizaţiile economice îşi

desfăşoară activităţile de producţie, funcţionare şi dezvoltare. Iar schimbarea se
întâmplă mai repede decât în orice revoluţie industrial anterioară.

În acelaşi timp, Internetul lucrurilor va produce provocări semnificative în

toate sectoarele şi pentru toate industriile. Deşi rezolvă probleme care au afectat
afacerile timp de zeci de ani, dacă nu chiar secole, va crea, însă, dileme procedurale şi
etice complet noi.

Temerile cu privire la confidenţialitatea datelor personale, securitatea

cibernetică, precum şi proprietatea şi responsabilitatea asupra produselor vor creşte
odată cu dezvoltarea de noi aplicaţii specifice Internetului lucrurilor.

Organizaţiile economice vor trebui să înceapă să implementeze tehnologia

IoT dacă doresc să supravieţuiască pe termen lung, însă de asemenea vor trebui să
pună în aplicare strategii care să răspundă numeroaselor riscuri asociate cu IoT.

11
BIBLIOGRAFIE

1.AIJAZ, A.; AGHVAMI, A. H. Cognitive Machine-to-Machine Communications for

Internet-of-Things: A Protocol Stack Perspective. În: IEEE Internet of Things
Journal, Vol. 2, no. 2, 2015, pp. 103-112.
2.BĂJENARU L., SAVU D., TOMESCU M. Internetul lucrurilor- o nouă
paradigmă a conectării în internet. În: Revista Română de Informatică și
Automatică, vol.27, nr.1, 2017, p.5-14
3.BASSI, A.; HORN, G.: Internet of Things in 2020: A Roadmap for the Future.
European Commission: Information Society and Media, 2008.
4.DÍAZ, M.; MARTÍN, C.; RUBIO, B. State-of-the-art, challenges, and open issues
in the integration of Internet of things and cloud computing. În: Journal of Network
and Computer Applications, Vol. 67, 2016, pp. 99-117.
5.GUBBI, J.; BUYYA, R.; MARUSIC, S.; PALANISWAMI, M. Internet of Things
(IoT): A vision, architectural elements, and future directions. În: Future Generation
Computer Systems, Volume 29, Issue 7, 2013, pp. 1645-1660
6.KARKOUCH, A.; MOUSANNIF, H.; AL MOATASSIME, H.; NOEL, T. Data
quality in Internet of Things: A state-of-the- art survey. În: Journal of Network and
Computer Applications, Vol. 73, 2016, pp. 57-81.
7.WEBER, R. H.; WEBER, R. Internet of Things. Legal Perspectives. Springer
Berlin Heidelberg., 2010. 135 p
8.http://www.aig.com/content/dam/aig/americanada/us/documents/business/casualty/

9.https://en.wikipedia.org/wiki/Internet_of_Things

10.http://smartiot.ro/noutati/viitorul-in-domeniul-internet-of-things-2/

11.http://www.telecomcircle.com/2016/05/internet-of-things-business-models/

12