Hans Christian Ørsted

Hans Christian Ørsted (14 august 1777, 9 martie 1851) a fos t un

fizician și chimist danez, care a influen țat filosofia post-kantiană și
progresul științei în secolul al XIX-lea. Este cunoscut pentru
descoperirea relației dintre electricitate și magnetism cunoscută ca
electromagnetism.

Biografie
S-a născut în oră șelul Rudkøbing, î n insula daneză Langeland. Hans
Christian Ørsted a început sa fie interesat de știință încă de mic,
când lucra pentru tatăl sau, care avea o farma cie. Mijloacele
materiale modeste ale p ărinților nu i-au permis să frecventeze
regulat școala. A fost nevoit sa î nvețe singur din diverse c ărți, uneori
și cu câte un profesor particular.

În 1793 î și începe studiile la Universitatea Copenhaga. Din 1815 pâ nă

la moarte a fost secretar al Societă ții Științifice Daneze. Î n 1817 era
numit profesor titular de fizic ă și membru al administrației din
Copenhaga.

În cercetarea științifică a continuat cu lucrări de chimie și a s tudiat

condensabilitatea gazelor și a lichidelor.

Hans Christian Ørsted a murit în 1851 și a fost î nmormântat în

Cimitirul Assistens din Copenhaga. În cinstea lui, numele său a fos t
dat unității de măsură pentru intensitatea c âmpului magnetic,
căreia î i corespunde, în vid, o induc ție magnetic ă de 1 gauss. Astăzi
Oerstedul este unitate tolerat ă pentru că în sistemul internațional
unitatea pentru intensitatea c âmpului magnetic este amperul pe
metru (A/m).

Electromagnetism
Prima legatură între magnetism și electrici tate este făcuta în 1820.
Pe când se pregătea pentru o conferin ță pe care urma să o țină, a
descoperit c ă acul magnetic al busolei devia de la nordul magnetic
ori de câte ori ac ționa întrerupătorul unui circuit electric alimentat
de la o pil ă voltaică.

Efectul magnetic al curentului electric

Întâmplarea l -a convins despre faptul că în jurul unui fir prin care

trece curent electric se creează un câmp magnetic care se
propagă uniform în toate direc țiile. Astfel a ajuns la concluzia c ă
există o legătură î ntre electricitate și magnetism. I nițial Ørsted nu a
putut da o explicație satisfăcătoare fenomenului și nici nu a
încercat să îl prezinte sub form ă matematică. După trei luni și-a
intensificat cercetările. Ul terior a scris despre c âmpul magnetic pe
care îl produce trecerea curentului electric printr -un conductor.

În 1820 a publicat lucrarea, în limba latină, denumită Experimente

referitoare la efectul curentului electric asupra acului magnetic, în
care reunea toate rezul tatele experimentelor sale și care au dus la
descoperirea acțiunii magnetice a curentului electric și, prin
aceasta, la descoperirea electromagnetismului. Aceast ă
descoperire i-a impulsionat pe Georg Simon Ohm, Andr é-Marie
Ampère și Michael Faraday î n realizarea marilor lor descoperiri și a
adus î n fizică un nou domeniu de cercetare —studiul fenomenelor
electromagnetice.

Pe baza descoperirii lui Hans Chris tian Oersted, Schweiger și

Poggendorf au realizat instrumente pentru m ăsurarea curentului
electric.

Aceas tă descoperire a lui Ørsted a r eprezentat un pas major către

conceptul unificat despre energie.