2018
Într-o toamnă aurie ca acum, veveriţa apornit să-şi caute provizii pentru iarnă. A căutat prin toată pădurea şi, într-o
bună zi, a dat peste un pom ciudat. Avea roada rotundă, tare, dar cu miezul gustos. Dăduse peste alun.
I-au plăcut alunele şi, fiinţă prevăzătoare, a cărat toată toamna, până şi-a umplut toată scorbura. Se bucura că dăduse
norocul peste dânsa. Făcea planuri să nu se mişte toată iarna din căsuţă.
Într-o bună dimineaţă, se zgârie la picior într-o coajă de alună. De unde? Că ea nici nu se atinsese de merindele
strânse. Cercetează: un sfert din alune - mâncate!
S-a mâniat veveriţa şi s-a pus la pândă să prindă hoţul. S-a ghemuit în fundul scorburii. Ce era? Ciocănitoarea, cum e
ea: sai ici, vâră-te colea, a dat de scorbură, în scorbură alune, şi...craţ-craţ-craţ! S-a pus pe mâncat. Din ziua aceea
venea în fiecare amiază să-şi ia prânzul... A sosit şi acum tot aşa grăbită, dar de-abia intră în scorbură şi veverita se şi
repezi asupra ei. Ciocănitoarea voi să o zbughească afară, dar veveriţa o prinse de coadă. Dă-i în sus, dă-i în jos, lăsă
coada în laba veveriţei şi...pe-aici ţi-i drumul!
Mai târziu, când i-a venit inima la loc şi s-a văzut fără coadă, s-a întors la veveriţă să se roage de dânsa. N-a mai
intrat în scorbura. A bătut cu ciocul :
Cioc! Cioc! Cioc! Dar veveriţa îşi mutase culcuşul. De atunci, mereu ciocăneşte la fiecare copac, dar nici că dă de
răspuns.
2)Ca să nu o mai pățească așa cum o mai pățise, veverița s-a gândit să :
a) strângă ghinde b) ascundă prune c) strângă alune d) cânte
3) Propoziția care răspunde la întrebarea Cine mâncase un sfert din alunele veveriței? este :
a) Veverița a strâns alune.
b) Ciocănitoarea a intrat în scorbura veveriței.
c) Ciocănitoarea mâncase un sfert din alunele veveriței.
d) Ciocănitoarea era hoțul.