Seminar 10

7. Solicitarea de forfecare. Solicitarea de strivire

7.1 Introducere
Presupunând însuşite modalităţile de estimare a variaţiei în lungul tronsoanelor a valorii eforturilor
secţionale, precum şi metodele de calcul a caracteristicilor geometrice ale secţiunii structurilor în discuţie,
se studiază algoritmii de calcul în ceea ce priveşte tratarea problemelor din Rezistenţa Materialelor din
punctul de vedere al solicitării de forfecare cu strivire (vezi curs 6, 7).

Obiectivul acestui seminar este de a descrie şi exemplifica metode de rezolvare a problemelor legate
de dimensionarea din diverse puncte de vedere, în cazul solicitării forfecare şi / sau strivire.

Vor fi dobândite competențe de stabilire și determinare cantitativă a valorilor corecte ale

caracteristicilor geometrice corespunzătoare schemei de calcul date, în scopul utilizării acestora în cadrul
treptelor ulterioare ale algoritmului general de rezolvare al unei probleme de Rezistența Materialelor.

Durata medie de studiu individual pentru această prezentare este de circa 90 de minute.

7.2 Exemple de calcul

7.2.1 Strivire / forfecare

Se cere verificarea piesei tip bulon din schema de calcul de mai jos, ştiind că materialul din care a fost
confecţionată piesa are următoarele caracteristici mecanice: a  80N /mm2 , astr  2a , af  0,8a .

fig.1

1
 Exemplu numeric: D  30mm, d  22 mm, t  8mm, P  30kN.

 verificare din punctul de vedere al solicitării de întindere – compresiune centrică

Solicitarea de întindere centrică apare la nivelul secţiunii transversale a tijei bulonului, astfel:

d2  22 2
Aef   A ef   380, 13mm 2 ; (10.1)
4 4

folosindu-se relaţia de verificare din condiţia de rezistenţă, se obţine:

kN N
P 30  10 3
ef   ef   78, 92 N /mm 2  a  80 N /mm 2 , (10.2)
A ef 380, 13

în concluzie, tija bulonului rezistă la întindere.

 verificare din punctul de vedere al solicitării de strivire

Solicitarea de strivire apare, în acest caz, la zona de contact dintre capul bulonului şi platbanda pe
care acesta se reazemă; în consecinţă, aria de strivire este de forma unui inel cu diametrul exterior D,
respectiv interior d (forma amprentei pe care ar lăsa-o bulonul pe platbandă prin strângere excesivă, de
exemplu), astfel:

 2
Astr 
4
 D  d2   Astr  4  302  222   326,73mm2 ; (10.3)

prin particularizare la solicitarea de strivire, relaţia (10.2) devine:

P 30  103
ef str   ef str   91, 81N /mm 2  a str  2  80 N /mm 2 , (10.4)
Astr 326,73

bulonul rezistă la strivire.

 verificare din punctul de vedere al solicitării de forfecare

În cazul de faţă, cedarea piesei tip bulon (şurub păsuit), prin solicitarea de forfecare ar surveni prin
smulgerea tijei bulonului din capul acestuia, aria de forfecare având forma ariei laterale a unui cilindru
de rază d/2 şi înălţime t, astfel:

Af  dt  Af   22  8  552,92 mm2 ; (10.5)

expresia de verificare (10.2) devine:

P 30  103
ef f   ef f   54, 26 N /mm 2  a f  0, 8  80 N /mm 2 , (10.6)
Af 552, 92

condiţia de rezistenţă fiind îndeplinită şi din acest punct de vedere.

Obs.
În cazul problemelor tip strivire / forfecare este de mare importanţă modelarea corectă a
mecanismului de cedare a piesei studiate în funcţie de punctul de vedere al solicitării parţiale.

2
7.2.2 Sistem de bare cu tirant, încărcat în planul său. Îmbinare cu nituri
Pentru cadrul cu trei articulaţii din figura de mai jos se cere verificarea tirantului şi dimensionarea
prinderii acestuia de guseu, prinderea fiind realizată cu nituri de diametru 17mm, aşezate pe două
rânduri (fig.2). Materialul utilizat are a  160N /mm2 , astr  2a , af  0,8a .

fig.2

Tirantul 2-4 este solicitat la întindere de către efortul axial N2-4, formula de verificare fiind:

N24
ef  ; (10.7)
A ef

efortul axial din tirant se calculează din relaţia de echilibru static:

M1  0; 20  3  1, 5  160  2  V4  2  0  V4  N2  4  205kN, (10.8)

iar aria efectivă a secţiunii tirantului are forma (secţiunea Q-Q):

Aef  2  80  14  2  17  14   1288mm 2 . (10.9)

Se verifică tirantul înlocuind (10.8) şi (10.9) în (10.7), astfel:

kN N
205  103
ef   159, 16 N /mm 2  a  160 N /mm 2 , (10.10)
1288

în concluzie, tirantul rezistă.

Rezistenţa unui nit la strivire (curs 7) se determină cu formula:

R str  dtmin a str  Rstr  17  min  2  14; 18  2  160  9,79  10 4 N, (10.11)

3
iar rezistenţa unui nit la forfecare (curs 7):

d2  17 2
Rf  n* a f  R f  2   0, 8  160  5, 81  10 4 N. (10.12)
4 4

Se calculează numărul necesar de nituri a îmbinării (curs 7), astfel:

kN  N
Nef 205  103
n nec   n nec   3, 53 nituri, (10.13)
min R str ; R f  5, 81  10 4

se adoptă n ef  4 nituri.

7.2.3 Sistem de bare cu tirant, încărcat în planul său. Îmbinare cu cordoane de sudură
Pentru sistemul cu tirant din figura de mai jos se cere verificarea tirantului şi a îmbinării sudate;
a  120N /mm2 , as  0,65 a , l ef  70mm.

fig.3

Se determină efortul din tirant şi aria efectivă a secţiunii transversale a acestuia:

M 5  0; 120  V3  2  80  1  0  V3  N 2  3  100 kN,

(10.14)
Aef  2  60  8  960 mm 2 ;

verificarea tirantului se face cu relaţia:

kN  N
N 100  10 3
ef  2  3  ef   104, 17 N /mm 2  a  120 N /mm 2 , (10.15)
A ef 960

tirantul îndeplinind condiţia de rezistenţă.

4
 Se calculează lungimea totală (globală) de calcul a cordonului de sudură (curs 7), astfel:

N2 3 100  103
l s nec   l s nec   228, 94 mm, (10.16)
a  a s 0,7  min 8; 12   0, 65  120

lungimea efectivă necesară a unui cordon lateral de sudură fiind (curs 7):

l s nec 228, 94
l nec   2 a  l nec   2  0,7  8  68, 43mm, (10.17)
4 4

valoare inferioară celei efective l ef  70mm. În concluzie, prinderea tirantului la guseu rezistă.

Temă de control

T1

Să se exprime valorile str , f pentru sistemul din figura de mai jos  P  800daN  :

fig.4

T2
Se cere verificarea prinderii tirantului din sistemul cu trei articulaţii din figura de mai jos; materialul
utilizat are a  180N /mm2 , a str  2a , a f  0,8a , prinderea fiind realizată cu un singur bulon cu
diametrul d  30mm (vezi figura de mai jos).

5
 fig.5

T3
Se cere dimensionarea prinderii profilului rectangular din figura de mai jos, prinderea fiind executată
cu cordoane laterale de sudură (sudură de colţ), a s  0,65a , calculul făcându-se la forţa capabilă a
elementelor de îmbinat. Materialul utilizat are a  180 N /mm2 .

fig.6

6
 Sugestii de rezolvare şi răspunsuri

T1
P 800  10
a str   a str   27,78 N /mm 2 ;
A str 2  12  12
P 800  10
a f   a f   20, 83 N /mm 2 .
Af 2  16  12

T2

A eftirant  2  90  18  30  18   2160 mm 2 ;
R str  30  24  2  180  2, 59  10 5 N;
  30 2
Rf  2   0, 8  180  2, 04  10 5 N;
4
N imb
cap  1  2, 04  10 5 N  N ef  2  10 5 N,

tirantul rezistă.

T3
2 2
tabel STAS cm  mm
A profil
ef  5, 59  10 2
 2  8  4  495 mm 2 ;
cap  A ef  a  N elem
cap  495  180  8, 91  10 N;
profil
N elem 4

cap  89 kN,
fie N elem
89  10 3
l nec   271, 67 mm;
0,7  4  0, 65  180
271, 67
l s nec   2  0,7  4  73, 52 mm,
4
adopt l ef  80mm.