COLEGIUL NAŢIONAL „SPIRU HARET”_______________________________MATEMATICĂ - INFORMATICĂ

Şiruri:

138. Teorema lui Weierstrass: Orice şir monoton şi mărginit este convergent.
139. Criteriul cleştelui:
Fie  an n ,  bn n ,  xn n şiruri de numere reale. Dacă an  xn  bn ,  n  n0 şi dacă
  lim
n 
an  lim bn  l  R , atunci
n 
lim xn  l .
n
140. Criteriul raportului:
an 1
Fie  an n cu an  0,   n . Presupunând că există lim  l atunci:
n  a
n

i) dacă l  1  lim an  0 ,
n

ii) dacă l  1  lim an   ,

n

iii) dacă l  1  nu ne putem pronunţa asupra limitei şirului  an n .

141. Criteriul Cesaro – Stolz:
Fie şirul  an n şi şirul bn n strict crescător şi nemărginit cu bn  0,   n . Dacă există
a a a a
lim n 1 n  l (finită sau infinită), atunci, există lim n şi în plus lim n  l .
n 1  bn
n  b n  b n  b
n n
142. Criteriul radicalului:
a
 
Fie  an n cu an  0,   n şi lim n 1  l , finită sau infinită. Atunci şirul n an are limită şi
n  a
n

lim n an  l .
n 

143. Limite remarcabile: Dacă lim xn  0 şi x n  0, n  N atunci:

n 
sin xn tg xn arcsin xn arctg xn
lim 1, lim  1, lim  1, lim 1,
n  xn n  x n  xn n  xn
n
1 ln 1  xn  a xn  1
lim 1  xn  xn  e , lim 1, lim  ln a , a  0, a  1 .
n  n  xn n  xn

Limite de funcţii:
144. Teoremă (Heine): Fie f : D  R, a  D ' şi l  R , atunci:

lim f  x   l dacă şi numai dacă  xn n  D \  a , cu lim xn  a  există lim f  xn  şi este

x a n n 

egală cu l.
145. Limite remarcabile:
1
sin x tg x arcsin x arctg x
lim  1, lim 1 , lim  1, lim 1, lim 1  x  x  e ,
x 0 x x 0 x x 0 x x 0 x x 0

ln 1  x  1  x  1
r
ax 1
x
 1
lim 1    e , lim  1 , lim  ln a , a  0, a  1 , lim r.
x 
 x x 0 x x 0 x x 0 x

PROFESOR ARHIRE FELIX 12

COLEGIUL NAŢIONAL „SPIRU HARET”_______________________________MATEMATICĂ - INFORMATICĂ
Permutări:

146. Perechea  i, j  , cu i, j 1, 2,, n , i  j , se numeşte inversiune a permutării   Sn dacă

 i     j  . Numărul de inversiuni se notează cu m   .
Ex: i j
1 2 3 4 
Pentru    
3 4 2 1 
 i    j

inversiune

m 
147. Semnul unei permutări   Sn este      1 .
148. permutare pară dacă     1
O permutare   Sn se numeşte
permutare impară dacă     1
149. Dacă  ,   S n , oarecare, atunci           

Matrice:

150. Orice matrice A  M 2 R  , verifică relaţia : A2  tr  A A  det  A I 2  O2 .

151. O matrice pătratică A, este inversabilă (nesingulară) dacă det  A  0 .
 a11 a12 a13   a11 a21 a31 
   
152. Dacă A   a 21 a 22 a 23  , atunci AT   a12 a22 a32  .
a a33  a a33 
 31 a32  13 a23
1
153. A1   A , unde A este formată din complemenţii algebrici ai elementelor matricei AT .
det A

Determinanţi:

154. Regula lui Sarrus (valabilă doar la determinanţi de ordin 3)

a11 a12 a13
a21 a22 a23  a11a22 a33  a21a32 a13  a31a12 a23  a13a22 a31  a23a32 a11  a33a12 a21
a31 a32 a33
a11 a12 a13
a21 a22 a23
155. Regula minorilor: (valabilă la determinanţi de orice ordin)
a11 a12 a13
11 a22 a23 1 2 a21 a23 1 3 a21 a22
a21 a22 a23  a11  1  a12  1  a13  1
a32 a33 a31 a33 a31 a32
a31 a32 a33
Proprietăţile determinanţilor
156. det AT  det A,   A M n C 
157. det   A   n det A ,   A M n C  ,     C 
158. det  A  B   det A  det B,   A, B M n C 
PROFESOR ARHIRE FELIX 13
COLEGIUL NAŢIONAL „SPIRU HARET”_______________________________MATEMATICĂ - INFORMATICĂ
159. Dacă la una din liniile (coloanele) unui determinant se adună o altă linie (coloană) înmulţită
eventual cu un număr , valoarea determinantului nu se schimbă.
a11 a12 a13 C C  mC a11  ma13 a12 a13
a21 a22 a23 
1 1 3

a21  ma23 a22 a23

a31 a32 a33 a31  ma33 a32 a33
160. Dacă într-un determinant inter-schimbăm două linii (coloane) valoarea determinantului se
înmulţeşte cu -1.
161. Un determinant poate fi scris ca sumă de alţi doi determinanţi:
A1  B1 A2  B2 A3  B3 A1 A2 A3 B1 B2 B3
a21 a22 a23  a21 a22 a23  a21 a22 a23
a31 a32 a33 a31 a32 a33 a31 a32 a33

Aplicaţii ale determinanţilor în geometrie:

162. Aria unui triunghi cu A(xA,yA), B(xB,yB), C(xC,yC) (în plan) este:
xA yA 1
1
S  xB yB 1
2
xC yC 1

163. Condiţia de coliniaritate a trei puncte A(xA,yA), B(xB,yB), C(xC,yC) în plan:

xA y A 1
xB y B 1  0
xC yC 1

Sisteme liniare:

164. Def. Fie A  M m,n C  ; un număr natural r  min m, n  se numeşte rangul matricei A dacă cel
puţin un determinant (minor) de ordin r este nenul, iar toţi minorii de ordin mai mare decât r
sunt nuli.

compatibil determinat
rang A  rang A rang A  rang A  numărul de necunoscute
165. Sistem
nedeterminat
incompatibil
rang A  rang A  numărul de necunoscute
rang A  rang A

PROFESOR ARHIRE FELIX 14

COLEGIUL NAŢIONAL „SPIRU HARET”_______________________________MATEMATICĂ - INFORMATICĂ
Asimptote:
166. Asimptotă verticală:
Gf
Dacă x0 este un punct de acumulare finit ce nu
aparţine domeniului unei funcţii f , în care
x0 lim f  x    sau lim f  x    atunci dreapta
x  x0 x  x0
x  x0 x  x0

x  x0 este asimptotă verticală pentru funcţia f.

167. Asimptotă orizontală:

Dacă lim f  x   a şi a este finit, atunci dreapta

x 

y  a este asimptotă orizontală spre  la graficul
funcţiei (analog spre  ).

168. Asimptotă oblică:

Dacă dreapta y  mx  n este asimptotă a

funcţiei f spre  atunci
 f  x
m  lim , n  lim  f  x   mx  .
x  x x 

(analog spre  )

Funcţii continue:
169. Teoremă: : Fie E  R, f : E  R, x0  E  E  , atunci f este continuă în x0 dacă şi numai dacă
 xlim
x
f x   f x0 .
0

170. Teorema lui Weierstrass de mărginire: Dacă f : a, b  R este o funcţie continuă, atunci:
a) f este mărginită, (   m, M R astfel încât m  f  x   M )
b) îşi atinge marginile (   x1, x2 a, b astfel încât f  x1   m, şi f  x2   M )
171. Teoremă: Dacă f : a, b  R este o funcţie continuă şi , f a  şi f b  au semne contrare, atunci
există c  a, b astfel încât f c   0.

PROFESOR ARHIRE FELIX 15

COLEGIUL NAŢIONAL „SPIRU HARET”_______________________________MATEMATICĂ - INFORMATICĂ
Funcţii derivabile:
172. Def. Fie f : D  R  R şi x0  D  D  . Spunem că f are derivată în punctul xo dacă există
f  x   f  x 0  not .
limita lim  f  x 0   R . ( f  x 0   este numită derivata funcţiei f în punctul x0.
x  x0 x  x0
173. Def. Funcţia f este derivabilă în punctul x0 dacă are derivată, f x0  , iar aceasta este un număr
real (finit).
174. Ecuaţia tangentei la graficul unei funcţii, f, într-un punct M x0 , f x0  este:

y  f x0   f x0 x  x0 

175. Teorema: Dacă funcţia f : I  R , I interval, este derivabilă în x0  I atunci f este continuă în xo

176. Punctul M x0 , f x0  se numeşte punct de întoarcere pentru Gf dacă:

. f sx0 , f d x0    , şi f sx0   f d x0  .

f s  x0    f s  x0   
Ex:
f d  x0    f d  x0   

f  x0  f  x0 

x0 x0

177. Punctul M x0 , f x0  se numeşte punct unghiular dacă f sx0   f d x0  şi cel puţin una dintre
ele este finită..
f s  x0   0 f s  x0   0
Ex:
f d  x0    f d  x0   0

f  x0  f  x0 

x0 x0

PROFESOR ARHIRE FELIX 16

COLEGIUL NAŢIONAL „SPIRU HARET”_______________________________MATEMATICĂ - INFORMATICĂ
178. Punctul M x0 , f x0  se numeşte punct de inflexiune dacă:
i) f este continuă în xo, iar f sx0   f d x0    ,
f s  x0    f s  x0   
Ex:
f d  x0    f d  x0   

f  x0  f  x0 

x0 x0

sau
ii) f : I  R de două ori derivabilă pe I, f  x0   0 , iar pentru
x  I , x  x0 , f x   0 şi pentru x  I , x  x0 , f x   0 sau invers
Ex: f   x   0 , x  x0 f   x   0 , x  x0

f   x   0 , x  x0 f   x   0 , x  x0

f  x0 

x0

179. Operaţii cu funcţii derivabile: Fie f, g derivabile pe D, atunci:

 f  g   f   g  ; c  f   c  f  , c-o constantă reală;

 f  f   g  f  g
 f  g  f   g  f  g ;    , g x   0, x  D .
g g2

180. Derivabilitatea funcţiei compuse: Dacă f : D  E şi g : E  R sunt derivabile atunci funcţia


compusă g  f : D  R este derivabilă şi g  f  x   g  f x   f x , x  D .

181. Derivabilitatea funcţiei inverse: Fie I , J  R două intervale şi f : I  J o funcţie strict

monotonă cu f I   J . Dacă f este derivabilă în x0  I şi f  x0   0 , atunci funcţia inversă

f 1 : J  I este derivabilă în y 0  f x0  şi  f 1   y 0  
1
f  x0 

PROFESOR ARHIRE FELIX 17

COLEGIUL NAŢIONAL „SPIRU HARET”_______________________________MATEMATICĂ - INFORMATICĂ

182. Derivatele funcţiilor elementare (definite pe domeniul maxim de derivabilitate):

c   0, c - constant
x  1

183. x     x  1
,   R

184.  x   2 1 x
   a
185. a x

 ln a, a  0, a  1 , caz particular e x  e x .
x
 
  1
186. log a x   , a  0, a  1, caz particular ln x   .
1
x  ln a x

187. sin x   cos x
cos x    sin x

188. tgx 
1
cos2 x
ctgx   12
sin x

189 . arcsin x  
1
1 x2
arccos x    1
1 x2

190 arctgx  1
1 x2
arcctgx   1 2
1 x
191 Formula lui Leibniz: Fie f , g : D  R de n ori derivabile, atunci

 f  g n  Cn0 f n g 0  Cn1 f n1 g 1  Cn0 f n2 g 2  ... Cnn f 0 g n .
192 Teorema lui Fermat Fie I  R un interval şi f : I  R o funcţie derivabilă într-un punct de
extrem local xo din interiorul intervalului I ( x0  I şi nu este capăt al intervalului); atunci
f  x 0   0 .
193. Teorema lui Rolle: Fie f : a, b  R o funcţie cu următoarele proprietăţi:
i) f este continuă pe a, b ,
ii) f este derivabilă pe a, b  ,
iii) f a   f b .
Atunci: c  a, b  astfel încât f c   0
194. Consecinţele teoremei lui Rolle:
C. 1. Între două zerouri consecutive ale funcţiei se află cel puţin un zero al derivatei.
C. 2. Între două zerouri consecutive ale derivatei se află cel mult un zero al funcţiei.

PROFESOR ARHIRE FELIX 18

COLEGIUL NAŢIONAL „SPIRU HARET”_______________________________MATEMATICĂ - INFORMATICĂ

195. Teorema lui Lagrange: Fie f : a, b  R o funcţie cu următoarele proprietăţi:

i) f este continuă pe a, b ,
ii) f este derivabilă pe a, b  .
f b   f a 
Atunci: c  a, b  astfel încât  f c .
ba
196. Consecinţa 1. (funcţia constantă)
Fie I  R un interval şi fie f , g : I  R două funcţii derivabile, atunci:
a) Funcţia f este constantă dacă şi numai dacă f x   0, x  I
b) Funcţiile f şi g diferă printr-o constantă (adică c  R astfel încât
f x   g x   c, x  I ) dacă şi numai dacă f x   g x , x  I .
197 Consecinţa 2. (monotonia funcţiilor derivabile)
Fie I  R un interval şi fie f : I  R două funcţie derivabilă, atunci
a) f este crescătoare dacă şi numai dacă f   x   0,  x  I
b) f este descrescătoare dacă şi numai dacă f   x   0,  x  I .
Ex:
x x0
f   x + + + + + + + + + + + + + + + + + 0- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
f  x f  x0 
198. O funcţie f : I  R este a) convexă pe I („ţine apa”) dacă f   x   0,   x  I .

++

b) concavă pe I („nu ţine apa”) dacă f   x   0,   x  I

PROFESOR ARHIRE FELIX 19