Probleme pentru pregǎtirea gradului didactic II

1. Realizaţi un program care afişează primele n puteri ale lui 2, care aparţin
intervalului [a,b]; n,a,b fiind citiţi de la tastatură.
Exemplu: dacă n=3 şi a=5, b=100 se va afişa 8, 16 şi 32.

2. Citeşte o secvenţă de numere naturale nenule (terminată cu 0) şi determină

numărul cifrelor 0 în care se termină numărul produs al numerelor citite.
Exemplu: produsul secvenţei 16,25,75,144 se termină în 4 de 0.

3. Determinaţi toate numerele naturale mai mici decât un numar natural nenul
dat n şi care sunt relativ prime cu n.
Exemplu: n=15 avem secvenţa 1,2,4,7,8,11,13,14.

4. Găseşte (cu ajutorul unui program) cel mai mic număr m din şirul lui
Fibonacci definit de
f[0]=f[1]=1, f[n]=f[n-1]+f[n-2], pentru n2,
mai mare decât numărul natural n dat, deci există k astfel ca f[k]=m şi
mn.
Exemplu: dacă n=30 atunci k=10 si f(10)=34.

5. Oglinditul unui număr natural este numărul obţinut prin scrierea cifrelor
în ordine inversă. Pentru un n dat calculaţi oglinditul său.
Exemplu: oglindit(237) = 732

6. Se dă un număr natural n, citit de la tastatură. Să se afle mulţimea

cifrelor sale şi vectorul apariţiilor cifrelor.
Exemplu: dacă n=32132 se obţin mulţimea cifrelor {1,2,3} cu apariţiile(1,2,2)

7. Se dă nN*. Să se scrie un program care să genereze toate perechile (x,y)

cu proprietăţile:
a) 0  x  y cu x,y  N
b) x2 + y2 =n
Exemplu: dacă n=12 nu există astfel de perchi
dacă n=130 avem (3,11) (7,9)
dacă n=10625 avem (4,103) (25,100) (40 95) (52,89) (65,80)

8. Să se scrie un program care, pentru un întreg pozitiv n dat, să determine

câte numere zN, 1zn, nu sunt divizibile nici cu 3 şi nici cu 5.
Exemplu: dacă n=20 se obţine secvenţa (1,2,4,7,8,11,13,14,16,17,19)

9. Să se scrie un program care determină toate numerele perfecte mai mici

decât un număr n dat. (Un număr se numeşte perfect dacă este egal cu suma
divizorilor săi mai mici decât el; exemplu 6=1+2+3).
Exemplu: dacă n=30 se vor afişa 6 şi 28.

10. Să se scrie un program care, pentru un număr natural a dat, determină cel
mai mic număr natural b cu proprietatea că a*b este atât pătrat perfect
cât şi cub perfect.
Exemplu: dacă a=18=2*32 atunci b=25*34=32*81=2592; a*b=46656=2162=363

11. Să se găsească toate tripletele de numere întregi a,b,c astfel ca:

1 a,b,c să fie măsurile laturilor unui triunghi;
2 aria triunghiului să fie un număr întreg;
3 a,b,c  n, n fiind dat.
Exemplu: dacă n=10 se obţin tripletele (3,4,5) (5,5,6)(5,5,8) şi (6,8,10).

12.Determinaţi toate reprezentările posibile ale unui număr natural n, citit

de la tastatură ca sumă de numere naturale consecutive.
Exemplu: pentru n=15 (1,2,3,4,5) (4,5,6) (7,8).

13.Dându-se numărul natural n, determinaţi toate descompunerile sale

distincte în sumă (termenii să fie distincţi) de numere prime.
Exemplu: n=26 avem descompunerile (7,19) (2,5,19) (2,7,17) (3,5,7,11)
14.Fie n un număr natural dat. Calculaţi (cu ajutorul unui program C/C++)
produsul p al tuturor divizorilor proprii ai lui n.
Exemplu: dacă n=18 atunci divizorii proprii sunt {2,3,6,9} şi produsul

15.Realizaţi un program care descompune în factori primi un număr natural

nenul dat n.
Exemplu: Dacă n=600 şi n=23*3*52 avem vectorul factorilor (2,3,5) şi vectorul
exponenţilor factorilor (3,1,2).

16. O mulţime de numere întregi se poate reprezenta ca un vector: prima

componentă indică numărul de elemente iar celelalte componente sunt
elementele mulţimii. De exemplu A = {1,2,3,5,7,8} se reprezintă sub forma
(6,1,2,3,5,7,8).
Scrieţi două suprograme /proceduri / funcţii Pascal sau C/C++ care operează
cu mulţimi reprezentate ca mai sus şi determină:
a) reuniunea a două mulţimi.
b) apartenenţa unui element la o mulţime.
Scrieţi un program principal care foloseşte subprogramele de mai sus,
citeşte două mulţimi şi un număr întreg. După citire afişează reuniunea
mulţimilor şi tipăreşte "DA" sau "NU" după cum întregul aparţine/sau nu
aparţine primei mulţimi.

17. Fie A şi B două mulţimi de numere întregi fiecare dată ca o secvenţă, unde
prima componentă semnifică cardinalul mulţimii. Exemplu: mulţimea A =
{1,2,3,5,7,8} se dă sub forma (6,1,2,3,5,7,8). Realizaţi subprograme care să
determine:
a) intersecţia celor două mulţimi.
b) diferenţa celor două mulţimi.
Scrieţi un program principal care să citească două mulţimi şi să afişeze
intersecţia şi diferenţa lor sub forma mai sus menţionată şi apelând
subprogramele de la punctul a) şi b). (Program Pascal sau C++).

18. Se dă o secvenţă de numere întregi, să se determine cea mai lungǎ

subsecvenţă de numere pare.
O subsecvenţă se poate da prin indicele de început şi indicele de sfârşit.
Exemple:
a) X=[1,22,4,6,4,1,3,2,4,4,1,3,4,4,6,8,10,1,3]
există 3 subsecvenţe: (2,5) (8,10) (13,17) => secvenţa
maximă este (13,17)
b) X=[1,3,31,31,5,17,5] => nu există nici o subsecvenţă cu proprietatea
cerută deci (1,0)

19. Se dă o secvenţă de numere naturale, să se aranjeze valorile în 3 clase de

echivalenţă: la început numerele divizibile cu 3, apoi cele care dau restul
1 la împărţirea cu 3 şi la sfârşit numerele care dau dau restul 2 la
împărţirea cu 3, fără a folosi tablouri intermediare şi fără a folosi
sortarea.
Exemple:
S=[3,2,1] => S=[3,1,2]
S=[4,2,10,9,1,3,2,4,8,2013,2014] => S=[9,3,2013,4,10,1,4,2014,2,2,8]

20. Se dă o secvenţă de numere întregi, să se determine mulţimea valorilor

sale, fără a folosi tablouri
intermediare.
Exemple:
S=[4,2,4,1,1,3,2,4] => S=[4,2,1,3]
S=[1,1,1,1,1,1,1,1] => S=[1]

21. Un număr natural este palindrom, dacă are aceaşi valoare citit şi de la
stânga şi de la dreapta (exemple: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9
11,22,33,44,55,66,77,88,99,101,111,121,131,etc).
a) Scrieţi un subprogram pentru a verifica dacă un număr natural cu cel
mult nouă cifre este palindrom sau nu.
b) Realizaţi un program care calculează media aritmetică a tuturor
numerelor palindrom din intervalul [a,b], a, b daţi, apelând subprogramul
 de la punctul a). Exemplu: dacă a=8 şi b=13 se va afişa 9.33. (Program
Pascal sau C++).

22. Pentru un număr natural n dat găsiţi numărul natural maxim Max şi numărul
minim Min format cu aceleaşi cifre.
Exemplu n=36508, Max=86530 iar Min=30568.

23. Numerele n1 şi n2 se numesc asemenea dacă scrierile lor în baza 10 conţin

aceleaşi cifre (ex. 2113 şi 323121). Determinaţi dacă două numere naturale
date sunt asemenea.

24. Tipariţi un număr n precizat de termeni din şirul

1, 2,3, 4,2,5,6,2,3,7, 8, 2,4, 9,3,10, 2,5, ...

obţinut din şirul numerelor naturale astfel:

numărul prim p este lăsat pe loc, iar numărul compus c este înlocuit prin c
urmat de toţi divizorii săi proprii (exceptie 1 şi el inşuşi).

25. Tipariţi un număr n precizat de termeni din şirul

1, 2,1, 3,2,1, 4,2,2, 5,4,3,2,1, 6,2,2,3,3,3, 7,6, ...

obţinut din şirul numerelor naturale prin înlocuirea fiecărui număr

natural n printr-un grup de numere astfel:
numărul prim p este inlocuit prin numerele p,p-1,...3,2,1, iar numărul
compus c este înlocuit prin c urmat de toţi factorii săi proprii, un factor
d repetandu-se de d ori.

26. Se dă un şir de numere întregi s de dimensiune n. Să se conceapă un program

care determină valoarea minimă şi poziţiile sale: i1, i2,...ik precum şi
valoarea maximă şi poziţiile sale j1,j2,,,jl. Indicii se vor reţine în două
tablouri distincte, care se vor obţine printr-o singură parcurgere a
şirului iniţial s.

27. Realizaţi un program care citeşte de la tastatura n numere naturale şi

Determină numărul concatenat din numerele prime.
Exemplu: dacă n=5 şi numerele sunt: 4,5,7,10,11 se va obţine 5711.

28. Se citesc de la tastaură n numere naturale. Afişaţi toate tripletele de

valori care pot reprezenta laturile unui triunghi.
Exemplu: dacă n=5 şi valorile 10, 3, 4, 5, 7 se vor afişa
(10,4,7), (10,5,7), (3,4,5), (3,5,7) (4,5,7).

29. Dându-se numărul natural n, determinaţi toate descompunerile sale distincte

în sumă (termenii să fie distincţi) de numere prime.
Exemplu: n=26 avem descompunerile
(3,23) (7,19) (2,5,19) (2,7,17) (3,5,7,11).

30. Se dă nN*. Să se scrie un program care să genereze toate perechile (x,y)

cu proprietăţile:
a) 0  x  y cu x,y  N
b) x2 + y2 =n

Exemplu: dacă n=12 nu există astfel de perchi

dacă n=130 avem: (3,11) (7,9).
dacă n=10625 avem: (4,103) (25,100) (40 95) (52,89) (65,80).

31. Să se afişeze toate tripletele de numere pitagorice mai mici decât n, dat.
Un triplet de numere pitagorice este (a,b,c) cu proprietatea: a2+b2=c2. Se
vor afişa tripletele pitagorice astfel că a<b<cn.
Exemplu: dacă n=20 se obţin tripletele pitagorice următoare:
(3,4,5) (5,12,13), (6,8,10), (8,15,17), (9,12,15) şi (12,16,20).