Sunteți pe pagina 1din 16

1.

1 ISTORICUL BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI

1.1.Aparitia bursei in Romania – scurt istoric Formatted: List Paragraph, Outline numbered + Level: 2 +
Numbering Style: 1, 2, 3, … + Start at: 1 + Alignment: Left +
Aligned at: 0" + Indent at: 0.25"
Formatted: List Paragraph, Indent: Left: 0.25"
Începuturile pieţelor bursiere de mărfuri şi valori în ţara noastră pot fi situate pe la mijlocul
secolului trecut.
Odată cu Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb şi mijlocitorilor de mărfuri, din 1
iunie 1881, se poate însă vorbi despre o organizare mai temeinică a burselor din vechiul regat.
Legea din 1881 tradusă şi adaptată după legislaţia franceză – se referă atât la bursele de valori,
cât şi la cele de mărfuri. Conform prevederilor ei, bursele se înfiinţau prin Decret Regal, la
propunerea Ministerului Agriculturii şi Comerţului şi numai în oraşele în care Camerele de
Comerţ şi Industrie dispuneau de mijloace pentru întreţinerea localului şi a personalului lor.
Deschiderea Bursei din Bucureşti a avut loc şa 1 decembrie 1882, iar peste o săptămână a apărut
şi cota bursei, publicată în Monitorul Oficial. Volumul tranzacţiilor era însă redus, iar cota
oficială dispare în câteva zile, deoarece samsarii, intermediarii şi unele bănci preferau să lucreze
în afara cotei, direct cu clienţii.
Legea asupra burselor de comerţ din 9 mai 1904 aduce o nouă organizare a burselor de comerţ în
vechiul regat, organizare a cărei necesitate a fost determinată de rezultatele puţin satisfăcătoare
ale legii din 1881. La baza reformei burselor de comerţ din 1904 a fost pus principiul libertăţii
tranzacţiilor în materie de bursă. Pentru aplicarea lui a fost creat în cadrul bursei un organ nou,
pe lângă cel al mijloacelor oficiali şi anume corporaţiunea bursei.
Dacă în baza legii din 1881 operaţiunile de bursă nu puteau fi făcute direct, ci numai prin
intermediul mijlocitorilor oficiali, prin legea din 1904 se acordă dreptul de a efectua asemenea
operaţiuni direct între ei membrilor corporaţiuni bursei, însă doar pentru operaţiunile pe cont
propriu, nu şi pentru cele de intermediere.
Activitatea bursei este a fost afectată de evenimentele social-politic ale vremii: în timpul
răscoalei din 1907, cursul unor valori marchează a inregistrat o scădere; războiul balcanic din
1912-1913 duce a dus la pierderi masive de curs, recuperate însă ulterior; în timpul primului
război mondial bursa rămâne închisă.
În octombrie 1918 bursa se redeschide şi cunoaşte o activitate deosebit de intensă: cursurile sunt
în continuă creştere; localul bursei devine neîncăpător, „o psihoză atrăgea lumea spre speculă”.
Întreaga perioadă 1919-1915 a fost caracterizată pentru o „piaţă a taurului”, creşterea fiind
impulsionată, pe rând, de diferitele categorii de valorii: la început acţiunile societăţilor de
transport, apoi cele bancare şi ale societăţilor de asigurare. Din 1926 scăderile încep să reapară la
acţiuni, mai întâi lente, apoi precipitate. Celor şapte ani de piaţă în creştere le urmează alţi şapte
ani de scăderi dezastroase. De la o bursă în plină fierbere se ajunge la un număr de operatori ce
„puteau fi lesne număraţi”.
În 1929 se votează o nouă lege bursieră, aceasta fiind necesară, înainte de toate, pentru a asigura
adaptarea cadrului legislativ la noile realităţi rezultate în urma Mari Uniri. Legea din 1929, care a
unificat legislaţia bursieră, a adus şi o serie de modificări de concepţie şi soluţie juridică, impuse
de cerinţele dezvoltării activităţi bursiere în ţara noastră. În primul rând, a fost mai bine definit
statutul burselor, acestea fiind declarate instituţii publice, beneficiind de personalitate juridică şi
autonomie, ele fiind puse sub supravegherea şi controlul Ministerului de Industrie şi Comerţ. O
inovaţie importantă o constituie separarea burselor de mărfuri.
La bursa din Bucureşti se negociau acţiuni şi efecte în operaţiuni „pe bani gata”. Legea din 1929
defineşte operaţiunile „pe bani gata” ca fiind toate negocierile care se lichidează în ziua în care
au fost încheiate, sau cel mai târziu a doua zi şi pentru care părţile au depus, odată cu ordinul de
negociere, numerarul sau efectele.
In perioada comunista, tranzactiile bursiere au fost anulate si bursa desfiintata
Bursa de Valori Bucuresti s-a infiintat in 1994 ca institutie de interes public
............................
1.2 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A BURSEI DE VALORI
BUCUREŞTI nu ne intereseaza
Bursa de Valori Bucureşti este o entitate cu regim de autoconducere sub reglementarea Comisiei
Naţionale a Valorilor Mobiliare ASF.

ORGANIZAREA BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI


Formarea şi dezvoltarea pieţei de capital în România şi constituirea bursei de valori reprezintă
componentele esenţiale ale procesului de restructurare a sistemului economic în ţara noastră şi de
creare a mecanismelor şi instituţiilor specifice unei economii de piaţă. România se află în stadiul
incipient al acestui proces, manifestându-se un decalaj semnificativ între proiectele de reformă,
măsurile întreprinse în domeniul economiei reale şi realizările concrete din domeniul pieţei de
capital (G, 2007)
DEFINIREA CADRULUI JURIDIC ŞI INSTITUŢIONAL – de reformulat
Atentie legea 52/1994 a fost abrogata. Daca o prezinti, folosesti timpul trecut
In prezent – legea 297/2004
Intra si pe site-u; ASF (care inlocuieste CNVM)
Legea 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori stabileşte cadrul juridic general al
pieţei de capital şi instituie autoritatea pieţei – Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare
(CNVM). Odată cu promulgarea legii, reglementările cuprinse în actele normative anterioare
sunt adaptate, actualizate şi integrate într-un sistem unitar.
Legea optează pentru expresia valorimobiliare, ca echivalent al termenului englezesc securities,
şi introduce noţiunea de intermediere de valori mobiliare, care cuprinde mai multe tipuri de
operaţiuni: intermediere (brokeraj), comerţ cu titluri (dealing), garantare de plasament, gestiune
de portofolii individuale. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, autoritate administrativă
autonomă cu personalitate juridică, are drept misiune de a favoriza buna funcţionare a pieţei
valorilor mobiliare, în condiţii de deplină transparenţă, şi de a asigura protecţia intereselor
investitorilor. Ea adoptă norme şi îndeplineşte acte individuale (decizii, ordonanţe, atestate şi
avize) în vederea dezvoltării, completării, precizării şi adaptării cadrului juridico-instituţional în
acest domeniu.
Legea 52/1994 adoptă principiul separării, precizând că intermedierea de valori mobiliare se
desfăşoară exclusiv de către intermediari autorizaţi de CNVM, respectiv Societăţile de Valori
Mobiliare (SVM), iar societăţile bancare şi alte instituţii de credit supuse supravegherii Băncii
Naţionale a României nu pot efectua şi nici nu pot face intermediere de valori mobiliare pe cont
propriu şi nici în contul terţilor. Pentru obţinerea autorizaţiei din partea CNVM, societăţile de
valori mobiliare trebuie să îndeplinească anumite condiţii şi să răspundă unor norme de conduită
specifice. (G C. , 2009)
Membrii Asociaţiei Bursei sunt societăţi de valori mobiliare care solicită şi primesc din partea
CNVMautorizaţia de negociere la Bursa de Valori Bucureşti. Calitatea de membru al Asociaţiei
Bursei este dobândită la data înscrierii în Registrul de Asociaţi al Asociaţiei Bursei. În
desfăşurarea activităţii lor, membrii Asociaţiei Bursei vor respecta principiile şi normele
prevăzute de Codul de Etică şi Conduită, adoptat de Asociaţia Bursei.
Membrii Asociaţiei Bursei vor furniza clienţilor informaţii certe corecte şi suficiente asupra
pieţei bursiere, precum şi asupra tranzacţiilor efectuate în numele cestora în cadrul Bursei şi vor
efectua controlul intern al activităţii pe care o desfăşoară în conformitate cu prevederile legale în
vigoare şi procedurile stabilite de Bursă în acest sens. De asemenea ei nu au dreptul să valorifice
informaţiile confidenţiale şi să le facă publice ori să faciliteze publicarea lor în avantaj propriu
sau pentru terţi şi vor elabora materiale informative destinate informării clienţilor în care vor
enunţa principiile ce stau la baza desfăşurării activităţii lor şi vor prezenta metodologia de lucru
cu clienţii. Aceste materiale vor fi puse la dispoziţia clienţilor spre informare.
Fluxul documentelor utilizate de societatea de valori mobiliare în relaţia cu utilizatorul include
următoarele etape:
1. Contractarea unei Societăţi de Valori Mobiliare de către client prin agentul pentru valori
mobiliare, în vederea deschiderii unui cont şi înmânarea unei copii a titlului de contract
care să încheie între SVM şi client, pentru a fi însuşit de către client în situaţia încheierii
lui.
2. Încheierea contractului şi negocierea comisionului.
3. Completarea şi semnarea cererii de deschidere de cont ca urmare a unei discuţii prin care
agentul şi-a însuşit foarte clar intenţiile clientului în ceea ce priveşte tranzacţiile sale
viitoare. Aprobarea cererii de deschidere de cont a clientului de către conducerea SVM.
4. Completarea şi semnarea unui ordin de vânzare/cumpărare de către client şi agentul de
valori mobiliare după consultarea acestuia din urmă. Acceptarea ordinului va fi
condiţionată de existenţa
5. Transmiterea confirmării tranzacţiei de către SVM pe adres indicată de client. Acest
document specifică toate detaliile executării ordinului, inclusiv valoarea comisionului.
6. La sfârşitul lunii, SVM va expedia clientului un extras de cont lunar, document care
conţine situaţia contului în numerar şi a celui în valori mobiliare, inclusiv o evaluare a
portofoliului de titluri la preţul de piaţă.
Organizarea pieţei secundare
Legea 25/1994 adoptă formula bursei de valori ca instituţie publică, care urmează să fie înfiinţată
prin decizia CNVM, având drept membri cel puţin cinci societăţi de valori mobiliare autorizate
să lucreze în bursă. Supravegherea şi controlul investiţiei se exercită de către un Comisar
General, numit de CNVM, iar personalul angajat de bursă are statutul legal al funcţionarilor
publici. Procesul de constituire a Bursei de Valori Bucureşti a presupus parcurgerea următoarelor
etape:
Publicarea legii în Monitorul Oficial;
Intrarea în vigoare a legii;
Numirea membrilor CNVM de către Parlamentul României;
Acordul Adunării Generale Extraordinare şi al Consiliului de
Administraţie privind solicitarea autorizării de negociere în cadrul BVB;
Depunerea cererilor pentru autorizarea a cel puţin doi agenţi pentru valori
mobiliare;
Cererea individuală de acordare a autorizaţiei de negociere în BVB a
fiecărei societăţi de valori mobiliare;
Cererea comună adresată către CNVM de către cel puţin cinci societăţi de
valori mobiliare autorizate să negocieze în bursă, prin care se solicită
înfiinţarea Bursei de Valori Bucureşti;
Acordarea autorizaţiei de negociere în BVB a societăţilor de valori
mobiliare solicitante;
CNVM emite decizia de înfiinţare a Bursei: se stabileşte sediul Bursei, se
atribuie localul de funcţionare, se efectuează mijloacele iniţiale pentru
constituire, se fixează termene pentru formarea organelor de conducere şi
administrare, se numeşte Comisarul General al Bursei;
Şedinţa de constituire a Asociaţiei Bursei, în care se realizează aprobarea
Statutului Asociaţiei Bursei, alegerea membrilor Comitetului Bursei,
adoptarea Codului de Etică şi Conduită al membrilor;
Transmiterea către CNVM a hotărârii Adunării Constitutive a Asociaţiei
Bursei în vederea aprobării persoanelor şi documentelor adoptate în cadrul
primei şedinţe de constituire;
Validarea de către CNVM a membrilor Comitetului Asociaţiei Bursei şi
adoptarea Statutului Asociaţiei Bursei;
Şedinţa Comitetului Bursei, în care se aleg Preşedintele şi Vicepreşedinţii
Comitetului Bursei, se numeşte Directorul General al Bursei şi Directorul
General Adjunct;
Transmiterea propunerilor către CNVM privind Directorul General şi
Directorul General Adjunct, numiţi de Comitetul Bursei;
Confirmarea de către CNVM a Directorului General şi a Directorului
General Adjunct;
Comitetul Bursei
ScopulComitetuluiBurseiesteconducereaunitară, ordonatăşieficientă a Bursei.
ComponenţeleComitetuluiBurseisunt:

 NumeşteşidemiteDirectorul General al Bursei;

 AdoptăşimodificăRegulamentul de OrganizareşiFuncţionare;
 Stabileşte nivelurile şi plafoanele comisioanelor şi tarifelor;
 Veghează la respectarea dispoziţiilor legii, a reglementărilor CNVM şi a
regulamentelor Bursei de către membrii şi agenţii lor şi de către întreg personalul
Bursei, dispunând măsurile corespunzătoare.

Comisiile Speciale
Scopul funcţionării Comisiilor Speciale este maximizarea eficienţei activităţii Comitetului Bursei
prin constituirea unor comisii restrânse, specializate pe principalele activităţi ale Bursei, care
funcţionează pe baza competenţelor delegate de către Comitetul Bursei. Se organizează trei
comisii: Comisia de Etică, Conduită şi Supraveghere a Activităţii Membrilor; Comisia de
Înscriere la Cotă; Comisia de Tranzacţionare. Fiecare comisie specială va fi formată din cinci
membri: membri ai Comitetului Bursei, persoane desemnate de societăţile membre
nereprezentate în Comitetul Bursei şi personalul bursei. (M, 2008)
1.3 STRUCTURA FUNCŢIONALĂ A BURSEI DE VALORI
BUCUREŞTI
Atentie – trebuie sa descarci COD BVB Operataor piata 2016
Ce ai prezentat tu , nu mai este valabil
În vedere înscrierii, promovării, menţinerii, suspendării şi retragerii de la Cota Bursei, emitenţii
valorilor mobiliare vor respecta atât legislaţia în vigoare, cât şi regulamentele şi procedurile
specifice, stabilite de către Bursă. Cota Bursei de Valori Bucureşti este structurată pe
următoarele sectoare: (D, 2008)
 Sectorulvalorilormobiliareemise de persoanejuridiceromâne;
 Sectorulobligaţiunilorşi a altorvalorimobiliareemise de stat, judeţe, comune, de
autorităţile ale administraţieipublicecentraleşi locale;
 Sectorul internaţional.
Pentru înscrierea la Cota Bursei în cadrul sectorului valorilor mobiliare emise de persoane
juridice române se poate opta una din cele două categorii în care acesta este organizat: categoria
II (de bază) şi categoria I.
În vederea înscrierii la cota Bursei, emitentul va face dovada înregistrării respectivelor valori
mobiliare la Oficiul de Evidenţă al Valorilor Mobiliare, organizat de cătreComisiaNaţională a
ValorilorMobiliare. Valorilormobiliareînscrise la cotătrebuiesă fie liber transferabile.
Înscriereavalorilormobiliare la cotă se va face
pentruvalorimobiliareevidenţiateprinînscriereîncontşipentruceleemiseînformăfizică conform
procedurilorBursei. Plata comisioanelor de înscriere la cotă se v face de
cătreemitentînconformitate cu prevederileBursei. Emitentulvanumi o persoană care
vamenţinelegăturapermanentă cu Bursa.
Pentru înscrierea şi promovarea valorilor mobiliare în categoria I. emitentul trebuie să-şi fi
desfăşurat activitatea în ultimii 3 ani şi să fi obţinut profit net în ultimii 2 ani. Înscrierea la Cota
Bursei a acţiunilor se realizează pentru societăţile care îndeplinesc condiţia ca cel puţin 15% din
numărul acţiunilor emise şi aflate în circulaţie să fie deţinute de cel puţin 600 de acţionari,
excluzând persoanele implicate şi angajaţii emitentului. Fiecare dintre aceşti 600 de acţionari
trebuie să deţină un număr de acţiuni a căror valoare totală minimă să fie 300.000 de lei.
Procentul de 15% menţionat mai sus trebuie să reprezinte minim 75.000 de acţiuni. (Anghelache,
2010)
 Înscrierea la cota Bursei a obligaţiunilor se realizează dacă cel puţin 30% din numărul
obligaţiunilor emise şi aflate în circulaţie sunt deţinute de cel puţin 1000 de deţinători.
Excluzând persoanele implicate şi angajaţii emitentului. Fiecare dintre aceşti 1000 de
deţinători trebuie să deţină un număr de obligaţiuni a căror valoare totală minimă să fie
de 300.000 lei. Procentul de minim 30% menţionat mai sus trebuie să reprezinte minim
50.000 de obligaţiuni.
Obligaţiunileşialtevalorimobiliareemise de către stat, judeţe de cătreautorităţi ale
administraţieipublicecentraleşi locale şi de cătrealte a respectivului document de emisiuneşi a
plăţiicomisionuluiprevăzutînprocedurileBursei.(B, 2008)
Înscrierea la cota Bursei în cadrul sectorului internaţional se realizează pentru acele
,valori mobiliare care sunt emise de persoane juridice străine. Acestea vor fi înscrise la
cota bursei în cadrul sectorului internaţional, fiind afişate distinct de cele autohtone.
Pentru a avea înscrise valorile mobiliare în cadrul sectorului internaţional, emitenţii
acestora, persoanele juridice străine, vor trebui să întrunească condiţiile pe care trebuie să
le îndeplinească şi emitenţii autohtonii, cu menţiunea de a avea respectivele valori
mobiliare depozitate la o societate comercială de depozitare colectivă a valorilor
mobiliare desemnată de Bursă.
Pentru a fi înscrise la cota bursei, valorilor mobiliare străine vor trebui să fie înscrise pe o
piaţă organizată din ţara în care au fost emise şi recunoscută de Bursa de Valori
Bucureşti.
Pentru menţinerea valorilor mobiliare la cotă, emitenţii acestora vor trebui să achite
comisionul de menţinere, respectiv vor realiza furnizarea informaţiilor cerute de Bursă,
informând permanent şi deplin publicul, atât despre evenimentele importante, cât şi despre
deciziile ce pot afecta preţul valorilor mobiliare. În termen de 3 luni de la începerea
tranzacţionării, bursa va stabili şi alte cerinţe de menţinere la cota Bursei, cum ar fi: capitalizarea
bursieră, lichiditate, volatilitate etc.
Tranzacţiile bursiere cu valori mobiliare înscrise la cota oficială se vro efectua în
cadrul bursei. Bursa nu recunoaşte şi nu operează tranzacţii cu valori mobiliare înscrise la cotă,
care nu au fost efectuate în cadrul organizat al bursei. Exercitarea dreptului de negociere şi
încheiere a tranzacţiilor în cadrul Bursei de Valori Bucureşti aparţine exclusiv Societăţilor de
Valori Mobiliare ale Asociaţiei Bursei.
Tranzacţionarea în cadrul bursei este efectuată de membri, exclusiv prin intermediul agenţilor
pentru valori mobiliare autorizaţi ca agenţi de bursă. Dobândirea calităţii de agent la bursă are la
bază cererea transmisă în acest sens de către societatea de valori mobiliare şi necesită
îndeplinirea prealabilă a următoarelor condiţii: deţinerea unei autorizaţi valabile de agent de
valori mobiliare acordată de CNVM; vârsta minimă de 21 de ani; frecventare cursurilor şi
promovarea examenelor şi testelor profesionale. Agentul de bursă poate reprezenta numai o
singură societate de valori mobiliară membră a Asociaţiei Bursei.
Tranzacţiile bursiere se efectuează pe baza ordinului de bursă, introdus de agentul de bursă.
Ordinul de bursă reprezintă instrucţiunea privind oferta de cumpărare sau de vânzare a valorilor
mobiliare înscrise la cota bursei. Un ordin poate fi acceptat la tranzacţionare dacă conţine cel
puţin următoarele informaţii: sensul tranzacţiei (vânzare sau cumpărare), simbolul şi descrierea
valorii mobiliare, cantitatea, preţul limită (în lipsă se consideră cel mai bun preţ al pieţei),
perioada pentru care este valabil ordinul, contul pentru care se execută ordinul şi numărul
ordinului în evidenţa SVM-ului. Bursa stabileşte pasul minim de cotare în funcţie de mărimea
preţului, prin procedurile specifice. Pasul de cotare reprezintă diferenţa minimă dintre cel mi bun
preţ al unui ordin de cumpărare şi cel mai bun preţ al unui ordin de vânzare.
Un contract bursier se încheie când are loc o tranzacţie şi bursa transmite confirmarea acesteia
către membrul respectiv, prin raportul de tranzacţionare, respectiv bursa acceptă notificarea
efectuării unei tranzacţii speciale şi o operează în Sistemul de Tranzacţionare şi Executarea
Automată (STEA). Contractele de bursă vor fi făcute publice imediat după încheierea acestora,
prin afişare electronică în cadrul bursei.
Accesul în sala de tranzacţionare este permis numai agenţilor de bursă autorizaţi pe baza
cartelelor magnetice eliberate fiecărui membru. Deschiderea şi închiderea şedinţei de
tranzacţionare este anunţată de preşedintele acesteia. În mod corespunzător se vor afişa mesajele
pe fiecare terminal conectat la sistem sau se vor utiliza alte modalităţi de anunţare stabilite de
Bursă. Ordinea şi disciplina în sala de tranzacţionare sunt supravegheate de preşedintele şedinţei
de tranzacţionare.
1.4 SISTEMUL DE TRANZACŢIONARE de actualizat din codul
bursier si site-ul BVB si de scurtat
1.4.1 Caracteristici ale sistemului de tranzacţionare şi execuţie automată

În cazul localizării fizice propriu-zise a pieţelor de capital în cadrul instituţiilor bursiere,


tranzacţiile se realizează într-un spaţiu determinat unde se concentrează cerea şi oferta de valori
mobiliare. Aşadar în cadrul bursei se realizează negocierea, contractarea şi executarea
tranzacţiilor în mod deschis, în conformitate cu un regulament cunoscut.
Tranzacţiile se realizează prin intermediul unui mecanism care asigură accesul direct şi continuu
al clienţilor la informaţiile referitoare la preţ şi la cele furnizate de emitenţii valorilor mobiliare.
Orice valoare mobiliară înscrisă la cota bursei nu poate fi tranzacţionată decât în cadrul organizat
al instituţiei bursiere.
Toate tranzacţiile cu valori mobiliare înscrise la cotă se realizează prin intermediul agenţilor de
valori mobiliare, autorizaţi ca agenţi de bursă. Transmiterea ordinelor se poate realiza din
interiorul sau din afara sediului bursei. (A.Anghelache, 2007)
De la înfiinţarea Bursei de Valori Bucureşti, respectiv din anul 1995, până în anul 1999,
tranzacţionarea valorilor mobiliare s-a efectuat prin intermediul unui sistem computerizat de
transmitere a ordinelor, denumit Sistem de Tranzacţionare şi Execuţie Automată (STEA).
Principiul urmărit era cel al interacţiunii ordinelor de vânzare şi de plată înregistrate în cadrul
bursei. Sistemul permitea accesul la două tipuri de pieţe: piaţa continuă şi piaţa intermitentă.
Pepiaţaintermitentăşedinţa de tranzacţionare era alcătuitădintr-unasaumaimultesesiuni
de tranzacţionare.
O sesiune de tranzacţionare cuprinde următoarele etape:
a. Sesiunea principală, în cadrul căreia se realizează:
introducerea ordinelor;
fixingul (licitaţia) când:
o se identifică tranzacţiile posibile;
o se calculează şi se afişează cursul;
o se efectuează alocarea.

b. Sesiunea suplimentară, cu următoarea succesiune a operaţiilor:


introducerea ordinelor;
negocierea surplusului de oferte sau cererii netranzacţionate;
alocarea.
La sfârşitul zilei, înaintea închiderii pieţei se introduc tranzacţiile speciale şi se editează
rapoartele de tranzacţionare şi decontare.
Pe piaţa continuă, o succesiune de tranzacţionare cuprinde:
a. Pre-deschiderea respectiv introducerea ordinelor STEA;
b. Deschiderea care se referă la:
identificarea tranzacţiilor posibile, calcularea şi anunţarea cursului de deschidere;
alocarea;â
c. Sesiunea de tranzacţionare continuă, ce se desfăşoară după cum urmează:
afişarea ordinelor rămase neexecutate;
introducerea şi executarea ordinelor în piaţa continuă;
raportarea continuă a tranzacţiilor şi transmiterea informaţiilor de piaţă;
d. Închiderea care presupune:
tipărirea raportului de tranzacţionare;
afişarea preţurilor valorilor mobiliare tranzacţionate;
introducerea ordinelor destinate următoarelor şedinţe de tranzacţionare, având termenul
de valabilitate cel puţin la data efectuării tranzacţiei .
Sistemul de tranzacţii bursiere în piaţa continuă oferă posibilitatea înregistrării unei
succesiuni de cotaţii diferite pentru aceiaşi valoare mobiliară în timpul unei şedinţe de
tranzacţionare, executarea ordinelor de bursă şi tranzacţiile având loc în timp real. Tranzacţiile se
încheie la preţul ce se modifică pe toată durata şedinţei de bursă, în raport cu cererea şi oferta de
titluri ce se manifestă fiecare moment. Toate ordinele introduse sunt, până în momentul
executării, modificabile sau revocabile. Cotaţiile bursei, în orice moment arată cea mai bună
cerere şi cea mai bună ofertă. Pentru a putea fi executată, ordinele trebuie să coincidă cu unele
din aceste preţuri. Sistemul iniţial de tranzacţionare (STEA) prevedea următoarele priorităţi de
executare a ordinelor în piaţa continuă:
cel mai bun preţ (cel mai mare la cerere/cel mai mic la ofertă);
ordinele clienţilor în faţa pro-ordinelor, la acelaşi preţ;
dacă mai mulţi clienţi au dat ordin la acelaşi preţ, ordinea de execuţie se face pe
principiul precedenţei (primul venit-primul servit);
dacă mai multe pro-ordine au acelaşi preţ, ordinea de execuţie se face tot pe principiul
precedenţei.
1.4.2 Tipuri de tranzacţii

Sistemul de Tranzacţionare şi Execuţie Automată (STEA) a permis derularea a patru


categorii de tranzacţii: tranzacţii în piaţa continuă, tranzacţii speciale, tranzacţii încrucişate
(CROSS) şi tranzacţii exceptate.
Tranzacţiile în piaţa continuă se derulează pentru acţiunile la care se înregistrează un
volum şi o frecvenţă ridicată a ofertelor de vânzare şi cererilor de cumpărare.
Mecanismul derulării acestor tranzacţii include şi o succesiune de operaţiuni pornind de
la introducerea ordinelor în sistem, până la execuţia acestora şi raportarea tranzacţiilor.
Fluxul operaţiunilor este descris în cele ce urmează.
a. Identificarea tranzacţiilor posibile, calcularea şi anunţarea preţurilor de
deschidere.
Preţul de deschidere este preţul tuturor tranzacţiilor care se efectuează în momentul în
care se deschide piaţa, fiind calculat pe baza ordinelor introduse în sistem în cadrul etapei de pre-
deschidere, pentru fiecare valoare mobiliară, printr-un algoritm de fixing (licitaţie) care identifică
preţul la care cea mai mare cantitate de valori mobiliare va putea fi tranzacţionată.
În cazul în care la deschidere s-au determinat mai multe preţuri la care se pot executa
tranzacţiile şi preţul de referinţă al şedinţei precedente este în afara intervalului format de aceste
preţuri, atunci preţul de deschidere va fi acela care este cel mai apropiat de preşul de referinţă.
Prin preţ de referinţă se înţelege preţul mediu ponderat al şedinţei de tranzacţionare precedente.
În cazul în care preţul de referinţă al şedinţei precedente este cuprins în intervalul dintre aceste
preţuri, atunci preţul de deschidere este chiar preţul de referinţă.
b. Alocarea în cadrul etapei de deschidere
Toate ordinele de cumpărare cu un preţ mai mare decât preţul de deschidere şi toate
ordinele de vânzare cu preţul mai mic decât preţul de deschidere se vor executa integral în
măsura în care cantitatea de valori mobiliare este suficientă. Preţurile tuturor ordinelor cu preţuri
mai bune decât preţul de deschidere, care nu au fost executate în momentul aplicării algoritmului
de fixing şi alocare, vor fi modificate în mod automat şi vor deveni egale cu preţul de deschidere.
Ordinele având preţul egal cu preţul de deschidere pot fi executate integral parţial sau
deloc, astfel:
Prioritatea de alocare a valorilor mobiliare este dată de tipul contului după cum urmează:
cont client, cont instituţie financiară, cont propriu, cont angajat;
În cadrul fiecărui tip de cont, ordinea de execuţie se stabileşte conform principiului
precedenţei;
Ordinele de cumpărare cu preţul mai mic decât preţul de deschidere şi ordinele de
vânzare cu preţul mai mare decât preţul de deschidere nu se execută.
c. Afişarea ordinelor rămase neexecutate
După calcularea preţului de deschidere şi raportarea tranzacţiilor către membri, cel mai
bun preţ de cumpărare şi cel mai bun preţ de vânzare al fiecărei valori mobiliare constituie
cotaţiile de piaţă pentru acea valoare mobiliară. Introducerea ordinelor poate începe.
Cotaţiile Bursei în orice moment arată cea mai bună cerere şi cea mai bună ofertă.
Pentru ca ordinele să poată fi executate, preţurile acestora trebuie să coincidă cu una din aceste
cotaţii (cea mai bună cerere sau cea mai bună ofertă).
d. Introducerea şi executarea ordinelor în piaţa continuă
Fiecare ordin introdus este valabil până când este executat, retras, anulat sau blocat de
către Bursă. Priorităţile de executare a ordinelor în piaţă sunt:
Cel mai bun preţ (cel mai mare la cerere/cel mai mic la ofertă);
La acelaşi preţ prioritatea de alocare a valorilor mobiliare este dată de tipul contului,
după cum urmează: cont client, cont instituţie financiară, cont propriu, cont angajat;
În cadrul fiecărui tip de cont, ordinea de execuţie se stabileşte conform principiului
precedenţei (primul venit-primul servit);
e. Raportarea continuă a tranzacţiilor şi transmiterea informaţiilor de piaţă
Bursa va afişa tranzacţiile pe măsura efectuării lor, precum şi cotaţiile cererii şi ofertei
atât pe monitoare, cât şi către public prin afişajul electronic.
f. Închiderea şedinţei
Bursa prin Direcţia de Relaţii cu publicul, va comunica preţurile de referinţă ale tuturor
valorilor mobiliare cotate.
Tranzacţiile speciale sunt acele tranzacţii care au o valoare mai mare de 1 miliard, sau o
cantitate care depăşeşte 5% din emisiunea de valori mobiliare efectuată de emitent.
Tranzacţiile speciale se anunţă prin raportare efectuându-se prin completare unui
formular special emis de Bursă. Preţul negociat al unei tranzacţii speciale trebuie să se
încadreze într-o marjă procentuală admisă faţă de preţul de referinţă al şedinţei
precedente pentru valoarea mobiliară respectivă.
Tranzacţiile încrucişate (CROSS), sunt tranzacţiile la care participă ca intermediar atât
pentru cumpărător, cât şi pentru vânzător aceeaşi societate de valori mobiliare. Tranzacţia
poate avea loc între doi clienţi ai aceleiaşi societăţi de valori mobiliare, societatea de
valori mobiliare pe cont propriu şi un client al societăţii sau un angajat al societăţii de
valori mobiliare şi societatea e cont propriu.
Corelarea ordinelor de vânzare şi de cumpărare va fi executată de agentul de valori
mobiliare care va completa cross. Ordinele se vor introduce în sistem pe măsura primirii şi
înregistrării lor. Ordinele de bursă vor fi supuse executării la cel mai bun preţ din piaţă şi numai
dacă piaţa nu permite executarea unuia dintre ordine la cel mai bun preţ, atunci aceste ordine se
vor executa prin efectuarea unui tranzacţii încrucişate intenţionate.
Tranzacţiile exceptate. Aceste tranzacţii nu se fac prin intermediul sistemului de
tranzacţionare al Bursei, dar sunt raportate Bursei pentru a fi operate în Registrul bursei şi
pentru a fi supravegheate. Aceste tranzacţii nu sunt date publicităţii. Tranzacţiile
considerate a fi exceptate sunt următoarele:
o Tranzacţii rezultate din hotărâri judecătoreşti sau din executări silite;
o Tranzacţii directe;
o Donaţii şi moşteniri.