Sunteți pe pagina 1din 28

UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE

Studiu de caz SC Industrial Montaj SA

Negrau Elena-Lavinia

Grupa 50673
PREFAŢA

Lucrarea de faţă prezintă mecanismul de formare şi


manifestare a fenomenelor şi proceselor economico-financiare din
cadrul unei societăţi comerciale; metodele şi tehnicile prin care
această combate obstacolele întâmpinate în cadrul pieţei.
Lucrarea îşi propune să familiarizeze cititorul cu principalele
instrumente de rezolvare a unor probleme specifice economiei,
de înţelegere a ansamblului de definiţii, concepte, a indicatorilor
economico-financiari ce alcătuiesc sistemul de management.
Materialul este organizat în aşa fel încât să ne putem da seama cât este
de utilă analiză economico-financiară,rolul acesteia în structura unei
firme.
Alegerea temei nu este întâmplătoare, ci după îndelungate
căutări am observat că în evoluţia unei afaceri de succes se află
analiză amănunţită a factorilor de natură economică şi financiară.
Economia ne este utilă pentru a află cum putem produce bunuri cât
mai multe şi cât mai folositoare, cum putem să ne satisfacem cât mai
bine nevoile de consum. Economia fiind o ştiinţă cu utilitate practică.
Întreprinderea este o organizaţie socială, cu o structura şi
dinamică specifică,fapt ce determina şi complexitatea actului
decizional. Ca activitate practică, analiza economico-financiară are un
caracter permanent,indiferent de subiectul care o efectuează deoarece
prin valorificarea informaţiei furnizate de sistemul şi politicile
contabile, se pot formulă concluzii pertinente asupra ansamblului
activităţii sau segmentelor acesteia.

„Sistemul de management este un ansamblu coerent de elemente-


principiii, reguli, metode, proceduri decizionale, organizatorice
informaţionale-prin intermediul cărora se asigura modelarea si

2
exercitarea intr-o maniera specifica a totalitatii sau a celei mai mari
parti a funcţiilor procesului de management pentru o firma in
ansamblul sau ori pentru principalele componente,in vederea sporirii
profitabilitaţii economice.”1
„ Sistemul economic reprezinta ansamblul relaţiilor si instituşiilor ce
caracterizeaza viaţa economică a unei societăţi determinate, localizata
în timp şi spaţiu. El sintetizeaza o modalitate specifică de combatere a
rarităţii prin stabilirea unor opţiuni cu privire la problema economică
fundamentală si reglarea activitaţii economice.
Exemple de sisteme economice sunt: slavagist, feudalist, capitalist,
socialist etc.. Dintre toate sistemele se impune ca viabil capitalismul,
sistem caruia, corespunzator celor trei întrebari generale îi sunt proprii
urmatoarele dimensiuni specifice: individualismului, utilitarismul si
liberalismul.
Aşezarea pe primul plan a interesului individului constituie teza de
bază cu care opereaza teoria economică, începand cu Adam Smith,
care considera că omul dă un randament cu atat mai mare cu cat
rezultatul activitaţii sale îi determina mai evident soarta. Este o
concepţie individualista, iar scopul este ultilitatea, satisfacţia fiecarui
subiect întreprinzator, bunastarea individuala.. H. Guitton spunea, intr-
o lucrare a sa, că „totul prin individ , dar si pentru individ pare sa fie
deviza acestui sistem”. Idealul sistemului este crearea conditiilor
fiecăruia de a realiza cel mai mare profit posibil. Procedeul prin care
se realizeaza funcţionarea sistemului este liberalismul.”2
„Cunoaşterea ştiinţifică a realităţii obiective, a mecanismului de
formare şi manifestare a fenomenelor şi proceselor economico-
financiare, precum şi a legăturilor cauzale dintre acestea, face necesară
utilizarea unui ansamblu de metode şi tehnici specifice, cele mai
frecvent folosite fiind: analiza, sinteza, inducţia, deducţia şi
abstractizarea.

1
C.Popescu,M.Albu, M.Oţelea, ,,Metode,tehnici şi instrumente aplicate in management”, Editura UPG,2012 p11

2
Adrian Stanciu, George Alin Haralambie, Nicoleta Cristina Viulet, ,,Economia politică”, 2007

3
Analiza: - reprezintă acea metodă raţională ce presupune
descompunerea unui întreg (fenomen sau proces) în elementele sale
constructive pentru ca prin metode specifice să fie studiate esenţa lor.
- face posibilă cunoaşterea realităţii obiective, în toată complexitatea
sa.
Sinteza: - este acea operaţiune logică de reunire într-un singur tot
unitar a elementelor , factorilor, cauzelor şi condiţiilor izolate anterior
prin operaţia de analiză, cu scopul dobândirii imaginii integrale,
structural-relaţionale a întregului respectiv şi al evidenţierii
manifestărilor esenţiale caracteristice acestui întreg. Inducţia: -
reprezintă acea metodă logică, ce permite stabilirea unei concluzii
general valabile pentru situaţii economice similare celei analizate,
mergând pe o filieră de la particular la general, de la exemple concrete
la generalizări.
Deducţia: - este acea operaţiune raţională cu ajutorul căreia se poate
deduce o concluzie pornind de la general la particular. Abstractizarea:
- reprezintă metoda raţională prin care se face trecerea de la concretul
ce se poate percepe la concretul logic. În concluzie, cercetarea
ştiinţifică a realităţii obiective presupune utilizarea corelată a analizei,
sintezei, inducţiei, deducţiei şi abstractizării.
Tipologia analizei economico-financiare Diversitatea activităţilor
desfăşurate de către o întreprindere reclamă necesitatea utilizării mai
multor tipuri de analiză, care pot fi structurate după mai multe criterii.
Se impune o clasificare a multiplelor tipuri de analize, pe baza acestor
criterii, deoarece, astfel, deciziile pot fi direcţionate şi fundamentate în
raport de laturile, cerinţele sau segmentele analizate.
a) În funcţie de raportul dintre momentul în care se efectuează analiza
şi momentul desfăşurării fenomenului, distingem: - analiza
retrospectivă sau post-factum; - analiza curentă; - analiza previzionala
sau prospectivă.Analiza post-factum(retrospectivă): - presupune
cercetarea rezultatelor întreprinderii potrivit relaţiilor
cauzalfuncţionale şi implicit evidenţierea gradului de realizare a
obiectivelor programate. - surprinde prezentul şi trecutul ceea ce

4
impune crearea unei noi categorii – prin separarea prezentului de
trecut.
Analiza concomitentă sau curentă: - constă în urmărirea modului în
care se îndeplinesc o serie de prevederi, sau sunt contracarate acţiunile
factorilor perturbatori. Analiza previzională sau prospectivă: -
presupune determinarea evoluţiei viitoare a unui fenomen economic
pe baza cercetării factorilor şi acţiunilor în perspectivă. - se bazează pe
variabile presupuse, incerte. - stă la baza elaborării strategiilor de
dezvoltare ale firmei.
b) Din punctul de vedere al studierii însuşirilor esenţiale ale
fenomenului economico-financiar, întâlnim: - analiza calitativă; -
analiza cantitativă.”3
Definirea şi delimitarea obiectului de studiu constituie
problema esenţială a fiecărei ştiinţe sau discipline ştiinţifice şi se
rezolvă prin determinarea conţinutului fenomenelor pe care le
studiază, şi prin stabilirea sferei lor de acţiune, precum şi prin fixarea
raportului faţă de celelalte ştiinţe care cercetează fenomene şi procese
din domenii apropiate. Într-un anumit sens, se poate spune că
stabilirea obiectului fiecărei discipline ştiinţifice este o parte
componentă a clasificării disciplinelor ştiinţifice.
Ca disciplină ştiinţifică „ANALIZA ACTIVITĂŢII
ECONOMICO-FINANCIARE’’, are un loc independent şi bine
determinat, studiind întreaga activitate a unităţilor productive sub un
aspect propriu, dintr-un punct de vedere propriu şi cuprinzând
complexul activităţii nu numai din fiecare intreprindere, ca parte
componentă a unei ramuri, ci şi din ramuri întregi şi chiar întreaga
economie naţională. Toate acestea contribuie la definirea obiectului
acestei discipline.
Obiectul analizei activităţii economice se poate formula astfel:
studierea sub toate aspectele, a rezultatelor utilizării resurselor umane,
materiale şi financiare la nivelul micro sau macroeconomic, în scopul
descoperirii şi folosirii de noi posibilităţi de dezvoltare şi perfecţionare

3
Ghic.G, Grigorescu, CJ., „Analiza economico-financiară.Repere teoretice şi practice”, Editura Universitaţii
Bucureşti,2011,

5
continuă a întregii activităţi economice în cursul unei perioade de
timp.
Analiza economico-financiară se efectuează în scopul cunoaşterii
situaţiei prezente pentru obţinerea unor rezultate mai bune în viitor.
Din obiectul ei face parte în primul rând producţia analizată sub forma
procesului de muncă, a interacţiunii elementelor acestui proces.
Activitatea de conducere, indiferent de nivelul la care se exercită,
implică cunoaşterea proceselor de activitate economică, a factorilor de
influenţă şi a cauzelor care determină anumite situaţii şi este realizată
prin intermediul analizei economico-financiare. Prin analiza
economico-financiară se urmăreşte "în general activitatea economico-
financiară a agenţilor economici la nivelul micro sau macroeconomic,
pe care o cercetează dintr-un unghi de vedere propriu şi anume din
punctul de vedere al rezultatelor utilizării resurselor umane, materiale
şi financiare, în scopul descoperirii şi valorificării posibilităţilor de
perfecţionare în viitor.
Ca instrument al conducerii analiza economico-financiară "se află într-
o legătură organică cu funcţiile întreprinderii şi cu funcţiile
(atributele) conducerii care se exercită asupra tuturor funcţiilor
întreprinderii.
Prin intermediul analizei economico-financiare, conducerea
întreprinderilor urmăreşte obţinerea de răspunsuri la o serie de
întrebări, cum ar fi:
Cum se apreciază structura utilităţilor şi resurselor?

- Cum sunt asigurate echilibrele financiare?

- Dacă întreprinderea probează eficacitatea de utilizare a resurselor


economice şi financiare?

-Care sunt rezultatele obţinute de întreprindere şi dacă sunt


satisfăctoare?

- Care sunt performanţele şi obiectivele dorite?

Funcţionarea mecanismului de piaţa presupune concurenţa,


competiţia agenţilor economici.

6
„Concurenţa exprima relaţiile competiţionale dintre agenţii
economici cu privire la asigurarea de catre ei a unor condiţii cat mai
favorabile pentru producerea şi desfacerea marfurilor şi prestarea
serviciilor, pentru atragerea forţtei de muncă, pentru concentrarea şi
plasarea capitalului în scopul servirii cat mai bune a clienţilor şi
realizarii unei performanţe maxime.

Concurenţa are rol covarşitor, ea asigură consumatorilor libertatea


de a alege dintr-o multitudine de producatori şi pe aceasta cale ei au
posibilitatea de a-şi satisface trebuinţele la un nivel superior. Totodata
concurenţa realizeaza şi o selectie a producatorilor,stimuland inovaţia
şi spiritul de economisire.

Exista doua tipuri de concurenţa: concurenţa liberă, cea de pană la


începutul secolului XX şi concurenţa organizata, de la începutul
secolului XX şi pană în prezent.

Esenţa concurenţei libere rezidă in larga difuzare a puterii


economice între agenţii economici de mărime apropiată, competiţia
realizandu-se spontan, fără nici o intervenţie a statului.Concurenţa
liberă cunoaşte la randul ei două forme: concurenţa de pe piaţa micilor
producatori şi concurenţa din stagiul premergător capitalismului
monopolist.”4

„Conducerile firmelor acordă puţină atenţie comerţului exterior


atunci cand piaţa internă este suficient de mare şi abundentă în ocazii
favorabile. În plus, piaţa internă oferă un grad mai amre de siguranţă.
Managerii nu sunt nevoiţi să înveţe alte limbi. Să lucreze cu valute
necunoscute a căror valoare se modifică mereu, să facă faţă unor
schimbări politice sau legislative neprevazute sau să-şi adapteze
produsele în funcţie de nevoile sau aşteptările diferiţilor consumatori.
Este optica pe care şi-au însuşit-o conducerile multor companii
occidentale, care au considerat că nu este chiar atat de important să
vandă pe pieţile străine din moment ce pieţele interne păreau să le
ofere mari posibilităţi de dezvoltare.

4 7
Adrian Stanciu, George Alin Haralambie, Nicoleta Cristina Viulet, ,,Economia politică”, 2007,

7
Cu toate acestea, lumea contemporană a afacerilor se află într-un
permanent proces de schimbare, iar firmele nu-şi pot permite să ignore
pieţele externe.Creşterea dependenţei statelor lumii de bunuri şi
serviciile produse de fiecare din ele a determinat sporirea interesului
firmelor pentru extinderea activitaţilor la nivel internaţional.
Importanţa pieţelor externe este cu atat mai mare cu cat majoritatea
firmelor sunt angrenate într-un proces de dezvoltare, care le obligă să
găseasca noi ocazii de afaceri in alte ţări, pe măsură ce pieţele interne
se maturizează. O data cu liberalizarea comerţului internaţional,
firmele se confruntă in ţările de origine cu o concurenţă străină tot mai
puternică. Ele trebuie fie să-şi creeze acele capacităţi care să le
permită să facă faţă atacurilor lansate de concurenţi pe piaţa internă,
fie să valorifice ocaziile de afaceri ivite pe pieţele externe.Dar
companiile care operează deja la nivelul unor industrii globale nu mai
au decat varianta internaţionalizarii operaţiunilor lor.

Cu toate acestea, firmele europene au obţinut o serie de succese pe


cateva pieţe externe. În S.U.A., de exemplu, firmele locale fac faţă cu
greu atacurilor companiilor europene. Succesul repurtat de Bic in
dauna celor de la Gillette şi poziţia ocupată de Nestle pe piaţa cafelei
şi a dulciurilor reflectă nivelul tot mai ridicat al concurenţei
internaţionale de pe pieţele interne,considerate „sigure”.La nivelul
Uniunii Europene(UE) se inregistrează o creştere a investiţii in toate
sectoarele de activitateŞ construcţia de automobile, producţia de
îmbracaminte,comerţul cu amănuntul,prestarea serviciilor financiare
etc..Multe din marile şi agresivele companii străine, mai ales cele din
Japonia şi Orientul Îndepărtat, şi-au sporit eforturile investiţionale în
cadrul UE, văzand în economiile est europene în curs de restructurare
ocazii care vor putea fi valorificate în viitorul îndepartat.Aşadar, astăzi
mai mult ca oricând, o firma trebuie să caute să obtină un avantaj
diferenţial atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă unde-şi
desfăşoară activitatea.

Deşi unele firme ar prefera ca avalanşa importurilor să fie stopată


prin mijloace protecţioniste,aceasta n-ar constitui decât o soluţie

8
temporară şi riscantă în acelaşi timp, restrângerea importurilor ar duce
la limitarea posibilităţilor de alegere ale consumatorilor, la creşterea
preţurilor bunurilor indigene.”5

„Piaţa, ca mecanism de reglare a funcţionării întreprinderii, are


un impact decisiv, complex şi permanent în luarea deciziilor de
conducerile acestora privind opţiunile referitoare la alocarea
resurselor, dimensiunea alocării, eficienţa utilizării acestora în vederea
asigurării marjei concurenţiale, a viabilităţii.

În contextul mecanismelor pieţei, creşterea gradului de


complexitate a activitaţii economice a îndreprinderilor are implicatii
profunde în procesul de conducere,proces care se poate realiza numai
pe baza unui studiu atent asupra realitaţii, pe o analiză ştiinţifică care
să faciliteze adoptarea deciziilor corespunzatoare.6

Obiectul analizei activităţii economice se poate formula astfel:


studierea sub toate aspectele, a rezultatelor utilizării resurselor umane,
materiale şi financiare la nivelul micro sau macroeconomic, în scopul
descoperirii şi folosirii de noi posibilităţi de dezvoltare şi perfecţionare
continuă a întregii activităţi economice în cursul unei perioade de
timp.

Analiza economico-financiară se efectuează în scopul


cunoaşterii situaţiei prezente pentru obţinerea unor rezultate mai bune
în viitor. Din obiectul ei face parte în primul rând producţia analizată
sub forma procesului de muncă, a interacţiunii elementelor acestui
proces.

Sistemul de indicatori, cercetaţi în cadrul analizei activităţii


economico-financiare a activităţilor de producţie concretizează
direcţiile dezvoltării, mijloacele şi resursele necesare pentru
îndeplinirea obiectelor prestabilite, exprimă rezultatele şi eficienţa ce
se aşteaptă.

5
Philip Kotler,Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, ,,Principiile marketingului”,Editura
Europeană,1998,p217
6
Ţole,M. „Analiza economico-financiară a agenţilor economici”, Editura Sylvi,Bucureşti,2002, p7

9
Analiza activităţii economico-financiare studiază în mod
complex toţi indicatorii tehnico-economico-financiari, în corelaţia şi
interdependenţa lor. De asemenea prin analiză se descoperă legăturile
dintre tehnică şi economie şi influenţa pe care acestea o au asupra
rentabilităţii întreprinderii în condiţiile noului mecanism al economiei
de piaţă.

Prin studierea indicatorilor de eficienţă a intreprinderii, analiza


activităţii economico-financiare contribuie la determinarea eficienţei
folosirii forţei de muncă, a funcţionării utilajelor, utilizării materiilor
prime şi materialelor, a tehnologiei existente şi deci într-un cuvânt a
rentabilizării întreprinderii.

În esenţă obiectul disciplinei poate fi definit astfel: analiza


activităţii economico-financiare a intreprinderilor este disciplina
ştiinţifică care studiază metodologia cunoaşterii rezultatelor activităţii
economico-financiare a întreprinderilor, a factorilor care le-au
determinat şi a rezervelor interne ale îmbunătăţirii lor, din punctul de
vedere al eficienţei utilizării resurselor (umane, materiale, financiare).

Analiza financiară ajută la identificarea activităţii


nesatisfăcătoare a întreprinderii şi la stabilirea măsurilor care vor
influenţa rezultatele în viitor. Prin cunoaşterea postfaptică, curentă şi
previzională a activităţii agenţilor economici a rezultatelor interne şi a
cauzelor care le-au generat, analiza contribuie la cunoaşterea continuă
a eficienţei utilizării resurselor umane, materiale şi financiare.
Deoarece obiectivul principal al unei întreprinderi îl constituie
maximizarea valorii patrimoniului, eficienţa cu care a fost folosit
capitalul investit constituie obiectivul central al diagnosticului
financiar.

10
CAPITOLUL II – PREZENTAREA SOCIETĂȚII

S.C. INDUSTRIAL MONTAJ S.A. a fost fondată în anul 1991 de un grup


de specialişti în domeniul lucrărilor industriale de construcţii montaj, căpătând de-a
lungul timpului experiență în executarea lucrărilor de construcţii - montaj şi reparaţii
în domeniul petrochimiei (în special al rafinăriilor), energetic, chimic, cât şi în
domeniul construcţiilor civile şi al industriei alimentare.
Principalele produse realizate şi clienţii acestora:
- Confecţionat, reparat, modernizat şi montat utilaje statice
(Schimbătoare de căldură, coloane, rezervoare, răcitoare, reactoare,
conducte tehnologice, cuptoare de produs şi de abur, construcţii
metalice, etc.)
- Modernizări vagoane cisternă 90 m3 pentru GPL aparţinând
companiilor: ROMPETROL LOGISTICS S.R.L. Bucureşti, S.C.
PETROTEL LUKOIL S.A. Ploieşti.
- Lucrări de construcţii-montaj la S.C. UNILEVER S.A. , S.C.
MATIZOL SWISSPOR S.A., S.C. DORALY S.A. Ploieşti, SC

11
PHOENIX – Y SRL Băicoi, SC SAINT- GOBAIN ISOVER Ploiesti,
S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploieşti.
- Confecţionat, reparat, modernizat conducte şi rezervoare în schelele
petroliere ale PETROM R.A.
- Confecţionat containere metalice pentru butelii pentru S.C. BUTAN
GAZ S.A.
- Lucrări de construcţii montaj la obiectivul “Modernizare secţie de
vulcanizare“ pentru S.C. MICHELIN – VICTORIA Floreşti.
- Lucrări de construcţii metalice la obiectivul “Depozite” pentru S.C.
ALEXANDRION GRUP ROMÂNIA Ploieşti.
- Lucrări de construcţii metalice diverse (hale de producţie, vile de
vacanţă, etc.).

2.1 DOMENIUL DE APLICARE

Societatea a introdus un sistem de management integrat prin care pe deoparte


doreşte să arate capabilitatea organizaţiei de a furniza mereu produse şi/sau servicii
conforme cu cerinţele clienţilor şi cerinţele normelor aplicabile din punct de vedere
al calităţii mediului, sănătăţii şi securităţii ocupaţionale şi pe de altă parte dorește
creşterea satisfacţiei clienţilor prin îmbunătăţirea calităţii produselor/serviciilor
oferite, a proceselor care sunt implicate în realizarea produselor.
Sistemul de management integrat descris de Manualul Sistemului de Management
Integrat, se aplică proceselor organizaţiei în realizarea furnizării produselor/
serviciilor ce se încadrează în domeniile:
- confecţie şi montaj, construcţii şi structuri metalice de rezistenţă;
- montaj şi reparaţii utilaje statice (schimbătoare de căldură, vase,
coloane, reactoare etc.);
- montaj reţele de distribuţie gaze naturale;
- montaj şi reparaţii conducte apa, abur, gaze şi produse
tehnologice;
- montaj şi reparaţii cazane abur;
- confecţie, montaj si reparaţii rezervoare;

12
- confecţie containere metalice;
- modernizări, reparaţii şi verificări la recipiente cisternă pentru
transport GPL.
S.C. INDUSTRIAL MONTAJ S.A. este o societate cu capital integral românesc, cu
experienţă din anul 1991 în executarea lucrărilor de construcţii, montaj şi reparaţii în
domeniul petrochimiei (cu preponderenţă al rafinăriilor), energetic, chimic, cât şi în
domeniul construcţiilor civile, al industriei alimentare şi cosmetice.
Societatea pe acţiuni este forma cea mai complexă şi, totodată, cea mai
dezvoltată a societăţii comerciale. În această formă de societate contează mai mult
aporturile asociaţilor decât calităţile personale ale acestora. În mare parte, asociaţii
ajută cu aporturile lor la formarea capitalului social , fără să desfăşoare o activitate în
societate. Aceste aporturi prezintă interes şi pentru terţi, deoarece răspunderea
asociaţilor pentru obligaţiile sociale se limitează la aceste aporturi. Societatea pe
acţiuni este organizată şi funcţionează pe principii democratice. Cei doi acţionari
sunt: Vasilache Nicolae şi Vasilache Florica.
Ea are anumite persoane cu competenţe bine organizate, bazate pe principiul
separaţiei puterilor: organe de deliberare şi decizie, organe de administrare şi
reprezentare şi organe de supraveghere şi control. Acţiunile sunt fracţiuni ale
capitalului social şi, în acelaşi timp, titluri reprezentative ale contribuţiilor asociaţilor
la formarea capitalului social.
Societatea pe acţiuni poate fi definită că acea societate formată prin asocierea
mai multor persoane, care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote
de participare și reprezentate prin titluri, numite acţiuni, pentru desfăşurarea unei
activităţi comerciale, în scopul împărţirii profitului, şi care răspund pentru obligaţiile
sociale numai în limita aporturilor lor.

2.2.Resursele intreprinderii

Managementul de vârf al organizaţiei determina şi pune la dispoziţie în timp


util resursele necesare:
- pentru a implementa şi menţine SMI şi pentru a îmbunătăţi mereu
eficacitatea acestuia.

13
- pentru a creşte satisfacţia clientului prin îndeplinirea cerinţelor sale.
- pentru îmbunătăţirea performanţelor de mediu şi SSM.

2.2.1.Resurse umane

Începerea şi desfăşurarea cu succes a activităţii firmei depind într-o


mare măsură de gradul în care este înţeles, motivat şi ghidat factorul uman. Această
importantă se explică prin faptul că resursele umane au devenit obiect de preocupare
majoră, mai bună utilizare a factorului muncă plasându-se printre caile şi sursele
majore de creştere a eficienţei şi profitabilităţii firmei.
Determinarea competenţelor necesare, asigurarea instruirii pentru satisfacerea acestor
necesităţi, sunt coordonate de Directorul General şi se desfăşoară în conformitate cu
procedura de personal.
Competenţă, conştientizare şi instruire. Pentru a atinge scopul acestei
cerinţe de organizare şi funcţionare în SMI, sunt efectuate următoarele activităţi:
- sunt stabilite cerinţele privind pregătirea tehnică şi abilităţile profesionale
necesare personalului.
- sunt identificate necesităţile de instruire şi perfecţionare.
- sunt analizate şi aprobate planul de instruire şi alocarea resurselor adecvate.
- sunt efectuate instruirile stabilite în programul anual de instruire
- sunt efectuate verificări şi analize periodice a nivelului de cunoştinţe urmare a
instruirilor
- sunt completate şi actualizate, permanent, fişele de personal, cu înregistrările
privind instruirea
- mentine înregistrari adecvate referitoare la studii, instruire, abilitati si
experienta.
- se evalueaza anual angajatilor nivelul competentelor
Identificarea, asigurarea şi mentenanţa infrastructurii necesare (spatiu de lucru si
utilitati asociate, echipamente conform necesitatilor pentru realizarea, monitorizarea,
verificarea produselor si evaluarea proceselor (hardware) si software specializat,
servicii suport, cum sunt cele de transport sau de comunicare) pentru a realiza
conformitatea produsului cu cerinţele aplicabile sunt coordonate de sefi dep./comp.
conform atributiilor ce le revin in perimetrul alocat.

14
Determinarea şi asigurarea mediului de lucru ce iau în considerare cerinţele
legale aplicabile, precum şi aspectele legate de etica şi conduita morală în
conformitate cu imaginea organizaţiei (conditii in care se desfasoara munca,
incluzându-se factorii fizici, de mediu, zgomotul, temperatura, umiditatea,
iluminatia, clima, etc.).
Situaţie privind număr personal Industrial Montaj pentru anii
2013, 2014, 2015.
a) Clasificare din punct de vedere numeric, dupa gen: Tabel 1.

AN AN AN
2013 2014 2015
Nr.personal 217 205 209
Din care femei 18 20 22
Dupa cum se poate observa, procentul numărului de angajaţi de genul feminin
a crescut in ultimii trei ani, de la 8% la 10%.

b) Din punct de vedere al studiilor: Tabel 2

Categorii AN AN AN
personal
2013 2014 2015
Lacatuşi 95 80 89
Sudori 44 40 35
Alţi tehnicieni 34 30 30
Ingineri 14 20 20
Tesa 30 35 35

Procentul cel mai mare îl au persoanele cu studii medi(aprox. 44%);iar


persoanele cu studii superioare deţin procentul cel mai mic,respectiv 4%. Deşi in
următorii ani,2014 şi 2015, forţa de muncă a scazut, procentul rămânând acelaşi.

15
c) Din punct de vedere al vârstei avem: Tabel 3

Categorii vârste AN AN AN
2013 2014 2015
18-20 ani 1 2 2
21-25 ani 14 12 13
26-30 ani 7 7 7
31-35 ani 22 20 20
36-40 ani 18 17 16
41-45 ani 40 54 39
46-50 ani 55 55 55
51-55 ani 32 14 29
56-60 ani 25 22 24
Peste 61 ani 3 2 4

Din punct de vedere al vârstei, procentul cel mai mare îl deţin persoanele
cu vârsta cuprinsă între 41-50 ani; dar societatea nu ezită să angajeze personal din
rândul populaţiei active, lucru care se remarcă şi în numărul persoanelor cu vârsta
cuprinsă între 18-25 ani, din anul 2015.

2.2.2.Resurse materiale

Întreprinderea s-a specializat in domeniul lucrărilor industriale de construcţii


montaj, dobandind de-a lungul timpului experienta în execuţia lucrărilor de
construcţii - montaj şi reparaţii în domeniul petrochimiei (cu preponderenţă al
rafinăriilor), energetic, chimic, cât şi în domeniul construcţiilor civile şi al industriei
alimentare.

16
BILANTUL DE MATERIALE
Prezentam materiale intrate in consum pe anul 2008 , dupa cum urmeaza :
a) Pentru operatiile de confectii metalice

Materiale intrate /an


- Table de diferite tipodimensiuni - 104 to
- Profile diferite tipodimensiuni -80 to
- Teava diferite tipodimensiuni - 8000 ml
- Electrozi de sudura diferite tipodimensiuni -26 to
- Energie electrica – 70000 KW
- Acetilena -4700 kg
- Oxigen -8700 mc
- Argon -920 mc
- Grunduri si vopsele -10,4 to
- Perii sarma -400 buc
- Discuri abrazive -11000 buc
- Diluanti de diferite tipuri -2100 kg

Produse finite grunduite si vopsite


- Produse din table si profile – 180 to/an
- Produse din teava – 7950 ml/an

Deseuri
- Din table si profile -5,5 to
- Din teava – 50 ml
- Capete de electrozi -2.6 to
- Discuri abrasive -11000 buc
- Perii de sarma -400 buc

Diferentele de greutati si lungimi intre intrari si iesiri sunt pierderi tehnologice (


stropi de sudura , picaturi , pilitura , span)
Grundurile si vopselele se folosesc in procent de 90% pentru vopsirea
constructiilor metalice ce se construiesc sau repara pe teritoriul diferitilor beneficiari
(rezervoare de 5000mc,de 20000mc, coloane ,constructii metalice , stalpi, etc) In
atelierul de semifabricate si constructii metalice vopsirea se face cu pensula sau cu
trafaletele

17
b) Pentru operatiile de prelucrari prin aschiere ( strunjire , gaurire
,frezare)

Materiale intrate/an
- Diferite profile rotunde, hexagonale,etc -21 to
- Cutite strung, spirale,tarozi,filiere etc. -400 kg
- Energie electrica - 40000 kw
- Lichid racire -200 kg

Produse finite
- Diferite piese prelucrate – 18 to

Deseuri
- Span – 3 to
- Cutite de strung , spirale ,etc.-200 kg
- Lichid de racire -150 kg

UTILITATI
- Modul de asigurare si distribuire a apei potabile :
- Prin conducte –chiuvete –spalatoare

Pentru apa potabila este incheiat contractul cu nr:2008/27.09.2004 cu APA


NOVA iar debitul preluat este contorizat .
Consumul mediu la sediul societatii este de cca.25 persoane x 40 l/zi =1000 l/zi
Modul de colectare si evacuare a apelor uzate :
- Prin conducte , canale si doua fose betonate vidanjabile cu diametrul de Ø1m si
adancime de 11m fiecare avand un volum de 8.63mc .Vidanjarea lor se face la
nevoie pe baza de comanda ferma asa cum rezulta din comanda 2014/13.04.2009
anexata .

Modul de asigurare si distribuire a energiei electrice :


- Racordarea la reteaua orasului si distribuirea la punctele de lucru se face prin
tablouri electrice

Furnizarea energiei electrice se face in baza contractului nr.1-2810 si a Actului


aditional nr.1/2003 anexat

18
Modul de încălzire :
- Prin centrala termica propie tip Vaillant –UKO-55 avand combustibil gazele
naturale cu un consum de 125mc/zi(5.23 mc/h) in sezonul rece (noiembrie-martie)

Furnizarea gazelor naturale se face in baza contractului de furnizare


nr.4651/01.04.2005. Gazele arse sunt evacuate prin coş de caramida cu înălţimea de
8m de la sol .
Piaţa are legile, relatiile si institutiile ei si se defineste ca fiind mecanismul
economico-social prin care se orienteaza activitatile economice, e un sistem complex
si coerent de relatii, legi si mecanisme care se intrepatrund si care contin in esenta
cererea, oferta, preturile si institutiile organizatorice.
Concurenta se defineşte ca fiind rivalitatea, lupta, competitia dintre
participantii la actul de vanzare - cumparare atat pe piata profactorilor (factori de
productie) cat si pe piata satisfactorilor (a bunurilor si serviciilor bancare, totul
pentru cresterea profitabilitatii afacerii lor).
S.C. INDUSTRIAL MONTAJ S.A a reuşit să se afirme pe piaţa economică,
aflându-se printre cele mai importante firme din România, datorită serviciilor
prestate, calitatea produselor. Punerea în aplicare cu succes a valorilor si principiilor
sunt fundamentale pentru ca societatea să avanseze, consolidand satisfacţia clienţilor
şi mândria în echipele noastre.
Mulţi clienţi atât români cât si străini au ales Industrial Montaj pentru
efectuarea lucrărilor, în pofida celorlalte firme din domeniul instalaţiilor industriale,
de exemplu: Monticor Industries SA, Total Montaj SA.
Punerea în aplicare cu succes a valorilor si principiilor sunt fundamentale
pentru ca societatea să avanseze, consolidand satisfacţia clienţilor şi mândria în
echipe.
Principalii furnizori care au ajutat la evoluţia societăţii se numără: Mairon,
Vastrum Transcom, Indis, Industrial Fluid, Com Gaz, Steel, Air Liquide, Senada
Grafex, etc..
Clienţii care s-au bucurat de calitatea serviciilor societăţii sunt: Petrotel
Lukoil, Rompetrol, OMV Petrom Rafinărie, Petrobrazi, Michelin Fr., Ponticelli Fr.,
Vega.

19
Societatea a efectuat nenumărate lucrări pentru clienţii menţionaţi mai sus,
având contracte încheiate şi pentru următorii ani, atât în interiorul ţării, cât şi în afara
ei.

Principalii indicatori economici:


Profitul este un venit material sau spiritual care poate fi venitul adus de
capitalul utilizat într-o întreprindere, ce reprezintă diferenţa dintre încasări şi totalul
cheltuielilor. Acest venit este partea de bani rămasă după investiţia care s-a făcut
pentru a oferi bunuri şi servicii. După cheltuirea unei părţi din suma de bani
procurată într-un anumit fel (împrumut de la o bancă, împrumut de la o anumită
persoană, alte venituri sau alte cheltuieli, etc.) pentru toate nevoile apărute
(cheltuielile făcute pentru capital, materiale prime, procesul tehnologic, resursele
umane, etc.), partea rămasă din totalul sumei de bani este rezultatul fiscal care se
determină prin respectarea şi aplicarea principiului conectării cheltuielilor numit
profit. Dacă din profitul contabil se deduce impozitul de profit, se obţine profitul net.
Aprofundarea analizei profitului total al întreprinderii presupune studierea
profitului realizat pe seama principalelor produse şi stabilirea influenţelor factorilor
direcţi şi indirecţi care acţionează asupra acestuia.

lei
An 2013 An 2014 An 2015
Profit 124759 125657 120451

% % %
2014/2013 2015/2014 2015/2013

1.01% 0.95% 0,96%

Anexa 1

De aici deducem faptul ca profitul a crescut faţă de 2013 cu un procent de


1,01%, însă în următorul an a scăzut cu 0,95%. Cauza fiind creşterea cheltuielilor.
Profitul din anul 2015 a avut o scădere faţă de 2013 cu 0,96%, scădere determinată
de creşterea cheltuielilor dar şi scăderea numărului de salariaţi.

20
Productivitatea muncii este unul din cei mai importanti indicatori sintetici ai
eficientei activitatii economice a intreprinderilor, care reflecta eficacitatea sau
rodnicia muncii cheltuite in procesul de productie. Cresterea productivitatii muncii
constituie cel mai important factor de sporire a volumului productiei, de reducere a
costurilor de productie si de crestere a rentabilitatii si competitivitatii produselor.
Nivelul productivitatii muncii se determina fie ca raport intre volumul productiei si
cantitatea de munca cheltuita pentru obtinerea lui, fie prin raportarea timpului de
munca cheltuit la volumul productiei obtinute:

W 2013= CA/Nr.sal
W2013= 38962.572/ 217= 17,96
W2014=26539.534/ 205= 129.46
W 2015= 44044.088/ 209= 210.74
Rezultă faptul ca productivitatea muncii a crescut faţă de 2013, factorii
determinanţi fiind tehnologia superioarţ, pregatirea/calificarea forţei de muncă.
Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operaţiunile comerciale
efectuate de firmă, respectiv vânzarea de mărfuri şi produse într-o perioadă de timp
determinată. În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare şi
veniturile exceptionale. În termeni corecţi, cifra de afaceri reprezintă suma
veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum
şi a altor venituri din exploatare, mai puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri
acordate clienţilor. Notiunea de cifră de afaceri poate fi abordată pe mai multe
categorii:cifra de afaceri totală, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginală şi
cifra de afaceri critică, fiecare dintre acestea evidenţiind câte un aspect referitor la
activitatea firmei.
Cifra de afaceri totală(CA)reprezintă volumul total al afacerilor unei firme,
evaluate la preţurile pieţei, respectiv încasările totale. Ea cuprinde totaliatea
veniturilor din vânzarea mărfurilor şi produselor, executarea lucrărilor şi prestarea
serviciilor într-o perioadă de timp.7

7
Sursa Internet: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cifr%C4%83_de_afaceri

21
2013 2014 2015
Cifra 38962,572 26539,534 44044,088
de
afaceri

Analizăm evoluţia CA pentru ultimii ani:


CA2013/ CA 2014= 67.35
CA 2014/CA2015= 166
Observăam creşterea cifrei de afaceri din 2013 până în 2015, acest lucru
demonstrând eficienţa societaţii, calitatea produselor.

CAPITOLUL III - Analiza comerciala a societatii.


Vom face o scurtă analiză a pieţei unde activează societatea, principalii
furnizori, clienti.
Piaţa pe care activeaza societatea:
Activitatea si bunul mers al societaţii comerciale Industrial Montaj este strâns
legată de evoluţiile din domeniul instalaţiilor. Având în vedere obiectul de
activitate extins societatea oferă servicii de calitate ocupâ nd un loc
deseama între primele societaţi de acest fel ce îsi desfasoară activitatea in acest
domeniu.Piata societatii a cunoscut modificari î nsemnate din punct de
vedere structural datorita creşterii treptate a numărului de clienţi şi a serviciilor de
buna calitate oferite, odata cu creşterea puterii de cumparare si bunastare a
oamenilor.
În prezent societatea are in derulare contracte directe pentru aprovizionare cu
produse şi echipamente specifice obiectului de activitate cu mai mulţi furnizori dintre
care amintim pe cei mai importanţi.
- Industrial Fluid: firmă ce are ca obiect de activitate comerţul cu maşini şi
echipamente de instalaţii. Un loc aparte îl are sectorul construcţiilor, care cunoaşte o
dezvoltare spectaculoasă, şi ca urmare Industrial Fluid a venit în sprijinul firmelor,
care realizează instalaţiile sanitare şi branşamentele la reţelele de apă-canal, cu o
ofertă bogată de piese şi elemente de îmbinare a tubulaturii din oţel sau PVC.

22
- COM GAZ STEEL S.A. distribuie ţevi de precizie fără sudură pentru aplicaţii
mecanice.
- Mairon Tubes-destinată producţiei,procesării şi depozitării de produse
metalurgice;producătoare de ţevi sudate longitudinal.

O trasatura de baza a economiei de piata o reprezintă concurenţa, motiv


pentru care aceasta este cunoscuta si sub numele de economie
concurentiala.Experienta si dezvoltarea concurentei este o experesie a
manifestarii liberei initiative,inteprinzatorii dezvoltand activitatile pe care le
considera ca fiind profitabile.Tendinta oricarui inteprinzator este aceea de a
actiona singur in cadrul piete, o astfel de situatie prezentand avantaje pe multiple
planuri. Ea este insa contracarata de reducerea treptata, pe masura apartiei a noi
interpinzatori,a posibilitatilor de a fi singuri pe piata,prin ocuparea “niselor”
libere din cadrul acesteia.In consecinta, situatia de monopol este efemera, firmele
actionand practic intr-o piata concurentiala.
“Economia românească, aflată in plină tranziţie, nu face exceptie de la o
astfel de evoluţie. Numeroase firme, din diferite domenii de activitate, care
deţineau pozitţii de monopol, s-au trezit treptat, in situtii delicate, in special
datorita aparitiei concurentei.
Aceste situaţii demonstrează că studierea concurenţei reprezintă, altauri de
investigarea pieţei, unul dintre obiectivele centrale ale cercetărilor de
marketing. Ea are la bază cunoaşterea conţinutului si obiectivului concurentţei, a
formelor acestuia,precum si a tipologiei concurenţilor.8
Principalii clienţi care s-au bucurat de calitatea serviciilor oferite de Industrial
Montaj sunt: Petrotel Lukoil, Rompetrol, OMV Petrom Rafinaria
Petrobrazi,Michelin FR, Pnticelli FR, Vega. Societăţi care au încheiate contracte
şi în prezent cu aceasta societate. Ceea ce ne face să înţelegem că efortul depus
de angajaţii societaţii pentru a menţine firma în primele locurile pe piaţa
economică nu sunt în zadar; firma bucurându-se de noi clienţi, iar calitatea
produselor, tehnologia avansată fiind atu-ul principal.

8
Sursa Internet: http://www.creeaza.com/referate/marketing/ANALIZA-CONCURENTILOR-in-cadru246.php

23
Pentru a analiza profitul adus societaţii într-un an de zile de un salariat, am
efectuat raportul următor:

Profit 2015/ Nr.sal 2015= 120451/ 209= 576.32, este profitul adus societăţii
în anul2015.

Bilanţ prescurtat 2015

Denumirea elementului:
A.Active imobilizate
I.Imobilizari 10889
necorporale(ct.201+203+205+206+2071+4094+208-280-290)
II.Imobilizari 2363100
corporale(ct.211+212+213+214+215+216+217+223+224+227+2
31+235+4093-281-291-2931-2935)
III.Imobilizari financiare(ct.261+262+263+265+266+267*-296*) 260475
Active imobilizate-total 2634464
B.Active circulante
Stocuri(ct.301+302+303+321+322+/- 192019
308+323+326+327+328+331+332+341+345+346+347+/-
348+351+354+356+357+358+361+/-368+371+/-378+381+/-
388+4091-391-392-393-394-395-396-397-398-din ct.4428)
II.Creante(Sumele care urmeaza sa fie incasate dupa o perioada 4806783
mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare
element)
(ct.267*-
296*+4092+411+413+418+425+4282+431**+437**+4382+441
**+4424+din
ct.4428**+444**+445+446**+447**+4482+451**+453**+456
**+4582+461+4662+473**-491-495-496+5187)
III.Investiii pe termen
scurt(ct.501+505+506+507+508+5113+5114-591-595-596-598)
IV.Casa si conturi la banci(din 654007
ct,508+5112+512+531+532+541+542)

24
Active circulante-total 5652809
Cheltuieli in avans(471) 19181
Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an(471*) 19181
Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an(471*)
D.Datorii: Sumele care trebuie platite intr-o 6123239
E.Active circulante nete/datorii curente nete -519941
F.Total Active minut datorii curente 2114523
G.Datorii:sumele care trebuie plătite într-o per mai mare de un an 306389
H.Provizioane 490073
I.Venituri în avans 520685
1Subvenţii pentru investiţii 520685
Sume de reluat într-o per de până la un an 68692
Sume de reluat într-o per mai mare de un an
2.Venituri înregistrate în avans
Sume de reluat într-o per de până la un an
Sume de reluat într-o per mai mare de un an
3.Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la
clienţi
Sume de reluat într-o per de până la un an
Sume de reluat intr-o per mai mare de un an
Fondul comercial negativ
J.Capital si rezerve
I.Capital 37975
Capital subscris vărsat 37975
Capital subscris nevăarsat
Patrimoniul regiei
Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare
5.Alte elemente de capitaluri proprii
II.Prime de capital
III.Rezerve din reevaluare 172551
IV.Rezerve 535091
V.Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
Profitul sau pierderea reportat(ă) 0

25
Profitul sau pierderea exerciţiului financiar 120451
Repartizarea profitului 0
Capitaluri proprii-total 866068
Patrimoniul public
Patrimoniul privat
Capitaluri-total 866068

Bilanţ prescurtat 2014

Denumirea elementului:
A.Active imobilizate
I.Imobilizari 12091
necorporale(ct.201+203+205+206+2071+4094+208-280-290)
II.Imobilizari 2368133
corporale(ct.211+212+213+214+215+216+217+223+224+227+2
31+235+4093-281-291-2931-2935)
III.Imobilizari financiare(ct.261+262+263+265+266+267*-296*) 203250
Active imobilizate-total
B.Active circulante 214772
Stocuri(ct.301+302+303+321+322+/- 23013086
308+323+326+327+328+331+332+341+345+346+347+/-
348+351+354+356+357+358+361+/-368+371+/-378+381+/-
388+4091-391-392-393-394-395-396-397-398-din ct.4428)
II.Creante(Sumele care urmeaza sa fie incasate dupa o perioada
mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare
element)
(ct.267*-
296*+4092+411+413+418+425+4282+431**+437**+4382+441
**+4424+din
ct.4428**+444**+445+446**+447**+4482+451**+453**+456
**+4582+461+4662+473**-491-495-496+5187)
III.Investiii pe termen 1683833

26
scurt(ct.501+505+506+507+508+5113+5114-591-595-596-598)
IV.Casa si conturi la banci(din 3911691
ct,508+5112+512+531+532+541+542)
Active circulante-total 15361
Cheltuieli in avans(471) 19181
Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an(471*)
Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an(471*)
D.Datorii: Sumele care trebuie platite intr-o 3343904
E.Active circulante nete/datorii curente nete 48987
F.Total Active minut datorii curente 1952848
G.Datorii:sumele care trebuie plătite într-o per mai mare de un an 302682
H.Provizioane 187831
I.Venituri în avans 481991
1Subvenţii pentru investiţii 481991
Sume de reluat într-o per de până la un an
Sume de reluat într-o per mai mare de un an
2.Venituri înregistrate în avans
Sume de reluat într-o per de până la un an
Sume de reluat într-o per mai mare de un an
3.Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la
clienţi
Sume de reluat într-o per de până la un an
Sume de reluat intr-o per mai mare de un an
Fondul comercial negativ
J.Capital si rezerve
I.Capital 37975
Capital subscris vărsat 37975
Capital subscris nevăarsat
Patrimoniul regiei
Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare
5.Alte elemente de capitaluri proprii
II.Prime de capital
III.Rezerve din reevaluare 172551

27
IV.Rezerve 535091
V.Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
Profitul sau pierderea reportat(ă) 0
Profitul sau pierderea exerciţiului financiar 0
Repartizarea profitului 27850
Capitaluri proprii-total 1346396
Patrimoniul public
Patrimoniul privat
Capitaluri-total 1346396

28