Intre Mitu si Barutu

de Tudor Arghezi

Mitu a stat la usa, asteptand pe tatutu, ca sa-i comunice un lucru grav: Barutu nu a fost
cuminte. Nu numai ca nu a fost cuminte, da ra fost impertinent. Barutu s-a emancipat. A
ocarat pe mama-mare! I-a raspuns rastit! " Nu veau!" si a repetat de cateva ori ca nu vrea
posomorat si batand chiar cu pumnul in scaun, unde-i ajunge mana mai bine decat pe
masa. El era singur cu mama-mare, la care indrazneste sa zbiere, pentru ca mama-mare
nu l-a "ciupit" niciodata. Noi zicem "ciupit", fiindca nu putem zice "batut". Facem din
doua degete un cleste mic si, ca si cum am prinde un purice, varam clestele in parul gros
al lui Barutu si muscam din par nitel, cu pipaitul dintre unghii. Atat si nimic mai mult
dezlantuie o vijelie de tipete si da drumul unei varsari de lacrimi, de parca Barutu ar
avea zece ochi in tot obrazul.
Dupa ce s-a rastit la mama-mare cu pumnul, a batut in parchet cu piciorul de cateva ori.
Asta, mama-mare nu i-a putut-o trece cu vedere si i-a raspuns, necajita, asa " N-o sa ma
sperii eu de o broasca de copil!". Cuvantul broasca l-a jignit, si Barutu a raspuns " Nu
sunt o boaca!" din care pricina mama-mare a ras. Barutu nici nu stie sa zica broasca, si
se supara si face taraboi. Foarte urat! Barutu ar putea sa fie mai cuminte.
-Dar stii, tatutule, ce i-a mai zis mamei-mari?
-Ce i-a mai putut zice, Doamne?
-I-a zis "Eti o poata".
Auzind aceste lucruri, lui tatutu era sa i se faca rau. Nemaipomenit! Sa-i spuie mamei-
mari Barutu ca este o proasta! Pe ce lume se trezeste si de unde vine dezordinea asta? Ce
i-a facut lui mama-mare, ca sa cuteze asemenea ocari? Nu i-a dat cu lingurita la cafea, de
cate trei si patru ori "mastana" cu zahar, pe subt ascuns, ca sa nu vada Mitu? Nu i-a adus
mereu cate o bomboana, doua, in poseta ei cu o cheie mare, care de-abia incape, si cu o
cheie mica? Nu l-a descheiat repede in Cismigiu ca sa faca pisa limpede, intr-o raza de
soare? N-a furat pentru el, cand nu vedea sergentul, cate o floare? Toate sacrificiile
posibile le-a facut mama-mare, si el tot nesimtitor a ramas! Toate ca toate, dar acest
lucru nu se mai iarta.
-Pe ticalosul ala, care m-aude de dupa usa din fund, am sa-l pedepsesc. Stai, mojicule,
sa-mi pun palaria si manusile in cuier! Voi veni numaidecat la tine si vei vedea ce vei
pati! Iti vorbesc intr-adins gramatical, ca sa simti din acest viitorul intai ca totul s-a
sfarsit intre noi si ca te asteapta sintaxa resentimentelor mele.
Raportul lui Mitu nu s-a terminat inca de tot. In costumul tirolez decoltat, cu bratele
goale si cu un sort rosu cu volan cret, ea povesteste agitata, framantand cu o mana
margelele cu perle marunte ca arpacasul, de la gat si gesticuland cu degetul mainii drepte
si ridicat in aer. N-a mai pomenit nici Mitu atata grosolanie. Ea o trage cateodata pe
mama-mare de firele de par de pe neg si ii vara si cate un deget in ochi, ca sa vada cum
ii sta, dar vorbe urate nu sune totdeauna. Apoi ea e fetita; mama-mare se supara si pe
urma se impaca. Dar purtarea lui Barutu, care e baiat, e revoltatoare; si cu atat mai mult
cu cat chiar adineaori, ca un minut inainte de a pasi pragul tatutu, el i-a strigat si ei " Te
bat", dar repede de-a lungul salii, bortos, si s-a ascuns tocmai in odaia din fund, de unde
asculta si clipeste din ochii lui mari, ca din doua bzuunare.
Cand ocara pe mama-mare mai rau, tocmai intra in odaie si maicuta, ca re a auzit! "Ce-ai
zis, Barutule? l-a intrenat si maicuta. Am auzit bine, ori m-am inselat? Ai facut-o pe
mama-mare proasta?"
-Stii ce-a zis atunci Barutu, tatutule? A zis ca nu a zis ca e mama-mare proasta, a zis ca e
proasta pisica ...
- O sa ma ocup imediat de aceste lucruri nepermise, i-a raspuns Mitului tatutu, dar intai
as vrea o gurita. Asa, pe obraz, pe gat, pe frunte, pe ochi. Asta da pofta de mancare.
Si, Mitu, s-a pupat cu tatutu o gramada, si ochiu de hot grlos al lui Barutu, se strecura
cateodata, tocmai din fundul coridorului, pe crapatura usii.
-Acum, ma duc sa facem dreptate si sa pedepsim pe Barutu, a zis tatutu si s-a dus dupa
Barutu, care s-a ascuns si mai in fund, in baie.
Si tatutu, negasind altceva in drum, a luat in mana o batatoare de muste.
-Unde esti? a cautat tatutu in baie. Te-ai ascuns in cosul de rufe?
Si stii ce a facut tatutu? A stat acolo, in baie, cu Barutu, pe care si l-a intins pe genunchi
si l-a mancat de tot, de subsuori, de burta, de gise si de toate partile lui grase. Si Barutu,
in loc sa planga, radea in hohote si se zvarcolea.
Dar a patit-o si tatutu, ca a venit mama-mare si i-a gasit in baie pe amandoi si l-a facut
pe tatutu de doua parale:
-Frumos iti sade si dumitale, cal batran! Ce autoritate vrei sa mai aiba parintii la copii?
Cand eram eu mica, nici nu suflam dinaintea tatii, Dumnezeu sa-l ierte.
Mitu, intelegand ca si mama-mare a fost odata mica, s-a gandit nitel si a ras de n-a mai
putut. Dar tatutu e om prevazator, are de toate la el si a schimbat cursul lucrurilor, dand
mamei-mari un pachet cu halva, de care mamei-mari ii place mult, lui Mitu o bratara de
margele rosii, si lui Barutu un pistol, care face pac! si scoate fum. Si valvartej ne-am dus
toti trei la masa si ne-am suit pe genunchii lui tatutu, luand fiecare cate un picior.
Singura neintelegere, care s-a aplanat prin cateva mutari de pe un genunchi pe altul si
inapoi, a fost ca Mitu credea ca piciorul pe care sta Barutu, si Barutu ca piciorul pe care
statea Mitu, era mai bun.