Sunteți pe pagina 1din 3

Aplicaţii la compararea performanţelor dintre sondele verticale

şi orizontale

Avantajele sondelor orizontale pot fi înţelese printr-o analiză a


productivităţii. Pentru comparaţie se consideră sondele cu gaură liberă echipate
cu linere şliţuite şi sonde perforate adecvat (sp = 0).
Pentru simplificare se presupune că efectul skin datorat contaminării poate
fi neglijabil.O comparaţie mult mai potrivită poate include regimurile de curgere
tranzitorii şi pseudostaţionare. Acest lucru este valabil pentru formaţiuni
compacte în care comportarea tranzitorie durează o perioadă mai mare de timp.
Pentru compararea productivităţii sondelor pe o perioadă îndelungată se
recomandă curgerea pseudostaţionară.
Joshi a considerat că în imediata apropiere a găurii de sondă orizontală
curgerea este radială într-un plan perpendicular pe axa ei, iar în restul stratului
curgerea are loc în plan orizontal. El a stabilit ecuaţia debitului unei sonde
orizontale în cazul zăcămintelor omogene şi izotrope de forma:

2k h hp
q
 a  a 2   L / 2 2 h h  . (1)
b ln  ln 
 L/2 L 2rs 

Pentru L > h şi L/2 < 0,9 rch semiaxa mare a elipsei de drenaj a se
calculează cu relaţia:
0,5
  4 0,5 
  rch   
a   L / 2  0,5  0,25      , (2)
 
  L / 2   
 

unde: kh este permeabilitatea pe orizontală;


h - înălţimea stratului productiv;
∆p - căderea de presiune totală;
μ - vâscozitatea fluidului;
b - factorul de volum pentru ţiţei;
L - lungimea traiectului orizontal al sondei;
rsh - raza sondei orizontale;
rch - raza de drenaj pentru sonde orizontale.
Pentru multe zăcăminte raportul permeabilităţilor (kh/ kv) este mai mare ca 1
şi adesea apropiat de 10. Influenţa anizotropiei este luată în considerare prin
coeficientul de anizotropie β  k h / kV propus de Muskat şi permeabilitatea
efectivă a zăcămîntuluii k h k v .
Ecuaţia debitului de lichid a sondelor orizontale pentru zăcăminte omogene
şi anizotrope stabilită de Joshi este:

2k h hp
q
 2 
 a  a 2   
L

 2 h h  .
b ln  ln
L L 2rs 
 
 2 
 

Ecuaţia (3) se aplică pentru suprafeţe de drenaj elipsoidale. Această ecuaţie


poate fi utilizată şi pentru a obţine variaţia raportului indicilor de productivitate
q/∆p când se compară o sondă orizontală cu una verticală din acelaşi zăcământ.
Debitul unei sonde verticale este dat de relaţia:

2k h hp
qV  .
b ln rch / rs 

Raţia de productivitate, adică raportul dintre indicele de productivitate al


unei sonde orizontale şi cel al unei sonde verticale este dată de relaţia:

IPh ln  rch / rw 

IPv  2 
 a  a 2   L  
 2 h h  . (5)
ln  ln

L L 2rw 
 2 
 

Raţia de productivitate (IP)h/(IP)v pentru diferite anizotropii


şi grosimi de strate
Să se compare indicele de productivitate al unei sonde orizontale cu
indicele de productivitate al unei sonde verticale care produc din aceeaşi
formaţiune productivă cunoscând următoarele valori ale parametrilor referitoare
la zăcământ şi sonde:
- raza de drenaj a sondei rc = 225 m;/ 240 m;
- raza sondei rs = 0,1 m
- coeficien1tul de anizotropie β se consideră pentru trei situaţii diferite:
β = 3,5; β = 3;
β = 1 (k h = k v); β = 1 (k h = k v);
β = 0,3 β = 0,25
- lungimea traiectului sondei orizontale L variază între 50 şi 550 m.
Comparaţia este făcută pentru trei grosimi nete de strat
sg. A. h = 6 m, 24 m şi 50 m.
sg. B. h = 5 m, 20 m şi 40 m.
.
ß=1
Tabelul 1 . Valorile raţiei de productinitate
L a h1 = h2 = h3 = ß = 0,25
Β1=… Β2=1.0 Β3=…. Β1=…. Β2=1.0 Β3=…… Β1=…. Β2=1.0 Β3=.....

50 …….
100
150
.
.
..
.
.
-
.
550

Pe baza relaţiilor (2) şi (5), ale căror rezultate sunt prezentate într-un tabel,
se trasează curbele de variaţie a raţiei de productivitate (IP)h/(IP)v în funcţie de
lungimea traiectului orizontal al sondei L, pentru cele trei valori ale
coeficientului de anizotropie β şi cele trei valori ale grosimii nete de strat h.

Concluzii: