Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fundatia reprezinta un subansamblu structural proiectat sa preia incarcarile care actioneaza asupra
constructiei si sa le transmita la terenul de fundare;
b. Conditiile de teren
- eforturile transmise la fundatii (din sarcini statice si dinamice – vibratii produse de utilaje, etc);
- posibilitatea pierderilor de apa sau substante chimice din instalatiile sanitare sau
industriale; - incalzirea
terenului in cazul constructiilor cu degajari mari de caldura (cuptoare, furnale, etc) ;
- degazari de gaze agresive care polueaza apele meteorice si accentueaza agresivitatea chimica a
apelor subterane ;
- existenta unor constructii in vecinatate care pot fi afectate de lucrarile de executie a infrastructurii
(instabilitatea taluzului, afluerea terenului la realizarea epuismentelor etc);
- sistemul de epuismente;
Stabilirea, respectiv identificarea tuturor factorilor precizati mai sus este necesara,
deoarece presiunile ce se dezvolta la nivelul talpii fundatiei (datorita incarcarilor exterioare) nu trebuie
sa depaseasca capacitatea portanta a terenului de fundare, deformatiile terenului sa fie compatibile cu
cele ale constructiei, iar eforturile unitare din corpul fundatiei sa nu depaseasca rezistenta materialului
din care aceasta este alcatuita.
Capacitatea portanta a terenului de fundare este presiunea maxima pe care acesta o poate
suporta fara pericolul ruperii acestuia sau al unei tasari care sa pericliteze siguranta constructiei.
Avand precizate toate aceste elemente, prin proiectarea fundatiilor trebuie rezolvate
urmatoarele probleme :
Adancimea de fundare depinde de mai multi factori, dintre care cei mai importanti sunt legati
de :
c
.
Adanci
mea
de
inghet
T
erenul
este
supus
pe o
anumit
a
adanci
me
variatiil
or
sezoniere de temperatura, respectiv , ciclurilor repetate de inghet-dezghet.
Prin inghet , apa prezenta in pamant isi mareste volumul, fapt ce determina exercitarea unor
eforturi suplimentare asupra talpii fundatiei.
Pentru a preveni aparitia acestui aspect defavorabil pentru fundatie, este necesar ca talpa
acesteia sa fie amplasata sub adancimea de inghet cu cca 10 – 20 cm .
Exista diverse situatii in care constructiile noi trebuie realizate in apropierea unor constructii
existente.In astfel de cazuri sistemul nou de fundare nu trebuie sa exercite asupra fundatiilor vecine
stari de solicitare sau de deformatii suplimentare .
Pentru aceasta se recomanda ca talpile fundatiilor alaturate sa fie la aceeasi cota de fundare.
Amplasarea fundatiei noi deasupra talpii fundatiei existente, produce asupra celei din urma,
impingeri laterale, ce nu au fost luate in calculul de dimensionare.
Daca fundatia noua trebuie amplasata sub cota talpii fundatiei existente , aceasta din urma
trebuie adusa prin procede de subturnare sau subzidire, la nivelul talpii fundatiei noi, in caz contrar,
sapatura realizata, conduce la afanarea pe o anumita zona invecinata a pamantului de sub fundatia
veche, alterand astfel gradul de compactare si capacitatea portanta a acesteia la starea limita de
deformatie;
e. inaltimea minima constructiva a fundatiei.
3. Clasificarea fundatiilor
Clasificarea fundatiilor se poate face dupa mai multe criterii, printre care: adancimea de
fundare, material, modul de lucru (la preluarea eforturilor), forma constructiva etc.
Dupa adancimea de fundare sunt fundatii directe (de mica adancime sau de suprafata)
si fundatii indirecte (de adancime mare).
- dupa forma constructiva: fundatii continue sub ziduri, diafragme fundatii izolate sub
stalpi, fundatii sub forma de talpi incrucisate, (retele de grinzi),fundatii radier general – placa
(dala) simpla, placa (dala) cu grinzi, fundatii sub ziduri cu descarcare pe reazeme izolate;
- dupa material: din beton (simplu, ciclopian, armat), piatra naturala sau artificiala, pamant
stabilizat etc.
- dupa modul de lucru: fundatii rigide (cele din beton simplu sau zidarie) si elastice (cele din beton
armat);
- dupa pozitia fata de nivelul apelor subterane: deasupra (executate in uscat) si sub nivelul
apei freatice.
4.FUNDATII DIRECTE
4.1. Fundatiile directe- continue se prevad sub pereti portanti si autoportanti (diafragme) din
zidarie sau beton. Pot fi rigide, elastice, cu talpa si cuzinet si cu descarcari pe reazeme
izolate (cand se numesc grinzi de fundatii).
a) Fundatii continue rigide. Se utilizeaza in cazul structurilor cu pereti din zidarie sau beton
la cladiri cu putine niveluri. Se executa in mod frecvent din beton simplu, mai rar din zidarie de piatra
naturala sau artificiala.
- dimensiunile minime necesare pentru executarea sapaturilor conform tabelului de mai jos:
Tabel 11.1
Aceste fundatii se numesc rigide pentru ca sunt nearmate, insa pentru a micsora
eforturile unitare de intindere (pentru a putea fi preluate de betonul simplu) este necesar ca sa fie
indeplinita conditia:
tg α > tg α min ; tg α = Hf / a
Tabel 11.2
Fundatiile cu trepte au avantajul unei economii importante de beton, dar necesita folosirea de
cofrajelor si executia umpluturilor intre perete si sapatura, cu pamant bine compactat, in straturi de
circa 20 cm grosime.
b) Fundatii continue tip bloc si cuzinet. In acest caz fundatia este formata dintr-un bloc
continuu din beton simplu si un cuzinet continuu (sau centura) din beton armat. Aceste fundatii se
prevad in special la structurile cu diafragme din beton armat monolit.
Fundatiile de tip bloc si cuzinet ale peretilor nu sunt admise in cazurile in care paretele este
rezemat excentric fata de talpa blocului de beton.
Blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a caror inaltime minima este de 30 cm,
inaltimea treptei inferioare este de minim 40 cm.
Clasa betonului este de minim C4/5; daca in bloc sunt prevazute armaturi pentru ancorarea
cuzinetului clasa betonului este de cel putin C 8/10;
Inaltimea blocului de beton se stabileste astfel incat tg α sa respecte valorile minime din
tabelul 11.2.; aceasta conditie trebuie respectata si in cazul blocului realizat in trepte;
Hc/Bc ≥ 0,25
tgβ ≥ 0,65 (tgβ = Hc/a); daca tgβ ≥ 1,0 nu mai este necesara verificarea cuzinetului la forta
taietoare;
Se realizeaza din beton armat, fiind prevazute in special la cladiri avand mai mult de 5 niveluri
cu structura din diafragme din beton monolit sau panouri mari.
Fundatiile continue elastice se recomanda in cazul incarcarilor mari transmise unui teren de
fundare care are rezistente mici sau care este neuniform. In aceste conditii rezulta o latime mare a
talpii si pentru respectarea conditiei tg α > tg α min este necesara o crestere corespunzatoare a
inaltimii fundatiei. In aceste conditii solutia de fundatie din beton simplu nu mai este o solutie
economica si in consecinta se impune folosirea betonului armat, respectiv fundatii elastice, care
asigura economie de beton si manopera la executia sapaturii, precum si o suprafata mare de rezemare
pe teren fara cresterea greutatii proprii a fundatiei.
Fundatia cu talpa dreptunghiulara se adopta in cazul unor incarcari relativ mici. Pentru
asigurarea rigiditatii necesare si repartizarea uniforma a presiunilor pe teren, se impune inaltimea
minima astfel ca raportul Hf/Bf sa aiba valorile minime conform tabelului de mai jos (tabel 11.3):
Tabel 11.3
Presiunea efectiva H/B minim pentru care nu este necesara H/B minim pentru care
maxima pe verificarea la forta taietoare a fundatiei nu se verifica
teren(kPa) Beton C8/10 Beton C12/15 rigiditatea fundatiei
100 0,22 0,20 0,25
150 0,25 0,23 0,26
200 0,27 0,26 0,27
250 0,29 0,27 0,28
300 0,30 0,29 0,29
400 0,32 0,30 0,33
600 0,39 0,35 0,35
Fundatia cu talpa evazata se adopta la latimi mai mari ale fundatiei, pentru a se reduce consumul de
beton. In cazurile unor incarcari mari sau al terenurilor cu posibilitati de tasari neegale, se mareste
rigiditatea si capacitatea portanta a fundatiilor prin suprainaltarea talpii.
Inaltimea fundatiei Hf, trebuie sa fie cel putin de 30 cm si multiplu de 5 cm, iar H’ , are
valoarea minim 25 cm.
- sub fundatiile de beton armat se prevede un strat de beton de egalizare de 5-10 cm;
- pentru stalpii de calcan, de rost sau situatii in care exista in vecinitate alte elemente de
constructii sau instalatii se pot utiliza fundatii excentrice in raport cu axul stalpului; in acest caz
momentul transmis talpii fundatiei se poate reduce prin prevederea de grinzi de echilibrare.
a) Fundatiile cu talpa din beton armat se realizeaza sub forma prismatica cand suprafata
fundatiei este sub 1 m sau cu talpa tesita (obelisc) cand suprafata este mai mare de 1 m .
- verificarea fundatie la forta taietoare; daca se respecta valorile minime ale raportului dintre
inaltime (Hf) si dimensiunea cea mai mare in plan, date in tabelul 11.3., sectiunea de beton poate
prelua forta taietoare nefiind necesare armaturi transversale;
Procentul minim de armare este de 0,10% pentru araturi OB37 si 0,075% pentru armaturi
PC52.
Toate precizarile de la fundatiile continue cu bloc de beton si cuzinet de beton armat sunt
valabile si la acest tip de fundatii.
c) Fundatii de tip pahar (monolite sau prefabricate).
Se realizeaza din beton armat sub forma prismatica sau evazata. In ansamblu, dimensiunile
fundatiilor pahar trebuie sa respecte conditiile constructive necesare pentru asigurarea rigiditatii, atat
in cazul fundatiilor monolite cat si in cazul celor prefabricate, intervenind si conditii suplimentare
referitoare la dimensiunile minime ale peretilor paharului, ale spatiului dintre stalp si peretii fundatiei,
ale grosimii minime sub stalp, incat sa se asigure incastrarea stalpului in fundatie.
Pe langa armarea obisnuita cu bare dispuse la partea inferioara sub forma de plase, este
necesara armarea peretilor fundatiei pentru preluarea momentului incovoietor de la baza
stalpului
Inaltimea paharului:
Hp ≥ 1,21 ls, in cazul stalpilor cu sectiune dreptunghiulara cu dimensiunile ls si bs, ls > bs;
Hp ≥ Hs/11 la fundatiile stalpilor de hale cu poduri rulante si ai estacadelor; Hs este inaltimea libera a
stalpului de la fata superioara a fundatiei pana la rigla acoperisului.
d) Fundatii izolate sub stalpii metalici.
Se proiecteaza sub forma de bloc simplu sau cu bloc din beton simplu si cuzinet din beton
armat . Stalpul metalic este prevazut cu o placa metalica de baza cu dimensiunile in plan mai mari
decat ale sectiunii orizontale prin stalp, care se prinde de fundatie cu ajutorul suruburilor.
4.3. Fundatii pe retele de grinzi
In cazul unor terenuri de fundare mai slabe, care conduc la fundatii izolate cu suprafete mari
sau cu pericol de tasari inegale, se realizeaza fundatii pe retele de grinzi . Reteaua este formata din
grinzi de beton armat monolit, dispuse pe ambele directii, cu aceeasi inaltime, stalpii fiind amplasati la
intersectia grinzilor. Cresterea rigiditatii si capacitatii portante a grinzilor se poate face si prin
prevederea de vute.
4.4. Fundatii pe radier general
Radierul general este format dintr-o placa din beton armat monolit prevazuta sub toata
constructia. Pe radier reazema toate elementele structurale verticale si acesta le transmite terenului
de fundare. Pe contur se prevad peretii de subsol din beton monolit, care impreuna cu radierul general
si planseul peste subsol formeaza o asa-zisa cuva. Solutia constructiva cu radier general se adopta in
cazurile unor incarcari mari si terenuri de fundare mai slabe, precum si in cazurile in care exista apa
subterana la adancimi relativ mici.
Radierul poate fi alcatuit dintr-o placa plana cu grosime mare (care poate depasi 1 m) sau din
placa cu grinzi. Solutia cu radier general poate fi aplicata in cazul structurilor cu diafragme, cadre,
mixte sau tubulare.
5.FUNDATII INDIRECTE
Pilotii monoliti se realizeaza prin betonarea unui foraj in care s-a introdus armatura sub forma
de carcasa. Forarea se poate executa fara tub metalic sau cu tub metalic de protectie. Tubul poate fi
nerecuperabil sau recuperabil (procedeele Franki, Benoto, Wolfholtz, Simplex etc.).
b) Fundatii pe chesoane. Chesoanele pentru fundatii sunt elemente din beton prefabricat cu
dimensiuni mari sub forma de cutii care patrund in teren prin saparea si evacuarea pamantului din
interiorul lor. La partea superioara a chesoanelor se realizeaza un radier din beton armat monolit.
c) Fundatii pe coloane. Coloanele pentru fundatii sunt elemente de forma tubulara de
diametru mare, din beton armat sau metal, introduse in teren prin vibrare sau forare-excavare si apoi
umplute cu beton armat. Coloanele se introduc in teren pana la adancimi de 40 m. In final se
realizeaza radiere din beton armat la partea superioara a coloanelor.