(Costul Standard Pe Elev

COSTUL STANDARD pe elev/preşcolar http://64.233.183.104/search?q=cache:-d_UEpftbW4J:isjhr.eduhr.ro/ec...
Aceasta este versiunea html a fişierului http://isjhr.eduhr.ro/ec/tartalom/Pilotare/proiect-calcule-costuri/metodologiecoststandard_formuladealocare.doc .

G o o g l e generează automat versiuni html ale documentelor căutate pe Web.
Pentru un link sau un marcaj la această pagină, folosiţi următoarea adresă:
http://www.google.com/search?q=cache:-d_UEpftbW4J:isjhr.eduhr.ro/ec/tartalom/Pilotare/proiect-calcule-costuri/metodologiecoststandard_formuladealocar

Următorii termeni de căutare au fost evidenţiaţi: prescolar

Aceşti termeni apar doar în legăturile ce trimit spre această pagină: sporuri educatie
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU FINANŢAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR DE STAT
Incalzire
COSTURI STANDARD,
FORMULA ŞI INDICATORII DE ALOCARE
A FONDURILOR PENTRU FINANŢAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT
PREUNIVERSITAR
Februarie, 2005
Colectivul de elaborare:
Capitolul I
Ilie Dogaru – CNFIPS

Gabriela Radu – CNFIPS
Cristina Panait – CNFIPS
Mihai Cernica – ISM Bucureşti
Radu Vasile – ISM Bucureşti
Laura Stănoiu – ISJ Cluj
Monica Văidăhăzan – ISJ Cluj
Eugen Răduţ – ISJ Dolj
1 of 21 21.01.2008 14:11
Corina Iacob – ISJ Iaşi

Emilia Mucileanu – ISJ Iaşi
Adela Donath – ISJ Mureş
Angela Cioloboc – ISJ Mureş
Doina Damian – ISJ Neamţ
Silvica Rotaru – ISJ Neamţ
Viorica Şufană – ISJ Sibiu
Aniţa Cândea – ISJ Sibiu
Capitolul II
Ilie Dogaru – CNFIPS

Gabriela Radu – CNFIPS
Martin Aldcroft – expert DFID, Marea Britanie
CAPITOLUL I
METODOLOGIA DE CALCUL
ŞI NIVELUL COSTURILOR STANDARD
I. PARTICIPANŢII LA SISTEMUL DE FINANŢARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
Bugetul unităţii de învăţământ cuprinde totalitatea veniturilor înregistrate de unitate indiferent de sursa lor de provenienţă şi cheltuielile
ocazionate de asigurarea bunei funcţionări a procesului de învăţământ şi care se realizează sub autoritatea directorului unităţii de
învăţământ, în calitatea sa de ordonator terţiar de credite.
Cheltuielile înscrise ca indicatori în bugetul unităţii de învăţământ au, în esenţă, următoarele surse de acoperire:
sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat puse la dispoziţia bugetelor locale;
veniturile bugetelor locale;
veniturile proprii ale şcolii provenite inclusiv din surse externe;
donaţii şi sponsorizări.
Alături de fondurile alocate unităţii de învăţământ pentru acoperirea cheltuielilor înscrise în bugetul acesteia, comunităţile locale şi
regionale (judeţene), statul român şi comunitatea internaţională alocă în prezent însemnate fonduri băneşti pentru realizarea unor
programe de dezvoltare şi modernizare a învăţământului în ansamblul său, a unor categorii, tipuri, profile de unităţi de învăţământ,
precum şi pentru finanţarea unor programe de sprijin social pentru elevi şi cadre didactice.
La sistemul de fundamentare, alocare şi folosire a fondurilor băneşti necesare învăţământului preuniversitar de stat sunt
antrenate şi participă, în conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile conferite de lege mai multe organisme şi instituţii
centrale şi locale şi anume: unităţile de învăţământ, consiliile locale şi judeţene, reprezentanţi şi organizaţii ale comunităţilor
locale, inspectorate şcolare judeţene, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul
Finanţelor Publice, organisme şi instituţii ale comunităţii internaţionale etc.
Cheltuielile a căror acoperire se realizează din aceste fonduri se regăsesc în bugetele unităţilor de învăţământ, în bugetele locale şi
judeţene, în bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi al inspectoratului şcolar judeţean sau în bugetul altor ministere sau agenţii etc.
a. în bugetul unităţii de învăţământ se regăseşte partea cea mai însemnată a fondurilor destinate învăţământului şi care se
consumă nemijlocit în şcoală, respectiv fondurile pentru plata salariilor personalului din învăţământ, cheltuielile materiale
curente şi o parte din fondurile destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale; pentru dotări cu mijloace de învăţământ, pentru
perfecţionarea personalului didactic şi pentru întreţinerea şi buna funcţionare a spaţiilor social culturale – internate şcolare,
cantine, etc.
b. În bugetele locale şi judeţene, în bugetele MEdC şi ale inspectoratelor şcolare precum şi în bugetele altor ministere sau
agenţii se înscriu cheltuielile pe care aceste unităţi le fac de regulă pentru mai multe unităţi de învăţământ pe baza unor
programe de investiţii, dotări, de sprijin social sau cultural, artistic şi sportiv. Este vorba, în esenţă de:
finanţarea unor programe de investiţii pentru construirea de noi spaţii de învăţământ, de săli de sport, pentru consolidări şi
reabilitarea unor şcoli, etc.
dotarea şcolilor cu mijloace moderne de învăţământ;

finanţarea manualelor şcolare acordate elevilor n mod gratuit;
sprijin social acordat în bani sau în natură unor categorii de preşcolari şi elevi defavorizaţi social şi economic;
asigurarea unor facilităţi de transport al elevilor şi cadrelor didactice etc.
Ţinând seama de complexitatea sistemului general de finanţare a învăţământului, de multitudinea actorilor instituţionali participanţi la
acest sistem precum şi de diversitatea nevoilor ce trebuie satisfăcute pentru buna funcţionare a unităţilor de învăţământ, în prezent este
conturat şi funcţionează un sistem de fundamentare a necesarului de fonduri băneşti destinate învăţământului preuniversitar de stat şi
de repartizare şi alocare a acestora fiecărei unităţi de învăţământ.
În cele ce urmează, ne vom referi la fundamentarea fondurilor necesare unităţii de învăţământ pentru acoperirea cheltuielilor
aferente finanţării de bază şi care se regăsesc în bugetul unităţii de învăţământ.
2 of 21 21.01.2008 14:11
II. FINANŢAREA DE BAZĂ ŞI FINANŢAREA COMPLEMENTARĂ
Legea nr. 84/1995 modificată şi completată prin legea nr. 354/2004 prevede că finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar
cuprinde finanţarea de bază şi finanţarea complementară.
Finanţarea de bază se referă la finanţarea acelor cheltuieli al căror cuantum este preponderent determinat de numărul de
elevi din şcoală.
Finanţarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ, din
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte venituri ale bugetelor locale şi se referă strict la următoarele categorii
de cheltuieli:
cheltuieli de personal;
cheltuieli materiale şi servicii;
cheltuieli cu perfecţionarea profesională, care sunt suportate din alte venituri ale bugetelor locale sau din venituri proprii ale
unităţii. Este de remarcat aici faptul că cheltuielile cu perfecţionarea profesională suportate de la bugetul de stat nu se vor regăsi în
bugetul unităţii ci în cele ale inspectoratelor şcolare, caselor corpului didactic sau MEdC, după caz.
Finanţarea complementară se referă la finanţarea acelor cheltuieli al căror cuantum nu este determinat nemijlocit de numărul
de elevi din şcoală.
Finanţarea complementară se asigură preponderent din veniturile bugetului local şi se referă la următoarele categorii de cheltuieli:
consolidări, investiţii şi reparaţii capitale

subvenţii pentru internatele şi cantinele şcolare
unele cheltuieli pentru organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor naţionale ale elevilor
cheltuieli cu bursele elevilor
cheltuieli pentru transportul elevilor
cheltuieli pentru navetă, cele şase călătorii cu reducere pe calea fertă prevăzute de lege, pentru cadrele didactice de predare
şi didactice auxiliare
cheltuieli pentru efectuarea examinării medicale obligatorii a salariaţilor din învăţământul preuniversitar de stat, cu excepţia
celor care potrivit legii se efectuează gratuit
cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative (cultural artistice, sportive, turistice etc.).
Spunem că finanţarea complementară se asigură preponderent din veniturile bugetului local deoarece o parte din fondurile aferente
finanţării complementare sunt sau pot fi alocate din unele venituri ale bugetului de stat sau din venituri proprii. Exemplu: bursele elevilor
şi alte forme de sprijin social (bani pentru calculator), cheltuieli pentru reabilitări, consolidări şi investiţii în unele şcoli care, în prezent
provin, în cea mai mare parte de la bugetul de stat şi din surse externe. Pentru toate articolele de cheltuieli aferente finanţării
complementare, fondurile alocate prin bugetul local pot fi suplimentate cu fonduri proprii, ale unităţilor de învăţământ, din donaţii şi
sponsorizări etc.
III. COSTUL STANDARD – INSTRUMENT DE FUNDAMENTARE

A NECESARULUI DE FONDURI PENTRU FINANŢAREA DE BAZĂ
Potrivit art. 167 (7) şi (8) din Legea nr. 84/1995 completat şi modificat prin Legea nr. 354/2004 „baza de calcul a fondurilor alocate
unităţilor de învăţământ prin şi din bugetele locale, pentru finanţarea de bază o constituie costul standard pe elev/preşcolar. Costul
standard/elev sau preşcolar este determinat pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcţie de numărul
de posturi/catedre legal constituite, de limba de predare, de alţi indicatori specifici activităţii de învăţământ, de calitatea personalului de
educaţie şi formare profesională, de managementul instituţional, de specificul instruirii şi de mediul urban/rural.
Determinarea costului standard pe elev/preşcolar se face de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar
pe baza indicatorilor menţionaţi mai sus conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi aprobate
prin hotărâre a Guvernului. Nivelul costului standard pe elev/preşcolar se aprobă de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu
consultarea partenerilor sociali şi a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale“.
Costul standard pe elev/preşcolar este un indicator de fundamentare a necesarului de fonduri destinate să acopere cheltuielile
aferente finanţării de bază. Nivelul costului standard, respectiv al fiecărei categorii de cheltuieli aferente finanţării de bază este
determinat de indicatori fizici de consum de resurse umane şi materiale stabilite prin legi şi hotărâri ale guvernului sau prin
acte normative elaborate de ministerele şi instituţiile centrale de specialitate. Aceşti indicatori sunt: numărul de elevi pe clasă,
numărul de norme didactice pe clasă, nivelul salariilor cadrelor didactice, stabilite prin lege de normele de consum de energie electrică şi
termică şi de preţurile materialelor şi serviciilor „consumate“ pentru buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ din şcoală.
A. Costul standard pe elev/preşcolar este un cost etalon. El se referă la necesarul de fonduri aferente finanţării proporţionale
pentru un elev înscris la un anumit nivel de învăţământ într-o unitate şcolară de un anumit profil şi filieră situată în mediul
urban sau rural. De aici, rezultă următoarele:
1. Costul standard nu este un cost unic, pentru toate categoriile de unităţi de învăţământ. El este diferit, ca mărime, în funcţie
de:
nivelul de învăţământ: preşcolar, primar, gimnazial, liceal-secundar inferior şi secundar superior şi postliceal
filiera: teoretic, tehnologic, vocaţional
profil: teoretic - real,umanist; tehnologic – servicii, resurse materiale şi protecţia mediului, tehnic; vocaţional – artistic,
pedagogic, educaţie fizică şi sport, teologic, militar
mediu: urban sau rural
2. În majoritatea cazurilor costul standard/elev/preşcolar nu este identic ca mărime cu necesarul de fonduri pentru finanţarea
de bază a elevilor dintr-o unitate de învăţământ. Diferenţierea dintre mărimea costului standard şi a costului real pe elev/preşcolar
este determinat de cel puţin două cauze:
3 of 21 21.01.2008 14:11
costul standard se referă la o şcoală etalon cu un anumit număr de elevi, un anumit număr de clase şi elevi/clasă, cu un
anumit necesar de spaţiu normat pentru un elev etc. În timp ce o anumită unitate de învăţământ poate avea un număr de
elevi diferit de cel standard, volum diferit al spaţiilor pe elev, un anumit grad de dotare cu mijloace de învăţământ etc.
costurile reale de personal pe elev într-o şcoală pot fi mai mari sau mai mici decât cele standard, în funcţie de gradul de
calificare al personalului didactic, vechimea medie în învăţământ a acestuia, numărul de elevi pe post didactic etc.
Aceste diferenţieri între costurile reale şi costurile standard nu ţin în mod obiectiv de calitatea actului managerial sau politica
managerială şi nici nu pot fi eliminate de pe o zi pe alta. Ele pot fi atenuate însă, prin politici pe termen mediu şi lung privind reţeaua
şcolară, concentrarea şi modernizarea spaţiilor de învăţământ, dezvoltarea infrastructurii unităţii administrativ teritoriale etc.
3. Necesarul de fonduri pentru finanţarea bază a unităţilor de învăţământ calculat pe baza costurilor standard poate să fie
mai mare, egal sau mai mic decât capacitatea bugetului de stat şi a bugetelor locale de acoperire a acestuia. Gradul de acoperire
a nevoilor de fonduri calculate pe baza costurilor standard este dat de mai mulţi factori între care enumerăm:
volumul produsului intern brut,

volumul total al veniturilor acumulate la bugetul de stat şi bugetele locale,
ponderea/procentul din produsul intern brut alocat învăţământului,
politicile salariale şi de investiţii în învăţământ,
diferenţele între capacitatea economică a diferitelor comunităţi locale,
capacitatea de a atrage sursele externe şi ale agenţilor economici de finanţare a învăţământului.
În prezent, ca şi în ultimele decenii, capacitatea bugetului de stat şi a bugetelor locale de alocare a fondurilor pentru
învăţământ este mai mică decât nevoia fundamentată pe bază de costuri standard. Această diferenţiere dintre nevoile
învăţământului şi capacitatea bugetelor – de stat şi locale – de a le satisface este demonstrată de raportul între costurile standard şi
costurile istorice pe elev/preşcolar. Analizele CNFIP din ultimii ani demonstrează că nivelul costurilor istorice a fost sistematic mai mic
decât cel al costurilor standard cu 15-25% în funcţie de nivelul şi profilul unităţii, şi de mediul, rural sau urban, fenomenul demografic din
zonă, dispersia unităţilor şcolare etc.
B. Precizările formulate mai sus cu privire la conţinutul şi rolul indicatorului „cost standard pe elev/preşcolar“ ne permit să
desprindem următoarele concluzii:
1.Costul standard nu este şi nu poate fi în prezent, un criteriu unic de alocare a fondurilor către unităţile de învăţământ.
Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază a unităţii de învăţământ se face – potrivit legii – pe baza unei formule de finanţare care ia
în considerare atât costul standard cât şi unii factori de corecţie cum ar fi: densitatea de elevi din zonă, severitatea dezavantajelor
economice şi sociale în care trăiesc şi învaţă elevii, ponderea elevilor de alte naţionalităţi precum şi alţi factori.
În aceste condiţii la fundamentarea deciziei cu privire la volumul de fonduri alocate unei unităţi de învăţământ, alături de
costul standard vor fi avuţi în vedere şi alţi indicatori cum ar fi: setul de coeficienţi de corecţie, costurile istorice ale unităţilor
de învăţământ, precum şi volumul de fonduri alocate de bugetul local învăţământului.
2. Intensitatea cu care aceşti factori cer unele „abateri“ ale costurilor pe elev de la costurile standard este foarte diferită de la
o zonă geografică sau administrativă la alta şi de la o unitate de învăţământ la alta chiar în cadrul unei singure localităţi. În
acest caz, diferenţierile faţă de costul standard, faţă de necesarul de fonduri al unei unităţi de învăţământ nu se pot stabili pe baza unor
indicatori de corecţie stabiliţi la nivel central ci pe baza unor analize la faţa locului realizate de către consiliul local şi după caz, de
consiliul judeţean.
3. Costul standard este un cost de referinţă, orientativ.
Nivelul costului standard este un indicator de referinţă pentru orientarea fiecărei unităţi de învăţământ în fundamentarea
necesarului de fonduri. El este, în acelaşi timp, un indicator de comparaţie cu costurile reale dintr-o şcoală şi cu nivelul costurilor istorice
ale aceleiaşi şcoli.
Diferenţele între costul standard şi necesarul real de fonduri al unei şcoli pot releva gradul de finanţare acelei unităţi de către bugetul
local, respectiv politica consiliului local faţă de şcoală. În acelaşi timp diferenţele între aceste costuri pot releva gradul de „subdezvoltare
instituţională” al unei unităţi de învăţământ respectiv o dispersie foarte mare a spaţiilor de învăţământ, o folosire a acestor spaţii sub
capacitatea lor, management neperformant, etc.
Analiza acestor diferenţe şi a cauzelor care le generează se poate face cu maximă rigoare numai la nivelul consiliilor locale
care decid, în ultimă instanţă asupra nivelului de fonduri care pot fi alocate fiecărei unităţi de învăţământ. Şi tot aici, se pot lua
deciziile care se impun, respectiv formularea unor noi politici cu privire la reţeaua de învăţământ, la dezvoltarea unor programe
de modernizare şi concentrare a spaţiilor de învăţământ, a unor programe speciale de finanţare a şcolilor defavorizate, etc.
CALCULUL COSTULUI STANDARD
FORMULĂ DE CALCUL:
unde:
Cs = cost standard pe elev/preşcolar
Chp = cheltuieli de personal
Chms = cheltuieli materiale şi servicii
Chperf = cheltuieli de perfecţionare a personalului
4 of 21 21.01.2008 14:11
Determinarea costului standard pe elev pentru cheltuielile de personal
unde:
chpd = drepturi salariale pentru personalul didactic
chpnedid = drepturi salariale pentru personalul nedidactic
chpaux = drepturi salariale pentru personalul didactic auxiliar
chvbuget = viramente bugetare
chdepl = cheltuieli de personal pentru deplasarea personalului
* = salarii de bază aferente personalului angajat conform ariei curriculare şi sporurile aferente conform legii
** = 0,36% aplicat asupra totalului cheltuielilor salariale pentru personalul angajat (personal didactic, nedidactic şi didactic auxiliar)
Determinarea costului standard pe elev pentru cheltuielile materiale şi servicii
unde:
chutilitati = cheltuieli cu încălzirea, iluminatul, apă-canal şi salubritate
chams = alte cheltuieli materiale şi servicii
Cheltuielile pentru utilităţi
Chutilitati = Chî + Chil + Chac
unde:
chî = cheltuieli pentru încălzire
chil = cheltuieli pentru iluminat
chac = cheltuieli pentru apă, canal, salubritate
Notă:
Cheltuielile de încălzire se calculează ca produs între numărul de elevi şcolarizaţi în unitatea de învăţământ, norma de consum
pentru tipul de încălzire al unităţii şcolare şi perioada (iarnă sau vară), norme stabilite prin Ordinul MLPAT nr. 29/N/1993 pentru
aprobarea Normativului-cadru privind contorizarea apei şi a energiei termice la populaţiei, instituţii publice şi agenţi economici şi
preţurile actuale pentru acest tip de utilitate;
Cheltuielile de iluminat se calculează ca produs între numărul de elevi şcolarizaţi în unitatea de învăţământ şi norma de consum
pentru iluminat (numărul de zile din an, puterea specifică calculată în funcţie de suprafaţa sălilor de clasă şi numărul de lucşi
stabiliţi prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1955/1995 privind aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea,
educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, procent al consumului electric pentru spaţiile comune, alte spaţii fără destinaţii didactice)
şi preţurile actuale pentru acest tip de utilitate;
Cheltuielile de apă, canal şi salubritate se calculează ca produs dintre numărul de elevi şcolarizaţi în unitatea de învăţământ,
perioada şi norma de consum pentru apă şi igienizare, norme stabilite prin Ordinul MLPAT nr. 29/N/1993 pentru aprobarea
Normativului-cadru privind contorizarea apei şi a energiei termice la populaţiei, instituţii publice şi agenţi economici şi preţurile
actuale pentru acest tip de utilitate.
Valorile normate pentru indicatorii fizici aferenţi cheltuielilor pentru utilităţi sunt date în tabelul nr. 1b.
Alte cheltuieli materiale şi servicii pentru: poştă, furnituri de birou, materiale de curăţenie, alte materiale şi prestări servicii, materiale şi
prestări servicii cu caracter funcţional, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi şi publicaţii, alte cheltuieli legale.
unde ki ia valori procentuale diferite pentru fiecare tip de cheltuială, aplicat asupra cheltuielilor salariale. Valorile lui ki s-au stabilit prin
studii de caz asupra nivelului şi structurii cheltuielilor materiale şi servicii enumerate mai sus.
Valorile procentuale ale coeficientului ki pentru indicatorii fizici aferenţi celorlalte tipuri de cheltuieli, altele decât cele pentru utilităţi,
sunt date în tabelul nr. 1b.
Determinarea costului standard pe elev pentru cheltuielile de perfecţionare a personalului
5 of 21 21.01.2008 14:11
Tabelul nr. 1a
INDICATORI FIZICI UTILIZAŢI LA FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR SALARIALE AFERENTE COSTULUI STANDARD

ELEV/PREŞCOLAR
Unitatea standard: GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL
Nr. INDICATOR VALOARE STRUCTURA PERSONALULUI, URBAN-RU

crt. INDICATOR
ur-ban rural DIDACTIC Nr.
nor-me
1 Număr preşcolari, elevi/grupă/clasă 15 15 DIRECTOR 1
2 Număr de elevi, preşcolari/unitate 100 100 EDUCATOR 7
3 Număr de clase, grupe/unitate 7 7
4 Norme didactice/clasă, grupă 1 1
5 Norme didactice/unitate 8 8
6 Norme didactice auxiliare/unitate 0 0
7 Posturi nedidactice/unitate 1,5 1,5
Unitatea standard: GRĂDINIŢĂ CU PROGRAM PRELUNGIT
Nr. INDICATOR VALOARE STRUCTURA PERSONALULUI, URBAN-RURAL

crt. INDICATOR
ur-ban rural DIDACTIC Nr. NEDIDACTIC Nr. DIDACTIC AUXILIAR Nr.
nor-me nor-me nor-me
1 Număr preşcolari, elevi/grupă/clasă 15 15 DIRECTOR 1 MUNCITOR 3 0
2 Număr de elevi, preşcolari/unitate 100 100 EDUCATOR 14 CONTABIL 1
3 Număr de clase, grupe/unitate 7 7 ADMINISTRATOR 1
4 Norme didactice/clasă, grupă 2 2 INGRIJITOR 4
5 Norme didactice/unitate 15 15
7 Posturi nedidactice/unitate 9 9
Unitatea standard: GRĂDINIŢĂ CU PROGRAM SĂPTĂMÂNAL

crt. INDICATOR
1 Număr preşcolari, elevi/grupă, clasă 100 100 DIRECTOR 1 MUNCITOR 3 0
2 Număr de elevi, preşcolari/unitate 11 11 EDUCATOR 27 CONTABIL 1
3 Număr de clase, grupe/unitate 9 9 ADMINISTRATOR 1
4 Norme didactice/clasă, grupă 3 3 SUPRAVEGHETOR 4
NOAPTE
5 Norme didactice/unitate 28 28 INGRIJITOR 8
Unitatea standard: ŞCOALĂ PRIMARĂ

crt. INDICATOR
1 Număr preşcolari, elevi/grupă, clasă 20 20 DIRECTOR 1 CONTABIL SS II 1 SECRETAR SM 1
2 Număr de elevi, preşcolari/unitate 500 500 ÎNVĂŢĂTOR 25 ADMINISTRATOR II 0,5 BIBLIOTECAR SM II 1
3 Număr de clase, grupe/unitate 25 25 PROFESORI 5 MUNCITOR 1
INTRETINERE II
4 Norme didactice/clasă, grupă 1,2 1,2 INGRIJITOR II 3
5 Norme didactice/unitate 31 31 PORTAR I 4
Unitatea standard: ŞCOALĂ GIMNAZIALĂ
6 of 21 21.01.2008 14:11

crt. INDICATOR
1 Număr preşcolari, elevi/grupă, clasă 25 25 DIRECTOR 1 CONTABIL SS IA 1 SECRETAR SM I 1
2 Număr de elevi, preşcolari/unitate 500 500 DIRECTOR ADJ 1 ADMINISTRATOR II 0,5 LABORANT M I 1
3 Număr de clase, grupe/unitate 20 20 PROFESOR 36 MUNCITOR 1 BIBLIOTECAR SM II 1
INTRETINERE II
4 Norme didactice/clasă, grupă 1,8 1,8 INGRIJITOR II 3
5 Norme didactice/unitate 38 38 PORTAR I 4
Unitatea standard: ŞCOALĂ DE ARTE ŞI MESERII

crt. INDICATOR
1 Număr preşcolari, elevi/grupă, clasă 25 25 DIRECTOR 1 CONTABIL SS IA 1 SECRETAR I SM 1
2 Număr de elevi, preşcolari/unitate 500 500 DIRECTOR ADJ 1 ADMINISTRATOR II 1 ANALIST II 1
3 Număr de clase, grupe/unitate 20 20 PROFESOR 36 MUNCITOR 1 TEHNICIAN I M 1
INTRETINERE II
4 Norme didactice/clasă, grupă 1,8 1,8 INGRIJITOR II 3 LABORANT I M 2,5
5 Norme didactice/unitate 38 38 PORTAR I 4 BIBLIOTECAR II SM 1
6 Norme didactice auxiliare/unitate 6,5 6,5
Unitatea standard: LICEU TEORETIC

crt. INDICATOR
1 Număr preşcolari, elevi/grupă, clasă 25 25 DIRECTOR 1 CONTABIL ŞEF 1 SECRETAR SEF 1
2 Număr de elevi, preşcolari/unitate 500 500 DIRECTOR ADJ. 1 ADMINISTRATOR 1 ANALIST 1
3 Număr de clase, grupe/unitate 20 20 PROFESOR 38 MUNCITOR 1 BIBLIOTECAR 1
ÎNTREŢINERE
4 Norme didactice/clasă, grupă 2 2 INGRIJITOR III 3 LABORANT 2,5
5 Norme didactice/unitate 40 40 PORTAR 4
6 Norme didactice auxiliare/unitate 5,5 5,5
Unitatea standard: LICEU TEHNOLOGIC

crt. INDICATOR
1 Număr preşcolari, elevi/grupă, clasă 25 25 DIRECTOR 1 CONTABIL ŞEF 1 SECRETAR ŞEF 1
3 Număr de clase, grupe/unitate 20 20 PROFESOR 39 MUNCITOR 1 BIBLIOTECAR 1
ÎNTREŢINERE
4 Norme didactice/clasă, grupă 2,05 2,05 INGRIJITOR 3 LABORANT 2,5
5 Norme didactice/unitate 41 41 PORTAR 4
6 Norme didactice auxiliare/unitate 5,5 5,5 MUNCITOR ATELIERE 2
Unitatea standard: LICEU TEOLOGIC

crt. INDICATOR
7 of 21 21.01.2008 14:11

1 Număr preşcolari, elevi/grupă, clasă 25 25 DIRECTOR 1 CONTABIL ŞEF 1 SECRETAR ŞEF 1
3 Număr de clase, grupe/unitate 20 20 PROFESOR 51 BUCĂTAR 1 PEDAGOG 1
4 Norme didactice/clasă, grupă 1,9 1,9 SPĂLĂTOREASĂ 1 BIBLIOTECAR 1
5 Norme didactice/unitate 53 53 MUNCITOR 1 LABORANT 2,5
ÎNTREŢINERE
6 Norme didactice auxiliare/unitate 6,5 6,5 INGRIJITOR 3
7 Posturi nedidactice/unitate 12 12 PORTAR 4
Unitatea standard: LICEU VOCAŢIONAL – ARTĂ
Nr. INDICATOR STRUCTURA PERSONALULUI, URBAN-RURAL

crt.
urban DIDACTIC Nr. NEDIDACTIC Nr. DIDACTIC AUXILIAR Nr.
1 Număr preşcolari, elevi/grupă, clasă 25 DIRECTOR 1 CONTABIL ŞEF 1 SECRETAR ŞEF 1
2 Număr de elevi, preşcolari/unitate 500 DIRECTOR ADJ. 1 ADMINISTRATOR 1 ANALIST 1
3 Număr de clase, grupe/unitate 20 PROFESOR 67 MUNCITOR 1 POSTURI 6
ÎNTREŢINERE VOCAŢIONALE
4 Norme didactice/clasă, grupă 3,5 ÎNGRIJITOR 3 BIBLIOTECAR 1
5 Norme didactice/unitate 69 PORTAR 4
6 Norme didactice auxiliare/unitate 9
7 Posturi nedidactice/unitate 10
Unitatea standard: LICEU VOCAŢIONAL – PEDAGOGIC

crt.
3 Număr de clase, grupe/unitate 20 PROFESOR 47 MUNCITOR 1 LABORANT 2,5
ÎNTREŢINERE
6 Norme didactice auxiliare/unitate 5,5
Unitatea standard: LICEU VOCAŢIONAL – SPORTIV

crt.
3 Număr de clase, grupe/unitate 20 PROFESOR 51 MUNCITOR 3,5 POSTURI 6
7 Posturi nedidactice/unitate 12,5
Unitatea standard: ŞCOALĂ DE MUZICĂ ŞI ARTE

crt.
2 Număr de elevi, preşcolari/unitate 300 DIRECTOR ADJ. 1 ADMINISTRATOR 1 ANALIST 0,5
3 Număr de clase, grupe/unitate 25 PROFESOR 40 MUNCITOR 3 POSTURI 1
4 Norme didactice/clasă, grupă 1,68 ÎNGRIJITOR 2 BIBLIOTECAR 0,5
8 of 21 21.01.2008 14:11

NOTĂ:
La fundamentarea cheltuielilor de personal s-au avut în vedere următoarele:
tipul unităţii de învăţământ (nivel, filieră, profil);

numărul de elevi, preşcolari pentru unitatea de învăţământ standard (500 de elevi, respectiv 100 preşcolari);
număr de elevi, preşcolari pe clasă sau grupă (în funcţie de tipul unităţii de învăţământ);
numărul de clase, grupe/unitatea de învăţământ;
structura de personal didactic, nedidactic şi didactic auxiliar, aceeaşi atât pentru mediul rural cât şi pentru mediul urban;
numărul normelor didactice pe tip de unitate de învăţământ, stabilite conform normelor legale în vigoare cu respectarea
Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr. 128/1997 privind
Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare;
numărul de posturi pentru personalul nedidactic şi didactic auxiliar stabilit pe baza normativelor actualizate pentru
învăţământul preuniversitar cuprinse în Notificarea MEC nr. 44990/1999;
pentru postul de director s-a luat în calcul salariul de încadrare corespunzător nivelului maxim al funcţiei didactice, cu
peste 40 ani vechime în învăţământ, la care s-a adăugat indemnizaţia de conducere de până la 50%;
pentru postul de director adjunct s-a luat în calcul salariul de încadrare al unui profesor grad didactic II, cu vechime între
20-25 ani în învăţământ, la care s-a adăugat o indemnizaţie de conducere de până la 40%;
pentru postul de profesor s-a luat în calcul salariul de încadrare al unui cadru didactic grad II, cu vechime în învăţământ
între 18-22 ani;
sporurile luate în calcul au fost următoarele:
spor de vechime: 25%

spor de stres: 18%
spor de stabilitate: 15%
spor de dirigenţie: 10%
spor de zonă: 15% pentru mediul rural
gradaţie de merit: 20% pentru 20% din total cadre didactice
salariul de merit: 15% pentru 15% din total cadre didactice
spor control financiar preventiv: 25% contabil responsabil cu CFP
spor de noapte: 25% din 25% salariul de încadrare pentru paznic
nivelul viramentelor bugetare aplicate asupra fondului de salarii în procent de 32,5%
procentul aplicat la fondul de salarii lunar pe unitate şcolară de 0,35%

prevederile referitoare la calculul drepturilor de personal din OUG nr. 123/2003, din Legea nr. 164/2004, din OUG nr.
38/2004 şi din OUG nr. 68/2004.
Tabelul nr. 1b
INDICATORI FIZICI DE CONSUM PENTRU CHELTUIELILE DE BAZA SI VALORI PROCENTUALE ALE CELORLALTE CATEGORII
DE CHELTUIELI
Unitatea Categorii de cheltuieli

Nr.
de
crt. invatamant Rechi-zite Materiale Alte chelt. Materiale Ob. de Reparatii Carti si Alte
Incalzire Iluminat Apa, canal, PTTR* mat. cu chelt.
de birou* de Inventar* curente* publicatii* legale*
salubritate curatenie* si prest. caracter
serv.* funct.*
1 Gradinita cu program normal
– rural 1.5 kg/presc/sch/ 103.65w/h/presc/zi 1 0.69% 0.27% 0.41% 0.69% 0.27% 1.10% 0.69% 0.27% 0.14%
mc/presc/luna
luna de iarna 2h/zi timp de 173
zile 10 luni
– urban 0.044Gcal/presc/luna 103.65w/h/presc/zi 1 0.69% 0.27% 0.41% 0.69% 0.27% 1.10% 0.69% 0.27% 0.14%
iarna mc/presc/luna
2h/zi timp de 173
0.036Gcal/presc/luna zile 10 luni
vara
2 Gradinita cu program prelungit
mc/presc/luna
zile 11 luni
iarna mc/presc/luna
4h/zi timp de 248
vara
3 Gradinita cu program saptamanal
9 of 21 21.01.2008 14:11
mc/presc/luna
zile 11 luni
iarna mc/presc/luna
4h/zi timp de 248
vara
4 Scoala primara
– rural 2.5 kg lemne/elev/luna 145.75w/h/elev/zi 1 mc/elev/luna+ 1.16% 0.77% 1.94% 1.94% 1.16% 2.71% 3.10% 0.77% 0.39%
6 luni iarna, 5 luni vara timp de 173 zile 50 mc

ig./unit.sc
9 luni
– urban 0.011Gcal/elev/luna 145.75w/h/elev/zi 1mc/elev/luna+ 1.16% 0.77% 1.94% 1.94% 1.16% 2.71% 3.10% 0.77% 0.39%
iarna
timp de 173 zile 50 mc
0.009Gcal/elev/luna vara ig./unit.sc
6 luni iarna, 5 luni vara 9 luni

5 Scoala gimnaziala
(inclusiv şcoala de
arte şi muzică)
– rural 3.1kg lemne/elev/luna 319 w/h/elev/zi 1 mc/elev/luna+ 2.53% 1.27% 1.90% 1.90% 1.27% 2.53% 2.22% 0.95% 0.95%

ig./unit.sc
9 luni
– urban 0.011Gcal/elev/luna 319 w/h/elev/zi 1mc/elev/luna+ 2.53% 1.27% 1.90% 1.90% 1.27% 2.53% 2.22% 0.95% 0.95%
iarna

6 Liceu teoretic
– rural 3.1kg lemne/elev/luna 319 w/h/elev/6 ore 1 mc/elev/luna+ 2.74% 1.37% 2.05% 2.05% 1.37% 2.74% 2.40% 1.03% 1.37%
6 luni iarna timp de 173 zile 50 mc

ig./unit.sc
9 luni
– urban 0.011Gcal/elev/luna 319 w/h/elev/6 ore 1mc/elev/luna+ 2.74% 1.37% 2.05% 2.05% 1.37% 2.74% 2.40% 1.03% 1.37%
iarna

7 Liceu tehnologic

ig./unit.sc
9 luni
iarna

8 Liceu teologic

ig./unit.sc
9 luni
iarna

9 Liceu sportiv 0.011Gcal/elev/luna 319 w/h/elev/6 ore 1mc/elev/luna+ 1.88% 0.94% 1.41% 1.41% 0.94% 1.88% 1.64% 0.70% 0.94%
iarna

10 Liceu pedagogic 0.011Gcal/elev/luna 319 w/h/elev/6 ore 1mc/elev/luna+ 2.16% 1.08% 1.62% 1.62% 1.08% 2.16% 1.89% 0.81% 1.08%
iarna

11 Liceu de arta 0.011Gcal/elev/luna 319 w/h/elev/6 ore 1mc/elev/luna+ 1.54% 0.77% 1.15% 1.15% 0.77% 1.54% 1.34% 0.58% 0.77%
iarna
10 of 21 21.01.2008 14:11
12 Scoala de arte si meserii

– rural 3.1kg lemne/elev/luna 319 w/h/elev/zi 1 mc/elev/luna+ 2.41% 0.90% 2.41% 1.81% 0.90% 2.41% 1.81% 0.90% 1.21%

ig./unit.sc
9 luni
– urban 0.011Gcal/elev/luna 319 w/h/elev/zi 1mc/elev/luna+ 2.41% 0.90% 2.41% 1.81% 0.90% 2.41% 1.81% 0.90% 1.21%
iarna
Notă:
*) Valorile procentuale se aplică asupra cheltuielilor salariale.
Tabelul nr 2
COSTUL STANDARD PE ELEV/PREŞCOLAR PE NIVELE, PROFILE ŞI MEDII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

ŞI A COEFICIENŢILOR DE DIFERENŢIERE FAŢĂ DE NIVELUL GIMNAZIAL URBAN CONSIDERAT ETALON
CALCULAT LA NIVELUL LUNII OCTOMBRIE 2004
Nr. Unitatea de învăţământ standard Costul standard/elev, preşcolar Coeficienţi de diferenţiere faţă de
crt. costul standard/elev gimnazial,
urban
1 Grădiniţă cu program normal
- mediul urban 19.289.648 0.83

- mediul rural 21.947.689 0.95
2 Grădiniţă cu program prelungit
- mediul urban 40.888.017 1.77

- mediul rural 47.034.548 2.04
3 Grădiniţă cu program săptămânal
- mediul urban 69.934.783 3.03

- mediul rural 80.438.329 3.49
4 Şcoală primară
- mediul urban 18.908.888 0.82

- mediul rural 19.160.436 0.83
5 Şcoală gimnazială
- mediul urban 23.012.028 1.00
- mediul rural 23.311.685 1.01
6 Liceu teoretic
- mediul urban 28.226.065 1.22
- mediul rural 29.813.466 1.29
7 Liceu tehnologic
- mediul urban 29.580.660 1.28
- mediul rural 30.720.172 1.33
8 Liceu vocaţional
- teologic
- urban 34.026.353 1.47
- rural 36.483.798 1.58
- sportiv 37.779.964 1.64
- pedagogic 33.820.340 1.46
- artă 44.480.209 1.93
9 Şcoală de arte şi meserii
- mediul urban 23.874.081 1.03
11 of 21 21.01.2008 14:11
- mediul rural 24.303.046 1.05

10 Şcoala de muzică şi arte
- mediul urban 34.798.403 1.51
CAPITOLUL II
MODELE DE CALCUL ŞI ALOCARE AL FONDURILOR
NECESARE FINANŢĂRII UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR DE STAT*)
Modelul de calcul al fondurilor necesare finanţării unităţilor de învăţământ prezentat constituie un cadru general orientativ şi
este un ghid în elaborarea unei formule de finanţare obiective pentru unităţile de învăţământ, pe nivele de alocare diferite.
Elementele componente se folosesc ca instrumente în planificarea şi alocarea bugetului unităţii de învăţământ.
PRINCIPII GENERALE
În conformitate cu prevederile legale, la baza sistemului de finanţare şi administrare descentralizată a unităţilor de învăţământ
preuniversitar de stat stau următoarele principii:
a. indicatorul principal utilizat în calculul necesarului de fonduri financiare pentru o unitate de învăţământ este numărul de
elevi sau de preşcolari înscrişi în unitatea de învăţământ respectivă; indicatorul de calcul al alocaţiilor financiare nu mai poate
fi numărul de personal; cifra de şcolarizare trebuie să joace rolul de stimulent al alocării, în sensul înscrierii unui număr mai mare
de elevi în detrimentul unui număr mai mare de posturi didactice care poate mări artificial costurile de personal;
b. criteriul fundamental de alocare a fondurilor financiare destinate unităţii de învăţământ îl reprezintă costul standard pe
elev sau preşcolar, corectat cu indicatori de corecţie dependenţi de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, alţi
factori;
c. alocarea fondurilor financiare destinate finanţării unităţilor de învăţământ trebuie să răspundă următoarelor criterii:
eficienţă: eficienţa determină alocarea suplimentară de fonduri financiare disponibile după nevoi, zonele cu cele mai
mari nevoi primesc un volum de fonduri adecvat, ceea ce presupune evaluarea nevoilor, alocarea pe baza de nevoi,
schimbarea alocaţiilor pe măsura schimbării nevoilor, stimularea managementului performant al directorilor unităţilor de
învăţământ;
eficacitate: eficacitatea determină calitatea actului educaţional, respectiv atingerea obiectivului general al procesului
educaţional: număr de elevi beneficiari ai unei calităţi sporite a procesului educativ, realizat prin asigurarea unui grad de
profesionalism mai mare al personalului, îmbunătăţirea raportului elevi-profesor, recompense financiare pentru profesori
cu rezultate performante;
echitate: echitatea determină egalitatea între oportunităţile oferite fiecărui elev sau preşcolar, respectiv şanse egale şi
acces la învăţământ de calitate, indiferent de mediul de provenienţă, categorie socială, etc.;
d. decizia privind managementul financiar şi administrativ se plasează la nivel local, inclusiv la nivelul directorilor de unităţi
de învăţământ, care au un anumit grad de libertate şi flexibilitate în proiectarea şi execuţia bugetară şi răspund faţă de
comunitatea locală.
1. Alocarea fondurilor de la nivel central la nivel judeţean
unde:
Aj = alocaţia judeţului
cp1 = cost standard de personal pe preşcolar
cp2 = cost standard de personal pe elev primar
cp3 = cost standard de personal pe elev gimnazial
cp4 = cost standard de personal pe elev liceal
cp5 = cost standard de personal pe elev şcoala de arte şi meserii
cp6 = cost standard de personal pe elev şcoala gimnazială de arte
nr.presj = nr. preşcolari înscrişi în judeţ
12 of 21 21.01.2008 14:11
nr.primj = nr. elevi de nivel primar înscrişi în judeţ
nr.gimj = nr. elevi de nivel gimnazial înscrişi în judeţ
nr.licj = nr. elevi de nivel liceal înscrişi în judeţ
nr.samj = nr. elevi de nivel şcoală de arte şi meserii înscrişi în judeţ
nr.gimartej = nr. elevi de nivel şcoală gimnazială de arte înscrişi în judeţ
Cdifj = coeficient de diferenţiere al bugetului pentru educaţie destinat judeţului
Coeficientul de difenţiere al bugetului pentru educaţie destinat judeţului ajustează alocaţiile finaciare pe judeţ de la bugetul de stat,
astfel încât să se încadreze în bugetul total disponibil. Coeficientul de diferenţiere al bugetului destinat educaţiei, care poate avea valori
subunitare sau supraunitare, se comunică anual de către CNFIP. El este calculat pe baza costurilor medii/elev, preşcolar ale anului
anterior.
În prezent, alocarea la acest nivel se referă la cheltuielile de personal, ca element de cheltuială din componenţa costului standard pe
elev sau preşcolar şi al finanţării de bază, aşa cum este aceasta definită în Legea nr. 354/2004 de modificare şi completare a Legii
învăţământului nr. 84/1995. În acest caz, ajustarea fondurilor financiare pentru fiecare judeţ se face pe baza indicatorilor: cheltuielile de
personal pe elev sau preşcolar şi raportul elev pe post didactic şi didactic auxiliar.
Pentru atenuarea eventualelor riscuri generate de alocări diferite faţă de anii anteriori, coeficientul de diferenţiere al bugetului pentru
educaţie destinat judeţului se situează între limite minime şi maxime calculate, el jucând un rol de element-tampon. Astfel, fiecare judeţ
va primi un buget ce nu se va situa sub limita minimă dar nici nu va depăşi limita maximă, spre exemplu: nu mai puţin de 0,85 şi nu mai
mult de 1,15, coeficient aplicat asupra bugetului anului anterior.
În condiţiile în care alocarea se va realiza ca sumă globală destinată cheltuielilor pentru învăţământ, atunci această alocaţie ar trebui
să reprezinte, conform definiţiei finanţării de bază:
100% acoperire asupra cheltuielilor de personal (ceea ce ar însemna cel puţin 80% din cheltuielile totale pentru educaţie);
X % acoperire pentru cheltuieli materiale şi servicii (procent care ar trebui cel puţin să acopere indicele de creştere al inflaţiei);
Y % acoperire pentru cheltuieli privind pregătirea profesională (procent care s-ar putea situa în jurul valorii de 1 % aplicat asupra
cheltuielilor de personal).
Acest mecanism ar asigura un procent de z % din cheltuielile pentru educaţie, care în valoare absoluta ar acoperi finanţarea de bază.
2. Alocarea fondurilor de la nivel judeţean la nivel local
unde:
Al = alocaţia acordată unităţii administrativ-teritoriale
cs1 = cost standard pe preşcolar
cs2 = cost standard pe elev primar
cs3 = cost standard pe elev gimnazial
cs4 = cost standard pe elev liceal
cs5 = cost standard pe elev şcoala de arte şi meserii
cs6 = cost standard pe elev şcoala gimnazială de arte
nr.presl = nr. preşcolari înscrişi în unităţile de învăţământ din unitatea administrativ-teritorială
nr.priml = nr. elevi de nivel primar înscrişi în unităţile de învăţământ din unitatea administrativ-teritorială
nr.giml = nr. elevi de nivel gimnazial înscrişi în unităţile de învăţământ din unitatea administrativ-teritorială
nr.licl = nr. elevi de nivel liceal înscrişi în în unităţile de învăţământ din unitatea administrativ-teritorială
nr.saml = nr. elevi de nivel şcoală de arte şi meserii înscrişi în unităţile de învăţământ din unitatea administrativ-teritorială
nr.gimartel = nr. elevi de nivel şcoală gimnazială de arte înscrişi în unităţile de învăţământ din unitatea administrativ-teritorială
Cdifl = coeficient de diferenţiere al bugetului pentru educaţie destinat consiliului local
13 of 21 21.01.2008 14:11
Coeficientul de diferenţiere al bugetului pentru educaţie destinat consiliilor locale are rolul de a ajusta alocaţiile financiare
astfel încât să asigure diferenţierile legate de:
a. nivelul nevoilor sociale şi educaţionale ale elevilor;

b. costurile procesului educaţional pe trepte, filiere şi medii de învăţământ;
c. finanţarea locală disponibilă.
Coeficientul de diferenţiere al bugetului pentru educaţie destinat consiliilor locale se calculează la nivelul fiecarei localităţi pentru
nivelele aferente prin pondererea indicatorilor de corecţie disponibili pentru fiecare dintre cele trei categorii. Fiecare ponderare se
calculează în legătură cu media naţională a respectivului indicator şi fiecăruia i se acordă o pondere în calculul coeficientului de
diferenţiere al localităţii Cdifl. Ca atare, ajustarea la nivel local implică două etape:
selectarea indicatorilor de corecţie relevanţi şi disponibili referitor la nivelul nevoilor sociale şi educaţionale ale elevilor, costurile
procesului educaţional şi volumul fondurilor disponibile pentru învăţământ ale bugetului local;
atribuirea ponderilor aferente fiecărui indicator de corecţie în cadrul formulei de calcul.
Indicator Ponderea % creştere faţă Coeficient de % modificare a

relevant şi indicatorului în de media diferenţiere finanţării
disponibil cadrul formulei naţională revizuit
de calcul
Nivelul nevoilor sociale, educaţionale şi economice
% Minorităţi
etnice ne-romi
% Romi
% Elevi cu nevoi
speciale de
educaţie
Rata sărăciei
Rata şomajului
Rata
beneficiarilor de
protecţie socială
Gradul de izolare
(locuitori/km 2)
Costurile procesului educaţional
Coeficient de
diferenţiere al
mediului
rural-urban
Coeficient de
diferenţiere al
treptei de
învăţământ
Finanţare locală
Venitul local
mediu pe locuitor
PIB pe locuitor
TOTAL
INDICATORI
Totalul ponderilor este fixat la 100, ceea ce înseamnă că schimbările în finanţarea fiecărui consiliu local datorate modificării valorii
unui indicator sunt egale cu 0,01% pentru fiecare 1% în plus sau în minus faţă de media naţională.
Fiecărui judeţ i se acordă libertatea de a decide ce indicatori de corecţie vor fi incluşi în formula de finanţare şi ce ponderi li
se vor aplica.
Costurile standard pe elev sau preşcolar sunt cele calculate de CNFIP pe nivele, filiere şi medii de învăţământ, conform unei
metodologiei de calcul aprobate.
În tabelul de mai jos sunt daţi coeficienţii de diferenţiere ai costului standard pentru nivele, filiere şi medii de învăţământ diferite.
Tipul unitatii de invatamant Coeficient de diferentiere

ai costului standard
rural urban
Gradinita cu program normal 0.95 0.83
Gradinita cu program prelungit 2.04 1.77
Gradinita cu program saptamanal 3.49 3.03
Scoala primara 0.83 0.82
14 of 21 21.01.2008 14:11
Scoala gimnaziala 1.01 1.00

Scoala gimnaziala de arte si muzica x 1.51
Liceu teoretic 1.29 1.22
Liceu tehnologic 1.33 1.28
Liceu vocational teologic 1.58 1.47
Liceu vocational pedagogic x 1.46
Liceu vocational sportiv x 1.64
Liceu vocational de arta x 1.93
Scoala de arte si meserii 1.05 1.03
ALOCATIA DE BAZA (standard la nivelul oct. 2004) 23.012.028 lei/elev
Recapitulând, la nivelul judeţului, etapele privind alocarea fondurilor pentru educaţie prin intermediul consiliilor locale până la unitatea
de învăţământ, ar putea fi:
calculul fondurilor necesare utilizând ca indicator de calcul costul standard/elev sau preşcolar şi coeficienţii de diferenţiere din
tabelul de mai sus;
corectarea alocaţiei financiare destinate consiliului local faţă de bugetul propus de către acesta, proporţional faţă de nivelul costului
standard/elev, preşcolar naţional, pentru a se putea încadra în bugetul disponibil;
suplimentarea fondurilor destinate consiliilor locale pentru acele unităţi de învăţământ cărora li se aplică ajustări bugetare prin
indicatori de corecţie (determinaţi de existenţa unor condiţii specifice) din fondurile de echilibrare judeţene;
stabilirea şi alocarea către consiliul local a fondurilor pentru finanţarea învăţământului.
Să presupunem că pentru judeţul X se cunosc:
numărul total de elevi/preşcolari înscrişi în anul şcolar;
numărul de elevi/preşcolari pe nivele, filiere şi medii de învăţământ;
costul standard/elev, preşcolar comunicat de CNFIP;

coeficienţii de diferenţiere din tabelul de mai sus;
situaţia indicatorilor de corecţie pentru unităţile de învăţământ cu condiţii specifice ale procesului instructiv-educativ.
În acest caz, suma globală necesară bugetului pentru învăţământ se obţine prin ponderarea numărului de elevi, preşcolari înscrişi, a
costului standard/elev, preşcolar şi corectarea cu coeficienţii de diferenţiere aferenţi nivelului, filierei, mediului de învăţământ.
Ca urmare, ne putem afla în situaţia din schema de mai jos:
SUMA GLOBALA ALOCATA JUDETULUI < BUGETUL SOLICITAT
SE AJUSTEAZA COSTUL STANDARD AFERENT JUDETULUI LA NIVELUL SUMEI ALOCATE DE LA BUGETUL DE STAT
15 of 21 21.01.2008 14:11
SE REIA ITERATIA AVAND CA BAZA DE CALCUL AJUSTAREA COSTULUI STANDARD AFERENT SUMEI ALOCATE JUDETULUI
SE REPARTIZEAZA FONDURILE PENTRU INVATAMANT CONSILIILOR LOCALE, UTILIZAND COSTUL STANDARD/ELEV,

PRESCOLAR SI COEFICIENTII DE DIFERENTIERE AI COSTULUI STANDARD
DE FACTORII SPECIFICI AI UNITATII DE INVATAMANT
SUMA GLOBALA ALOCATA UNOR CONSILII LOCALE < BUGETUL SOLICITAT
NU
DUPA ECHILIBRARE
3. De la nivel local la unitatea de învăţământ
Mecanismul de analiză, calcul şi alocare a fondurilor financiare la nivelul unităţii de învăţământ are două nivele:
La nivelul consiliului local:
analiza şi compararea totalului alocaţiilor financiare primite cu bugetul pentru învăţământ solicitat şi dimensionarea alocaţiilor
financiare proprii astfel încât să se încadreze în bugetul total pentru învăţământ;
compararea alocaţiilor financiare propuse unităţilor de învăţământ cu costurile istorice;
stabilirea alocaţiei unităţii/unităţilor de învăţământ conform formulei de finanţare aprobate, utilizând costul standard/elev sau
preşcolar recalculat, coeficienţii de diferenţiere pentru nivele, filiere şi medii de învăţământ diferite şi indicatorii de corecţie pentru
condiţii specifice;
repartizarea fondurilor financiare pentru fiecare unitate de învăţământ.
La nivelul unităţii de învăţământ:
identificarea indicatorilor de cost reali la nivelul şcolii, pornindu-se de la costurile standard pe elev calculate de CNFIP, a
coeficienţilor de diferenţiere a costurilor standard şi a costurilor istorice;
numărul de elevi pe nivele şi filiere de învăţământ;
16 of 21 21.01.2008 14:11
identificarea indicatorilor de corecţie necesari ajustării a fondurilor financiare;

stabilirea ponderilor aferente fiecărui indicator de corecţie;
formularea propunerilor de alocaţii financiare necesare pentru unitatea de învăţământ.
La nivelul unităţii de învăţământ formula de alocare se referă de fapt, la procesul de proiectare bugetară, respectiv construirea
bugetului de către directorul unităţii de învăţământ şi susţinerea acestuia faţă de consiliul local, în vederea aprobării.
Tabelul de mai jos rezumă elementele formulei de finanţare, categoriile de costuri , precum şi indicatorii pe baza cărora se
prognozează bugetul unităţii de învăţământ.
Nr.crt. Element al formulei de Categorii de cheltuieli Indicatori utilizaţi

finanţare acoperite
1 Finanţarea de bază a unităţii Cheltuieli de personal Număr de elevi pe trepte de
de învăţământ învăţământ
Cheltuieli materiale
Cheltuieli cu perfecţionarea
personalului
2 Finanţarea educaţiei pentru Idem, pentru elevii cu nevoi Număr estimat de elevi cu
elevi cu nevoi educaţionale educaţionale speciale nevoi educaţionale speciale
speciale
3 Finanţarea educaţiei pentru Costuri de predare a limbii Număr de elevi ne-romi
elevii din cadrul minorităţilor române, ca limbă secundară
etnice Număr de elevi romi
Costuri suplimentare cu Număr de elevi ne-romi
manualele pentru elevii de
altă limbă maternă decât Număr de elevi romi
cea română Creşteri/descreşteri ale
cifrei de şcolarizare faţă de
anul anterior
4 Finanţarea pentru nevoi Cheltuieli menite să elimine
educaţionale suplimentare influenţele fenomenelor Nr. elevi x
defavorizante PIBjudeţ/PIBregiune
5 Finanţarea determinată de Cheltuieli pentru utilitati Suprafaţa şcolii
factori zonali specifici
Cheltuieli de mentenanta Starea bazei materiale
Cheltuieli de investiţii Tipul sistemului de încălzire

6 Finanţarea determinată de Costuri determinate de sedii Nivelul indicatorilor de cost
factori specifici unităţii de multiple ai structurilor şcolare
învăţământ
Costuri determinate de sedii Costuri educaţionale peste
monumente istorice costurile medii aferente
treptei de învăţământ
Costuri determinate de specifice
protejarea programei
şcolare Raportul elev-profesor
Creşteri/reduceri ale indicatorilor de cost în funcţie de
Ajustarea bugetului unităţii de numărul de elevi preconizat la elaborarea bugetului şi cel
învăţământ real, pe categorii, în funcţie de nevoile educaţionale
speciale şi suplimentare, de factorii zonali şi specifici ai
unităţii de învăţământ, conform elementelor de la liniile
1-6.
Un element inovativ l-ar reprezenta introducerea unui indicator de corecţie calitativ în alocarea fondurilor financiare destinate unităţii
de învăţământ care să ţină cont atât de gradul de pregătire profesională a personalului didactic cât şi de performanţele individuale ale
unităţii de învăţământ. Acest indicator ar putea ajusta, în plus sau în minus, bugetul alocat unităţii de învăţământ determinând fonduri
mai mari pentru unităţile cu personal didactic superior calificat sau cu performanţe educaţionale (nivel de promovabilitate, procentajul pe
categorii de note, elevi cu performanţe deosebite la concursuri naţionale etc.).
Acest indicator ar încuraja atragerea unui personal didactic mai bine calificat, precum şi creşterea atractivităţii unităţii de învăţământ
pentru elevi, sporind cifra de şcolarizare şi în acelaşi timp, nivelul alocaţiei bugetare.
SITUAŢIE COMPARATIVĂ ÎNTRE SISTEME DE ALOCARE (ACTUAL ŞI PROPUS) A FONDURILOR DESTINATE FINANŢĂRII
UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
ELEMENT AL SISTEM ACTUAL SISTEM PROPUS
17 of 21 21.01.2008 14:11
SISTEMULUI
DE ALOCARE PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE
Sume acordate Există siguranţa Finanţarea cheltuielilor de Evidenţierea în bugetul Riscul ca unele consilii
bugetelor locale de la acoperirii fondului personal se face prin de stat a sumelor locale să nu asigure
BUGETUL DE STAT sume cu destinaţie, nefiind necesare finanţării
destinat cheltuielilor cu acoperirea integrală a
pentru cheltuielile de salariile cadrelor depersonalizate învăţământului, într-un cheltuielilor de personal la
personal didactice procent „x din finanţarea unele unităţi de
de bază“ stabilit, prin învăţământ.
depersonalizarea
fondurilor alocate
Prin aceiaşi anexă se Fondurile necesare
finanţează cheltuieli cu finanţării învăţământului
bursele şi obiectele de devin sumă globală ca
inventar element al finanţării de
bază
Alocarea nu satisface Procentul „x“ stabilit dă
criteriul de alocare – certitudinea acoperirii
costul standard – pentru cel puţin a cheltuielilor
că cheltuielile de personal de personal, dar şi un
sunt doar un element din plus pentru celelalte
componenţa costului elemente ale finanţării
standard de bază
Stabilirea destinaţiei Este satisfăcut criteriul
sumelor rigidizează de alocare prevăzut de
sistemul de finanţare al lege – costul standard
învăţământului şi limitează pe elev, preşcolar,
descentralizarea deciziei corespunzător finanţării
privind managementul de bază
financiar
Este satisfăcut principiul
privind indicatorul de
bază utilizat în alocarea
fondurilor pentru
învăţământ – numărul de
elevi sau preşcolar
Sistemul este mai puţin
rigid, pentru că nu mai
există precizarea
destinaţiei sumelor
alocate
BUGETUL CONSILIULUI Introducerea prevederii Lipsa datelor cu privire la Transferul asupra Sistemul de indicatori de
JUDEŢEAN privind utilizarea finanţarea învăţământului consiliului judeţean, prin corecţie trebuie să fie pe
fondurilor de echilibrare şi a specialiştilor în organisme specifice, a deplin obiectiv astfel încât
în sensul susţinerii domeniu pentru analiză şi acţiunii de ajustare a să nu se creeze
finanţării învăţământului ajustări bugetare pe baza bugetelor locale pe baza discrepanţe de alocare,
indicatorilor de corecţie factorilor de corecţie determinate de interese
prin fondurile de
echilibrare judeţene,
acolo unde este cazul
Introducerea prevederii Rigiditate privind crearea Dezvoltarea unui sistem
privind crearea, rolul şi acestor organisme informaţional necesar şi
atribuţiile Comisiilor performant la nivelul
judeţene/locale de consiliului judeţean cu
finanţare şi administrare privire la starea
pentru învăţământ finanţării învăţământului
BUGETUL CONSILIULUI Se realizează procesul Trecerea asupra bugetului Concentrarea deciziei Insuficienta înţelegere a
LOCAL de transfer al deciziei local a întregii sarcini privind managementul învăţământului ca un
privind managementul privind acoperirea financiar şi administrativ serviciu public pentru
financiar şi administrativ cheltuielilor materiale şi cu la nivelul consiliului comunitatea locală, pentru
la nivelul autorităţii perfecţionarea local care eforturile financiare şi
locale personalului – elemente politicile locale sunt
din componenţa costului necesare şi obligatorii
standard – ca şi a tuturor
celorlalte categorii de
cheltuieli aferente
finanţării complementare,
fără posibilitatea acoperirii
integrale din resurse
proprii locale
Rigiditate asupra finanţării Posibilitatea unei mai
cheltuielilor de personal, bune planificări
atât în ceea ce priveşte bugetare şi o mai mare
cuantumul cât şi structura autonomie în
personalului salarizat repartizarea fondurilor
după nevoile fiecărei
18 of 21 21.01.2008 14:11
unităţi de învăţământ
Satisfacerea cerinţelor
privind alocarea
fondurilor pe bază de
nevoi sociale,
educaţionale şi
economice, a celorlalte
cerinţe ale legii privind
accesul egal la educaţie,
în condiţiile schimbării
sistemului de salarizare
şi a politicii de personal
din învăţământ
Comunicare mai bună
atât cu consiliul
judeţean cât şi cu
unitatea de învăţământ
privitor la finanţarea
şcolii
SCHEMA DE ALOCARE A FONDURILOR DESTINATE UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR CARE SE VA SIMULA

ÎN ANUL 2005 ÎN JUDEŢELE PILOT
SE EFECTUEAZA TRANSFERUL CATRE CONSILIUL LOCAL
Cheltuieli cu perfecţionarea profesională
1. Ajust ri ale bugetelor locale pe baza factorilor de corec ie prin fondurile de echilibrare jude ene
COST STANDARD
ELEMENT AL COSTULUI STANDARD
STRUCTURA FINANŢĂRII DE BAZĂ ŞI FINANŢĂRII COMPLEMENTARE
19 of 21 21.01.2008 14:11
cheltuieli cu perfec ionarea profesional
1. Burse i obiecte de inventar

2.
cheltuieli pentru concursuri colare i activit i educative, cultural-artistice, sportive, turistice
SCHEMA DE ALOCARE A FONDURILOR DESTINATE UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR,

CONFORM LEGII NR. 354/2004 APLICABILĂ ÎN CONDIŢIILE UNOR NOI MODIFICĂRI LEGISLATIVE
CRITERIU DE ALOCARE
COST STANDARD
COST STANDARD
Cheltuieli pentru educaţie

…..% din finanţarea de bază
Cheltuieli aferente finanţării complementare
STRUCTURA FINANŢĂRII DE BAZĂ ŞI FINANŢĂRII COMPLEMENTARE
FINANŢARE PE PROGRAME
CRITERIU DE ALOCARE
COST STANDARD
cheltuieli cu perfec ionarea profesional
20 of 21 21.01.2008 14:11
COST STANDARD
Ajustări ale bugetelor locale pe baza factorilor de corecţie prin fondurile de echilibrare judeţene
21 of 21 21.01.2008 14:11

(Costul Standard Pe Elev

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

(Costul Standard Pe Elev

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COSTUL STANDARD pe elev/preşcolar http://64.233.183.104/search?q=cache:-d_UEpftbW4J:isjhr.eduhr.ro/ec...

Aceasta este versiunea html a fişierului http://isjhr.eduhr.ro/ec/tartalom/Pilotare/proiect-calcule-costuri/metodologiecoststandard_formuladealocare.doc .

Următorii termeni de căutare au fost evidenţiaţi: prescolar

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU FINANŢAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR DE STAT

Ilie Dogaru – CNFIPS

Corina Iacob – ISJ Iaşi

Ilie Dogaru – CNFIPS

dotarea şcolilor cu mijloace moderne de învăţământ;

II. FINANŢAREA DE BAZĂ ŞI FINANŢAREA COMPLEMENTARĂ

consolidări, investiţii şi reparaţii capitale

III. COSTUL STANDARD – INSTRUMENT DE FUNDAMENTARE

volumul produsului intern brut,

3. Costul standard este un cost de referinţă, orientativ.

CALCULUL COSTULUI STANDARD

Cs = cost standard pe elev/preşcolar

Chp = cheltuieli de personal

Chms = cheltuieli materiale şi servicii

Chperf = cheltuieli de perfecţionare a personalului

Determinarea costului standard pe elev pentru cheltuielile de personal

chpd = drepturi salariale pentru personalul didactic

chpnedid = drepturi salariale pentru personalul nedidactic

chpaux = drepturi salariale pentru personalul didactic auxiliar

chvbuget = viramente bugetare

chdepl = cheltuieli de personal pentru deplasarea personalului

Determinarea costului standard pe elev pentru cheltuielile materiale şi servicii

chutilitati = cheltuieli cu încălzirea, iluminatul, apă-canal şi salubritate

chams = alte cheltuieli materiale şi servicii

Cheltuielile pentru utilităţi

Chutilitati = Chî + Chil + Chac

chî = cheltuieli pentru încălzire

chil = cheltuieli pentru iluminat

chac = cheltuieli pentru apă, canal, salubritate

Determinarea costului standard pe elev pentru cheltuielile de perfecţionare a personalului

INDICATORI FIZICI UTILIZAŢI LA FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR SALARIALE AFERENTE COSTULUI STANDARD

Unitatea standard: GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL

Nr. INDICATOR VALOARE STRUCTURA PERSONALULUI, URBAN-RU

Unitatea standard: GRĂDINIŢĂ CU PROGRAM PRELUNGIT

Nr. INDICATOR VALOARE STRUCTURA PERSONALULUI, URBAN-RURAL

Unitatea standard: GRĂDINIŢĂ CU PROGRAM SĂPTĂMÂNAL

Nr. INDICATOR VALOARE STRUCTURA PERSONALULUI, URBAN-RURAL

Unitatea standard: ŞCOALĂ PRIMARĂ

Nr. INDICATOR VALOARE STRUCTURA PERSONALULUI, URBAN-RURAL

Unitatea standard: ŞCOALĂ GIMNAZIALĂ

Nr. INDICATOR VALOARE STRUCTURA PERSONALULUI, URBAN-RURAL

Unitatea standard: ŞCOALĂ DE ARTE ŞI MESERII

Nr. INDICATOR VALOARE STRUCTURA PERSONALULUI, URBAN-RURAL

Unitatea standard: LICEU TEORETIC

Nr. INDICATOR VALOARE STRUCTURA PERSONALULUI, URBAN-RURAL

Unitatea standard: LICEU TEHNOLOGIC

Nr. INDICATOR VALOARE STRUCTURA PERSONALULUI, URBAN-RURAL

Unitatea standard: LICEU TEOLOGIC

Nr. INDICATOR VALOARE STRUCTURA PERSONALULUI, URBAN-RURAL

ur-ban rural DIDACTIC Nr. NEDIDACTIC Nr. DIDACTIC AUXILIAR Nr.

Unitatea standard: LICEU VOCAŢIONAL – ARTĂ

Nr. INDICATOR STRUCTURA PERSONALULUI, URBAN-RURAL

Unitatea standard: LICEU VOCAŢIONAL – PEDAGOGIC

Nr. INDICATOR STRUCTURA PERSONALULUI, URBAN-RURAL

Unitatea standard: LICEU VOCAŢIONAL – SPORTIV

Nr. INDICATOR STRUCTURA PERSONALULUI, URBAN-RURAL

Unitatea standard: ŞCOALĂ DE MUZICĂ ŞI ARTE

Nr. INDICATOR STRUCTURA PERSONALULUI, URBAN-RURAL

5 Norme didactice/unitate 42 PORTAR 2

La fundamentarea cheltuielilor de personal s-au avut în vedere următoarele: