Sunteți pe pagina 1din 14

CEREREA ŞI OFERTA.

PREŢUL DE ECHILIBRU

CEREREA
1. Cererea:
a) reprezintă cantitatea cerută pe piaţă la un moment dat indiferent de nivelul preţului;
b) exprimă ansamblul dorinţelor membrilor societăţii;
c) defineşte ansamblul cantităţilor cerute la diferite niveluri de preţ;
d) reprezintă ansmblul nevoilor consumatorilor.

2. Între preţ şi cerere există o relaţie:


a) directă;
b) inversă;
c) de nedeterminare;
d) negativă.

A (d) B (b) C (c) D (b,d)

3. Dinamica generală a cererii, exprimată grafic prin curba cererii este:


a) descrescătoare, de la stânga la dreapta;
b) concavă faţă de originea axelor;
c) convexă faţă de originea axelor;
d) crescătoare, de la stânga la dreapta.

A (a,c) B (a,d) C (b,c) D (c,d)

4. Atunci când preţul unui bun creşte:


a) cantitatea cerută din bunul respectiv creşte;
b) cantitatea oferită din bunul respectiv creşte;
c) cantitatea cerută din bunul respectiv scade;
d) cantitatea oferită din bunul respectiv scade.

A (a,b) B (b,c) C (a,b,c) D (c,d)

5. Cererea individuală desemnează:


a) cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care un individ o poate cumpăra într-o perioadă dată la un
anumit preţ;
b) nevoie a unei persoane fizice sau juridice, care poate fi satisfăcută prin intermediul pieţei;
c) cantitatea maximă dintr-un bun sau serviciu dorită şi cumpărată la un preţ dat pe piaţă;
d) ansamblul de cantităţi cerute la diferite preţuri.

A (a,b) B (b,c) C (a,d) D (c)

6. Evoluţia relaţiei de cauzalitate dintre cererea unui bun sau serviciu şi preţul acestuia, exprimată în
conţinutul legii generale a cererii se concretizează prin:
a) creşterea preţului şi scăderea cererii;
b) scăderea preţului şi creşterea cererii;
c) creşterea preţului şi creşterea cererii;
d) scăderea preţului şi scăderea cererii.

A (a,b,c) B (a,b) C (b,c,d) D (b,c)

7. Între cerere şi preţ se poate aprecia că :


a) cererea este variabila independentă;
b) preţul este vaiabila dependentă;
c) există o interdependenţă;
d) diminuarea preţului determină şi diminuarea cantităţii cerute.

8. Conform cerinţelor legii cererii:


a) scăderea preţului duce la creşterea cererii;
b) creşterea cererii determină scăderea preţului;
c) creşterea preţului determină creşterea cantităţii cereute;
d) scăderea cererii duce la creşterea preţului.

ELASTICITATEA CERERII

9. Dacă un vânzător comercializează un bun a cărui cerere este inelastică, creşterea preţului:
a) îl va favoriza pe comerciant;
b) îl va defavoriza pe comerciant;
c) nu îi va afecta veniturile;
d) nici un răspuns nu este corect.

10. Cererea unui bun este elastică atunci când:


a) modificarea preţului duce la o modificare mai mică, în sens invers a cantităţii oferite;
b) creşterea preţului duce la creşterea cantităţii cerute într-o măsură mai mare decât a crescut preţul;
c) scăderea preţului duce la o creştere mai mică a cantităţii cerute;
d) modificarea preţului duce la o modificare într-o măsură mai mare, în sens invers a cantităţii cerute

11. Dacă un vânzător comercializează un bun a cărui cerere este elastică, creşterea preţului:
a) îl va favoriza pe comerciant;
b) îl va defavoriza pe comerciant;
c) nu îi va afecta veniturile;
d) nici un răspuns nu este corect.

12. În condiţiile menţinerii preţului la acelaşi nivel, cantitatea cerută dintr-un bun va creşte dacă cererea
este:
a) elastică;
b) perfect elastică;
c) inelastică;
d) unitară.

13. Preţul unui bun este de 4.000 u.m., iar cantitatea cerută din acel bun este de 10.000 bucăţi. La un
moment ulterior previziunile pieţei privind scăderea preţului bunului respectiv se îndeplinesc, astfel
preţul va fi de 3600 u.m. Care ar fi reacţia cantităţii cerute pentru a ne regăsi în situaţia unui bun cu
cerere inelastică?
a) creşte cu mai puţin de 10%;
b) creşterea cu mai mult de 10%;
c) scade cu mai mult de 10%;
d) creşterea cu mai puţin de 10% a cantităţii cerute.

14. Comparativ cu bunurile de strictă necesitate, cererea pentru bunuri de lux este:
a) mai elastică;
b) mai inelastică;
c) întotdeauna mai mare;
d) nu se poate determina.

15. Presupunem că preţul unui bun scade cu 25%, iar cererea prezintă o elasticitate unitară, atunci
volumul veniturilor producătorilor:
a) va scădea cu 25%;
b) va rămâne constant;
c) va creşte cu 25%;
d) va creşte cu mai mult de 25%;
e) se va modifica independent de variaţia preţului.

16. Dacă un vânzător comercializează un bun a cărui cerere este elastică, scăderea preţului:
a) îl va favoriza pe comerciant;
b) îl va defavoriza pe comerciant;
c) nu îi va afecta veniturile;
d) nici un răspuns nu este corect.

17. O societate comercială înregistrează încasări din vânzări cu 35% mai mari decât în perioada
precedentă. Preţul bunului vândut este mai mare cu 35%. În aceste condiţii cererea este:
a) perfect elastică;
b) elastică;
c) cu elasicitate unitară;
d) inelastică.

18. Ştiind că cererea de energie electrică este inelastică, scumpirea acesteia va duce la:
a) creşterea cantităţii cerute;
b) creşterea veniturilor producătorilor;
c) scăderea veniturilor producătorilor;
d) scăderea cantităţii oferite.

19. În situaţia în care cererea este elastică, între modificarea preţului şi venitului total al producătorului
este o relaţie:
a) directă;
b) inversă;
c) nici o relaţie;
d) venitul creşte odată cu preţul.

20. Presupunem că preţul unui bun scade cu 10%, iar cantitatea cerută pentru o anumită perioadă de timp
creşte cu 15%. În aceste condiţii:
a) veniturile încasate scad;
b) veniturile încasate de producători cresc;
c) veniturile nu sunt influenţate în nici un fel;
d) cheltuielile firmei cresc.

21.Elasticitatea cererii în funcţie de preţ este de 7/6. Între modificarea preţului (P) şi modificarea
cantităţii cerute (Qc) există următoarea relaţie:
a) creşterea cu 7% a P determină scăderea cu 6% a Qc;
b) creşterea cu 6% a P determină scăderea cu 7% a Qc;
c) scăderea cu 6 u.m. a P determină creşterea cu 7 u.m. a Qc;
d) scăderea cu 7 u.m. a P determină creşterea cu 6 u.m. a Qc.
22. Presupunem că guvernul majorează taxele vamale pentru anumite categorii de bunuri importate.
Venitul încasat din aceste taxe este mai mare când cererea pentru bunurile respective este:
a) elastică;
b) cu elasticitate unitară;
c) inelastică;
d) nu există o legătură directă între cele două elemente;

23. Care din afirmaţiile de mai jos defineşte elasticitatea cererii:


a) creşterea ofertei de produse pe piaţă;
b) cererea este mai mare decât oferta;
c) modificarea cererii în funcţie de anumiţi factori;
d) modul în care se substituie bunurile în consum.

24. Dacă preţul unui bun a scăzut cu 10%, iar cantitatea cerută a crescut cu 14%, cererea este:
a) inelastică;
b) elastică;
c) de elasticitate unitară;
d) nu se poate preciza.

25. În care dintre următoarele cazuri, venitul total scade:


a) preţul creşte şi cererea este inelastică;
b) preţul creşte şi cererea este elastică;
c) preţul scade şi cererea este elastică;
d) preţul creşte şi oferta este elastică.

26. Elasticitatea cererii reprezintă:


a) modificarea cererii în fucţie de preţ;
b) modificarea cererii în fucţie de venit;
c) creşterea cererii pe piaţă;
d) situaţia în care oferta este mai mare ca cererea.

A (a) B (b) C (a,b) D (a,b,c)

27. Preţul unitar al unui bun economic este de 800 u.m., cantitatea cerută lunar este de 1.000.000 bucăţi.
Scăderea preţului unitar la 600 u.m. determină sporirea cererii lunare la 1.300.000 bucăţi. Astfel,
coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ este:
1. = 1;
2. < 1;
3. = -4;
4. > 1.

28. Cererea pentru un bun creşte în perioada curentă cu 200 bucăţi faţă de perioada de bază; venitul a
crescut de la 60.000 u.m. în perioada de bază la 80.000 u.m. în perioada curentă. Cunoscând coeficientul
de elasticitate a cererii faţă de venit de 0,5, determinaţi cererea în perioada curentă.
a) 1350 bucăţi;
b) 1300 bucăţi;
c) 1250 bucăţi;
d) 1400 bucăţi.

29. Elasticitatea cererii :


a) se exprimă în funcţie de preţul bunului şi cheltuielile consumatorului;
b) exprimă sensibilitatea preţului la modificarea cererii;
c) se măsoară prin coeficientul de elasticitate a cererii;
d) se poate determina în funcţie de venit şi de preţ.

A (a,b) B (b,c) C (c,d) D (b,d)

30. În cazul unui bun cu cerere elastică, dacă preţul creşte:


a) cererea scade mai repede comparativ cu creşterea preţului;
b) cererea scade mai lent comparativ cu creşterea preţului;
c) cererea scade în acelaşi ritm cu creşterea preţului;
d) cererea creşte în acelaşi ritm cu creşterea preţului.

31. În cazul unui bun cu cerere inelastică, dacă preţul scade:


a) cererea scade mai repede comparativ cu scaderea preţului;
b) cererea scade mai lent comparativ cu scaderea preţului;
c) cererea scade în acelaşi ritm cu scaderea preţului;
d) cererea creşte mai lent comparativ cu scaderea preţului.

32. În cazul unui bun cu cerere inelastică, dacă preţul creşte:


a) cererea scade mai repede comparativ cu creşterea preţului;
b) cererea scade mai lent comparativ cu creşterea preţului;
c) cererea scade în acelaşi ritm cu creşterea preţului;
d) cererea creşte în acelaşi ritm cu creşterea preţului.

33. În cazul unui bun cu cerere elastică, dacă preţul scade:


a) cererea creşte mai repede comparativ cu scăderea preţului;
b) cererea creşte mai lent comparativ cu creşterea preţului;
c) cererea scade în acelaşi ritm cu creşterea preţului;
d) cererea creşte mai lent comparativ cu scăderea preţului.

34. Modificarea venitului consumatorului atrage după sine:


a) modificarea cererii în acelaşi sens;
b) modificarea cererii în sens contrar;
c) reducerea cererii dacă venitul creşte;
d) creşterea cererii dacă venitul creşte.

A (a,b) B (a,c) C (a,d) D (c,d)

35. Modificarea cantităţii cerute în mai mică măsură decât modificarea preţului corespunde:
a) bunurilor cu ofertă inelastică;
b) bunurilor cu ofertă de elasticitate unitară;
c) bunurilor cu ofertă elastică;
d) nici un răspuns nu este corect.
OFERTA
36. Oferta unui bun marfar este:
a) egală cu producţia totală din acel bun;
b) mai mare decât producţia totală din acel bun;
c) mai mică decât producţia totală din acel bun;
a) sau b).

37. Când preţul scade, oferta:


b) creşte;
c) se multiplică;
d) rămâne constantă;
e) nici un răpuns nu este corect.

38. Când preţul unui bun creşte, producătorii acelui bun:


a) îşi vor extinde activitatea;
b) îşi vor restrânge activitatea;
c) se vor reprofila;
d) nici un răpuns nu este corect.

39. Pentru o firmă de marochinărie preţul produselor realizate depinde de:


a) preţul factorilor de producţie utilizaţi în realizarea produselor;
b) tehnologiile de producţie folosite;
c) rata şomajului;
d) modificare veniturilor consumatorilor.

A (a,b) B (b,c) C (a,b,c) D (c)

40. Curba ofertei pentru un bun se deplasează spre stânga (oferta scade) dacă:
a) scad cheltuielile cumpărătorilor;
b) cresc veniturile cumpărătorilor;
c) apar firme noi pe piaţă care produc acelaşi produs;
d) un număr de firme care produc acelaşi bun dau faliment.

41. Scăderea ofertei ar putea fi cauzată de:


a) creşterea taxelor pe care le plăteşte producătorul;
b) creşterea numărului ofertanţilor bunului respectiv;
c) creşterea preţului factorilor de producţie;
d) acordarea de subvenţii bugetare pentru produsul respectiv.

A (a) B (a,b) C (b,c) D (a,c)

ELASTICITATEA OFERTEI

42. Oferta unui bun este elastică atunci când:


a) modificarea preţului duce la o modificare similară a ofertei;
b) creşterea preţului duce la o creştere mai mare a cantităţii oferite;
c) creşterea preţului duce la o scădere mai mare a ofertei;
d) scăderea preţului duce la o scădere mai mică a cantităţii oferite.
43. Observăm o modificare a preţului unui bun de la 4.000 u.m. la 4.600 u.m., iar cantitatea oferită din
bunul respectiv se majorează şi ea de la 10.000 bucăţi la 12.500 bucăţi. Putem afirma că bunul se
regăseşte în situaţia unei:
a) oferte inelastice;
b) oferte elastice;
c) oferte perfect elastice;
d) oferte perfect inelastice.

44. Dacă o creştere a preţului cu 50% antrenează o creştere a cantităţii oferite dintr-un bun economic de
la 10 la 20 bucăţi. Să se calculeze coeficientul de elasticitate al ofertei.
a) ¼.
b) ½;
c) 1;
d) 2.

45. Pentru un bun economic, o sporire a preţului de la 2.000 u.m. la 4.000 u.m. determină o creştere a
ofertei de la 5.000 bucăţi la 7.000 bucăţi. Să se calculeze coeficientul de elasticitate al ofertei în raport cu
preţul.
a) 0,1;
b) 0,5;
c) 0,4;
d) 0,8.

46. În cazul bunurilor cu ofertă inelastică coeficientul de elasticitate al ofertei în raport cu preţul este:
a) mai mare decât 1;
b) între 0 şi 1;
c) egal cu 1;
d) nici un răspuns nu este corect.

47. Modificarea cantităţii oferite în mai mare măsură decât modificarea preţului corespunde:
a) bunurilor cu ofertă inelastică;
b) bunurilor cu ofertă de elasticitate unitară;
c) bunurilor cu ofertă elastică;
d) nici un răspuns nu este corect.
CEREREA, OFERTA SI PRETUL DE ECHILIBRU
48. Preţul de echilibru creşte atunci când:
a) cererea creşte şi oferta scade;
b) cererea scade şi oferta creşte;
c) cererea creşte şi oferta rămâne constantă;
d) cererea scade şi oferta rămâne constantă.

A (a,b) B (a) C (a,c) D (c,d)

49. Dacă preţul de vânzare al unui bun pe piaţă este mai mare decât preţul de echilibru:
a) preţul va creşte;
b) preţul unui bun are tendinţa de scădere;
c) unii producători se vor retrage de pe piaţă;
d) noi producători vor apărea pe piaţă.

A (a) B (b,c) C (b,d) D (c,d)

50. Preţul de echilibru este:


a) preţul pentru care se vinde / cumpără o cantitate dintr-un bun;
b) preţul unui bun în situaţia în care cererea pentru bunul respectiv nu este egală cu oferta;
c) preţul pentru care se vinde / cumpără cel mai mare volum dintr-un anumit bun;
d) preţul care determină pe piaţă existenţa fie a unui surplus, fie a penurie.

51. Preţul de echilibru scade când:


a) oferta creşte şi cererea scade;
b) oferta scade şi cererea creşte;
c) oferta creşte mai puţin decât creşte cererea;
d) oferta scade mai puţin decât scade cererea.

A (a,c) B (a,d) C (b) D (c,d)

52. Considerăm funcţia cererii pentru un bun P = 100-4Q, iar funcţia ofertei pentru acel bun P = 20+5Q.
Dacă se aplică o taxă de 1 u.m. asupra fiecărei unităţi cererea rezultată va fi:
a) 20;
b) 40;
c) 105;
d) nemodificată.

53. În situaţia în care preţul unui bun este mai mare decât preţul de echilibru, atunci pe piaţă se observă:
a) un exces de cerere;
b) un exces de ofertă;
c) tendinţă de scădere a preţului;
d) menţinerea preţului.

A (a,b,c) B (b,c,d) C (b,c) D (a,c)

54. Preţul de echilibru îndeplineşte simultan următoarele condiţii:


a) este cel mai mic de pe piaţă;
b) este preţul pentru care cererea este egală cu oferta;
c) este preţul pentru care cantitatea vândută este maximă;
d) este egal cu zero.

A (a,c) B (b,d) C (a,d) D (b,c)

55.Să presupunem că pentru un produs dat există următoarele ecuaţii ale cererii şi ofertei: Q c=15-P şi
Qo=35+P. Pentru punctul ce reprezintă intersecţia cererii şi ofertei cantitatea schimbată este:
a) maximă;
b) minimă;
c) nulă;
d) 15 bucăţi.

56. Pe piaţa unui bun, se dă ecuaţia cererii C=500-7P şi a ofertei O=140+3P. În această situaţie, preţul de
echilibru (P) este:
a) 14;
b) 20;
c) 25;
d) 36.

57. Preţul de echilibru poate să crească:


a) când cererea scade şi oferta rămâne constantă;
b) când oferta scade şi cererea creşte;
c) când costurile de producţie scad;
d) când oferta creşte şi cererea scade.

58. Dacă preţul unui bun scade de la 8.000 u.m. la 6.000 u.m., iar cantitatea cerută creşte de la 10.000
bucăţi la 12.000 bucăţi. Coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ este:
a) 2;
b) 1,2;
c) 0,4;
d) 0,8.

59. Dacă preţul pieţei este mai mic decât preţul de echilibru, pe piaţă există:
a) deficit de ofertă;
b) exces de ofertă;
c) exces de cerere;
d) deficit de cerere.

A(a) B(d) C(b,d) D(a,c)

60.Cererea unui bun evoluează conform unei funcţii liniare de forma: C = 3600 − 4 p , unde C este
cantitatea cerută, iar p este preţul. Dacă în punctul de echilibru, volumul cantităţii oferite este 3.000,
rezultă că preţul de echilibru va fi:
a) 100 u.m.;
b) 50 u.m.;
c) 150 u.m.;
d) 200 u.m.

61. Dacă funcţia cererii este p = 100 - 4q şi funcţia ofertei p = 40 + 2q, atunci preţul şi cantitatea de
echilibru sunt:
a) p = 60; q = 10;
b) p = 10; q = 6;
c) p = 40; q = 6;
d) p = 20; q = 20.
62. Care dintre afirmaţiile următoare sunt incorecte:
a) dacă oferta scade şi cererea rămâne constantă, preţul de echilibru va creşte;
b) dacă oferta creşte şi cererea scade, preţul de echilibru va creşte;
c) dacă cererea creşte şi oferta scade, preţul de echilibru va creşte;
d) dacă cererea scade şi oferta creşte, preţul de echilibru scade.

63. Presupunem că oferta pentru produsul A este perfect elastică. Dacă cererea pentru acest produs
creşte:
a) preţul şi cantitatea de echilibru vor creşte;
b) preţul şi cantitatea de echilibru vor scădea;
c) cantitatea de echilibru va creşte dar preţul nu se va modifica;
d) preţul de echilibru va creşte dar cantitatea nu se va modifica.

64. Când preţul de echilibru al unui bun creşte datorită scăderii ofertei:
a) consumatorii nu-şi mai pot permite cumpărarea bunului respectiv;
b) puţini producători vor accepta această modificare deoarece le reduce câştigul;
c) unii consumatori nu-şi mai pot permite cumpărarea bunului respectiv;
d) preţul este atractiv pentru producător.

A (a,c) B (a,d) C (b,c) D (c,d)

65. Oferta este mai mare decât cererea când:


a) preţul de vânzare este mai mare decât preţul de echilibru;
b) când bunurile sunt de calitate superioară;
c) când preţul de vânzare este mai mic decât preţul de echilibru;
d) când preţul de echilibru este egal cu preţul de vânzare.

66. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:


a) dacă preţul creşte, cantitatea cerută creşte;
b) dacă cererea creşte, preţul creşte;
c) dacă preţul scade, oferta creşte;
d) dacă cererea scade, preţul creşte.

67. Dacă există un deficit al cererii de piaţă:


a) cantitatea oferită este mai mare decât cantitatea cerută;
b) cantitatea cerută coincide cu cea vândută;
c) oferta este mai mult mai mică decât cererea;
d) cererea este mai mare decât oferta.

68. La nivelul preţului de echilibru:


a) cantitatea cerută coincide cu cea satisfăcută;
b) cantitatea oferită coincide cu cea satisfăcută;
c) cererea satisfăcută coincide cu oferta satisfăcută;
d) există surplus de cerere sau de ofertă.

69. Când există exces de ofertă:


a) nu se ajunge la preţ de echilibru;
b) cantitatea cerută este inferioară celei oferite;
c) nu poate exista cerere cu coeficient de elasticitate unitar;
d) poate apărea şi exces de cerere.

70. Preţul de echilibru:


a) este întotdeauna identic cu preţul de vânzare;
b) satisface atât pe vânzător cât şi pe cumpărător;
c) este fix;
d) satisface numai pe vânzător.

71. În mod normal la creşterea preţului:


a) cantitatea cerută creşte;
b) cantitatea oferită scade;
c) cantitatea cerută scade;
d) cantitatea cerută coincide întotdeauna cu cea oferită.

72. Preţul unui bun economic poate reprezenta suma de bani:


a) cerută de vânzător;
b) oferită de cumpărător;
c) acceptată de vânzător şi cumpărător;
d) aflată la un moment dat în economie în posesia agenţilor economici.

A (a,b,c) B (b,c) C (c,d) D (a,b,d)

73. Dacă un vânzător comercializează un bun a cărui cerere este inelastică, scăderea preţului:
a) îl va favoriza pe comerciant;
b) îl va defavoriza pe comerciant;
c) nu îi va afecta veniturile;
d) nici un răspuns nu este corect.’

74. Printre variabilele care definesc şi caracterizează piaţa nu se numără:


a) cererea;
b) oferta;
c) productivitatea;
d) preţul.

75. Dacă preţul unui bun creşte:


a) cererea şi oferta pentru acel bun cresc;
b) cererea şi oferta pentru acel bun scad;
c) cererea creşte iar oferta scade;
d) cererea scade iar oferta creşte.

76. Dacă preţul unui bun scade:


a) cererea şi oferta pentru acel bun cresc;
b) cererea şi oferta pentru acel bun scad;
c) cererea creşte iar oferta scade;
d) cererea scade iar oferta creşte.

77. Pe o piaţă concurenţială:


a) bunurile se vând întotdeauna la preţul de echilibru;
b) preţurile de vânzare tind către preţul de echilibru;
c) există întotdeauna exces de cerere;
d) există întotdeauna exces de ofertă.
CERERE – OFERTĂ. SET 2
1. Preţul produsului A s-a redus de la 10.000 la 9.000 lei şi, ca urmare, cantitatea cerută a crescut de la 70 la
75 unităţi. Cererea este:
a. inelastică;
b. elastică;
c. cu elasticitate unitară;
d. nu poate fi determinată din informaţia dată.

2.Alegeţi răspunsul corect dintre variantele A, B, C, D:


a) Coeficientul elasticităţii cererii pentru bunurile alimentare este mai mare pentru persoanele cu
venituri mici.
b) Cererea pentru pasta de dinţi Colgate este inelastică.
c) Cererea pentru bunurile de strictă necesitate este inelastică.
d) În condiţiile practicării unor preţuri mai scăzute, maximizarea profitului este posibilă numai în
situaţia unei cereri elastice.
e) Elasticitatea cererii în funcţie de preţ este 2. La o creştere a preţului cu 15%, cantitatea cerută se
modifică cu 40%.
f) O perioadă scurtă de timp de la modificarea preţului bunului A, imprimă ofertei un caracter inelastic.
g) Gradul de substituire al bunurilor reprezintă un factor care nu determină elasticitatea cererii în funcţie
de preţ.

A. (a,c,d,f,g) B. (a,b,d,e) C. (a,c,d,f) D. (b,d,f,g)

3.Efectul de substituire constă în :


a) creşterea preţurilor la bunurile substituibile unui bun dat ;
b) creşterea cantităţii cerute din alte bunuri, ale căror preţuri nu au crescut ;
c) reducerea venitului real şi deci, orientarea consumatorilor spre bunuri inferioare ;
d) reprezintă unul din cele două efecte generale ale creşterii preţului unui anumit bun.

A. (a,b) B. (a) C. (b,d) D. (c,d)

4.Alegeţi afirmaţia falsă :


a) În general, cererea pentru bunurile de necesitate este mai puţin elastică decât cererea pentru bunurile
de lux.
b) Dacă preţul şi venitul sunt direct proporţionale, cererea este elastică.
c) O perioadă lungă de timp de la modificarea preţului bunului A imprimă ofertei un caracter elastic.
d) Dacă preţul pentru un bun principal creşte, - caeteris paribus – oferta de pe piaţa bunului secundar va
spori (şi invers).

5.În cazul în care curba cererii pentru produsul A se deplasează la dreapta, iar preţul pentru produsul B scade,
se poate concluziona că:
a) A şi B sunt substituibile;
b) A şi B sunt bunuri complementare;
c) A este un bun inferior, iar B este un bun superior;
d) Ambele bunuri A şi B sunt inferioare.

6.Care dintre factorii de mai jos determină creşterea sau scăderea cantităţii cerute la acelaşi nivel al preţului
(alegeţi varianta corectă):
a) posibilităţile de stocare a bunurilor;
b) preferinţele cumpărătorilor;
c) costul producţiei;
d) evenimentele social-politice şi naturale;
e) modificarea preţurilor altor bunuri;
f) factori demografici;
g) previziunile privind evoluţia pieţei.

A. (b,d,e,f) B. (b,e,f,g) C. (a,b,c,e,f) D. (a,b,d,e,f,g)

7. Presupunem că oferta pentru produsul A este perfect elastică. Dacă cererea pentru acest produs creşte:
a) preţul şi cantitatea de echilibru vor creşte;
b) preţul şi cantitatea de echilibru vor scădea;
c) cantitatea de echilibru va creşte dar preţul nu se va modifica;
d) preţul de echilibru va creşte dar cantitatea nu se va modifica.

8. În condiţiile în care coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de venit este mai mare decât 1 şi venitul
creşte, ponderea cheltuielilor pentru marfa X în cheltuielile totale :
a) va creşte ;
b) se va reduce ;
c) ramâne constantă ;
d) nu se poate determina.

9. Fie funcţia ofertei P = 3 + 2QO şi funcţia cererii P = 9 – QC.


a. Aflaţi preţul şi cantitatea de echilibru.
b. Calculaţi coeficientul elasticităţii cererii şi al ofertei în funcţie de preţ în punctul de echilibru.
c. Dacă preţul creşte, ce se va întâmpla cu venitul total?

A (a. 7, 2; b. 3.5, 1.75; c. scade) B (a. 7, 2; b. 3, 1.5; c. scade)


C (a. 3, 3; b. 0.5, 1.75; c. creşte) D (a. 7, 2; b. 3.5, 1.75; c. creşte)

10. Cererea pentru un bun înregistrează cea mai ridicată elasticitate dacă bunul respectiv:
a) poate fi substituit şi este un bun de strictă necesitate relativ scump;
b) poate fi substituit şi este un bun de strictă necesitate relativ ieftin;
c) poate fi substituit şi este un bun de lux relativ scump;
d) poate fi substituit şi este un bun de lux relativ ieftin.

11. În situaţia în care cererea pentru produsele agricole este inelastică:


a) reducerea preţurilor determină o creştere a veniturilor încasate de producători;
b) reducerea preţurilor determină o reducere a veniturilor producătorilor;
c) creşterea preţurilor nu conduce la diferenţieri în veniturile producătorilor;
d) procentul de reducere a preţurilor este mai mic decat cel de creştere a cererii.

12. Datorită dublării preţului produsului x, cantitatea cerută din produsele x, y, z se modifică astfel:
Preţul produsului Cantitate cerută Cantitate cerută Cantitate cerută
X (u.m./unitate) din x (unităţi) din y (unităţi) din z (unităţi)
100 90 70 180
200 70 120 140
a. Să se calculeze coeficientul elasticităţii cererii pentru cele trei bunuri (Ecx/px, Ecx/py, Ecx/pz);
b. Ce relaţie există între bunurile x, y, z?

A. 2/9, 5/7, -1/3; x şi y substituibile, x şi z complementare


B. 7/9, 2/7, 1/3; x şi y substituibile, x şi z complementare
C. 2/9, -5/7, 1/3; x şi y complementare, x şi z substituibile
D. 2/9, 5/7, -1/3; x şi y complementare, x şi z substituibile