Bolile sistemului endocrin

Glandele endocrine, sau glandele cu secreţie internă, spre deosebire de glandele cu

secreţie externă, nu au canal excretor şi produsele elaborate de ele – hormonii – se
varsă nemijlocit în vasele sangvine şi cele limfatice.

Hormonii dispun de o activitate biologică extrem de mare, reprezentând substanţe

chimice de natură proteică sau steroidă cu acţiune specifică biochimică şi metabolică
asupra organelor sau ţesuturilor, înfluenţând creşterea, nutriţia, dezvoltarea şi funcţia
acestora.

În perioada intrauterină ac- tivitatea glandelor endocrine influenţează diferenţierea şi

edificarea organelor. După naştere hormonii intervin în creşterea armonioasă a
organismului, în modificările morfologice şi funcţionale atât de importante în
perioadele critice, îndeosebi în cea a pubertăţii. Cantitatea de hormoni, exprimată prin
concentraţia lor în sânge, reprezintă un element esenţial în aprecierea echilibrului
funcţional al organismului. Insuficienţa cantitativă a hormonului în sânge exprimă
hipofuncţia glandei, iar surplusul hormonului denotă hiperfuncţia ei. Atât
hiperfuncţia, cât şi hipofuncţia glandelor endocrine provoacă tulburări patologice
serioase în organism şi contribuie la apariţia maladiilor endocrine.(2)

La fel ca orice sistem al corpului uman, sistemul endocrin poate avea disfuncții, aceste
fiind: hiposecreția(insuficienta de hormon) si hipersecreția (cantitate prea mare de
hormon).
Bolile endocrine pot fi cauzate de anumiți factori, biologici (virusuri, bacterii) sau
care țin de mentalitate (traumatisme cu efect psihic negativ).
1) Hipofiza

La copii, hipofunctia se manifesta prin nanism hipofizar, care se caracterizeaza prin

ramanerea copilului pitic (80-120 cm), dar normal din punct de vedere psihi; iar
hiperfunctia se manifesta prin cresterea exagerata in inaltime a copilului (peste 2 m).
La adulti, hiperfunctia se manifesta prin cresterea exagerata a extremitatilor corpului,
adica cresterea limbii, buzelor, nasului, degetelor etc. Aceasta boala se
numeste acromegalie.
2) Tiroida
In copilarie, hipotiroidismul determina incetinirea dezvoltarii organismului
(incetinirea cresterii), deci ramanand pitic si disproportionat. De asemenea, cantitatile
insuficiente de hormoni tiroidieni deregleaza sau impiedica dezvoltarea normala a
sistemului nervos, rezultand idiotenia.
In momentul in care tiroida lipseste rezulta idiotia, cu tulburari neuropsihice grave.
Hipofunctia la adulti determina scaderea temperaturii corpului, diminuarea fortei
musculare, scaderea capacitatii intelectuale si incetinirea functiilor circulatorii,
respiratorii si digestive.
Una dintre cele mai frecvente etiologii ale hipotiroidismului este tiroidita Hashimoto,
o afectiune in care sistemul de aparare al corpului sau sistemul imun produce
anticorpi, care ataca si distrug in timp tesutul tiroidian. Ca rezultat, glanda tiroida nu
poate produce hormon i tiroidieni. Peste tot in lume, deficitul de iod este prima cauza
de hipotiroidism. Adaosul de iod in sare, alimente si apa a eliminat aceasta problema.
Alte cauze frecvente de hipotiroidism sunt:
-tratamentele chirurgicale la nivelul tiroidei: tiroida poate fi scoasa in intregime
(tiroidectomie totala) sau partial, pentru a trata boli ca hipertiroidismul (se produce
prea mult hormon tiroidian), o glanda tiroidiana prea mare (gusa) care face inghitirea
dificila, cancerul tiroidian sau nodulii tiroidieni care pot fi supra-activati sau
cancerosi
-terapia cu iod radioactiv: care se foloseste frecvent pentru tratamentul
hipertiroidismului; aceasta metoda distruge glanda tiroida
-iradierea externa: folosita pentru tratamentul unor cancere ca limfomul Hodgkin;
acest tratament radioactiv poate distruge glanda tiroida.
Cauze mai putin frecvente:
-infectiile: infectiile virale si bacteriene pot afecta temporar glanda tiroida, ducand la
o forma de hipotiroidism pe termen scurt; hipotiroidismul dat de infectii nu devine, de
obicei, permanent
-medicamentele: unele medicamente pot interfera cu producerea de hormoni
tiroidieni; litiul carbonic este unul dintre cele mai cunoscute medicamente care duce
la hipotiroidism; altele sunt amiodarona si alfa-interferonul
-rar, afectiuni ale glandei pituitare (hipofiza) sau ale hipotalamusului (determina
forme secundare si tertiare ale hipotiroidismului): glanda pituitara
si hipotalamusul produc hormoni care controleaza functia tiroidiana si ca raspuns,
afecteaza capacitatea acesteia de a produce hormoni tiroidieni
-iodul in exces: prezent in alimente sau medicamente, poate reduce functia glandei
tiroide; aceasta problema este temporara
-hipotiroidismul congenital- aproximativ unul din 4000 de nou-nascuti are o glanda
tiroidiana cu probleme functionale.
Hipotiroidismul bland (subclinic) este cel mai frecvent dat de tratamentul inadecvat al
hipertiroidismului, de tiroidita Hashimoto sau de radioterapia cu iod. Oricum,
hipotiroidismul sublinic poate avea ca etiologie orice cauza a hipotiroidismului clinic.
Simptome
Simptomatologia hipotiroidismului se dezvolta lent, in timp, de-a lungul a luni sau ani
de zile.

Simptomele si semnele pot include:

-par aspru si subtire
-pielea uscata
-unghii friabile
-tenta galbuie a tegumentelor
-lentoarea in miscari
-pielea rece
-intoleranta la frig
-senzatia de oboseala, slabiciune, toropeala, aspect adormit
-afectarea memoriei, depresie sau dificultati de concentarare
-constipatie
-cicluri menstruale abundente sau neregulate care pot tine mai mult de 5-7 zile.
Alte simptome mai putin frecvente:
-glanda tiroida marita (gusa)
-crestere moderata in greutate, adesea 4-5 kg sau mai putin
-edeme ale bratelor, mainilor, membrelor inferioare si a fetei cu aspect mixedematos,
buhait, in special in jurul ochilor
-disfonie (voce ragusita)
-dureri musculare si crampe.
In general, severitatea simptomelor depinde de varsta, de perioada de timp de la
debutul bolii si gravitatea conditiei. Simptomele pot fi atat de usoare si pot aparea atat
de lent, incat pot trece neobservate ani de zile. Odata cu inaintarea in varsta,
simptomele sunt mai notabile.
Hipotiroidismul usor (subclinic) adesea nu este asociat cu simptome sau prezinta
simptome usoare, care pot fi atribuite inaintarii in varsta, ca de exemplu afectarea
memoriei, pielea uscata si oboseala.
Simptomele hipotiroidismului in timpul si dupa sarcina, includ oboseala, pierderea in
greutate, ameteala, depresia, problemele de concentrare si tulburarile de memorie.
Unele femei dezvolta gusa.
Din cauza varietatii simptomelor, hipotiroidismul poate fi confundat cu depresia, in
special in timpul si dupa sarcina. La persoanele invarsta poate fi confundata cu boala
Alzheimer, dementasi alte boli care se asociaza cu pierderea memoriei.

Simptomele hipotiroidismului la sugari, copii si adolescenti

Desi rar, hipotiroidismul poate apare la nou-nascuti, copii si adolescenti. La nou-
nascuti, simptomele unei guse includ un apetit scazut si sufocarea cu alimente.
Simptomele hipotiroidismului pot include, de asemenea, pielea uscata si cu cruste
(solzoasa). Copiii si adolescentii pot creste in greutate si pot asocia retard in
dezvoltare. Adolescentii pot avea retard pubertal si pot arata mult mai tineri decat
varsta adevarata.
Factorii de risc
Multi factori pot creste riscul de a dezvolta hipotiroidism. Acestia sunt:
-varsta: adultii invarsta sunt mai predispusi la hipotiroidism decat tinerii
-sexul: femeile sunt mai predispuse decat barbatii sa dezvolte boli tiroidiene
-antecedentele heredocolaterale (familiale): hipotiroidismul tinde sa aiba agregare
familiala (apare la mai multi membrii ai aceleiasi familii)
-antecedente de afectiuni tiroidiene: boli tiroidiene, o gusa marita sau interventii
chirurgicale sau iradieri locale in cadrul unor tratamente tiroidiene, cresc
probabilitatea de a dezvolta hipotiroidism pe viitor
-unele boli cronice: diabetul, o boala autoimuna care se manifesta prin portiuni
tegumentare nepigmentate (vitiligo), anemia pernicioasa si albirea parului prematur
(leucotrichie) sunt mai frecvente la oamenii cu hipotiroidism
-deficienta de iod: este frecventa in zonele unde nu se adauga iod in sare, alimente si
apa
-medicamente: unele medicamente pot interfera cu functia normala tiroidiana, in mod
special Carbonatul de litiu, Amiodarona si Interferonul alfa.
Pana la 20% dintre femei si 8% dintre barbatii trecuti de 60 de ani au hipotiroidism
usor (subclinic). Aproximativ 2% pana la 5% dintre oamenii cu boala subclinica fac
hipotiroidism in fiecare an. Multi dintre aceeasi factori care cresc riscul pentru
hipotiroidism cresc si riscul pentru hipotiroidism subclinic.

Mecanism fiziopatogenetic
Hipotiroidismul netratat se poate ameliora sau agrava in functie de cauze si varsta.

Hipotiroidismul la nou-nascuti si copii

Desi rar, hipotiroidismul poate aparea la nou-nascuti si copii. Daca se trateaza in
prima luna de la nastere, copilul va creste si se va dezvolta normal. Hipotiroidismul
netratat la nou-nascuti, poate duce la afectari ale creierului, ce duc la retard mental si
intarzieri in dezvoltare.
Retardul psihic nu apare, de obicei, daca hipotiroidismul se instaleaza dupa varsta de
3 ani. Totusi, hipotiroidismul netratat la copii, intarzie in mod tipic dezvoltarea fizica
si sexuala, inclusiv declansarea pubertatii.
Hipotiroidismul la adulti
Hipotiroidismul cauzat de tiroidita Hashimoto se vindeca ocazional de la sine. Adesea
afectiunea duce la o pierdere gradata a functiei tiroidiene, astfel incat simptomele se
pot instala lent si pot fi atat de subtile, incat nu se observa ani de zile. Totusi,
simptomele se accentueaza in timp si pot apare probleme de sanatate, pe masura ce
boala persista.
Persoanele cu hipotiroidism usor (subclinic) prezinta doar modificari usoare ale
analizelor sanguine si, adesea, nu apar simptome evidente sau probleme de sanatate.
Unii oameni cu hipotiroidism usor isi recapata functia tiroidiana, dar in fiecare an
aproximativ 2% pana la 5% dintre oamenii cu boala subclinica dezvolta hipotiroidism
clinic. Aproximativ 20% dintre femei si 8% dintre barbatii trecuti de 60 ani au
hipotiroidism subclinic. Daca glanda tiroida a fost scoasa printr-o interventie
chirurgicala, hipotiroidismul se va instala in cateva saptamani. Daca pacientul a urmat
un tratament radioactiv cu iod, hipotiroidismul se va dezvolta intr-un an. In aceste
cazuri functia tiroidiana nu se reface de obicei si pacientul trebuie sa urmeze tratament
cu hormoni tiroidieni tot restul vietii.

Se recomanda consultul de specialitate pentru simptome care persista, ca de

exemplu:
-oboseala, apatia sau slabiciunea
-afectarea memoriei, depresia sau deficienta de concentrare
-incapacitatea de a tolera frigul (intoleranta la frig)
-pielea uscata, unghiile friabile sau o tenta galbuie a pielii
-constipatia
-perioade de menstruatie abundente sau neregulate care pot tine mai mult de 5 sau 7
zile.
Daca persoana are una sau mai multe dintre simptomele enuntate si nu s-au modificat
sau s-au schimbat foarte putin pe o perioada foarte lunga de timp, este foarte putin
probabil sa fie date de hipotiroidism.
Se recomanda control la medicul spcialist daca o femeie este insarcinata si prezinta
unul sau mai multe simptome dintre cele mentionate. De asemenea, se recomanda
consultul medical daca o femeie este cunoscuta cu hipotiroidism si este insarcinata
sau incearca sa ramana insarcinata, caz in care doza de hormoni tiroidieni trebuie
ajustata.(6)

La adulti, hipertiroidismul este reprezentat de Boala lui Basedow Graves (Boala

Basedow Graves), care se manifesta prin prezenta gusei moale sau nodulare, de
marimi variabile, tremuraturi rapide in repaus ale membrelor, capului, pleoapelor si
limbii, insomnii, scaderea fortei musculare, labilitate afectiva, exoftalmie, clipire rara
sau o fixatie a privirii, tulburari cardiovasculare si digestive, intensificarea arderilor la
nivel celular, deci scaderea organismului in greutate.
Cauze
Boala Basedow-Graves este cea mai frecventa cauza de hipertiroidism. Aceasta boala
consta in secretia exagerata de hormon tiroidian. Boala Graves este ereditara in cele
mai multe cazuri, ca multe alte boli tiroidiene.

Alte cauze frecvente sunt:

- nodulii tiroidieni - nodulii tiroidieni sunt formatiuni crescute in tiroida ce produc
hormon tiroidian in exces;
- tiroiditele - acestea apar cand organismul produce anticorpi care afecteaza glanda
tiroida.
O persoana poate face tiroidita de la un virus sau de la o infectie bacteriana. La
inceputul bolii nivelul hormonilor tiroidieni creste pe masura ce hormonul se varsa
din glanda tiroida distrusa. Ulterior, nivelul hormonal poate fi scazut (hipotiroidism),
pana cand glanda se vindeca spontan.

Simptome
O persoana poate avea hipertiroidism daca prezinta urmatoarele simptome:

- agitatie, indispozitie, oboseala, slabiciune;

- tremuraturi ale mainilor, alura ventriculara crescuta sau neregulata (aritmica) sau
respiratie dificila chiar si in timpul repausului;
- transpiratii abundente, piele umeda si rosie care poate produce mancarime (prurit);
- flatulente si balonari frecvente;
- par fin si moale care cade;
- scaderea in greutate chiar daca alimentatia este normala sau in cantitati mai mari
decat de obicei.
Persoanele cu boala Graves prezinta adesea simptom asociate cum ar fi:
- gusa, o tiroida marita, nedureroasa si moale;
- unghiile groase care bombeaza patul unghial;
- mixedemul (tegumente rosii, infiltrate, ingrosate cu noduli pretibial si pe fata
superioara a plantelor);
- hipocratism (degete cu terminatii bombate);
- oftalmopatia lui Graves ce consta in ochi bulbucati (exoftalmie), inrositi pe langa
alte simptome.(7)
3)Paratiroidele
Boala paratiroidelor este reprezentata de tetanie, adica o insuficienta a hormonilor
paratiroidieni. Aceasta apare la populatia tanara, caracterizandu-se prin spasme
musculare declansate de efort fizic, frig, emotii si traumatisme usoare.
4)Suprarenalele
Hiposecretia hormonilor suprarenali apare in special la barbati, numindu-se Boala
Addison.

Simptome

 Slăbiciune, oboseală;
 Scădere în greutate;
 Amețeală, hipotensiune;
 Accentuarea pigmentației tegumentare;
 Anorexie, greață, vomă;
 Hipotensiune ortostatică, hipoglicemie;
 Diaree cronică, durere abdominală;
 Pierderea părului la femei;
 Sindrom depresiv, dificultăți de concentrare;
 Vitiligo.

Tratament
Tratamentul bolii durează întreaga viață, și constă în principal în înlocuirea
hormonilor-lipsă. Aceasta se face cu ajutorul tabletelor de hidrocortizon,
sau prednison, pentru asigurarea dozei de cortizol, precum și fludrocortizon, pentru
asigurarea dozei de aldosteron.(8)

Iar hipersecretia se manifesta prin obezitate si abundenta parului facial (femei cu

barba).
Exista insa si medii care influenteaza activitatea glandelor endocrine, provocand
hiposecretie sau hipersecretie. Un astfel de exemplu este gusa endemica, care este
prezenta la populatia din zonele muntoase, a caror resurse (apa, aer, sol) sunt lipsite de
iod. In aceste cazuri, gusa este de marimi diferite, aproape invizibile sau gigantice, si
cu consistenta moale sau dura. In cele mai grave situatii sunt incetinite functiile de
dezvoltare fizica si psihica, aceasta boala numindu-se cretinism.(1)

5) Pancreasul
Diabetul zaharat este o boală în care concentraţia sanguină a glucozei (glicemia)
creşte foarte mult din cauza producţiei insuficiente de insulină. Insulina, un
hormon eliberat de pancreas, controlează cantitatea de glucoză din sânge.

Zaharurile sunt absorbite în fluxul sanguin şi stimulează producţia pancreatică de

insulină. Insulina permite zaharurilor să treacă din sânge în celule. Oadată ajunse în
celule, zaharurile sunt transportate în energie, care este utilizată imediat sau stocată
până când devine necesară

Dacă organismul nu produce suficientă insulină pentru a transporta glucoza în celule,

creşterea glicemiei sanguine şi scăderea cantităţii de glucoză din celule determină
simptomele şi complicaţiile caracteristicile diabetului zaharat.

Tipul I – În diabetul zaharat de tip I (denumit în trecut diabet insulino-dependent

sau diabet cu debut juvenil), peste 90% din celulele pancreatice care produc insulină
sunt distruse definitiv. Ca urmare, producţia pancreatică de insulină este redusă sau
absentă. Numai aproximativ 10% din cazurile de diabet sunt de tip I. Majoritatea
persoanelor cu diabet zaharat tip I fac boala înainte de 30 de ani.

Se considetă că un factor de mediu – probabil o infecţie virală sau un factor

nutriţional, care acţionează în copilărie sau în adolescenţă – induce distrucţia celulelor
pancreatice care produc insulină de către sistemul imunitar al organismului. Anumite
persoane sunt mai susceptibile la acţiunea factorilor de mediu, din cauza unei
predispoziţii genetice.

Diabetul zaharat tip 2 (denumit în trecut diabet non-insulino-dependent sau

diabet cu debut la vârsta adultă) se caracterizează prin faptul că pancreasul
continuă să producă insulină, uneori chiar mai multă decât în mod natural. Însă
organismul dezvoltă rezistenţă la efectele insulinei, astfel încât în realitate există un
deficit insulinic.(3)

Toate tipurile de diabet au simptome și complicații similare. Hiperglicemia poate duce

la deshidratare, și necorijată o perioadă măsurată în săptămâni sau luni,
la cetoacidoză. Complicațiile de termen lung ("tardive") sunt de ordin vascular și
neurologic. Problemele vasculare sunt de 2 tipuri: macrovasculare și microvasculare;
cele macrovasculare sunt reprezentate de maladia cardiovasculară (infarct, angină) și
accidentul vascular cerebral (AVC); problemele microvasculare sunt nefropatia
diabetică (gravă maladie renală) și retinopatia diabetică (problemă care constă într-o
alterare continuă și uneori brutală a retinei, fapt care poate conduce la orbire). Tot de
natură microvasculară este și impotențaprovocată de diabetul necontrolat, ca și o parte
dintre problemele piciorului diabetic, care se manifestă printr-o lentoare a vindecării
plăgilor pe extremități, infecții repetate și dificil de tratat, gangrenă cu risc de
amputare, etc. O altă categorie de complicații tardive ale diabetului sunt cele de ordin
neurologic, anume neuropatia diabetică. Aceasta se manifestă prin pierderea senzației,
simțului, în membrele inferioare (picioare) și dureri neuropatice (senzații de durere,
arsură, în picioare, fără cauze imediate externe); Complicațiile neurologice au și ele,
cel puțin în parte, tot o etiologie microvasculară. (4)
Bibliografie:

1 http://stiinta-vietii.blogspot.com/2015/04/bolile-sistemului-endocrin.html (1)

2http://library.usmf.md/old/downloads/ebooks/Anatomia.Stefanet.Vol_2.2009/5.Glandele_endocrine.
pdf (2)

3 https://www.csid.ro/health/sanatate/diabet-zaharat-de-tip-i-simptome-complicatii-tratament-
12642736 (3)

4 https://ro.wikipedia.org/wiki/Diabet_zaharat (4)

5 http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipotiroidismul_873 (6)

6 http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/hipertiroidismul_866 (7)

7 https://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Addison (8)