Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice

REFERAT
La disciplina : Finanțe

Tema: Dubla impunere internaţională şi metode

de evitare a acesteia

A efectuat:

Chișinău 2018
 CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………….3
Capitolul 1 DUBLA IMPUNERE
1.1.Fenomenul de dublă impunere internaţională……………………………………4-5
1.2. Formele dublei impuneri...........................................................................................5-6

Capitolul 2
2.1 Criterii de impunere ale dublei impuneri fiscale internaţionale.............................7-8
2.2 Modalităţi de evitare a dublei impuneri fiscale internaţionale…………….……9-10
2.3 Efectele dublei impuneri asupra relaţiilor economice dintre state…………………10

Concluzie………………………………………………………………………….…….11
Bibliografie ......................................................................................................................12

2
 INTRODUCERE

Actualitatea temei: dubla impunere reprezintă o problemă mondială perpetuă, ce

generează creşterea presiunii fiscale şi apariţia evaziunii fiscale, frînează desfăşurarea activităţii
economice, diminuează atractivitatea investiţională şi, ca rezultat, minimizează resursele
financiare atrase de la agenţii economici în bugetul de stat. În aceste circumstanţe, devine
evidentă necesitatea perfectării sistemului fiscal autohton în vederea eliminării dublei
impuneri.
Problema cercetării: in lucrarea dată, se examinează, în calitate de problemă principală a
activităţii economice internaţionale, problema dublei impuneri de agenţii economici .

Obiectul cercetării este determinat de amplificarea fenomenului dublei impuneri şi necesitatea

eliminării acestuia în vederea soluţionării problemelor fiscale ale persoanelor rezidente şi
nerezidente din RM şi alte state.

Scopul lucrării constă în cercetarea aspectelor ce ţin de impunerea veniturilor şi capitalurilor

provenite din activităţi economice internaţionale în vederea perfecţionării acesteia şi
soluţionării problemelor fiscale ale agenţilor economici.

3
 CAPITOLUL 1

DUBLA IMPUNERE

1.1.Fenomenul de dublă impunere internaţională

In conditiile economiei contemporane, circulatia libera a capitalurilor este o realitate,

astfel ca numeroase persoane fizice si juridice desfasoara activitati economico-sociale din care
obtin venituri sau detin averi in mai multe tari. De aici s-a nascut problema stabilirii autoritatii
publice sa procedeze la impunerea veniturilor realizate si a averilor detinute de persoane fizice
si juridice in alte tari, decat cea careia ii apartin aceste persoane. Problema este strans legata
de suveranitatea fiscala a tarilor, in virtutea careia autoritatile publice pot sa instituie impozite
asupra tuturor veniturilor si averilor apartinand rezidentilor, indiferent de originea acestora.
Ca urmare, acelasi venit si aceeasi proprietate pot fi impuse in tara pe teritoriul careia acestea
s-au obtinut sau se afla, precum si in tara de domiciliu a subiectului ce a obtinut veniturile sau
detine averea. In felul acesta, apare dubla impunere fiscala internationala, care poate
reprezenta ceva excesiv pentru subiectul suportator sau un obstacol in calea circulatiei
capitalurilor, al proceselor de largiri cooperarii dintre acestea.

In cazul impozitelor indirecte nu se pune problema dublei impuneri internationale, intrucat

cetatenii straini suporta, in calitate de cumparatori, aceleasi impozite cuprinse in preturile
marfurilor cumparate ca si cetatenii din tara de impunere.

Dubla impunere fiscala internationala reprezinta, asadar, supunerea directa la impozit a

aceleiasi materii impozabile si pentru aceeasi perioada de timp, de catre autoritatile publice
din tari diferite.

4
 Elemente care au favorizat apariţia dublei impuneri au fost următoarele:
- procesul ireversibil de internaţionalizare, globalizare, mondializare a economiilor statelor
lumii;
- revoluţia tehnico – ştiinţifică;
- dispariţia distanţelor geografice;
- acţiuni complexe de cooperare economică şi industrială care depăşesc graniţele naţionale;
- intens proces de internaţionalizare a pieţei mărfurilor.

Cauzele fenomenului dublei impunei:

- există numeroase situaţii în care persoanele fizice sau juridice aparţinând unui stat
realizează venituri din surse situate pe teritoriul altor state;
- fiecare dintre state îşi revendică jurisdicţia fiscală parţială sau totală, acest fapt generând
coexistenţa mai multor sisteme fiscale complementare sau concurente.
-

1.2. Formele dublei impuneri

În literatura juridică fiscală internaţională, fenomenul de dublă impunere este supus

unei analize atente, fiind definit în mod diferit.

Literatura de specialitate distinge două forme ale dublei impuneri:

- dubla impunere economică
- dubla impunere juridică

a. Dubla impunere economică – forma economică apare în situaţia în care subiecţii

impozabili sunt impozitaţi de mai multe ori pentru acelaşi obiect impozabil.
b. Dubla impunere juridică – forma juridică internaţională presupune supunerea unei
anumite materii impozabile de către două state diferite la acelaşi tip de impozit pe acelaşi
exerciţiu financiar.

5
 Luând în considerare aspectele de ordin juridic, legate de voinţa legiuitorului, dubla
impunere realizată într-o ţară este: voluntară şi involuntară.

a) Dubla impunere voluntară este instituită în special, în vederea realizării unui anumit scop.
În această situaţie se pot afla:
- impunerea mai accentuată a veniturilor realizate în ţară de persoanele fizice şi juridice străine;
- aplicarea unor cote adiţionale de impozite în favoarea bugetului federal sau centralizat, la unele
dintre impozitele locale;

b) Dubla impunere involuntară poate fi expresia unei repercusiuni a unor impozite, întrucât
legiuitorul nu poate stabili în toate cazurile cine va suporta impozitele

Dubla impunere poate fi realizată şi de către una şi aceeaşi autoritate financiară, când aceasta
se referă la:
- impunerea aceluiaşi venit de două ori;
- impunerea aceluiaşi capital de două ori;
- impunerea simultană a venitului şi a capitalului;
- impunerea concomitentă a profitului rămas la societăţile comerciale şi a dividendelor
repartizate acţionarilor sau asociaţilor;
- impunerea societăţilor comerciale atât pentru capitalul pe care îl deţin, cât şi pentru
obligaţiunile aflate în portofoliu.

Dubla impunere se poate ivi sub două forme, şi anume:

a). voită, intenţionată de legiuitor
b). nevoită, neintenţionată de legiuitor.
Dubla impunere voită constă în aceea că statul încearcă prin această metodă să îngreuneze
concurenţa exercitată de capitalul extern într-o ramură economică.
Dubla impunere neintenţionată, întâmplătoare, se întâlneşte în cazul în care nu se urmăreşte,
dar se realizează, prin coincidenţa diferitelor impozite din aceeaşi ţară şi din străinătate,
afectarea aceluiaşi venit sau nu din două ţări.

6
 CAPITOLUL 2

2.1 Criterii de impunere ale dublei impuneri fiscale internaţionale

În sistemul fiscal al fiecărui stat, există anumite reguli de impunere a rezidenţilor (care îşi
desfăşoară activitatea în străinătate, fie sub forma de investiţii, fie nemijlocit prin intermediul
reprezentanţelor înregistrate) şi a contribuabililor străini (care îşi desfăşoară activitatea pe
teritoriul statului respectiv). Mecanismele de funcţionare a sistemelor fiscale se deosebesc de
la ţară la ţară, însă, în sfera impunerii veniturilor şi a capitalurilor, între acestea există anumite
asemănări, care ne permit să concluzionăm asupra nivelului de armonizare fiscală.
Armonizarea poate apărea fie ca rezultat al determinării regulilor corespunzătoare în legislaţia
fiscală naţională, fie ca rezultat al acţiunii convenţiilor (bi- şi multilaterale) privind impunerea
veniturilor şi a capitalurilor.
În legatură cu multiplicarea posibilă a impunerii, apreciem că în practica internaţională nu
poate fi reţinută decât dubla impunere, întrucât impunerea pentru un anumit subiect trebuie
judecată în raport cu criteriile impunerii veniturilor şi averilor.
Statul poate impune veniturile cetăţenilor săi sau ale agenţilor economici potrivit relaţiei
juridice existente cu acest stat, sau poate impune veniturile provenite din sursele aflate pe
teritoriul statului respectiv. Practica fiscală mondială recunoaşte existenţa a trei criterii, care
pot sta la baza impunerii, şi anume:

1. criteriul rezidenţei (domiciliul fiscal);

2. criteriul cetăţeniei ( naţionalităţii);

3. criteriul teritorialităţii.

Ccriteriul rezidenţei (domiciliul fiscal)- potrivit acestui criteriu, impunerea veniturilor se

efectuiaza de autoritatea fiscala din tara careia apartine rezidentul, indiferent daca
veniturile ori averea , care fact obiectul impunerii , sunt obtinute respectiv se afla pe
teritoriul acestui stat sau inafara acestuia.

Criteriul cetăţeniei ( naţionalităţii)- potrivit acestui criteriu, un stat impune rezidentii sai
care detin bunuri sau obtin venituri in statul respectiv, indidrent daca acestia locuiesc sau
nu in tara data

Criteriul teritorialităţii- suplimentar criteriului cetateniei, statele extind jurisdictis lor

fiscala si in baza criteriului teritorialitatii.
Aceste criterii se aplică în mod diferit de către un stat sau altul, în funcţie de:

7
  interesul vizând stimularea sau îngrădirea desfăşurării unor activităţi
generatoare de venituri impozabile;
 nivelul de dezvoltare, structură şi particularităţile economiei;
 natura şi cadrul convenţiilor încheiate cu diferite state, inclusiv apartenenţa la
unele organizaţii cu caracter regional;
 luarea în considerare a unor recomandări ale organismelor cu vocaţie universală,
mondiale.

Majoritatea statelor dezvoltate îşi stabilesc limitele jurisdicţiei lor de impozitare

potrivit dreptului lor de a impune:
a) toate veniturile obţinute pe teritoriul ţării, indiferent de naţionalitatea şi statutul
juridic ale beneficiarului acestora;
b) toate veniturile, ce aparţin rezidenţilor acestei ţări sau care sunt prelevate în folosul
lor din toate sursele, inclusiv din cele aflate peste hotarele teritoriului său naţional.

8
 2.2 Modalităţi de evitare a dublei impuneri fiscale internaţionale

Pentru evitarea propriu-zisă a dublei impuneri internaţionale se folosesc, în practica

fiscală internaţională două metode:1

1. Metoda scutirii (exonerării) – conform căreia statul de rezidenţă al beneficiarului unui

anumit venit nu impozitează veniturile care, potrivit prevederilor convenţiilor fiscale, sunt
impuse în celălalt stat (statul de sursă sau cel în care se află averea impozabilă, un sediu
permanent sau o bază fixă).

Această metodă poate fi aplicată sub două forme:

a. Scutirea (exonerarea) totală – presupune ca veniturile realizate în străinătate să nu fie luate

în calculul venitului impozabil în statul de rezidenţă a persoanelor fizice şi juridice. Rezidentul
este persoana fizică care se află într-o ţară o perioadă mai mare decât 183 de zile în 12 luni,
aceasta se ia după domiciliu, după statul în care îşi are domiciliul.

Criterii de stabilire a rezidenţei - este locul unde îşi petrece cea mai mare parte a timpului,
unde are cele mai multe legături personale sau ţara a cărei cetăţenie o are;
Rezidenţi persoane juridice - se stabilesc în funcţie de sediul central. Scutirea de impozite
încurajează obţinerea de venituri în altă ţară fiind o modalitate de obţinere a impozitului de
capital.

b. Scutirea (exonerarea) progresivă – presupune ca veniturile obţinute în străinătate să fie

cumulate cu veniturile realizate în ţara de reşedinţă fiind luate în calcul doar pentru stabilirea
cotei de impunere. Cota rezultată se va aplica numai asupra veniturilor realizate în ţara de
reşedinţă.

9
2. Metoda creditării (imputării) – conform căreia statul de rezidenţă calculează impozitul
datorat de un rezident al sau pe baza volumului total al veniturilor acestui subiect impozabil.
Aceasta presupune că în venitul impozabil, statul de rezidenţă va include, atât venitul
impozabil în statul de sursă, cât şi venitul impozabil în statul în care se află sediul permanent
sau baza fixă. El nu va lua în calcul, evident, veniturile (averea) care nu sunt impozabile decât
în celălalt stat contractant.

Creditarea cunoaşte şi ea două forme:

a. Creditarea totală – impozitul plătit în străinătate pentru venitul realizat acolo se deduce
integral din impozitele datorate în statul de rezidenţă. Deducerea integrală se face inclusiv în
situaţiile în care impozitul plătit în străinătate este mai mare decât impozitul aferent aceluiaşi
venit în statul de rezidenţă.

b. Creditarea ordinară – constă în aceea că impozitul plătit statului străin pentru venitul
realizat pe teritoriul acestuia, de rezidentul altui stat, se deduce direct din impozitul datorat
statului de rezidenţă, dar numai până la limita impozitului intern ce revine la un venit egal cu
venitul obţinut în străinătate.

2.3 Efectele dublei impuneri asupra relaţiilor economice dintre state

DEZAVANTAJE
 impozitarea repetată a veniturilor constituie un obstacol în dezvoltarea relaţiilor
economice dintre state ( diminuând veniturile operatorilor economici );
 nivelul crescut al impozitelor poate influenţa deciziile persoanelor fizice sau
juridice care vor să investească în străinătate;
 impunerea veniturilor conform concepţiei mondiale, adică a tuturor veniturilor
în statul de rezidenţă, indiferent de statul de origine al acestora, poate submina interesul
pentru dezvoltarea relaţiilor economice dintre state;
 sustragerea de la impunere a unei părţi însemnate din veniturile externe
generând apariţia evaziunii fiscale;

AVANTAJE
 îmbunătăţirea prin completarea şi perfecţionarea mijloacelor de contracarare a
evaziunii fiscale;
 îmbunătăţirea legislaţiei interne;
 adâncirea relaţiilor dintre state în ceea ce priveşte prevenirea şi eliminarea
evaziunii fiscale

10
  CONCLUZIE .

Apariţia dublei impuneri internaţionale este determinată de diversitatea sistemelor

fiscale naţionale, de particularităţile politicilor fiscale precum şi de modul de folosire a
impozitelor şi taxelor ca pârghii de stimulare sau limitare a unor activităţi economice şi nu are
decât efecte negative asupra societăţii, în general.
Dubla impunere afectează eficienţa exportului şi competitivitatea externă a mărfurilor,
deoarece sarcina fiscală este mai mare decât dacă venitul sau averea ar fi supuse numai
legislaţiei fiscale dintr-un singur stat. În aceste condiţii, dubla impunere devine un obstacol în
calea dezvoltării comerţului exterior şi a cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice, dacă nu
se creează instrumente juridice prin care statele interesate să se oblige reciproc la măsuri
corespunzătoare pentru înlăturarea sau micşorarea efectelor dăunătoare ale acestui
fenomen.

Eliminarea dublei impuneri internaţionale reprezintă o necesitate pentru a asigura

dezvoltarea nestânjenită ale relaţiilor economice internaţionale. Este necesară clarificarea,
armonizarea şi garantarea situaţiei fiscale a contribuabililor (persoane fizice şi juridice) care
sunt principalii „actori” ai activităţii economice, financiare sau industriale în alte ţări, prin
aplicarea de soluţii comune la cazuri identice de dublă impozitare.
Limitarea şi combaterea fenomenului de dublă impunere internaţională este o problemă
destul de importantă. În acest scop sunt utilizate instrumente juridice interne (unilaterale) cât
şi instrumente juridice externe (internaţionale), constând în convenţii pentru evitarea dublei
impuneri, prevederi de natură fiscală incluse în acorduri internaţionale, având ca obiect
transporturi internaţionale etc.

11
 BIBLIOGRAFIE

T. R. Popescu, Dreptul comerţului internaţional . Tratat., Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1976, p. 12 – 13;
Ioan Condor, Dreptul fiscal şi financiar, Editura Tribuna Economică, 1996, p. 415;
Anton Florin Boţa, „Finanţele şi societatea contemporană”

www.contzilla.ro/metode-de-evitare-a-dublei-impuneri
WWW.scribd.com
WWW.FISC.MD
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/DUBLA-IMPUNERE-
FISCALA-SI-METO86.php
https://www.contzilla.ro/metode-de-evitare-a-dublei-impuneri/
http://www.stiucum.com/finante/sisteme-fiscale/343/masuri-de-evitare-a-dublei-
imp65247.php
https://www.accountable.ro/ce-este-dubla-impunere-si-cum-o-evitam/
https://prezi.com/qauv9emakbcf/dubla-impunere-si-metode-de-evitare-la-nivel-international/

12
13
14
15
16