Sunteți pe pagina 1din 4

Personajul martor

1. Despre autor:
George Calinescu a fost ganditorul deplin al spiritualitatii romanesti iar
geniul sau s-a manifestat in toate domeniile legate de arta cuvantului: istoria
literaturii, critica literara, estetica, roman, poezie, teatru, publicistica.
2. Creatii ale autorului:
De-a lungul vietii sale, G.Calinescu a scris o serie de lucrari, printer care
se numara: o lucrare monumentala “Itoria literaturii romane de la origini ana in
prezent”. Opera “Viata lui Mihai Eminescu” este o biografie literara si portret al
geniului; “Opera lui Mihai Eminescu” este un studio systematic asupra operei
eminesciene. De asemenea G. Calinescu a mai scris monografii inchinate unor
scriitori romani (Ion Creanga, Vasile Alecsandri, Nicolae Filimon).
Creatia literara a lui G. Calinescu include toate cele trei mari ramuri:
poezia (volumele “Poezii”, ”Lauda lucrurilor”), proza (romanele “Cartea
nuntii”,”Enigma Otiliei”, ”Scrinul negru”, ”Bietul Ioanide”) si dramaturgia
(“Ludovic al XIX-lea”).
3. Incadrarea operei:
“Enigma Otiliei” este o mare panza rupta din viata, roman citadin incadrat
in formula realismului classic, cu accente romantice si chiar moderniste.
4. Definirea speciei:
Ca orice roman “Enigma Otiliei” apartine genului epic, in proza, de
dimensiuni mari, cu o actiune compleca, conflicte puternice si cu o intriga
complicate, la care participa numeroase personaje bine individualizate si
construite in spirit modern de catre G. Calinescu.
5. Tema:
Tema romanului este viata burgheziei bucurestene de la inceputul
secolului al XX-lea surprinsa in cateva din aspectele ei tipice, relatiile de
familie, dezumanizarea , goanna dupa bani.
6. Titlul:
Titlul reliefeaza ambiguitatea si farmecul misterior al personajului central
feminine.
7. Perspectiva auctoriala:
Naratorul omniscient (heterodiegenic) si naratiunea la persoana a III-a
definesc perspective narativa. In modernism se inscrie existenta celui de-al
doilea narator homodiegenic, Felix, care, in ipostaza de martor al
evenimentelor este mediatorul intre naratorul obiectiv al romanului si cititor.
Timpul este chronologic, bazat pe relatarea evenimentelor in ordinea
derularii lor. Perpectiva spatiala reflecta un spatiu real, acela al caselor,
strazilor, si unul imaginar inchis, prin care contureaza trairile interioare ale
personajelor.
Perspective realista a romanului este configurata de precizarea timpului si
a spatiului desfasurarii actiunii, realizata prin tehnica detaliului, care constituie
incipitul romanului.
8. Rezumat:
Romanul este alcatuit din douazeci de capitole, numerotate cu cifre
romane fara titluri.

1
Incipitul este reprezentat de specificarea timpului si a spatiului
desfasurarii actiunii, realizata prin tehnica detaliului.
Actiunea incepe in 1909 si se incheie dupa mai mult de zece ani (dintre
care ultimii sunt rezumati in doar doua pagini).
Primul capitol prezinta sosirea tanarului Felix Sima in casa tutorelui sau,
Costache Giurgiuveanu, unchiul sau. Cand Felix ajunge in casa unchiului sau,
este intampinat putin ciudat de catre acesta. Verisoara lui, Otilia, o tanara de
aceeasi varsta cu el il primeste cu multa caldura si il conduce pe baiat intr-o
camera unde restul familiei juca table si carti. Astfel, Felix ii cunoaste pe
Costache Giurgiuveanu, Otilia Marculescu, Leonida Pascalopol, Aglae, Aurica si
Simon Tulea.
Atunci cand Felix merge la familia Tulea, cititorul (naratorul) ia cunostinta,
tot prin intermediul personajului-martor (narrator homodiegenic), despre
aspectu casei, preocuparile si obiceiurile locatarilor, utilizand aceeasi tehnica a
detaliului, prin care se sugereaza indirect, si trasaturile caracteriale. Astfel,
tatal familiei, Simio Tulea, broad perne pe etamina si picta, ca si Titi, tablouri ce
reproduceau carti postale illustrate, de unde reiese lipsa de creativitate si
fantezie a celor doi barbate. Felix se ofera sa-l mediteze pe Titi pentru
corigenta la Latina, intrucat avea 22 de ani sin u terminase inca liceul.
Alt plan narativ este reprezentat de iubirea adolescentina a lui Felix
pentru Otilia, care-i reproseaza acesteia familiaritate excesiva fata de mosierul
Pascalopol. Tanara reactioneaza cu surprinzatoare maturitate la declaratiile lui
Felix, despre care crede ca este prea tanar si nerabdator, il sfatuieste sa nu se
gandeasca la iubire “inainte de a-si face o cariera stralucita”, considerand ca
dragostea singura n-ajunge.
Conflictul dintre Otilia si familia Tulea evouleaza, tanara fiind deseori
barfita si jignita, Aglae temandu-se ca fata san u fie infiata de Costache si ea sa
piarda astfel mostenirea averii fratelui sau.
Otilia pleaca, brusc, cu Pascalopol la Paris, fara sa stie nimeni, iar Felix
este deznadajduit si nedumerit, asteptand in fiecare zi o scrisoare sau o veste
de la ei. Dupa intoarcerea celor doi de la Paris, Costache aduna materiale de la
demolari ca sa-i construiasca Otiliei o casa, dar face un atac cerebral. Aglae,
impreuna cu cele doua fiice ale acesteia si cu Stanica vin acasa la Costache ca
sa vegheze ca nimeni san u se atinga de nimic. Aduc cu mancare de acasa si
intind o masa mare, ca un festin, ignorandu-l total pe mos Costache. Batranul
isi revine dupa boala, refuza sa intocmeasca un testament sau sa o infieze pe
Otilia si, dorind sa tina banii asupra lui, o roaga pe fata sa-i faca un saculet, pe
care il va coase in spatele pantalonilor, in care isi “indeasa pachetele cu hartii”.
Nu dupa mult timp, batranul face din nou o criza si moare.
Spre sfarsitul romanului Otilia se casatoreste cu Pascalopol in strainatate,
aopi divorteaza si fata devine “nevasta unui conte, asa ceva”. Felix ajunge
professor universitar, medic de prestigiu si autor de tratate de medicina.
Stanica se casatoreste cu Georgeta si era proprietarul unui bloc de locatari.
In final Felix se intoarce in strada Antim, amintindu-si de seara in care
venise pentru prima oara acolo si de cuvintele pe care le rostise atunci: “Aici nu
sta nimeni!”.
9. Caracteristi/trasaturi ale romanului:

2
“Enigma Otiliei” de G. Calinescu este un roman modern deoarece descrie
societatea burgheza citadina, urmareste procesul de formare a unui intelectual
(este bildungsroman-roman de formare), autorul utilizeaza tehnici narative
moderne: oglinzi paralele (pluriperspectivism- personajele sunt caracterizate
prin intermediul unui alt personaj), analiza psihologica, introspectie, prolepsa
(evocarea copilariei lui Felix), tehnica contrapunctului (actiunea este construita
in jurul averii lui Mos Costache; in jurul acesteia evoluand alte conflicte
secundare intr Otilia si Aglae, Felix si Pascalopol), autorul utilizeza elipsa
narativa (spre sfarsitul romanului lipsesc anumite episoade).
“Enigma Otiliei” este un roman realist de tip balzacian deoarece: actiunea
este plasata in timp si spatiu (Bucurestiul in 1909), tema romanului prezinta
viata burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea, legaturile
puternice dintre personaje, infatisarea acestora si mediul de viata, relatiile
interfamiliale degradante si conflictuale si tipurile de personaje.
10. Caracteristici ale personajelor secundare:
Otilia Marculescu este tipul fetei cochete, enigmatice sau reprezinta tipul
feminitatii. G. Calinescu spune despre ea ca “”este eroina mea lirica”. Otilia
starneste contradictii prin comportament. Este un personaj modern si deschis
cu ajutor tehnicilor oglinzilor paralele. Felix spune despre ea ca este “fata
admirabila, superioara pe care n-o inteleg”, Pascalopol o considera o fata
enigmatica, “artista”, Costache ii spune “fe-fetita mea”, Stanica o considera
“fata faina si desteapta”, iar Aglae o vede “dezmatata si stricata”.
Costache Giurgiuveanu reprezinta tipul avarului intrucat este obsedat de
idea banului, carereia ii devine victima. Intre caracterul lui Costache, infatisarea
sa si mediul de viata se stabileste o legatura puternica ce demonstreaza
avaritia personajului (vrea sa-i construiasca Otiliei o casa din caracmizi deja
folosite). Scapa de dezumanizare deoarece isi iubeste fiica vitrega si se teme
de familia Tulea.
Stanica Ratiu reprezinta tipul parvenitului sau al arivistului deoarece are
un scop bine determinat, este un personaj fara scrupule, un “avocat fara
procese”. Este demagog deoarece face discursuri pe orice tema fara sa creada
in nimic.
Leonida Pascalopo reprezinta tipul mosierului rafinat, al maturului
indragostit. Traieste o dilemma pentru ca nu reuseste sa distinga “ce e patern
si ce e viril” in dragostea lui fata de Otilia. Este generos cu toate personajele.
Este distins cu gusturi desavarsite.
Aglae Tulea este “baba absoluta fara cusur in rau”. Este un personaj
grotesc cu o infatisare hidoasa, fara urma de feminitate. Este sotia si mama
dominatoare care isi sufoca familia din dorinta de a controla totul. Este
malitioasa, “acra si vulgara”, limitata in gandire.
Simion Tulea reprezinta tipul senilului lipsit de personalitate. Are
preocupari infantile: croseteaza, copiaza carti postale, Este senile si apatic,
evouand spre nebunie.
Aurica Tulea este fata batrana, obsedata de idea casatoriei. Este descrisa
in antiteza cu feminitatea si delicatetea Otiliei. Vede in orice barbat un posibil
pretendent.
Titi Tulea reprezinta tipul retardatului, al arieratului (inapoiat). Este lipsit
de orice preocupare superioara care demonstreaza imbecilitatea si
3
mecanicismul gandirii: copia carti postale, se legana, acuza dureri de cap cand
invata. Numele acestuia, “Titi”, este semnificativ pentru inteligenta redusa.
Olimpia Ratiu reprezinta tipul femeii apatice, lipsita de orice preocupare si
de orice interes. Este lipsita de gratie. Este sotia supusa si o mama
neinteresata.
Georgeta reprezinta tipul curtezanei, al femeii intretinute. Traieste
sentimente puternice fata de Felix. Este tot orfana si dornica sa-si intemeieze o
familie.
11. Caracterizarea personajului principal:
Felix Sima reprezinta tipul tanarului intellectual in formare, al
indragostitului numit martor si actor.
Este urmarit in procesul de formare, maturizare (initiere) in plan professional
cat si sentimental. Are trasaturi romantice tat prin infatisare cat si prin dorinta
de a trai o dragoste absoluta si de a-si implini idealul. Reprezinta motivul
orfanului dornic de iubire si de a-si intemeia o familie.
Caracterizarea directa este realizata de catre narrator prin decrierea
fizicului “fata juvenila si prelungita, aproape feminina”, “tanar de vreo 18 ani
[…] cu un aer barbatesc si elegant”. Otilia spune despre acesta ca “domnul e
timid sau discret” iar Felix se autocarcterizeaza “doresc sa-mi fac o educatie de
om. Voi fi ambitios, nu orgolios”.
Caracterizarea indirecta se realizeaza prin fapte, prin mediu, prin relatiile
cu ceilalti, prin relatia lui cu Otilia si prin limbaj.
Din faptele sale reie ca Felix este lucid si analitic deoarece analizeaza
toate gesturile Otiliei, este ambitios intrucat isi doreste o cariera solida. Este
perseverant siinteligent, ferm si tenace deoarece munceste in mod consecvent
pentru a fi remarcat. Nu esteinteresat de mostenirea lui Giurgiuveanu asemeni
Otiliei si lui Pascalopol.
In casa lui mos Costache, Felix este suprins in antiteza cu nefavorabilul si
traieste izolat, inconjurat de carti si tratate de medicina.
In relatiile cu ceilalti este dispus sa-l ajute pe Titi la lectii, insa intampina
incapatanarea acestuia. Este naiv si credul, insa dupa avertismentele Otiliei se
indeparteaza de familia Tulea.
In relatia cu Otilia el traiest o iubire juvenila si entuziasta care il
transforma intr-un personaj romantic. Isi doreste sa-i ofere Otiliei o viata lipsita
de griji si se simte gelos pe relatia ei cu Pascalopol. O considera o tanara
enigmatica si este atras de amestecul de copilarie si maturitate. Esecul in
dragoste il maturizeaza.
Este un personaj martor deoarece, din perspective lui cititorul descopera
secvente si personaje ale romanului. Limbajul luiFelix ii dovedeste eruditia si
cultura.
12. Concluzii:
“Enigma Otiliei” este o mare panza rupta din viata, , roman citadin
incadrat in formula realismului clasic cu accente romantice si chiar moderniste.

S-ar putea să vă placă și