Elev: Sebastian Stamate, ETTI, Grupa 412E

Sistemul juridic al uniunii europene

Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică

a 28 de state membre situate în principal în Europa. Are o
suprafață de 4.475.757 km2 și o populație estimată de
aproximativ 513 milioane. UE a dezvoltat o piață unică internă
printr-un sistem standardizat de legi care se aplică în toate
statele membre. Politicile UE vizează asigurarea liberei
circulații a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor în
cadrul pieței interne, adoptarea legislației în domeniul justiției
și afacerilor interne și menținerea unor politici comune privind
comerțul, agricultura pescuitul și dezvoltarea regională. Pentru
călătoriile în spatiul Schengen, controlul pașapoartelor a fost
eliminat.O unitate monetara fost înființată în 1999, a intrat în
vigoare în 2002 și este compusă din 19 state membre ale UE
care utilizează moneda Euro.

Uniunea Europeană (UE) are un sistem juridic și un drept

care îi sunt proprii: cele mai importante norme și principii
sunt prevăzute în tratatele fondatoare; UE poate adopta
acte juridice și legislative, pe care statele membre trebuie
să le respecte și să le aplice. Dreptul UE are un caracter
obligatoriu din punct de vedere juridic. Izvoarele
dreptului UE
Cele două izvoare principale ale dreptului UE sunt: dreptul
primar și dreptul secundar.
Dreptul primar este format din tratatele care stabilesc cadrul
juridic al Uniunii Europene. Dreptul secundar este compus din
instrumente juridice bazate pe aceste tratate, cum ar fi
 Elev: Sebastian Stamate, ETTI, Grupa 412E

regulamente, directive, decizii și acorduri. Acestora li se adaugă

principiile generale ale dreptului UE, jurisprudența dezvoltată de
Curtea Europeană de Justiție și dreptul internațional.
Dreptul UE se caracterizează prin faptul că este direct aplicabil în
toate statele membre ale UE („efect direct”) și că legile statelor
membre ale UE pot fi declarate inaplicabile în cazul în care intră
în conflict cu dreptul UE („supremația” acestuia din urmă).
Sistemul judiciar
Sistemul judiciar reprezintă ansamblul instanțelor judecătorești și
al autorităților judiciare dintr-un stat sau dintr-o altă organizație
suverană, precum Uniunea Europeană (UE). Principala atribuție a
instanțelor este aceea de a soluționa litigiile și de a asigura
aplicarea corectă și coerentă a dreptului. Fiecare stat membru al
Uniunii Europene și, de asemenea, Uniunea Europeană, au
propriile sisteme judiciare. Astfel intalnim urmatoarele institutii:
 Instanțe judecătorești ale UE
 Sisteme judiciare ale statelor membre

Responsabilitatea instanțelor în a aplica legea presupune că

acestea trebuie să o și interpreteze. Prin interpretări noi, instanțele
pot crea jurisprudență.
Deși sistemele judiciare ale statelor membre diferă în mod
substanțial la nivel de detalii, există un set comun de principii
aplicabile tuturor, precum și UE însăși. Unul din aceste principii
comune este acela că instanțele judecătorești trebuie să fie
imparțiale și independente față de guvern și de puterea legislativă
(și anume instituția/instituțiile care adoptă legile). Acest principiu
al independenței sistemului judiciar reprezintă una din valorile pe
care se întemeiază UE: statul de drept și respectarea libertății,
egalității și a drepturilor fundamentale.
 Elev: Sebastian Stamate, ETTI, Grupa 412E

Organe jurisdictionale ale UE

Sistemul instanțelor judecătorești ale Uniunii Europene (UE) este

constituit pe trei planuri: Curtea de Justiție, Tribunalul și
tribunalele specializate în domenii specifice. Aceste instanțe ale
UE asigură respectarea interpretării și aplicării dreptului UE.

 Curtea de Justiție a Uniunii Europene

 (denumită uneori și Curtea Europeană de Justiție) reprezintă cea
mai înaltă autoritate judiciară a UE. Ea asigură, în cooperare cu
instanțele judecătorești ale statelor membre, aplicarea și
interpretarea unitară a dreptului Uniunii Europene. Curtea de
Justiție se compune din câte un judecător din fiecare stat membru.
 Tribunalul
 - judecă în prima instanță cauzele care nu sunt atribuite
tribunalelor specializate sau direct Curții de Justiție. Tribunalul
judecă, de asemenea, căile de atac împotriva deciziilor (pronunțate
în primă instanță) de tribunalele specializate. Tribunalul se
compune din cel puțin câte un judecător din fiecare stat membru.
 Tribunalele specializate
 - pot fi înființate în domenii specifice. Acestea pot judeca și se pot
pronunța în primă instanță asupra cauzelor, cu posibilitatea ca
deciziile acestora să facă obiectul unei căi de atac la Tribunal.
Instanțele judecătorești ale UE își au sediul în Luxemburg și sunt
instituții multilingve. Limba de procedură a unei cauze în fața
instanței poate fi oricare din limbile oficiale ale UE. Instanțele
judecătorești ale UE trebuie să respecte principiul
multilingvismului, din cauza necesității de a comunica cu părțile
în limba de procedură și de a asigura diseminarea jurisprudenței
lor în toate statele membre.
Trebuie reținut faptul că aplicarea dreptului UE nu este doar o
atribuție a instanțelor UE: instanțele judecătorești ale statelor
membre trebuie, de asemenea, să aplice dreptul UE. Cu alte
cuvinte, instanțele judecătorești ale UE și ale statelor membre
Elev: Sebastian Stamate, ETTI, Grupa 412E

lucrează împreună pentru o aplicare și interpretare corectă și

uniformă.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Curtea de justiție a Uniunii Europene (CJUE), numită în trecut
Curtea Europeană de Justiție (CEJ) își are sediul în Luxemburg și
este organul juridic suprem al Uniunii Europene. Denumirea
corectă a CJUE ar trebui să fie însă „Curțile de Justiție ale Uniunii
Europene”, fiindcă CJUE cuprinde trei instanțe diferite: Curtea de
Justiție, Curtea Generală și Tribunalul Funcției Publice(desfiintat
in 2016 ).
Caracteristicile semnificative ale Curții

 CJUE controlează atât legalitatea actelor normative comunitare

cât și ale afacerilor administrative ale instituțiilor comunitare,
supraveghind astfel atât legislativul cât și executivul comunitar.
 CJUE poate soluționa atât litigiile juridice existente între
organele comunitare, între organe și statele membre, între
statele membre, precum și litigiile juridice existente între
acestea și persoanele fizice sau juridice, respectiv între
persoane fizice sau între persoane juridice.
 Competența CJUE este una obligatorie, părțile în litigiu nu au
posibilitatea de a refuza jurisdicția Curții, cu excepția câtorva
cazuri limitativ prevăzute.
 Deciziile Curții sunt definitive și au forță executorie, în cadrul
limitelor teritoriale comunitare fiind dispensate chiar și de
procedura exequaturului sau de orice altă aprobare din partea
statului pe teritoriul căruia urmează să fie puse în executare.
 CJUE este abilitată să pronunțe inclusiv sancțiuni pecuniare
împotriva oricărui justițiabil, respectiv să modifice orice
sancțiune pecuniară împotriva oricărui justițiabil, respectiv să
modifice orice sancțiune pecuniară stabilită în mod
administrativ de celelalte organe comunitare, mai ales cele
Elev: Sebastian Stamate, ETTI, Grupa 412E

aplicate de Comisie, dacă cuantumul acestora este contestat de

cel amendat.
 În unele situații CJUE intervine în procedura de ratificare a
tratatelor de drept internațional public încheiate de Comunitate,
organele comunitare fiind obligate să se consulte cu aceasta
înainte de semnarea unor astfel de tratate.
 Ședințele de judecată, dezbaterile în fața CJUE sunt publice,
respectându-se astfel principiul publicității specific dreptului
procesual comun sau clasic.
 Jurisprudența Curții, în lumina propriei sale aprecieri, deși nu
este considerată unanim și în mod expres ca izvor de drept, este
acceptată ca sursă subsidiară a dreptului comunitar, contribuind
la complinirea lacunelor acestuia, precum și la lămurirea
formulărilor mai puțin clare ale actelor normative comunitare.
Mai mult, în materia acțiunilor în anulare, hotărârea Curții are
autoritate absolută de lucru judecat, nu numai inter partes.
 CJUE judecă în primă și ultimă instanță, dar în același timp
este și instanță de recurs, de cale de atac.
 CJUE este o instanță cu caracter permanent, cu sediul în
Luxemburg.
 CJUE în general dispune de o competență exclusivă, deoarece
potrivit articolului 292 din Tratatul CE statele membre sunt
obligate în mod expres ca litigiile privind aplicarea și
interpretarea dreptului comunitar să nu reglementeze într-un
mod diferit celui prevăzut în tratat.
 Instanțele supreme ale statelor membre în UE sau mai bine zis
instanțele naționale de ultim grad de jurisdicție sunt obligate în
materia interpretării sau stabilirii valabilității normelor de drept
comunitar să ceară părerea CJUE ori de câte ori apar neclarități
în acest sens, iar Curtea fără a prejudeca fondul printr-o
prehotărâre, va tranșa problema pur teoretică, de drept, ridicată
de instanța națională.
Elev: Sebastian Stamate, ETTI, Grupa 412E

Tribunalul

Tribunalul este compus din cel puţin un judecător pentru fiecare

stat membru (46de judecători în funcție începând cu data de 8
octombrie 2018). Judecătorii sunt numiţi de comun acord de
către guvernele statelor membre, după consultarea unui comitet
însărcinat cu emiterea unui aviz cu privire la capacitatea
candidaţilor de a și exercita funcţiile. Mandatul judecătorilor este
de șase ani și poate fi reînnoit. Judecătorii îl aleg dintre ei pe
președintele Tribunalului pentru o perioadă de trei ani. Aceștia
numesc un grefier pentru o perioadă de șase ani. Judecătorii își
exercită funcţiile în deplină imparţialitate și independenţă. Spre
deosebire de Curtea de Justiţie, Tribunalul nu dispune de avocaţi
generali permanenţi. În mod excepţional, această funcţie poate fi
încredinţată unui judecător.
Cauzele cu care este sesizat Tribunalul se judecă de camere
compuse din trei sau din cinci judecători sau, în anumite situaţii,
de un judecător unic. De asemenea, Tribunalul poate judeca o
cauză în Marea Cameră (15 judecători) atunci când dificultatea
problemelor de drept sau importanţa cauzei justifică această
măsură.
Competenta
Tribunalul are competența de a judeca:
 acţiuni introduse de persoane fizice sau juridice împotriva
actelor instituţiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor
Uniunii Europene ale căror destinatare sunt sau care le
privesc în mod direct și individual (este vorba, de exemplu,
de o acțiune formulată de o întreprindere împotriva unei
decizii a Comisiei prin care i s a aplicat o amendă), precum
Elev: Sebastian Stamate, ETTI, Grupa 412E

și împotriva actelor normative care îi privesc direct și care

nu presupun măsuri de executare sau, de asemenea,
împotriva abţinerii de a acţiona a acestor instituţii, organe,
oficii sau agenții;
 acțiuni introduse de statele membre împotriva Comisiei;
 acțiuni introduse de statele membre împotriva Consiliului
cu privire la actele adoptate în domeniul ajutoarelor de stat,
la măsurile de protecție comercială („dumping") și la actele
prin care Consiliul exercită competențe de executare;
 acțiuni prin care se urmărește obținerea unor despăgubiri
pentru prejudiciile cauzate de insituțiile sau de organele, de
oficiile ori de agențiile Uniunii Europene sau de agenții
acestora;
 acțiuni care se întemeiază pe contrate încheiate de Uniunea
Europeană în care se prevede în mod expres competența
Tribunalului;
acțiuni în domeniul proprietății intelectuale îndreptate
împotriva Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate
Intelectuală (EUIPO) și împotriva Oficiului Comunitar
pentru Soiuri de Plante (OCSP);
 litigii între instituțiile Uniunii Europene și personalul
acestora privind raporturile de muncă, precum și sistemul
de asigurări sociale.
Deciziile Tribunalului pot fi atacate în termen de două luni cu
recurs, limitat la chestiuni de drept, la Curtea de Justiție.
Parchetul European
În aprilie 2017, 16 state membre au convenit să colaboreze mai
strâns pentru a combate mai bine frauda împotriva UE. Acestea
au convenit să instituie un Parchet European (EPPO), utilizând
procedura „cooperării consolidate”.

Ulterior, și alte țări au decis să se alăture acestor eforturi pentru a

Elev: Sebastian Stamate, ETTI, Grupa 412E

proteja bugetul UE împotriva fraudei: în prezent, sunt 22 de state

membre participante, printre care si Romania.

Odată ce va fi funcțional, Parchetul UE va avea competența de a

investiga și a urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE,
precum:

 frauda
 corupția
 spălarea de bani
 frauda transfrontalieră în materie de TVA

Rolul și structura Parchetului UE

Rol

Misiunea Parchetului UE va fi combaterea fraudei împotriva

finanțelor UE. Acesta va avea competența de a investiga și a
urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare
ale UE.

Parchetul European va efectua investigații transfrontaliere în

cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE de peste
10 000 EUR sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel
transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane EUR.

Parchetul UE va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile

naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora
îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol.

Structură

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri.

Elev: Sebastian Stamate, ETTI, Grupa 412E

Nivelul strategic va fi compus din:

 un procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO

și organizarea activității acestuia
 un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor
privind chestiuni strategice
Nivelul operațional va cuprinde:

 procurori europeni delegați, responsabili pentru

desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale
 camere permanente, care vor monitoriza și direcționa
investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operațional
Parchetul UE ar trebui să își preia atribuțiile până la finalul
anului 2020, dat fiind faptul că se preconizează că etapa de
instituire va dura doi până la trei ani.