I. Aparatul locomotor D. Lamelele osoase din jurul canalului Havers 6. CS.

Punctele de osificare auxiliare/adăugătoare apar:

CUPRINS E. Lamelele osoase din jurul metafizei A. În prima jumătare a perioadei intrauterine

INTRODUCERE............................................................................................................ 2. CS. Creşterea osului în grosime are loc pe contul: B. Imediwat după naștere
..4
A. Cartilajului hialin C. În a doua jumătare a perioadei intrauterine
I. OSTEOLOGIA
B. Cartilajului fibros D.Până la vârsta de 8 ani
1.
Teste........................................................................................................................... C. Periostului E. După vârsta de 10 ani
.5
D. Metafizei 7. CS. Au rol de protecţie a viscerelor:
Răspunsuri..............................................................................................................70
E. Fasciei A. Oasele tubulare
2. Probleme de situație
..............................................................................................72 3. CS. Creşterea osului în lungime are loc pe contul: B. Oasele spongioase

II. ARTROSINDESMOLOGIE A. Endostului C. Oasele plate

1. B. Periostului D. Oasele mixte

Teste..........................................................................................................................
C. Cartilajului articular E. Oasele aerofore
81

D. Cartilajului metaepifizar 8. CS. Oasele carpiene şi tarsiene sunt:

Răspunsuri............................................................................................................118

E. Pericondrului A. Tubulare
2. Probleme de situație
.............................................................................................120
4. CS. Punctele de osificare primare apar: B. Spongioase

III. MIOLOGIE
A. În prima jumătare a perioadei intrauterine C. Plate

1.
B. Imediat după naștere D. Mixte
Teste........................................................................................................................1
24 C. În a doua jumătare a perioadei intrauterine E. Aerofore

Răspunsuri............................................................................................................168 D. Până la vârsta de 8 ani

2. Probleme de situație E. După vârsta de 10 ani

.............................................................................................175
5. CS. Punctele de osificare secundare apar: 9. CS. Participă la formarea cavităţilor trunchiului:
OSTEOLOGIA
A. În prima jumătare a perioadei intrauterine A. Oasele tubulare

B. Imediat după naștere B. Oasele spongioase

1. CS. Osteonul reprezintă:
C. În a doua jumătare a perioadei intrauterine C. Oasele plate
A. Lamelele osoase din jurul diafizei
D.Până la vârsta de 8 ani D. Oasele mixte
B. Lamelele osoase din jurul canalului nutritiv
E. După vârsta de 10 ani E. Oasele aerofore
C. Lamelele osoase din jurul canalului medular
10. CS. Realizează funcţii de pârghii: B. Oasele plate C. Vertebrele lombare

A. Oasele tubulare C. Oasele suturare D. Vertebrele sacrale

B. Oasele spongioase D. Oasele spongioase scurte E. Vertebrele coccigiene

C. Oasele plate E. Oasele sesamoide 19. CS. Au corpul masiv în formă de bob:

D. Oasele mixte 15. CS. Posedă diafiză: A. Vertebrele toracice

E. Oasele aerofore A. Oasele tubulare lungi B. Vertebrele cervicale

11. CS. Diplöe reprezintă: B. Oasele plate C. Vertebrele lombare

A. Substanţa spongioasă a epifizelor C. Oasele suturare D. Vertebrele sacrale

B. Substanţa spongioasă a oaselor carpiene D. Oasele spongioase scurte E. Vertebrele coccigiene

C. Substanţa spongioasă a oaselor craniului E. Oasele sesamoide 20. CS. Sunt mici, au formă rotunjită:

D. Substanţa spongioasă a sternului 16. CS. Sunt modelate în raport cu oasele cu care contactează: A. Vertebrele cervicale

E. Substanţa spongioasă a vertebrelor A. Feţele articulare B. Vertebrele toracice

12. CS. Sunt localizate în vecinătatea articulaţiilor sau în tendoanele unor muşchi: B. Proeminenţele osoase C. Vertebrele lombare

A. Oasele fonticulare C. Fosele şi şanţurile D. Vertebrele sacrale E. Vertebrele coccigiene

B. Oasele plate D. Orificiile şi canalele 21. CS. În adolescenţă formează un singur os:

C. Oasele suturare E. Diafiza A. Vertebrele cervicale

D. Oasele spongioase scurte 17. CS. La care din vertebrele cervicale lipseşte apofiza spinoasă? B. Vertebrele toracice

E. Oasele sesamoide A. C 3 C. Vertebrele lombare

13. CS. Sunt localizate în masa tendoanelor: B. C 2 D. Vertebrele sacrale

A. Oasele tubulare lungi C. C 6 E. Vertebrele coccigiene

B. Oasele plate D. C 1 22. CS. Au apofizele spinoase bifurcate:

C. Oasele suturare E. C 7 A. Vertebrele cervicale

D. Oasele spongioase scurte 8 B. Vertebrele toracice

E. Oasele sesamoide 18. CS. Sunt rudimentare: C. Vertebrele lombare

14. CS. Îndeplinesc rolul de pârghii de viteză: A. Vertebrele toracice D. Vertebrele sacrale

A. Oasele tubulare lungi B. Vertebrele cervicale E. Vertebrele coccigiene

23. CS. Au apofizele transversale lungi, situate în plan cvazifrontal: C. Vertebra cervicală VI C. De sprijin

A. Vertebrele cervicale D. Vertebra toracică I D. De fixare a membrelor

B. Vertebrele toracice E. Vertebra lombară I E. De protecţie

C. Vertebrele lombare 28. CS. Nu are corp: 32. CS. Care dintre curburile coloanei vertebrale apare la vârsta de 2-3 luni

D. Vertebrele sacrale A. Atlasul a dezvoltării postnatale?

E. Vertebrele coccigiene B. Axisul A. Lordoza cervicală

24. CS. Au feţe articulare situate în plan sagital: C. Vertebra cervicală VI B. Scolioza toracală

A. Atlasul D. Vertebra toracică I C. Lordoza lombară

B. Axisul E. Vertebra lombară V D. Cifoza sacrală

C. Vertebra cervicală VI 29. CS. Pe corpul cărei vertebre toracice se află numai o jumătate de fosetă E. Cifoza toracală

D. Vertebra toracică I E. Vertebra lombară I costală? 33. CS. Cartilajul are două feţe articulare:

25. CS. Are tubercul carotidian: A. Th 1 A. Coasta I

A. Atlasul B. Th 12 B. Coasta V

B. Axisul C. T 11 C. Coasta XI

C. Vertebra cervicală VI D. Th 10 D. Coasta II

D. Vertebra toracică I E. Th 8 E. Coasta XII

E. Vertebrele lombare 10 34. CS. Nu poate fi palpată pe viu coasta:

26. CS. Are fosetă costală superioară şi semifosetă costală inferioară: 30. CS. Promontoriul este format de către: A. XI

A. Atlasul A. Ultima vertebră cervicală şi Th1 B. IX

B. Axisul B. Ultima vertebră toracică şi L1 C. II

C. Vertebra cervicală VI C. Ultima vertebră lombară şi S1 D. I

D. Vertebra toracică I D. Ultima vertebră sacrală şi Co1 E. XII

E. Vertebra lombară II E. Vertebrele Th6 si Th7 35. CS. Toracele este plat:

27. CS. Are feţele articulare superioare localizate pe corp: 31. CS. Un rol funcţional al curburilor coloanei vertebrale este: A. La sportivi

A. Atlasul A. De amortizare B. La brahimorfi

B. Axisul B. De consolidare a vertebrelor C. La persoanele senile

D. La mezomorfi C. Humerus D. Radius

E. La dolicomorfi D. Radius E. Ulnă

E. Ulnă 44. CS. Acromionul e parte componentă a:

40. CS. Apofiza coracoidă se află pe: A. Scapulei

A. Scapulă B. Claviculei

36. CS. Are aperturile superioară şi inferioară: B. Claviculă C. Humerusului

A. Coloana vertebrală C. Humerus D. Radiusului

B. Sternul D. Radius E. Ulnei

C. Cutia toracică E. Ulnă 45. CS. Şanţul nervului ulnar se află pe:

D. Sacrul 41. CS. Tuberculul conoid se află pe: A. Scapulă

E. Coastele A. Scapulă B. Claviculă

37. CS. Are o bază şi un vârf: B. Claviculă C. Humerus

A. Coloana vertebrală C. Humerus D. Radius

B. Sternul D. Radius E. Ulnă

C. Cutia toracică E. Ulnă 46. CS. Incizura ulnară ține de:

D. Sacrul 12 A. Scapulă

E. Coasta XII 42. CS. Linia trapezoidă trece pe: B. Claviculă

38. CS. Constă din manubriu, corp, apofiză xifoidă: A. Scapulă C. Humerus

A. Coloana vertebrală B. Claviculă D. Radius

B. Sternul C. Humerus E. Ulnă

C. Cutia toracică D. Radius 47. CS. Care dintre oasele membrului inferior sunt sesamoide?

D. Sacrul E. Ulnă A. Astragalul

E. Coasta XII 43. CS. Incizura trohleară e situată pe: B. Rotula

39. CS. Şanţul intertubercular se află pe: A. Scapulă C. Cuboidul

A. Scapulă B. Claviculă D. Cuneiformul medial

B. Claviculă C. Humerus E. Navicularul

 cu excepţia: D. Condilar

48. CS. Care formaţiune anatomică separă incizurile ischionului? A. Pe muchia superioară trece şanţul sinusului pietros superior E. Carotidian

A. Tuber ischiadicum B. Pe faţa posterioară se află fosa jugulară 56. CS. Orbita comunică cu fosa pterigopalatină prin:

B. Tuberculum pubicum C. Impresiunea trigeminală se află în apropierea vârfului piramidei A. Orificiul rotund.

C. Spina iliaca posterior inferior D. Lângă fosa jugulară se află orificiul extern al canalului carotidian B. Orificiul palatin mare.

D. Spina ischiadica E. Lateral de fosa jugulară proemină apofiza stiloidă C. Fisura orbitară inferioară

E. Tuberositas glutea 53. CS. În piramida temporalului se află canalele, cu excepţia: D. Fisura orbitară superioară

49. CS. Elemente descriptive ale femurului: A. Canalului carotid E. Canalul pterigoid

A. Tuberositas glutea B. Canalului nervului facial 57. CS. Fosa infratemporală comunică cu orbita prin:

B. Labium mediale C. Canaliculului timpanic A. Fisura orbitară superioară

C. Linea pectinea D. Canalului nervului hipoglos B. Fisura orbitară inferioară

D. Labium laterale E. Canalului nervului pietros mare C. Canalul optic

E. Toate corecte 14 D. Fisura pterigomaxilară

50. CS. La formarea cărui orificiu ia parte osul sfenoid: 54. CS. Toate afirmaţiile privind osul temporal sunt corecte, cu excepţia: E. Fisura pietroscvamoasă

A. Jugular A. Pe fundul meatului acustic intern există orificii pentru nervul facial,

B. Occipital nervul vestibulocohlear, vasele sangvine

C. Lacerat B. Pe faţa posterioară a piramidei se află apertura externă a canaliculului

D. Infraorbitar cohlear 58. CS. Ce reprezintă fontanelele?

E. Mastoidian C. Medial de incizura mastoidiană se află şanţul arterei occipitale A. Porţiuni cartilaginoase ale calvariei

51. CS. Formaţiuni anatomice situate pe părţile laterale ale occipitalului. D. Peştera mastoidiană comunică cu cavitatea timpanică B. Porţiuni membranoase ale calvariei

A. Incisura jugularis E. Fisura timpanoscvamoasă se împarte în 2 fisuri: petroscvamoasă şi C. Suturile calvariei

B. Sulcus sinus sigmoidei petrotimpanică D. Dereglări ale osteogenezei

C. Condylus occipitalis 55. CS. Cu care canal se continuă inferior fosa pterigopalatină? E. Fisuri ale calvariei

D. Canalis hypoglossalis A. Infraorbitar 59. CS. Prin osteogeneză desmală și condrală se dezvoltă:

E. Toate corecte B. Palatin mare A. Maxila

52. CS. Toate afirmaţiile, referitoare la piramida temporalului sunt corecte, C. Palatin mic B. Osul nazal
15 D. Osul sfenoid E. Osul occipital

D. Etmoidul E. Osul occipital 68. CS. Canalul facial se deschide în exterior prin:

E. Cornetul nazal inferior 64. CS. Canalul optic trece prin: A. Hiatus canalis nervi petrosi majoris

C. Temporalul A. Osul parietal B. Porus acusticus internus

60. CS. Fosete granulare are: B. Osul temporal C. Foramen stylomastoideum

A. Osul temporal C. Osul frontal D. Fissura petrosquamosa

B. Osul occipital D. Osul sfenoid E. Foramen spinosum

C. Osul sfenoid E. Osul occipital 69. CS. Canalul hipoglos trece prin:

D. Osul frontal 16 A. Osul parietal

E. Osul parietal 65. CS. Şanţul sinusului pietros inferior se asociază cu: B. Osul temporal

61. CS. Orificiul oval se află pe: A. Osul parietal C. Osul frontal

A. Osul temporal. B. Osul temporal D. Osul sfenoid

B. Osul occipital C. Osul frontal E. Osul occipital

C. Osul sfenoid D. Osul sfenoid

D. Osul frontal E. Osul etmoid 70. CS. În foseta pietroasă se află:

E. Osul parietal 66. CS. La nivelul vârfului piramidei temporalului se află: A. Nervul facial

62. CS. Incizura etmoidală aparține: A. Foramen caroticum externum B. Orificiul inferior al canaliculului timpanic

A. Osului temporal B. Porus acusticus internus C. Nervii cranieni VII şi VIII

B. Osului occipital C. Foramen caroticum internum D. Coarda timpanică

C. Osului sfenoid D. Canalis pterygoideus E. Ramura auriculară a nervului vag

D. Osului frontal E. Canalis hypoglossalis 17

E. Osului parietal 67. CS. Unghi frontal are: 71. CS. Partea timpanică se asociază cu:

63. CS. Canalul pterigoid ține de: A. Osul parietal A. Osul temporal

A. Osul parietal B. Osul temporal B. Osul occipital

B. Osul temporal C. Osul frontal C. Osul sfenoid

C. Osul frontal D. Osul sfenoid D. Osul frontal

E. Osul parietal reprezintă: A. Canaliculul mastoidian

72. CS. La vârful orbitei se află: A. Canalul inciziv B. Canalul musculotubar

A. Osul zigomatic B. Apertura piriformă C. Canaliculul coardei timpanice

B. Fosa sacului lacrimal C. Peştera mastoidiană D. Canaliculul timpanic

C. Şanţul infraorbitar D. Fisura orbitară inferioară E. Semicanalul tubei auditive

D. Canalul optic E. Toate false

E. Fosa trohleară 18

73. CS. Spațiul îngust dintre peretele lateral şi cel inferior al orbitei constituie: 77. CS. Din fosa jugulară începe:

A. Canalul inciziv A. Canaliculul mastoidian 81. CS. Pe muchia anterioară a piramidei temporale se deschide:

B. Apertura piriformă B. Canalul musculotubar A. Canaliculul mastoidian

C. Peştera mastoidiană C. Canaliculul coardei timpanice B. Canalul musculotubar

D. Fisura orbitară inferioară D. Canaliculul timpanic C. Canaliculul coardei timpanice

E. Toate false E. Toate false D. Canaliculul timpanic

74. CS. La baza apofizei pterigoidiene se află: 78. CS. Din foseta pietroasă începe: E. Canalul condilar

A. Canalul inciziv A. Canaliculul mastoidian 82. CS. De 3 oase: sfenoid, maxilar şi palatin este format:

B. Apertura piriformă B. Canalul musculotubar A. Orificiul lacerat

C. Peştera mastoidiană C. Canaliculul coardei timpanice B. Canalul nervului hipoglos

D. Fisura orbitară inferioară D. Canaliculul timpanic C. Orificiul rotund

E. Toate false E. Canalul craniofaringian D. Orificiul jugular

75. CS. Orificiul delimitat de incizurile nazale ale maxilei e denumit: 79. CS. Posterior cavitatea nazală se deschide prin: E. Toate false

A. Canal inciziv A. Canaliculul mastoidian 19

B. Apertură piriformă B. Canalul musculotubar 83. CS. Anterior vârful piramidei temporale delimitează:

C. Peşteră mastoidiană C. Canaliculul coardei timpanice A. Orificiul lacerat

D. Fisură orbitară inferioară D. Canaliculul timpanic B. Canalul nervului hipoglos

E. Toate false E. Coane C. Orificiul rotund

76. CS. Formaţiunea de la capătul anterior al suturii palatine mediane 80. CS. Din canalul nervului facial porneşte: D. Orificiul jugular
E. Canalul pterigopalatin A. În meatul nazal inferior B. Peretele medial al orbitei

84. CS. La baza condilului occipital se distinge: B. Pe peretele medial al orbitei C. Baza apofizei zigomatice

A. Orificiul lacerat C. La baza apofizei zigomatice D. Piramida osului temporal E. Meatul nazal mediu

B. Canalul nervului hipoglos D. Pe piramida osului temporal 93. CS. Conţine lamelă separatoare:

C. Orificiul rotund E. În meatul nazal mediu A. Canaliculul mastoidian

D. Orificiul jugular 20 B. Canalul incisiv

E. Canalul pterigopalatin 89. CS. Orificiile etmoidiene se asociază cu: C. Canalul musculotubar

85. CS. Pe faţa maxilară a aripii mari a sfenoidului se deschide: A. Meatul nazal inferior D. Canaliculul timpanic

A. Orificiul lacerat B. Peretele medial al orbitei E. Canalul carotid

B. Canalul nervului hipoglos C. Baza apofizei zigomatice 94. CS. Lateral de corpul sfenoidului se deschide:

C. Orificiul rotund D. Piramida osului temporal A. Canaliculul mastoidian

D. Orificiul jugular E. Meatul nazal mediu B. Canalul incisiv

E. Canalul pterigopalatin 90. CS. Apertura sinusului sphenoidal se deschide în: C. Canalul musculotubar

86. CS. Oasele temporal şi occipital delimitează: A. Meatus nasi medius D. Canaliculul timpanic

A. Orificiul lacerat B. Recesul sfenoetmoidal E. Canalul carotid

B. Canalul nervului hipoglos C. Fossa pterygopalatina 21

C. Orificiul rotund D. Fossa cranii media 95. CS. În fisura timpano-mastoidiană se deschide:

D. Orificiul jugular E. Toate corecte A. Canaliculul mastoidian

E. Canalul pterigopalatin 91. CS. Fosa mandibulară se asociază cu: B. Canalul incisiv

87. CS. Bula etmoidală proemină: A. Maxila C. Canalul musculotubar

A. În meatul nazal inferior B. Stânca temporalului D. Canaliculul timpanic

B. Pe peretele medial al orbitei C. Baza apofizei zigomatice E. Canalul carotid

C. La baza apofizei zigomatice D. Solzul și partea timpanică a temporalului 96. CS. Cavitatea nazală comunică cu cea bucală prin:

D. Pe piramida osului temporal E. Arcada zigomatică A. Canaliculul mastoidian

E. În meatul nazal mediu 92. CS. Şanţul sinusului pietros superior ține de: B. Canalul incisiv

88. CS. Canalul nazolacrimal se deschide: A. Meatul nazal inferior C. Canalul musculotubar
D. Canaliculul timpanic A. Canaliculul mastoidian B. Craniul

E. Canalul carotid B. Canalul incisiv C. Bazinul

97. CS. Fosa pterigopalatină comunică cu cavitatea nazală prin: C. Canalul musculotubar D. Coloana vertebrală

A. Foramen rotundum D. Canaliculul timpanic E. Membrul superior

B. Foramen sphenopalatinum E. Canalul carotid 106. CS. Tuberculul Lisfranc se referă la:

C. Foramen ovale 102. CS. Orizontala Frankfurt se referă la: A. Cutia toracică

D. Fissura pterygomaxillaris A. Cutia toracică B. Craniu

E. Canalis pterygoideus B. Craniu C. Bazin

98. CS. Fosa pterigopalatină comunică cu cavitatea bucală prin: C. Bazin D. Coloana vertebrală

A. Foramen sphenopalatinum D. Coloana vertebrală E. Membrul inferior

B. Canalis pterygoideus E. Membrul superior 23

C. Foramen rotundum 103. CS. Unghiul Camper se referă la: 107. CS. Linia Lange se referă la:

D. Canalis palatinus major A. Cutia toracică A. Cutia toracică

E. Canalis condylaris B. Craniu B. Craniu

99. CS. Cavitatea nazală comunică cu fosa pterigopalatină prin: C. Bazin C. Bazin

A. Foramen sphenopalatinum D. Coloana vertebrală D. Coloana vertebrală

B. Canalis palatinus major E. Membrul superior E. Membrul inferior

C. Canalis pterygoideus 104. CS. Linia lui Schoemacker se referă la: 108. CS. În recesul sfenoetmoidal se deschide:

D. Foramen rotundum A. Cutia toracică A. Orificiul incisiv

E. Canalis ethmoidalis posterior B. Craniu B. Apertura sinusului sfenoid

100. CS. Care oase formează paries inferior orbitae? C. Bazin C. Infundibulul etmoidal

A. Maxilla D. Coloana vertebrală D. Celulele posterioare ale osului etmoid

B. Os palatinum E. Membrul inferior E. Canalul nazolacrimal

C. Os sphenoidale 109. CS. Unghiul Louis se află la:

D. Os lacrimale E. Os incisivum 105. CS. Tuberculul Chassaignac se asociază cu: A. Cutia toracică

101. CS. Prin cavitatea timpanică trece: A. Coastele B. Craniu

C. Bazin C. De locomoţie 118. CM. Formaţiunile structurale ale osului sunt:

D. Coloana vertebrală D. Regenerare A. Stratul cambial

E. Membrul superior E. De protecţie B. Stratul de osteoni

110. CM. Osul realizează: 114. CM. Porţiunile unui os tubular lung la adult: C. Pericondrul

A. Funcția hematopoetică A. Metafiza D. Endostul

B. Funcția de sprijin B. Apofiza E. Periostul

C. Funcția de protecție C. Diafiza 25

D. Funcția de locomoție D. Corticala 119. CM. In periost la copil deosebim următoarele straturi:

E. Funcția de limfopoeză E. Epifiza A. Cambial

111. CM. Care termeni anatomici țin de unitatea morfofuncțională a 115. CM. Există următoarele tipuri de centre de osificare: B. Endostal

țesutului osos. A. Tuberculare C. Adventiceal

A. Oseina B. Secundare D. Endocondral

B. Osteonul C. Epicondilare E. Fibroelastic

C. Măduva osoasă roșie D. Primare 120. CM. Dispoziţia trabeculelor osoase corespunde cu:

D. Osteocitul E. Auxiliare A. Axa osului

E. Sistemul haversian 116. CM. Ţesutul osos spongios este prezent în: B. Direcţia fibrelor musculare

112. CM. La sistemul osos se referă noţiunile: A. Oasele craniului C. Direcţia liniilor de presiune

A. Miotom B. Oasele tarsiene D. Axele de mişcare în articulaţii

B. Osteon C. Stern E. Direcţia liniilor de tracţiune

C. Periost D. Diafizele oaselor tubulare E. Epifizele oaselor tubulare 121. CM. Distingem tipurile de osteogeneză:

D. Măduvă roşie 117. CM. In structura osului la maturi pot fi evidențiaţi osteoni: A. Encondrală

E. Ectoderm A. În dezvoltare B. Pericondrală

24 B. Fragmentaţi C. Periostală

113. CM. Funcţiile biologice ale osului ca organ: C. Maturizaţi D. Medulară

A. De creştere D. Deformaţi E. Desmală

B. Hematopoetică E. În stare de resorbţie 122. CM. În componenţa scheletului axial intră:

A. Craniul C. Oasele plate D. Orificiile şi canalele

B. Oasele centurii scapulare D. Oasele mixte E. Extremitățile proximale și distale

C. Coastele E. Oasele aerofore 27

D. Pelvisul 127. CM. Sunt mici, plate şi inconstante: 131. CM. Evidențiați elementele morfologice ale vertebrelor.

E. Coloana vertebrală A. Oasele fonticulare A. Processus articulares vertebrae

123. CM. Oasele tubulare lungi: B. Oasele plate B. Arcus vertebrae

A. Sunt constituite din corp şi 2 epifize C. Oasele suturare C. Processus coronoideus

B. Participă la formarea cavităţilor corpului D. Oasele spongioase scurte D. Corpus vertebrae

C. Conţin cavităţi tapetate cu mucoasă E. Oasele sesamoide E. Processus styloideus

D. Au feţe articulare tapetate cu cartilaj 128. CM. Sunt determinate de tracţiunea exercitată de muşchi: 132. CM. Elemente principale ale unei vertebre sunt:

E. Funcţional reprezintă pârghii A. Feţele articulare A. Arcul

124. CM. Oase primare sunt: B. Proeminenţele osoase B. Apofiza stiloidă

A. Vertebrele C. Fosele şi şanţurile C. Corpul

B. Parietalul D. Orificiile şi canalele D. Orificiul intervertebral

C. Mandibula E. Extremitățile E. Pedunculii

D. Frontalul (solzul) 129. CM. Servesc pentru inserţii tendinoase sau ligamente, pentru trecerea 133. CM. Evidențiați termenii pentru apofizele vertebrelor.

E. Sternul tendoanelor, vaselor şi nervilor: A. Processus styloideus

125. CM. Sunt unele din oasele craniului: A. Feţele articulare B. Processus spinosus

A. Oase tubulare B. Proeminenţele osoase C. Processus articulares superiores

B. Oase spongioase C. Fosele şi şanţurile D. Processus transversus

C. Oase plate D. Orificiile şi canalele E. Processus pyramidalis

D. Oase mixte E. Extremitățile 134. CM. Vertebrele cervicale tipice se disting prin:

E. Oase aerofore 130. CM. Servesc pentru trecerea vaselor sangvine: A. Corpul oval

126. CM. Prezintă părţi ce diferă după formă şi structură: A. Feţele articulare B. Orificiul vertebral rotund

A. Oasele tubulare B. Proeminenţele osoase C. Prezenţa orificiilor transversale

B. Oasele spongioase C. Şanţurile D. Apofizele costotransversale

E. Apofizele spinoase lungi 139. CM. Caracterele distinctive ale vertebrelor toracice tipice. E. Vertebra thoracica IX

135. CM. Evidențiați caracterele distinctive ale vertebrelor cervicale. A. Foveae costales superiores et inferiores 29

A. Foramen processus transversus B. Processus costotransversarius 143. CM. Evidențiați termeni specifici doar pentru vertebrele lombare.

B. Massae lateralеs C. Foveae costales processus transversus A. Processus transversus

C. Processus spinosus bifurcat D. Processus accessorius B. Processus accessorius

D. Processus mamillares E. Foramen nutritium C. Processus articulares superiores

E. Sulcus nervi spinalis D. Processus articulares inferiores

136. CM. Ţin de structura primei vertebre cervicale? E. Processus mamillaris

A. Massae lateralеs 144. CM. Evidențiați structurile anatomice situate pe fața dorsală a sacrului.

B. Processus accessorius 140. CM. Nu au un orificiu în apofizele transversale: A. Crista sacralis mediana

C. Fovea dentis A. Vertebrele toracice B. Lineae transversae

D. Arcus posterior B. Vertebrele cervicale C. Canalis sacralis

E. Sulcus caroticus C. Vertebrele lombare D. Hiatus sacralis

28 D. Vertebrele sacrale E. Processus articulares inferiores

137. CM. Caracterele distinctive ale axisului. E. Vertebrele coccigiene 145. CM. Prin ce se manifestă anomalia „spina bifida aperta”?

A. Arcus anterior 141. CM. Sunt concrescute, formând un singur os: A. Scizura corpului vertebrei

B. Apex dentis A. Vertebrele toracice B. Scizura arcului vertebrei

C. Dens B. Vertebrele cervicale C. Scizura arcului vertebrei, însoțită de afectarea integrității țesuturilor moi

D. Facies articularis anterior C. Vertebrele lombare D. Neconcreșterea arcului cu corpul vertebrei

E. Facies articulares superiors D. Vertebrele sacrale E. Hernie spinală (meningomielocel)

138. CM. Apofizele spinoase sunt bifurcate la vertebrele: E. Vertebrele coccigiene 146. CM. Evidențiați anomaliile vertebrelor de tranziție ale coloanei vertbrale.

A. C 1 142. CM. Vertebrele toracice, care prezintă pe corp fosete costale complete?

B. C 2 A. Vertebra thoracica I A. Asimilarea atlantului

C. C 3 B. Vertebra thoracica X B. Spondiloliza

D. C 5 C. Vertebra thoracica XI C. Sacralizarea

E. C 7 D. Vertebra thoracica XII D. Lumbalizarea

E. Toate corecte 31

147. CM. Nu au pe corp fosete/semifosete costale: 155. CM. Care dintre vertebre au o denumire specială?

A. Vertebrele toracice 151. CM. Fosetele costale lipsesc pe apofizele transversale ale vertebrelor: A. Th 5

B. Vertebrele cervicale A. Th 1 B. C 1

C. Vertebrele lombare B. Th 5 C. L 4

D. Vertebrele sacrale C. Th 11 D. C 7

E. Vertebrele coccigiene D. Th 10 E. C 2

148. CM. Au proces mamilar: E. Th 12 156. CM. La formarea canalului vertebral iau parte:

A. Vertebrele cervicale 152. CM. Formaţiuni caracteristice numai pentru vertebrele toracice: A. Apofizele articulare

B. Vertebra toracică XII A. Apofizele spinoase B. Apofizele transversale

C. Vertebrele lombare B. Apofizele articulare C. Arcul vertebral

D. Vertebrele sacrale C. Fosete costale pe corp D. Corpul vertebral

E. Vertebrele coccigiene D. Orificii pe apofizele transversale E. Pedunculii vertebrali

30 E. Fosete costale pe apofizele transversale 157. CM. Anomaliile regiunilor de frontieră a segmentelor coloanei vertebrale:

149. CM. Atlasului i se descriu: 153. CM. Orificiile intervertebrale sunt delimitate de: A. Sacralizarea

A. Masele laterale A. Apofizele articulare B. Blocarea vertebrelor

B. Arcurile anterior şi posterior B. Incizura vertebrală inferioară C. Asomia

C. Şanţul arterei vertebrale C. Apofizele transversale D. Platispondilia

D. Feţele articulare superioare şi inferioare D. Incizura vertebrală superioară E. Lombalizarea

E. Apofiza spinoasă E. Arcul vertebrei 158. CM. Curburile coloanei vertebrale situate în plan sagital sunt:

150. CM. Epistrofeului i se disting: 154. CM. Pe corpul căror vertebre deosebim fosete articulare: A. Lordoza cervicală

A. Apofiza odontoidă A. C 3 B. Scolioza toracală

B. Şanţurile arterei vertebrale B. Th 1 C. Cifoza toracală

C. Feţele articulare anterioară şi posterioară C. L 3 D. Lordoza lombară

D. Apofiza spinoasă bifurcată D. C 7 E. Scolioza cervicală

E. Tuberculul anterior E. Th 11 159. CM. Anomalii ale vertebrelor sunt:

A. Spina bifida E. Coasta a 9-a 167. CM. Pe cap are 2 feţe articulare:

B. Spondylolysis 163. CM. Coastele false: A. Coasta I

C. Concrescenţa. A. Coasta a 10-a B. Coasta V

D. Osteopoichiloza B. Coasta a 6-a C. Coasta X

E. Sirenomelia C. Coasta a 8-a D. Coasta II

160. CM. Evidențiați părţile coastei. D. Coasta a 11-a E. Coasta XII

A. Caput costae E. Coasta a 9-a 168. CM. Coasta I:

B. Collum costae 164. CM. Pe capul căror coaste lipseşte creasta? A. Este atipică

C. Corpus costae A. Coastei VII B. E cea mai scurtă, mai lată şi mai curbată

D. Cartilago costalis B. Coastei X C. E aplatizată în sens superoinferior

E. Sulcus nervi spinalis C. Coastei I D. Pe faţa inferioară are un tubercul şi 2 şanţuri

32 D. Coastei XI E. Extremitatea ei anterioară e mai lată şi mai groasă decât cea posterioară

161. CM. Localizarea sulcus arteriae subclaviae pe prima coastă. E. Coastei XII 169. CM. Faţa articulară pentru apofiza transversală lipseşte la:

A. Posterior de tuberculum costae 165. CM. Are o singură faţetă articulară pe cap: A. Coasta I

B. Posterior de tuberculum musculi scaleni anterioris A. Coasta I B. Coasta XI

C. Anterior de tuberculum musculi scaleni anterioris B. Coasta V C. Coasta X

D. Pe tuberculum costae C. Coasta X D. Coasta XII

E. Pe faţa superioară a coastei D. Coasta II E. Coasta II

E. Coasta XII 170. CM. Manubriul sternal:

166. CM. Nu are tubercul costal: A. Se află la nivelul vertebrelor toracice II şi III

A. Coasta I B. Pe marginea lui superioară se află o faţă articulară

162. CM. Coastele adevărate: B. Coasta V C. În unghiurile superolaterale ale sale se localizează incizuri claviculare

A. Coasta a 7-a C. Coasta XI D. Pe marginile lui laterale se află câte 2 feţe articulare costale

B. Coasta a 8-a D. Coasta II E. Marginea inferioară se uneşte cu corpul sternal formând unghiul

C. Coasta a 5-a E. Coasta XII sternal Louis

D. Coasta a 6-a 33 171. CM. Formaţiunile anatomice localizate pe manubriul sternal.

A. Facies costales E. La nivelul incizurilor coastelor II 179. CM. Oasele centurii scapulare:

B. Incisura jugularis 175. CM. Oasele ce delimitează apertura toracică superioară sunt: A. Humerusul

C. Incisura clavicularis A. Clavicula B. Clavicula

D. Incisura costalis B. Coasta I C. Sternul

E. Facies clavicularis C. Corpul sternului D. Omoplatul

172. CM. Evideţiaţi părţile sternului. D. Manubriul sternului E. I coastă

A. Corpus sterni E. I vertebră toracică 180. CM. Cu privire la claviculă:

B. Processus styloideus 176. CM. Formaţiunile ce delimitează apertura toracică inferioară sunt: A. Este unicul os lung din organism situat orizontal

C. Manubrium sterni A. Coasta VI B. Pe toată lungimea sa este situat subcutanat

D. Incisura clavicularis B. Apendicele xifoid al sternului C. Este primul os în care începe osificarea

E. Incisura jugularis C. Arcul costal D. Extremitatea acromială se osifică endesmal

D. Coastele VIII şi X E. Este unicul os lung care parțial se osifică endesmal

E. Corpul vertebrei Th X 181. CM. Unghiul lateral al omoplatului posedă:

177. CM. Forma si dimensiunile toracelui depind de: A. Spina scapulei

A. Forma sternului B. Tuberculul subarticular (infraglenoidal)

173. CM. Corpul sternal: B. Vârstă C. Apofiza coracoidă

A. Este porţiunea cea mai lungă a sternului C. Articulaţiile costovertebrale D. Fosa supraspinoasă

B. Se localizează la nivelul vertebrelor Th5 - Th8, ½ Th9 D. Gen E. Colul scapulei

C. Este format prin fuziunea celor 4 sternebre E. Tipul constituţional 182. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul unghiului lateral al

D. Pe marginea lui laterală se află feţele articulare pentru coastele II –VII 178. CM. Nu posedă lordoze şi cifoze: scapulei.

E. Formează cu apofiza xifoidă unghiul subcostal A. Coloana vertebrală A. Facies articularis acromialis

174. CM. Localizarea angulus sterni: B. Sternul B. Fossa infraspinata

A. La unirea manubriului cu corpul sternului C. Cutia toracică C. Cavitas glenoidalis

B. La unirea corpul sternului cu apofiza xifoidă D. Sacrul D. Tuberculum supraglenoidale

C. La mijlocul corpului sternului E. Coastele E. Facies articularis clavicularis

D. La nivelul incizurii jugulare 35 183. CM. Evidenţiaţi componentele principale ale skeleton membri superioris.
A. Cingulum membri superioris 187. CM. Formaţiunile anatomice situate pe faţa dorsală a scapulei. D. Epicondilul medial se extinde de la capitul, iar cel lateral de la trohlee

B. Brachium A. Processus acromialis E. În fracturile de humerus există pericolul traumatizării nervilor radial

C. Manus B. Fossa supraspinata şi ulnar

D. Skeleton membri superioris liberi C. Processus coracoideus 191. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii superioare

E. Antebrachium D. Spina scapulae a humerusului.

E. Cavitas glenoidalis A. Collum anatomicum

188. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii acromiale B. Epicondylus lateralis

a claviculei. C. Sulcus intertubercularis

184. CM. Evidenţiaţi segmentele skeleton membri superioris liberi. A. Facies articularis acromialis D. Caput humeri

A. Antebrachium B. Tuberculum conoideum E. Sulcus nervi ulnaris

B. Humerus C. Linea trapezoidea 192. CM. Localizarea sulcus nervi radialis?

C. Ossa manus D. Facies articularis sternalis A. Facies medialis

D. Brachium E. Facies articularis clavicularis B. Facies lateralis

E. Phalanges digitorum manus 189. CM. Referitor la scheletul membrului superior liber: C. Facies anterior

185. CM. Care sunt oasele cinguli membri superioris? A. Epicondilul lateral al humerusului este mai proeminent decât cel D. Facies posterior

A. Sternum medial E. Epicondylus lateralis

B. Clavicula B. Capul radiusului are forma unui disc 193. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul epifizei distale a humerusului.

C. Humerus C. Ulna este mai scurtă decât radiusul A. Trochlea humeri

D. Scapula D. Sub incizura radială a ulnei se localizează fosa supinatorie, delimitată B. Tuberculum majus

E. Costa I posterior de creasta omonimă C. Sulcus nervi ulnaris

186. CM. Formaţiunile oaselor centurii scapulare palpabile pe viu: E. Faţa anterioară a apofizei coronoide este netedă D. Fossa olecrani

A. Extremitatea sternală a claviculei 37 E. Sulcus nervi radialis

B. Tuberculul supraglenoidal 190. CM. Humerusul:

C. Extremitatea acromială a claviculei A. Colul anatomic separă capul humerusului de tuberculele mare şi mic 194. CM. Formaţiunile epifizei proximale a humerusului:

D. Acromionul B. Colul chirurgical se află în porţiunea medie a corpului humerusului A. Tuberculul mare

E. Corpul claviculei C. Proximal de trohlea humerusului se află 2 fose: coronoidă şi olecraniană B. Creasta tuberculului mic
C. Şanţul nervului radial C. Incisura ulnaris B. Marginea posterioară a radiusului se evidenţiază mai bine în partea

D. Colul anatomic D. Incisura trochlearis distală a acestuia

E. Capitulul condilului humeral E. Crista supinatoria C. Extremitatea proximală a ulnei are 2 apofize şi 2 incizuri

38 199. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii distale a D. Marginea posterioară a ulnei e situată subcutan

195. CM. Formaţiunile epifizei distale a humerusului: radiusului. E. Orificiul nutritiv al ulnei se află pe partea proximală a feţei ei anterioare

A. Colul anatomic A. Collum radii 203. CM. Elementele oaselor antebraţului ce pot fi palpate pe viu:

B. Fosa coronoidă B. Caput radii A. Apofiza coronoidă a ulnei

C. Şanţul intertubercular C. Incisura ulnaris B. Olecranonul

D. Şanţul nervului ulnar D. Processus styloideus C. Apofiza stiloidă a ulnei

E. Şanţul nervului radial E. Tuberositas radii D. Apofiza stiloidă a radiusului

196. CM. Elementele humerusului ce pot fi palpate pe viu: 200. CM. Care dintre oasele membrului superior comportă circumferinţă E. Marginea interosoasă a radiusului

A. Colul anatomic articulară?

B. Epicondilul medial A. Humerusul

C. Fosa coronoidă B. Ulna 204. CM. Oasele mâinii:

D. Epicondilul lateral 39 A. Osul scafoid este cel mai mare os din rândul proximal al carpului

E. Colul chirurgical C. Clavicula B. Osul piziform se află în masa tendonului muşchiului flexor radial al

197. CM. Care oase formează scheletul antebraţului? D. Radiusul carpului

A. Radiusul E. Toate corecte C. Primul os metacarpian este cel mai scurt din toate oasele metacarpiene

B. Humerusul 201. CM. Care dintre oasele membrului superior comportă apofiză stiloidă? D. Fiecărei falange i se disting 3 porţiuni: baza, corpul şi capul

C. Fibula A. Os hamatum E. Falangele policelui sunt mai groase şi mai lungi decât cele ale altor

D. Ulna B. Humerusul degete

E. Olecranonul C. Ulna 205. CM. Care sunt segmentele scheletului mâinii?

198. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii proximale D. Radiusul A. Metacarpus

a ulnei. E. Scapula B. Tarsus

A. Olecranonul 202. CM. Cu privire la oasele antebraţului: C. Carpus

B. Caput ulnae A. Faţa laterală a radiusului este continuată distal de apofiza stiloidă D. Phalanges digitorum manus
E. Brachium C. Humerusul D. Syndactilia

40 D. Radiusul E. Spondylolisis

206. CM. Anomalii de dezvoltare a scheletului mâinii. E. Ulna

A. Acheria 210. CM. Care oase formează rândul distal al carpului?

B. Apodia A. Os trapezoideum 214. CM. Care sunt componentele scheletului membrului inferior?

C. Polidactilia B. Os lunatum A. Femurul

D. Sindactilia C. Os capitatum B. Brachium

E. Sirenomelia D. Os hamatum C. Cingulum

207. CM. Oasele carpiene: E. Os naviculare D. Skeleton membri inferioris liberi

A. Cele din rândul proximal (în sens latero-medial) se situează în ordinea: 211. CM. Indicaţi părţile oaselor metacarpiene. E. Humerus

scafoidul, lunatul, piramidalul, piziformul A. Basis 215. CM. Osul coxal:

B. Toate oasele carpiene au câte 6 feţe articulare B. Collum A. Ilionul se află superior, pubisul anteroinferior, ischionul - posteroinferior

C. Rândul proximal formează o structură convexă proximal şi concavă 41 B. Tuberculul pubian şi spina iliacă anterioară superioară se află în plan

distal C. Corpus frontal

D. Rândul distal are o faţă convexă proximal şi una rectilinie distal D. Caput C. Orificiul obturator este delimitat anterosuperior de osul pubian, posteroinferior

E. Pe oasele carpiene există 4 puncte proeminente de inserţie şi de origine: E. Epiphysis – de ischion

pe scafoid, pe osul piziform, pe trapez şi pe osul cu cârlig 212. CM. Cap și col posedă: D. Dintre cele 3 linii gluteale cea posterioară este cea mai lungă

208. CM. La oasele metacarpiene distingem: A. Scapulă E. Punctul cel mai superior de pe creasta ilionului se află la nivelul discului

A. Epicondilii B. Clavicula intervertebral dintre vertebrele lombare 4 şi 5

B. Baza C. Humerusul 216. CM. Coxalul este alcătuit din:

C. Corpul D. Radiusul A. Pubis

D. Colul E. Ulna B. Orificiul obturat

E. Capul 213. CM. Evidenţiaţi anomaliile membrului superior. C. Ilion

209. CM. Apofiză stiloidă posedă: A. Focomelia D. Creasta ilionului

A. Scapula B. Acheria E. Ischion

B. Clavicula C. Rahischizis 42
217. CM. Care oase intră în componenţa os coxae? B. Sulcus obturatorius E. Rotula are funcţie de suport

A. Os pubis C. Eminentia iliopubica 225. CM. Formaţiunile epifizei distale a femurului:

B. Os sacrum D. Crista pubica A. Colul femurului

C. Os ischii E. Facies auricularis B. Faţa poplitee

D. Os ilium 222. CM. Formaţiunile coxalului palpabile pe viu sunt: C. Tuberozitatea glutee

E. Os coccigis A. Creasta iliacă D. Condilul medial

218. CM. Formaţiuni anatomice ale os ilium. B. Acetabulul E. Epicondilul lateral

A. Sulcus obturatorius C. Spinul iliac superior anterior 226. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii proximale

B. Facies auricularis D. Tuberul ischionului a femurului.

C. Facies symphysialis E. Spinul ischionului A. Trochanter major

D. Ala major 43 B. Condylus medialis

E. Linia glutea anterior 223. CM. Bazinul în ansamblu: C. Linea aspera

219. CM. Formaţiuni anatomice situate pe creasta iliacă. A. Apertura superioară a bazinului mic este înclinată anteroinferior D. Linea intertrochanterica

A. Tuberositas iliaca B. Unghiul înclinării faţă de planul orizontal la femeie este mai mic, decât E. Acetabulum

B. Spina iliaca anterior superior la bărbat 227. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii distale a

C. Spina iliaca posterior inferior C. În poziţie anatomică spinele iliace anterioare şi tuberele sciatice se află femurului.

D. Linea arcuata în același plan frontal A. Epicondylus lateralis

E. Linia intermedia D. Apertura pelviană inferioară la femeie este mai largă ca la bărbat B. Condylus medialis

220. CM. Formaţiuni anatomice ale acetabulului. E. Conjugata adevărată reprezintă distanţa dintre promontoriu şi punctul C. Facies poplitea

A. Facies lunata cel mai proeminent în sens posterior al simfizei pubiene D. Facies patellaris

B. Fossa acetabuli 224. CM. Scheletul membrului inferior liber: E. Facies lunata

C. Incisura acetabuli A. Trohanterul mic este localizat în unghiul format de colul şi corpul 44

D. Fovea capitis femoris femurului 228. CM. Formaţiunile femurului ce pot fi palpate pe viu:

E. Tuberculum pubicum B. Corpul femurului este incurbat în sens anterior A. Capul femurului

221. CM. Formaţiuni anatomice ale os pubis. C. Femurul poate fi palpat numai în porţiunea sa distală B. Epicondilul medial

A. Tuberculum pubicum D. Apexul patelar este îndreptat superior C. Trohanterul mic

D. Trohanterul mare E. Incizura fibulară A. Facies malleolaris lateralis

E. Epicondilul lateral 233. CM. Formaţiunile oaselor gambei ce pot fi palpate pe viu: B. Sustentaculum tali

229. CM. Formaţiunile epifizei proximale a tibiei: A. Eminenţa intercondilară C. Facies articularis talaris media

A. Eminenţa intercondilară B. Maleola laterală D. Facies articularis navicularis

B. Faţa articulară fibulară C. Maleola medială E. Facies articularis cuboidea

C. Tuberculul intercondilar medial D. Tuberozitatea tibiei 238. CM. Oasele rândului distal al tarsului:

D. Maleola medială E. Capul fibulei A. Astragalul

E. Tuberculul intercondilar lateral 45 B. Cuboidul

230. CM. Care dintre oasele membrului inferior comportă maleole? 234. CM. Scheletul piciorului este subdivizat în: C. Cuneiformul medial

A. Tibia A. Oasele carpului D. Navicularul

B. Talus B. Oasele tarsului E. Cuneiformul lateral

C. Fibula C. Oasele metacarpului 239. CM. Oasele ce constituie complexul solidar al piciorului:

D. Calcaneus D. Oasele metatarsului E. Oasele degetelor piciorului A. Calcaneul

E.Patella 235. CM. Care oase formează rândul proximal al tarsului? B. Navicularul

231. CM. Formaţiuni anatomice situate la nivelul extremităţii proximale A. Os cuneiforme mediale C. Astragalul

a tibiei? B. Os naviculare D. Oasele cuneiforme

A. Area intercondylaris anterior C. Calcaneus E. Osul cuboid

B. Facies articularis fibularis D. Talus 46

C. Incisura fibularis E. Os lunatum 240. CM. Bolta plantară:

D. Eminentia intercondylaris 236. CM. Formaţiuni anatomice situate la nivelul astragalului. A. Există la om şi unele vertebrate superioare

E. Epicondylus medialis A. Trochlea tali B. Convexitatea arcului transversal la marginea medială a plantei este

232. CM. Formaţiunile epifizei distale a tibiei: B. Facies malleolaris medialis mai pronunţată

A. Linia muşchiului solear C. Caput tali C. Degetele nu au rol de sprijin

B. Şanţul maleolar D. Facies articularis calcanea posterior D. Arcurile bolţii piciorului sunt susţinute de forma oaselor, ligamente,

C. Maleola medială E. Toate corecte muşchi, aponeuroze

D. Maleola laterală 237. CM. Formaţiuni anatomice situate la nivelul calcaneului. E. Cel mai lung şi mai înalt arc longitudinal este al treilea
241. CM. Structurile de amortizare ale membrului inferior: B. Sinus frontalis A. Pars basilaris

A. Meniscurile C. Pars orbitalis B. Clivus

B. Lichidul sinovial 47 C. Squama occipitalis

C. Oasele gambei D. Pars nasalis D. Foramen magnum

D. Rotula E. Ala major E.Toate corecte

E. Bolta piciorului 250. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa internă a os parietale.

242. CM. Oase ale craniului cerebral sunt: A. Linea temporalis

A. Sfenoidul 246. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa cerebrală a squama frontalis. B. Tuber parietale

B. Occipitalul A. Sulcus sinus sagittalis superioris C. Sulci arteriosi

C. Vomerul B. Sulcus sinus sigmoidei D. Sulcus sinus sagittalis superioris

D. Palatinul C. Crista galli E. Foveolae granulares

E. Etmoidul D. Foramen ovale 48

243. CM. Sunt oase ale craniului cerebral: E. Crista frontalis 251. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os sphenoidale.

A. Os sphenoidale 247. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa internă a squama occipitalis. A. Ala major

B. Os occipitale A. Sulcus sinus petrosi inferioris B. Processus pterygoideus

C. Os frontale B. Sulcus sinus transversi C. Sinus sphenoidalis

D. Os parietale C. Linea nuchae superior D. Ala minor

E. Toate corecte D. Sulcus sinus sagittalis superioris E. Toate cotrecte

244. CM. Care oase ale craniului conţin cavităţi aerofore? E. Sulcus sinus sigmoidei 252. CM. Baza craniului se împarte în:

A. Mandibula 248. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa externă a squama frontalis. A. Baza anterioară

B. Os sphenoidale A. Arcus superciliaris B. Baza posterioară

C. Os frontale B. Incisura ethmoidalis C. Baza externă

D. Maxilla C. Glabella D. Baza laterală

E. Concha nasalis inferior D. Linea temporalis E. Baza internă

245. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os frontale. E. Foramen infraorbitale 253. CM. Oase ale craniului facial sunt:

A. Squama 249. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os occipitale. A. Mandibula

B. Etmoidul 257. CM. Bolta craniului este formată de: B. În meatul nazal mediu

C. Osul zigomatic A. Solzul osului frontal C. În meatul nazal inferior

D. Frontalul B. Partea bazilară a occipitalului D. În meatul nazal superior

E. Osul nazal C. Solzul temporalului E. În fosa temporală

254. CM. Oase impare ale craniului sunt: D. Oasele parietale 262. CM. Porţiunile osului sfenoid:

A. Maxila E. Corpul sfenoidului A. Baza

B. Mandibula 258. CM. Elementele structurale ale osului frontal: B. Corpul

C. Sfenoidul A. Apofiza zigomatică C. Aripa mare

D. Vomerul B. Incizura supraorbitară D. Aripa mică

E. Palatinul C. Linia temporală E. Apofizele pterigoide

255. CM. Din oasele pneumatice fac parte: D. Creasta de cocoş 50

A. Coxalul E. Arcurile superciliare. 263. CM. Canalele osului sfenoid:

B. Frontalul 259. CM. Porţiunile osului occipital: A. Musculotubar

C. Humerusul A. Partea bazilară B. Optic

D. Sfenoidul B. Partea temporală C. Carotid

E. Maxila C. Partea laterală D. Pterigoid

256. CM. Orificiile bazei externe a craniului, formate la unirea a două sau D. Partea sfenoidală E. Infraorbitar

mai multe oase: E. Solzul occipital 264. CM. Feţele aripilor mari ale osului sfenoid:

A. Stiloid 260. CM. Osul occipital ia parte la formarea orificiilor: A. Cerebrală

B. Lacerat A. Rotund B. Temporală

C. Rotund B. Occipital mare C. Zigomatică

D. Orificiul extern al canalului carotid C. Jugular D. Orbitară

E. Jugular D. Oval E. Infratemporală

49 E. Lacerat 265. CM. Se referă la corpul sfenoidului:

261. CM. Indicaţi deschiderea sinusului frontal? A. Fosa hipofizară

A. Prin infundibulul etmoidal B. Sinusul sfenoid

C. Şanţul pterigopalatin C. Concha nasalis media E. Fosa pterigopalatină

D. Apofizele clinoide anterioare D. Concha nasalis suprema 274. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa anterioară a piramidei

E. Şanţul carotid E. Toate corecte temporalului.

266. CM. Apofiza pterigoidă conţine: 270. CM. Cellulae ethmoidales se deschid în: A. Eminentia arcuata

A. Şanţul pterigopalatin A. Orbită B. Impressio trigeminalis

B. Fosa pterigoidă B. Meatus nasi superior C. Fossula petrosa

C. Rostrul sfenoidal C. Fossa cranii anterior D. Sulcus sinus petrosi inferioris

D. Incizura pterigoidă D. Meatus nasi medius E. Sulcus nervi petrosi majoris

E. Cârligul pterigoid E. Meatus nasi inferius 52

267. CM. Părţile osului etmoid: 271. CM. Porţiunile osului temporal: 275. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa posterioară a piramidei

A. Lama orbitală A. Piramida temporalului.

B. Labirintul etmoid B. Corpul A. Tegmen tympani

C. Lama medială C. Partea mastoidiană B. Porus acusticus externus

D. Lama cribroasă D. Partea scuamoasă C. Apertura externa agueductus vestibuli

E. Lama perpendiculară E. Partea timpanică D. Porus acusticus internus

268. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os ethmoidale. 272. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale osului temporal. E. Fosa subarcuata

A. Lamina cribrosa A. Pars petrosa 276. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa inferioară a piramidei
temporalului.
B. Labyrinthus ethmoidalis B. Processus mastoideus
A. Fossa subarcuata
C. Lamina perpendicularis C. Pars tympanica
B. Apertura inferior canaliculi tympanici
D. Cellulae ethmoidales D. Pars squamosa
C. Foramen jugulare
E. Concha nasalis inferior E. Toate corecte
D. Foramen caroticum externum
273. CM. Formaţiunile anatomice în care se deschid cellulae ethmoidales?
E. Fossulla petrosa
A. Meatus nasi medius
277. CM. Apofizele temporalului.
269. CM. Care cornete nasale aparţin os ethmoidale? B. Meatus nasi communis
A. Processus frontalis
A. Concha nasalis superior C. Meatus nasi superior
B. Processus zygomaticus
B. Concha nasalis inferior D. Fossa cranii anterior
C. Processus pterygoideus
D. Processus mastoideus A. Are 4 feţe A. Lamela orbitară

E. Processus intrajugularis B. Faţa infratemporală participă la formarea foselor infratemporală şi B. Lamela orizontală

278. CM. Canalele și canaliculele osului temporal. pterigopalatină C. Lamela etmoidală

A. Canalis caroticus C. Pe faţa nazală e situat şanţul palatin mare D. Lamela perpendiculară

B. Canalis opticus D. Anterior de hiatul maxilar trece şanţul lacrimal E. Lamela sfenoidală

C. Canalis facialis E. Participă la formarea orbitei, cavităţii nazale şi cavităţii bucale 285. CM. Peretele medial al orbitei este format de:

D. Canaliculus mastoideus 282. CM. Cu privire la mandibulă: A. Faţa orbitară a aripilor mari

E. Canalis condylaris A. Marginea anterioară a ramurii mandibulare este mai subţire decât B. Osul lacrimal

279. CM. Cu privire la craniul facial: marginea posterioară C. Aripele mici

A. Osul hioid este situat la nivelul vertebrei cervicale III B. Fosa submandibulară este situată sub linia milohioidiană, iar fosa sublingvală D. Lamela orbitară a osului etmoid

B. Pe vârful coarnelor osului hioid se află tuberculi – deasupra ei E. Apofiza frontală a maxilei

C. Porţiunea anterioară a peretelui nazal superior e formată de lamela cribroasă a C. Este cel mai masiv şi mai trainic os al craniului facial 286. CM. Peretele inferior al orbitei este format de:
osului etmoid
D. Pe faţa internă a ramurii mandibulei trece linia oblică A. Faţa orbitară a osului zigomatic
D. La formarea septului nazal contribuie: spina nazală a frontalului,
E. Este al doilea os din organismul uman, în care începe procesul de B. Apofiza frontală a osului zigomatic
rostrul sfenoidal, crestele nazale ale oaselor nazale, palatine şi maxilare
osificare C. Fata orbitară a maxilei
E. Porţiunea posteroinferioară a septului nazal este dată de vomer
283. CM. Cu privire la modificările de vârstă ale mandibulei: D. Apofiza zigomatică a osului frontal
280. CM. Cu privire la cavităţile craniului facial:
A. Ambele jumătăţi ale mandibulei fuzionează către al 2-lea an de viaţă E. Apofiza orbitară a osului palatin
A. Pereţii mediali ai orbitelor sunt paraleli, iar cei laterali se află sub un
B. La nou-născut orificiul mental se localizează în apropierea marginii 287. CM. Peretele lateral al orbitei este format de:
unghi drept unul faţă de altul
inferioare a mandibulei A. Lamela laterală a apofizei pterigoide
B. Canalul optic se află la nivelul unirii peretelui superior al orbitei cu
C. La nou-născut unghiul dintre corp şi ramură este obtuz – cca 1400 şi B. Apofiza zigomatică a osului frontal
cel medial
mai mult C. Feţele orbitare ale aripilor mari ale osului sfenoid
C. Sinusul frontal în unele cazuri se extinde în partea anteromedială a
D. La bătrân înălţimea corpului mandibulei creşte D. Apofiza frontală a maxilei
peretelui superior al orbitei
E. La adult orificiul mental se localizează la mijlocul distanţei dintre marginea E. Apofiza frontală a osului zigomatic
D. Peretele orbitar inferior separă orbita de sinusul maxilar
superioară şi cea inferioară a mandibulei 288. CM. Orbita comunică cu endobaza craniului prin:
E. Peretele orbitar medial este cel mai gros şi mai rezistent dintre toţi
54 A. Canalul optic
pereţii orbitari
284. CM. Formaţiunile osului palatin: B. Orificiul rotund
281. CM. Cu privire la corpul maxilei:
C. Fisura orbitară superioară D. Lamela perpendiculară a osului palatin D. Posteromedial de orificiul oval se află orificiul lacerat

D. Fisura orbitară inferioară E. Vomer E. Comunică cu orbita, fosa pterigopalatină şi exobaza craniană

E. Orificiile etmoidale 293. CM. Cu privire la craniul în ansamblu: 296. CM. Cu privire la fosa craniană posterioară

289. CM. Fisura orbitară inferioară este delimitată de: A. Baza craniului este mai fragilă decât calvaria A. Este cea mai largă şi profundă din cele 3 fose craniene

A. Apofiza orbitară a osului palatin B. Lamela internă a oaselor calvariei este mai rezistentă decât cea externă B. Lateral este delimitată de partea mastoidiană a temporalului şi unghiul

B. Osul frontal C. Fosa craniană medie conţine lobii temporali ai emisferelor cerebrale mastoidian al parietalului

C. Faţa orbitară a maxilei D. Orificiul jugular se localizează în partea posterioară a fisurii petrooccipitale C. Clivusul este separat de piramida temporală prin fisura petrooccipitală

D. Lamela orbitară a osului etmoid E. Orificiul spinos leagă fosa craniană medie cu fosa infratemporală D. Orificiul mastoidian se deschide în porţiunea superioară a şanţului

E. Faţa orbitară a aripilor mari ale osului sfenoid 294. CM. Cu privire la fosa craniană anterioară: sinusului transvers

55 A. Lamela ciuruită a osului etmoid separă fosa craniană anterioară de E. Porţiunea anterioară a marei găuri occipitale este mai îngustă decât

290. CM. Orbita comunică cu cavitatea nazală prin: cavitatea nazală cea posterioară

A. Orificiul etmoid anterior B. Adăpostește orificiul orb şi orificiile canalelor etmoidale anterior şi 297. CM. In fosa craniană posterioară se deschid orificiile:

B. Canalul palatin mare posterior A. Jugular

C. Canalul nazolacrimal C. Marginile mediale ale porţiunilor orbitare ale osului frontal acoperă B. Oval

D. Orificiul etmoid posterior labirintele etmoidale C. Acustic intern

E. Canalul optic D. La formarea fosei craniene anterioare participă 3 oase D. Hipoglos E. Sfenopalatin

291. CM. La formarea peretelui nazal lateral participă: E. Canalele etmoidale se formează la joncţiunea marginii laterale a lamei 298. CM. Fosa infratemporală este delimitată de:

A. Osul lacrimal cribroase cu osul frontal A. Apofiza pterigoidă a sfenoidului

B. Maxila 56 B. Osul palatin

C. Labirintul etmoid 295. CM. Cu privire la fosa craniană medie: C. Osul temporal

D. Oasele nazale A. În partea centrală a ei se află canalul optic, şanţul chiasmatic şi şaua D. Osul zigomatic

E. Osul palatin turcească E. Ramurile mandibulei

292. CM. Septul osos al nasului este constituit de: B. În partea anterioară a şeii turceşti se află tuberculul, în cea posterioară 299. CM. Indicaţi cei 3 pereţi ai fosei pterigopalatine:

A. Spina nasalis a osului frontal – speteaua, iar în mijloc – fosa hipofizială A. Anterior – tuberculul maxilei

B. Apofiza frontală a maxilei C. Anterior se află în raport cu orbitele, lateral cu fosa temporală, inferior B. Lateral – apofiza pterigoidă

C. Lamela perpendiculară a osului etmoid cu fosa pterigopalatină C. Posterior– baza apofizei pterigoide
D. Medial – lamela perpendiculară a osului palatin C. Conţine vase sangvine şi nervi C. Se termină nivelul orificiului jugular

E. Superior – arcul zigomatic D. Serveşte pentru transmiterea undelor sonore D. Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal şi occipital

57 E. Se află lateral de cavitatea timpanică E. Se află pe marginea superioară a piramidei osului temporal

300. CM. Cu privire la particularităţile de gen ale craniului. La craniul 304. CM. Prin osificare desmală se dezvoltă:

feminin: A. Frontalul

A. Protuberanţa mentală e bine evidenţiată B. Parietalul

B. Unghiul mandibulei e înclinat spre interior C. Etmoidul

C. Orbitele mai mari, distanța între ele mai mică D. Cornetul nazal inferior

D. Arcurile superciliare mai slab pronunţate E. Solzul occipitalului

E. Apofiza mastoidiană e slab pronunţată 305. CM. Prin osificare condrală se dezvoltă: 308. CM. Şanţul sinusului pietros superior:

301. CM. Cu privire la particularităţile de gen ale craniului. La craniul A. Osul lacrimal A. Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal şi occipital

masculin: B. Sfenoidul B. Se află pe marginea superioară a piramidei osului temporal

A. Protuberanţa mentală e bine evidenţiată C. Maxila C. Trece pe solzul osului frontal, marginea sagitală a parietalului şi solzul

B. Unghiul mandibulei e înclinat spre interior 58 occipitalului

C. raportul dintre craniul facial și cel cerebral este de 1:4,04 D. Mandibula D. Se termină la nivelul sinusului sigmoid

D. Arcurile superciliare şi glabela sunt bine pronunţate E. Parietalul E. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital

E. Apofiza mastoidiană e slab pronunţată 306. CM. Şanţul sinusului sagital superior: 309. CM. Şanţul sinusului transvers:

302. CM. Cu privire la meaturile acustice. Meatul extern: A. Trece pe solzul osului frontal, marginea sagitală a parietalului şi solzul A. Se termină la nivelul orificiului jugular

A. E delimitat de partea timpanică a osului temporal occipitalului B. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital

B. Se deschide pe faţa posterioară a piramidei temporale B. Se termină la nivelul orificiului jugular C. Este rectiliniu

C. Conţine vase sangvine şi nervi C. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital D. Se termină în sectorul superior al şanţului sigmoidian

D. Serveşte pentru transmiterea undelor sonore D. Este rectiliniu E. Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal şi occipital

E. Se află lateral de cavitatea timpanică E. Se termină în confluiența sinusurilor 310. CM. Osul frontal:

303. CM. Cu privire la meaturile acustice. Meatul intern: 307. CM. Şanţul sinusului sigmoidian: A. Aripi mici

A. Se localizează în partea timpanică a osului temporal A. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital B. Fosetă trohleară

B. Se deschide pe faţa posterioară a piramidei temporale B. Este rectiliniu C. Lamă perpendiculară

D. Linii nucale E. Canal carotidian 319. CM. Osul parietal:

E. Constă din 4 părți 315. CM. Osul etmoid: A. Tubercul faringian

59 A. Tubercul faringian B. Foveole granulare C. Unghi sfenoid

311. CM. Osul temporal: B. Lama cribroasă D. Șanțul sinusului sigmoid E. Canal optic

A. Are atribuție la aparatul auditiv C. Unghi sfenoid 320. CM. Corpul osului sfenoid:

B. Fosetă trohleară D. Lamelă orbitară A. Lamă cribroasă

C. Lamă perpendiculară E. Canal optic B. Șanțul carotidian

D. Linii nucale 316. CM. Osul sfenoid: C. Şanţ al sinusului sagital superior

E. Canal carotidian A. Creasta infratemporală D. Apofiză clinoidă posterioară

312. CM. Osul occipital: B. Orificiul spinos E. Orificiul spinos

A. Clivus C. Unghi sfenoid 321. CM. Solzul occipitalului:

B. Fosetă trohleară D. Lamelă orbitară A. Lamă cribroasă

C. Lamă perpendiculară E. Canal optic B. Inion

D. Linii nucale 60 C. Şanţ al sinusului sagital superior

E. Constă din 4 părți 317. CM. Osul temporal: D. Apofiză clinoidă posterioară

313. CM. Osul sfenoid: A. Tuberculul articular E. Linie nucală inferioară

A. Aripi mici B. Piramida 322. CM. Osul temporal:

B. Fisura orbitală superioară C. Fosa jugulară A. Lamă cribroasă

C. Lamă perpendiculară D. Eminența arcuată B. Canal carotidian

D. Șanțul chiasmatic E. Canal optic C. Şanţ al sinusului sigmoidian

E. Canal carotidian 318. CM. Osul occipital: D. Apofiză clinoidă posterioară

314. CM. Osul etmoid: A. Tubercul faringian E. Apertura externă a apeductului vestibular

A. Aripi mici B. Incizura jugulară 61

B. Fosetă trohleară C. Unghi sfenoid 323. CM. Osul parietal:

C. Lamă perpendiculară D. Lamelă orbitară A. Lamă cribroasă

D. Creasta cocoșului E. Șanțul sinusului sigmoid B. Unghiul mastoidian

C. Şanţ al sinusului sagital superior E. Formează septul nasal 332. CM. Formaţiuni anatomice situate pe corpul mandibulei.

D. Apofiză clinoidă posterioară 328. CM. Maxila: A. Foramen mandibulae

E. Margine sagitală A. Are corp și 4 apofize B. Spina mentalis

324. CM. Osul etmoid: B. Tubercul marginal C. Fossa digastrica

A. Lamă cribroasă C. Orificiul infraorbital D. Linea mylohyoidea

B. Cornet nazal suprem D. Fața infratemporală E. Foramen mentale

C. Șanţ al sinusului sagital superior E. Şanţ lacrimal 333. CM. Formaţiuni anatomice situate pe ramura mandibulei.

D. Apofiză clinoidă posterioară 329. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa anterioară a corpus maxillae. A. Tuberositas pterygoidea

E. Linie nucală inferioară A. Fossa canina B. Foramen mentale

325. CM. Osul palatin: B. Sulcus infraorbitalis C. Processus coronoideus

A. Creasta etmoidală C. Foramen infraorbitale D. Sulcus mylohyoideus

B. Tubercul marginal D. Tuber maxillae E. Foramen mandibulae

C. Apofiza orbitală E. Juga alveolaria 334. CM. Formaţiuni anatomice situate pe processus alveolaris mandibulae?

D. Lamă perpendiculară 330. CM. Apofizele maxilei. A. Alveolae dentales

E. Creasta cornetului A. Processus palatinus B. Septa interalveolaria

326. CM. Apofizele os palatinum: B. Processus рyramidalis C. Septa interradicularia

A. Processus pyramidalis C. Processus frontalis D. Juga alveolaria

B. Processus orbitalis D. Processus orbitalis E. Toate corecte

C. Processus sphenoidalis E. Processus sphenoidalis 63

D. Processus palatinus 331. CM. Mandibula: 335. CM. Osul zigomatic:

E. Processus jugularis A. Aripi A. Apofiza frontală

327. CM. Vomerul: B. Tuberozitatea maseterică B. Tubercul marginal

A. Aripi. C. Lingulă C. Apofiza temporală

B. Tubercul marginal D. Lamă perpendiculară D. Lamă perpendiculară

C. Os al viscerocraniului E. Fosa digastrică E. Față orbitară

D. Lamă perpendiculară 336. CM. Feţele os zygomaticum?

A. Facies medialis C. Anterosuperior formează septul nazal 345. Comunicărle fossa cranii media cu orbita:

B. Facies orbitalis D. 2 aripi A. Canalis opticus

C. Facies temporalis E. Posteroinferior formează septul nazal B. Fissura orbitalis inferior

D. Facies lateralis 64 C. Fissura orbitalis superior

E. Facies nasalis 341. CM. Cu privire la fosa craniană anterioară: D. Foramen ovale

337. CM. Şanţul sinusului sigmoid traversează: A. Orificiul lacerat E. Foramen sphenopalatinum

A. Osul temporal B. Orificiul orb 346. CM. Cu privire la fosa craniană posterioară:

B. Osul occipital C. Fisura pterigomaxilară A. Orificiul lacerat

C. Osul sfenoid D. Creasta cocoșului B. Orificiul mare occipital

D. Osul frontal E. Orificiul acustic intern C. Fisura pterigomaxilară

E. Osul parietal 342. CM. Care oase participă la formarea fossa cranii anterior? D. Orificiul sfenopalatin

338. CM. Cu privire la structura maxilei: A. Os frontale E. Orificiul acustic intern

A. Șanțul lacrimal B. Os ethmoidale 65

B. Are 2 apofize: temporală şi frontală C. Os parietale 347. CM. Comunicărle fossa cranii posterior cu exobaza craniului.

C. Are 3 apofize: lacrimală, maxilară, etmoidă D. Os sphenoidale A. Foramen ovale

D. Creasta cornetului E. Os incisivum B. Foramen jugulare

E. Apofizele: frontală, alveolară, zigomatică, palatină 343. CM. Cu privire la fosa craniană medie: C. Apertura externa aquaeductus vestibuli

339. CM. Cu privire la structura mandibulei: A. Orificiul lacerat D. Foramen magnum

A. Corp, 2 ramuri B. Orificiul spinos C. Fisura pterigomaxilară E. Foramen spinosum

B. Tuberozitatea pterigoidă D. Orificiul rotund E. Orificiul acustic intern 348. CM. Cu privire la fosa infratemporală:

C. Are 3 apofize: lacrimală, maxilară, etmoidă 344. CM. Orificii localizate în fossa cranii media? A. Orificiul lacerat

D. 2 aripi A. Foramen spinosum B. Fisura orbitală inferioară

E. Foseta sublingvală B. Foramen magnum C. Fisura pterigomaxilară

340. CM. Cu privire la vomer: C. Foramen lacerum D. Orificiul sfenopalatin

A. Corp, 2 ramuri D. Foramen jugulare E. Orificiul oval și spinos

B. Are 2 apofize: temporală şi frontală E. Foramen coecum 349. CM. Pereţi ai fossa infratemporalis.
A. Lamina lateralis processus pterygoideus A. Orificiul incisiv 357. CM. Cu privire la peretele inferior al orbitei:

B. Lamina medialis processus pterygoideus B. Apertura sinusului sfenoid A. Format de 3 oase: sfenoid, zigomatic şi frontal

C. Tuber maxillae C. Infundibulul etmoidal B. Fosa sacului lacrimal

D. Lamina perpendicularis ossis palatini D. Celulele posterioare ale osului etmoid C. Şanţul infraorbitar

E. Osul zigomatic E. Canalul nazolacrimal D. Apofiza orbitală a palatinului

350. CM. Comunicările fossa infratemporalis cu alte cavităţi ale craniului? 354. CM. Cu privire la meatul nazal mediu: E. Fosa trohleară

A. Fissura pterygomaxillaris A. Orificiul incisiv 358. CM. Cu privire la peretele lateral al orbitei:

B. Fissura orbitalis inferior B. Apertura sinusului etmoid A. Format de 2 oase: sfenoid şi zigomatic

C. Foramen sphenopalatinum C. Infundibulul etmoidal B. Fosa sacului lacrimal

D. Fissura orbitalis superior D. Celulele anterioare ale osului etmoid C. Şanţul infraorbitar

E. Canalis condylaris E. Apertura sinusului maxilar D. Canalul optic

351. CM. Cu privire la fosa prerigopalatină: E. Orificiul zigomaticoorbitar

A. Orificiul lacerat 67

B. Orificiul rotund 359. CM. Care oase formează paries lateralis orbitae?

C. Fisura pterigomaxilară 355. CM. Cu privire la meatul nazal inferior: A. Os zygomaticum

D. Orificiul sfenopalatin A. Orificiul incisiv B. Os sphenoidale

E. Canalul pterigoid B. Apertura sinusului etmoid C. Maxilla

352. CM. Evidenţiaţi formaţiunile anatomice care formează pereţii fosei C. Infundibulul etmoidal D. Os frontale

pterigopalatine? D. Celulele anterioare ale osului etmoid E. Os palatinum

A. Lamina perpendicularis ossis palatini E. Canalul nazolacrimal 360. CM. Care oase formează paries medialis orbitae?

B. Tuber maxillae 356. CM. Cu privire la topografia craniului. Peretele superior al orbitei: A. Os ethmoidale

C. Processus pterygoideus A. Format de 3 oase: sfenoid, zigomatic şi frontal B. Os sphenoidale

D. Ramus mandibulae B. Fosa glandei lacrimale C. Maxilla

E. Processus pyramidalis C. Şanţul infraorbitar D. Os lacrimale

66 D. Canalul optic E. Os frontale

353. CM. Cu privire la meatul nazal superior: E. Fosa trohleară 361. CM. Cu privire la peretele medial al orbitei:
A. Format de 3 oase: sfenoid, zigomatic şi frontal B. Orificiul inferior al canalului nervului facial D. Os palatinum

B. Fosa sacului lacrimal C. Nervii cranieni VII şi VIII E. Vomerul

C. Şanţul infraorbitar D. Coarda timpanică 370. CM. Care din sinusurile paranazale se deschid în meatul nasal mediu?

D. Orificiul etmoidal posterior E. Osul temporal A. Sinus sphenoidalis

E. Osul lacrimal 366. CM. Cu privire la canaliculul mastoidian: B. Sinus frontalis

362. CM. Orificii localizate în pereţii orbitei: A. Osul temporal C. Cellulae ethmoidales anteriores et mediae

A. Foramen ethmoidale anterius B. Orificiul inferior al canaliculului timpanic. D. Cellulae ethmoidalis posterior

B. Foramen ovale C. Nervii cranieni VII şi VIII E. Sinus sagittalis superior

C. Foramen ethmoidale posterius D. Fosa jugulară 69

D. Foramen zygomaticoorbitale E. Ramura auriculară a nervului vag 371. CM. Care oase formează palatul osos?

E. Foramen spinosum 367. CM. Cu privire la meatul acustic intern: A. Vomer

363. CM. Cu privire la cavitățile osului temporal: A. Piramida osului temporal B. Os palatinum

A. Canalul inciziv B. Orificiul inferior al canaliculului timpanic. C. Os hyoideum

B. Apertura piriformă C. Nervii cranieni VII şi VIII D. Maxilla

C. Peştera mastoidiană D. Fosa craniană posterioară E. Os incisivum

D. Fisura orbitară inferioară E. Ramura auriculară a nervului vag 372. CM. Tipuri de suturi ale bolţii craniului:

E. Cavitatea timpanică 368. CM. Care oase formează septul nazal osos? A. Sutura dentata

364. CM. Cu privire la fisura petrotimpanică: A. Os nasale B. Sutura serrata

A. Cavitatea timpanică B. Vomer C. Sutura plana

B. Orificiul inferior al canaliculului timpanic C. Os lacrimale D. Sutura squamosa

C. Nervii cranieni VII şi VIII D. Os ethmoidale E. Sutura armonia

D. Coarda timpanică E. Os incisivum 373. CM. Particularităţile craniului nou-născutului:

E. Ramura auriculară a nervului vag 369. CM. Care oase formează peretele lateral al cavităţii nazale? A. Prezenţa fontanelelor

68 A. Os lacrimale B. Tuberii frontali şi parietali bine pronunţaţi

365. CM. Cu privire la orificiul stilomastoidian: B. Os zygomaticum C. Volum redus al cavităţilor sinusurilor paranasale

A. Nervul facial C. Os ethmoidale D. Lipsa apofizelor mastoidiene

E. Prezenţa sinostozei sfeno-occipitale 23. C 86. D 149. A,B,C,D 212. C,D 275. C,D,E 338. A,D,E 48. D 111. B,E 174. A,E 237. B,C,E 300. C,D,E 363. C,E

70 24. E 87. E 150. A,C,D 213. A,B,D 276. B,D,E 339. A,B,E 49. E 112. B,C 175. B,D,E 238. B,C,E 301. A,C,D 364. A,D

TESTE OSTEOLOGIE 25. C 88. A 151. C,E 214. C,D 277. B,D,E 340. D,E 50. C 113. A,B,D 176. B,C 239. B,D,E 302. A,D,E 365. A,E

Răspunsuri 26. D 89. B 152. C,E 215. A,C,E 278. A,C,D 341. B,D 51. E 114. A,C,E 177. D,E 240. A,B,D 303. B,C 366. A,D,E

1. D 64. D 127. A,C 190. A,C,E 253. A,C,E 316. A,B,E 27. B 90. B 153. B,D 216. A,C,E 279. A,C,E 342. A,B,D 52. B 115. B,D,E 178. B,C,D,E 241. A,B,E 304. B,E 367. A,C,D

2. C 65. B 128. B,C 191. A,C,D 254. B,C,D 317. A,B,C,D 28. A 91. D 154. B,E 217. A,C,D 280. A,C,D 343. A,B,D 53. D 116. A,B,C,E 179. B,D 242. A,B,E 305. A,B,C,D 368. B,D

3. D 66. C 129. B,C,D 192. B,D 255. B,D,E 318. A,B,E 29. D 92. D 155. B,E 218. B,E 281. A,C,D,E 344. A,C 54. B 117. A,E 180. B,D,E 243. E 306. A,E 369. A,C,D

4. A 67. A 130. C,D 193. A,C,D 256. B,E 319. B,C,D 30. C 93. C 156. C,D,E 219. B,E 282. A,B,C 345. A,C 55. B 118. D,E 181. B,C,E 244. B,C,D 307. C,D 370. B,C

5. C 68. C 131. A,B,D 194. A,B,D 257. A,C,D 320. B,D 31. A 94. E 157. A,E 220. A,B,C 283. A,C 346. B,E 56. C 119. A,C,E 182. C,D 245. A,C,D 308. B,D 371. B,D,E

6. D 69. E 132. A,C,E 195. B,D 258. A,B,C,E 321. B,C,E 32. A 95. A 158. A,C,D 221. A,B 284. B,D 347. B,D 57. B 120. C,E 183. A,D 246. A,E 309. B,C,D 372. A,B,D

7. C 70. B 133. B,C,D 196. B,D 259. A,C,E 322. B,C,E 33. D 96. B 159. A,B,C 222. A,C,D 285. B,D,E 348. B,C,E 58. B 121. A,B,C,E 184. B,C,E 247. B,D 310. B,E 373. A,B,C,D

8. B 71. A 134. A,C,D 197. A,D 260. B,C 323. B,C,E 71 59. C 122. A,E 185. B,D 248. A,C,D 311. A,E

9. C 72. D 135. A,C,E 198. A,D,E 261. A,B 324. A,B 34. C 97. B 160. A,B,C,D 223. A,D,E 286. A,C,E 349. A,C,E 60. E 123. A,D,E 186. A,C,D,E 249. A,C 312. A,D,E

10. A 73. D 136. A,C,D 199. C,D 262. B,C,D,E 325. A,C,D,E 35. E 98. D 161. B,E 224. B,D 287. C,E 350. A,B 61. C 124. B,D 187. B,D 250. C,D,E 313. A,B,D

11. C 74. E 137. B,C,D,E 200. B,D 263. B,D 326. A,B,C 36. C 99. A 162. A,C,D 225. D,E 288. A,C 351. B,C,D,E 62. D 125. C,D,E 188. A,B,C 251. A,B,D 314. C,D

12. E 75. B 138. B,C,D 201. C,D 264. A,B,D,E 327. A,C,E 37. D 100. A 163. A,C,E 226. A,D 289. C,E 352. A,B,C 63. D 126. A,B,D 189. B,C 252. C,E 315. B,D

13. E 76. A 139. A,C,E 202. A,C,D,E 265. A,B,E 328. A,C,D,E 38. B 101. D 164. C,D,E 227. A,B,C,D 290. C,D 353. B,D 72

14. A 77. A 140. A,C,D,E 203. B,C,D 266. A,B,D,E 329. A,C 39. C 102. B 165. A,E 228. B,D,E 291. A,B,C,E 354. C,D,E OSTEOLOGIE

15. A 78. D 141. D,E 204. A,C,D 267. B,D,E 330. A,C 40. A 103. B 166. C,E 229. A,B,C,E 292. A,C,E 355. A,E 2. PROBLEME DE SITUAȚIE

16. A 79. E 142. A,C,D 205. A,C,D 268. A,B,C 331. B,C,E 41. B 104. E 167. B,C,D 230. A,C 293. C,E 356. B,E 1. În rezultatul unui traumatism un adolescent a suferit o fractură de humerus

17. D 80. C 143. B,E 206. A,C,E 269. A,C,D 332. B,C,D,E 42. B 105. D 168. B,C,E 231. A,B,D 294. A,D 357. C,D la nivelul treimii medii. Radiograma, realizată după aplicarea pansamentului

18. E 81. B 144. A,D 207. A,C,E 270. B,D 333. A,C,E 43. E 106. A 169. B,D 232. B,C,E 295. A,B,D,E 358. A,E ghipsat demonstrează repoziţia perfectă a fragmentelor osoase

19. C 82. E 145. C,E 208. B,C,E 271. A,D,E 334. E 44. A 107. E 170. C,D,E 233. B,C,D,E 296. A,C,E 359. A,B şi integritatea metafizelor.

20. E 83. A 146. A,C,D 209. D,E 272. A,C,D 335. A,C,E 45. C 108. B 171. B,C,D,E 234. B,D,E 297. A,C 360. A,B,D 1. Care ar putea fi pronosticul acestei afecţiuni ?

21. D 84. B 147. B,C,D,E 210. A,C,D 273. A,C 336. B,C 46. D 109. A 172. A,C 235. C,D 298. A,D,E 361. B,D,E 2. Care elemente constitutive ale osului participă la formarea calusului osos?

22. A 85. C 148. B,C 211. A,C,D,E 274. A,B,E 337. A,B,E 47. B 110. B,C,D 173. A,C,D 236. E 299. A,C,D 362. A,C,D 3. Nu va fi afectată creşterea ulterioară a humerusului în lungime?
2. În muzeul de osteologie al catedrei pot fi observate coaste, legate nod. 7. În puncţia pleurală acul seringii se introduce exclusiv pe marginea superioară 1. Este aceasta o patologie?

O astfel de maleabilitate a oaselor poate fi obţinută prin tratarea lor cu a coastei. 2. Cum explicaţi tabloul respectiv?

soluţie de acid. 1. Explicaţi de ce? 14. La examenul unei gravide ginecologul a depistat următoarele dimensiuni

1. Ce fel de substanţe au fost eliminate din os şi care au rămas ?. 2. Care dintre cele 12 perechi de coaste nu posedă formaţiunea ce argumentează ale aperturii superioare a micului bazin: conjugata adevărata (ginecologică

2. Ce proprietăţi mecanice asigură osului cele două feluri de substanţe ?. explicaţia D-stră. – 10 cm, diametrul transvers – 13 cm, diametrul oblic – 12 cm.

3. Colegul D-voastră întâmpină dificultăţi la rezolvarea testelor. Printre altele 8. Prin examen radiologic la un băiat de 10 ani s-a depistat prezenţa unor 1. Dimensiunea mică a conjugatei adevărate putea fi cauzată de purtarea

nu cunoaşte răspunsul corect la subiecte: zone transparente între corpurile vertebrelor sacrale. încălţămintei pe tocuri înalte până la vârsta de 16 ani?

1. Numiţi unicul os din cadrul centurilor, care se dezvoltă parţial pe baza 1. Cum explicaţi această imagine ? 2. Până la ce vârstă are loc formarea definitivă a oaselor pubiene?

machetului membranos. 2. Cum şi când se unesc între ele vertebrele sacrale?. 74

2. Care dintre oasele tubulare se numesc monoepifizare şi de ce? Puteţi 9. Examinarea unui nou-născut a demonstrat lipsa curburilor fiziologice ale 15. Jucând fotbal un tânăr a suferit o traumă, soldată cu fracturarea porţiunii

să-l ajutaţi ? coloanei vertebrale. distale a fibulei.

4. Prin examen radiologic la un pacient s-a constatat prezenţa coastelor 1. Prezintă aceasta o patologie? 1. Cum se numeşte această formaţiune a fibulei?
suplimentare,
2. Care sunt şi când apar curburile fiziologice ale coloanei vertebrale. 2. Cum se numeşte articulaţia la formarea căreia participă epifiza distală
unite cu prima vertebră lombară.
10. În tratarea fracturilor de claviculă poate fi utilizată osteosinteza cu broşă. a acestui os?
1. Cum se numesc astfel de coaste supranumerare ?
Ce particularităţi structurale ale claviculei permit acest procedeu ? 16. La examinarea unui copil de 2,5 ani medicul - pediatru a observat majorarea
2. Este posibilă existenţa coastelor supranumerare şi în alte segmente ale
11. La un tânăr se observă scurtarea membrului superior pe dreapta. La vârsta excesivă a eminenţelor frontale şi parietale, deformarea arcurilor
coloanei vertebrale? Explicaţi unde şi cum se numesc.
de zece ani acesta a suferit o fractură de col chirurgical cu deplasarea costale, picior plat şi deformarea membrelor inferioare.
5. La un schelet confecţionat recent se observă consolidarea atlasului cu craniul,
fragmentelor pe linia metaepifizară. Explicaţi: 1. De ce maladie poate suferi acest copil şi care este cauza apariţiei acesteia?
sacrul constituit doar din patru vertebre, şi existenţa în plus a unei
1. Unde se află colul chirurgical al humerusului? 17. La alăptarea unui nou-născut are loc scurgerea laptelui prin nas.
vertebre lombare.
2. De ce membrul superior a rămas mai scurt? 1. Despre care defect al oaselor craniului poate fi vorba?
1. Cum se numeşte concreşterea atlasului cu craniul?
12. Prezenţa punctelor de osificare a oaselor carpiene la copii permite în 2. Cu ce anomalie de dezvoltare se asociază mai des acest defect?
2. Numiţi anomalia prezentă la sacru.
practica medico-legală stabilirea vârstei. 18. La o leziune traumatică a capului printre alte modificări a fost afectată
6. În muzeul anatomic sunt expuse mai multe variante de formă ale sternului.
1. Numiţi oasele carpiene şi explicaţi apariţia în ele a punctelor de osificare. integritatea substanţei compacte a osului parietal, fragmentele lamelei interne
1. Cum se explică polimorfismul osului respectiv ţinând cont de dezvoltarea
2. Ce etape parcurg aceste oase în dezvoltarea lor ? a căruia pot strivi vasele pahimeningelui cerebral.
lui ?
13. Pe clişeul radiologic al coxalului la un copil de 8 ani se observă zone 1. Cum se numeşte această lamelă ?
2. Ce prezintă sternoschizia ? Care este geneza acestei anomalii ? transparente
2. Care este denumirea substanţei spongioase, amplasate între lamelele de
73 în jurul acetabulului.
substanţă compactă a oaselor bolţii craniene. prin tuba auditivă. 1. Cum se formează arcada zigomatică?

19. În caz de hemoragie din regiunea capului şi gâtului suspendarea acesteia 1. Pe care din pereţii cavităţii timpanice se deschide semicanalul tubei 2. Numiţi depresiunea (fosa) delimitată din partea laterală de această arcadă?

poate fi obţinută prin comprimarea arterei carotide pe tuberculul omonim. auditive? 29. Fractura oaselor endobazei în regiunea fosei craniene posterioare are

1. Unde se află acest tubercul şi care e eponimul lui? 2. Parte componentă a cărui canal este acesta ? consecinţe grave.

2. Numiţi particularităţile structurale ale apofizelor transversale ale vertebre 25. Este cunoscut relieful complicat al piramidei temporalului, determinat de 1. Numiţi oasele (sau părţile lor componente) care participă la formarea

cervicale. particularităţile funcţionale ale acesteia, precum şi de complexitatea fosei craniene posterioare, precum şi orificiile situate aici.
formaţiunilor
20. Pe faţa internă a osului parietal pot fi observate şanţuri arboriforme şi 2. Ce formaţiuni anatomice delimitează (din interior)calota de endobază
anatomice din această regiune. Referitor la aceasta explicaţi:
gropiţe, localizate de-a lungul marginii sagitale a osului. în regiunea fosei craniene posterioare?
1. Cum se numeşte gropiţa situată pe septul osos ce separă fosa jugulară
1. Cum se numesc şanţurile şi gropitele respective ? 30. Examenul medico-legal al unui cadavru a constatat fractura solzului
de orificiul extern al canalului carotid? occipitalului
2. Numiţi formaţiunile care formează aceste amprente.
2. Numiţi formaţiunea anatomică situată în aceasta gropiţa. pe linia nucală supremă
21. O traumă în regiunea capului a provocat leziunea aripii mari a sfenoidului
3. Care dintre formaţiunile temporalului participă la formarea articulaţiei 1. Cum credeţi, a fost lezată calota sau baza craniului?
şi a vaselor şi nervilor care penetrează orificiile acesteia.
temporomandibulare? 2. Numiţi formaţiunile anatomice prin care trece linia limitrofă dintre calvarie
1. Numiţi orificiile situate la baza aripii mari a sfenoidului şi formaţiunile
26. Complexitatea structurii interne a stâncii temporalului este determinată şi baza craniului din exterior.
anatomice care trec prin ele.
de multitudinea de canale şi canalicule prin care trec vase şi nervi. 31. Un proces purulent al osului etmoid tratat cu întârziere, a distrus o parte
2. Explicaţi amplasarea acestor orificii.
Amintindu-va structura osului temporal numiţi ce formaţiuni anatomice din acest os şi s-a răspândit asupra formaţiunilor anatomice din orbită.
75
unesc între ele: 1. Care perete al orbitei a fost distrus?
22. Prin disecţia unui cadavru s-a constatat că moartea a survenit în rezultatul
1. Canaliculele caroticotimpanice. 2. Care oase mai participă la formarea peretelui respectiv al orbitei ?
meningitei, cauzate de răspândirea infecţiei la meningele cerebral din
2. Canalul nervului facial. 32. În practica medicală sunt frecvente cazurile când procesele inflamatorii
regiunea occipitală printr-o venă emisară.
27. Examenul medico-legal a constatat o leziune în regiunea orificiului lacerat ale mucoasei nasale se răspândesc asupra mucoasei din sinusul maxilar
1. Cum se numeşte canalul prin care trece vena emisară occipitală ?
(foramen lacerum) soldată cu lezarea unor formaţiuni anatomice de (haimorite), deoarece aceste cavităţi comunică între ele.
2. Unde se deschide la exterior acest canal?
importanţă vitală aflate aici. 1. Indicaţi denumirea orificiului de comunicare şi a meatului nasal în care
23. Inflamarea mucoasei celulelor mastoidiene (mastoidita) prezintă o complicaţie
Explicaţi: se deschide sinusul maxilar?
frecventă în practica medicilor ORL.
1. Ce oase delimitează acest orificiu? 2. Care dintre sinusurile paranasale se deschid în meatul nasal superior?
1. Care este denumirea celei mai mari celule mastoidiene?
2. De ce orificiul a primit această denumire? 33. Lezarea porţiunii superioare a feţei anterioare a maxilei poate afecta un
2. Unde e localizată această celulă în raport cu cavitatea timpanică ?
76 nerv, care trece prin canalul şi orificiul omonim şi inervează buza superioară
24. În faringite procesul inflamator se poate răspândi în cavitatea timpanică
28. La boxeri (pugilişti) adesea se constată fractura arcadei zigomatice. şi aripa nasului.
1. Despre care orificiu este vorba? 39. Lezarea porţiunii anterioare a peretelui medial al orbitei, în rezultatul sfenoidului, iar cel medial – de lamela perpendiculară a palatinului.

2. Numiţi canalul care se deschide prin orificiul respectiv. unei traume sau afecţiuni pot avea de suferit unele formaţiuni osoase. Despre ce formaţiune este vorba?

3. Numiţi şanţul în care continuă posterior acest canal. Care oase pot fi antrenate în proces.? Care sunt cavităţile vecine cu care comunică această formaţiune şi prin ce?

34. Devierea septului nasal creează incomodităţi evidente (afectează respira- Numiţi canalul, pereţii căruia ar putea fi lezaţi în acest caz. 45. Tratamentul întîrziat sau incorect a etmoiditei purulente poate provoca

ţia nasală), din care motiv necesită tratament chirurgical. 40. Prin examen radiologic s-a constatat prezenţa unui canal, care se deschide răspândirea în orbită a proceselor purulente.

1. Numiţi oasele care participă la formarea septului nasal. în centrul şeii turceşti. Cum se explică această situaţie?

2. Cum se numesc orificiile separate de septul nasal prin care cavitatea Cum se numeşte acest canal? Cum se numeşte porţiunea etmoidului orientată spre orbită?

nasală comunica cu nasofaringele. Dereglarea consolidării căror formaţiuni anatomice provoacă formarea 46. La un punct de traumatologie a fost transportat un copil cu dereglări de

77 acestui canal? vorbire, gura interdeschisă, dereglări de ocluzie şi deplasarea arcadei dentare

35. Traumatizarea rădăcinii nasului poate provoca fracturi ale oaselor nazale 41. Este cunoscut faptul, că lacrimaţia abundentă datorită comunicării orbitei inferioare.

şi respectiv a dorsului nazal. cu cavitatea nazală e însoţită de rinoree.. Care os al craniului a fost lezat?

1. Numiţi oasele vecine cu care se unesc oasele nazale? Care este argumentarea anatomică a acestei situaţii? Cum se numeşte porţiunea osului respectiv pe care sunt amplasaţi dinţii?

2. Cum se numeşte şanţul situat pe faţa posterioară a osului nazal. Cum se numeşte fosa cu care începe canalul respectiv ? 47. Examenul unui copil cu traumă craniocerebrală constată pareza periferică

36. În clinică a fost internat un pacient cu haimorită, care a fost trimis la examenul 42. Un indice important utilizat în criminalistică şi arheologie pentru a stabili a nervului facial, surditate, dereglări de echilibru.

radiologic, înainte de a i se efectua puncţia sinusului. vârsta aproximativă a omului după structura oaselor este unghiul mandibulei. Care os al craniului poate fi traumat?

1. Care ar fi argumentarea anatomică a succesiunii acestor acţiuni ale medicului? Ce valori are acest unghi la copii, maturi şi senili? 48. La un copil, care a suferit un accident rutier se atestă „semnul ochelarilor”

2. Indicaţi termenii apariţiei şi evoluţia sinusului maxilar. 78 (echimoze în jurul ochilor).

37. În urma unei traume severe, la pacientul în stare de inconştienţă se atestă Ce modificări survin la nivelul alveolelor dentare după căderea dinţilor Care compartiment al craniului poate fi afectat?

o hemoragie din conductul auditiv extern. permanenţi sau edentare ? Numiţi oasele care pot fi traumatizate în această situaţie.

1. Care din oasele craniului ar putea fi lezat? 43. Examenul somatoscopic al unui craniu a pus în evidenţă prezenţa unui 49. După suportarea unei afecţiuni respirator-virotice pacientul acuză dureri

2. Cum poate fi explicată această hemoragie? os suplimentar de formă triunghiulară în porţiunea superioară a solzului în regiunea glabelei.

38. La un pacient procesul inflamator din orbită s-a răspândit asupra forma- occipitalului şi a unei fisuri longitudinale la nivelul palatului dur. Partea componentă a cărui os poate fi afectată?

ţiunilor din fosa pterigopalatină. Cum se numesc oasele suplimentare, amplasate în regiunea indicată? Cum explicaţi această situaţie?

Cum explicaţi generalizarea procesului inflamator. Argumentaţi această Care formaţiuni nu s-au concrescut şi s-a format pallatum fissum? 79

situaţie din punct de vedere anatomic? 44. Peretele anterior al acestei formaţiuni topografice este dat de tuberul şi 50. La un pacient cu fractură a oaselor endobazei craniului, a cărei linie trece

Care formaţiuni topografice ar mai putea fi antrenate în acest proces inflamator? faţa posterioară a corpului maxilei, cel posterior – de apofiza pterigoidă a prin planşeul fosei craniene anterioare se atestă anosmie (lipsa mirosului)
şi scurgerea unui lichid transparent din nas. Ce puncte craniometrice au fost utilizate pentru stabilirea acestor dimensiuni. C. Rotatio

Care oase pot fi traumatizate în acest caz? Cum se calculează indicele facial superior după aceste date? D. Circumductio

Prezentaţi argumentarea anatomică a acestui fenomen. Care e forma feţei acestui individ. E. Pronatio et supinatio

51. Pacientul a suferit o traumă a maxilei. Traumatologul suspectă o fractură. 80 3. CS. Cum se numesc mișcările realizate în jurul axei sagitale?

Care dintre structurile anatomice pot suferi în acest caz? 56. Părinţii unui copil de 2,5 ani s-au adresat medicului - pediatru acuzând А. Flexio et extensio

Care sunt stâlpii de rezistenţă (contraforturile) ai maxilei? pulsaţii în partea superioară a regiunii frontale. B. Adductio et abductio

52. Prin craniometrie au fost constatate următoarele valori e ale dimensiunilor Din care motiv se simt aceste pulsaţii? C. Rotatio

craniului cerebral – diametrul longitudinal - 20,1 cm, iar cel transversal Utilizând cunoştinţele anatomice argumentaţi acuzele părinţilor. D. Circumductio

– 15,3 cm. Unde ar mai putea exista asemenea formaţiuni? E. Pronatio et supinatio

Ce puncte craniometrice au fost utilizate pentru stabilirea acestor dimensiuni? 57. Copilul a suportat o infecţie virotică a căilor respiratorii. Puţin mai târziu 4. CS. Suturile fac parte din:

Cum se calculează indicele cranian după aceste date craniometrice? el a început să simtă dureri în ureche, iar mai apoi - dureri retroauriculare. A. Sinsarcoze

Determinaţi forma craniului la acest individ. Medicul insistă să se recurgă la un tratament urgent. B. Sinelastoze

53. Prin craniometria unor probe paleoantropologice au fost constatate Explicaţi ce s-a întâmplat în acest caz? C. Sincondroze
următoarele
Prezentaţi o argumentare anatomică a simptomelor depistate. D. Sinfibroze
dimensiuni ale craniului: diametrul longitudinal – 18,9 cm,
81 C. Sinostoze
înălţimea craniului 22,4 cm.
ARTROSINDESMOLOGIE 5. CS. Gomfozele ţin de:
Care puncte craniometrice au fost utilizate pentru stabilirea acestor dimensiuni
1. TESTE A. Ligamente
?
1. CS. Unirile oaselor prin membrane se numesc: B. Sincondroze
Cum se calculează indicele înălţimii după aceste date craniometrice?
A. Sincondroze C. Sinfibroze
Determinaţi forma craniului după indicii obţinuţi.
B. Sinelastoze D. Sinelastoze
54. Prin craniometrie au fost constatate următoarele dimensiuni ale craniului
C. Sinsarcoze E. Membrane
facial: diametrul zigomatic – 12,7 cm, înălţimea totală a feţei – 14,6 cm.
D. Sinfibroze 82
Numiţi punctele craniometrice utilizate la aceste măsurări.
E. Sinostoze 6. CS. Indicați termenele unirii jumătăților mandibulei într-un singur os.
Cum se calculează indicele facial după aceste date craniometrice?
2. CS. Cum se numesc mișcările realizate în jurul axei frontale? А. La sfârșitul primului an de viață
Despre ce fel de formă a feţei este vorba ?
A. Flexio et extensio B. La trei ani
55. Cefalometria a stabilit următoarele dimensiuni ale craniului facial: diametrul
B. Adductio et abductio C. La cinci ani
zigomatic – 16,1 cm, înălţimea superioară a feţei – 11,9 cm.
D. La treizeci de ani C. Abducţia C. Articulaţia trohoidă

E. La bătrânețe D. Extensia D. Articulaţia condilară

7. CS. Indicați termenii de concreștere/osificare a suturii palatine. F. Flexia E. Enartroză

А. La sfârșitul primului an de viață. 83 15. CS. Se formează prin unirea mai multor oase:

B. La trei ani 11. CS. Mişcarea ce rezultă din realizarea succesivă a abducţiei, extensiei, A. Diartroza simplă

C. La cinci ani adducţiei şi flexiei: B. Diartroza compusă

D. La treizeci de ani A. Circumducţia C. Diartroza combinată

E. La bătrânețe B. Adducţia D. Diartroza complexă

8. CS. Caracteristica sinartrozelor: C. Abducţia E. Enartroza

A. După durata existenţei sinostozele se împart în temporare şi permanente D. Extensia 16. CS. Prezintă o combinare funcţională a câtorva articulaţii anatomic

B. Membranele se deosebesc de ligamente prin mărimea spaţiului ocupat F. Flexia separate:

C. Articulaţiile oaselor în dezvoltarea lor trec prin aceleaşi trei stadii ca 12. CS. Permite doar mişcări de rotaţie: A. Diartroza simplă

şi scheletul A. Articulaţia plană B. Diartroza compusă

D. Simfiza este o formă de tranziţie de la sindesmoze la sincondroze B. Articulaţia trohleană C. Diartroza combinată

E. Sindesmozele se pot transforma în sincondroze şi sinostoze C. Articulaţia trohoidă D. Diartroza complexă

9. CS. Mişcarea prin care două segmente ale unui membru se apropie D. Articulaţia condilară E. Amfiartroza

unul de altul: E. Articulaţia în şa 84

A. Circumducţia 13. CS. Posedă feţe articulare identice: 17. CS. Conţine cartilaj intraarticular:

B. Adducţia A. Articulaţia elipsoidă A. Diartroza simplă

C. Abducţia B. Articulaţia plană B. Diartroza compusă

D. Extensia C. Articulaţia trohoidă C. Diartroza combinată

F. Flexia D. Articulaţia condilară D. Diartroza complexă

10. CS. Mişcarea datorită căreia un membru sau un segment de membru E. Articulaţia sferoidă E. Amfiartroza

se apropie de planul sagital al corpului: 14. CS. Şanţul trohleei este situat sub un unghi faţă de axa ei în: 18. CS. Este compusă prin unirea a două oase:

A. Circumducţia A. Articulaţia plană A. Diartroza simplă

B. Adducţia B. Articulaţia elicoidală B. Diartroza compusă

C. Diartroza combinată E. Membrana tectorie 27. CS. Element al articulationes zygapophysiales:

D. Diartroza complexă 85 A. Ligamentele alare.

E. Enartroza 23. CS. Ce mișcări sunt posibile în articulatio atlantoaxialis mediana? B. Membrana atlantooccipitală anterioară

19. CS. La care indivizi toracele e de forma conică? А. Flexio et extensio C. Ligamentul apical al apofizei odontoide

A. La femei B. Adductio et abductio D. Ligamentul transvers al atlasului

B. La cei de tip brahimorf C. Rotatio E. Fețe articulare ale apofizelor articulare

C. La cei de tip dolicomorf D. Circumductio 28. CS. Ce formă are articulatio temporomandibularis?

D. La cei de tip mezomorf E. Pronatio et supinatio А. Articulatio spheroidea

E. La persoanele senile 24. CS. Ce formă are articulatio atlantoaxialis mediana? B. Articulatio ellipsoidea

20. CS. Ligamentele articulaţiei umărului: А. Articulatio plana C. Ginglymus

A. Scapulohumeral B. Articulatio sellaris D. Articulatio plana

B. Acromiohumeral C. Ginglymus E. Articulatio sellaris

C. Clavihumeral D. Articulatio trochoidea 86

D. Deltoideohumeral E. Articulatio spheroidea 29. CS. Sutura plana se află între:

E. Coracohumeral 25. CS. Ce formă are articulatio atlantooccipitalis? A. Parietal şi occipital

21. CS. Care ligamente unesc arcurile vertebrelor? А. Articulatio sellaris B. Frontal şi nazal

А. Ligamentum longitudinale anterius B. Articulatio ellipsoidea C. Maxila dreaptă şi stângă

B. Ligamentum nuchae C. Articulatio bicondylaris D. Temporal şi sfenoid

C. Ligamentum longitudinale posterius D. Articulatio plana E. Frontal şi parietal

D. Ligamenta flava E. Articulatio trochoidea 30. CS. Unirea arcurilor vertebrale are loc prin intermediul:

E. Ligamentum supraspinale 26. CS. Din ce grupă fac parte articulationes zygapophysiales? A. Lig. zigapofizale

22. CS. Element al articulatio atlanto – occipitalis: А. Articulatio simplex B. Lig. supraarcuate

A. Ligamentele alare B. Articulatio composita C. Lig. intervertebrale

B. Membrana atlantooccipitală anterioară C. Articulatio sellaris D. Lig. galbene

C. Ligamentul apical al apofizei odontoide D. Articulatio complexa E. Lig. interarcuate

D. Ligamentul transvers al atlasului E. Articulatio cotylica 31. CS. Ce forma are articulatio capitis costae?
А. Articulatio plana A. Lig. occipital inferior C. Sincondroze

B. Articulatio spheroidea B. Lig. supraspinos posterior D. Sindesmoze

C. Articulatio trochoidea C. Lig. supraspinos cervical E. Sinsarcoze

D. Articulatio ellipsoidea D. Lig. nucal 40. CS. Unirile vertebrelor sacrale sunt:

E. Articulatio cotylica E. Lig. occipital posterior A. Diartroze

32. CS. Ce tip de articulație/joncțiune există între coasta I și stern? 36. CS. Unirile arcurilor vertebrale sunt: B. Sinelastoze

А. Syndesmosis A. Diartroze C. Sincondroze

B. Synchondrosis B. Sinelastoze D. Sinostoze

C. Synostosis C. Sincondroze E. Simfize

D. Symphysis D. Sinostoze 88

E. Synsarcosis E. Simfize 41. CS. Ce formă are articulatio acromioclavicularis?

33. CS. Ce tip de articulație/joncțiune se formează între coasta II și 37. CS. Joncţiunile apofizelor articulare ale vertebrelor sunt: А. Articulatio plana

stern? A. Diartroze B. Articulatio spheroidea

А. Syndesmosis B. Sinelastoze C. Articulatio sellaris

B. Synchondrosis C. Sincondroze D. Articulatio ellipsoidea

C. Synostosis D. Sinostoze E. Articulatio trochoidea

D. Diarthrosis E. Sinfibroze 42. CS. Articulaţiile selare ale membrului superior:

E. Symphysis 38. CS. Unirile apofizelor transversale sunt: A. Carpometacarpiană a policelui

34. CS. Articulationes costovertebrales fac parte din: A. Diartroze B. Radioulnară proximală

А. Articulatio complexa B. Sindesmoze C. Humeroulnară

B. Articulatio composita C. Sincondroze D. Art. cotului

C. Articulatio combinata D. Sinostoze E. Carpometacarpiene

D. Articulatio simplex E. Simfize 43. CS. Ce formă are articulatio humeri?

E. Articulatio ellipsoidea 39. CS. Unirile apofizelor spinoase sunt: А. Articulatio plana

87 A. Diartroze B. Articulatio sellaris

35. CS. Ligamentul supraspinos în regiunea cervicală e numit: B. Sinelastoze C. Articulatio trochoidea
D. Articulatio spheroidea D. Articulatio ellipsoidea 52. CS. Ce formă are articulatio carpometacarpea pollicis?

E. Articulatio cotylica E. Articulatio spheroidea А. Articulatio plana

44. CS. Ce formă are articulatio humeroulnaris? 48. CS. Ce ligament limitează abducția mâinii? B. Articulatio spheroidea

А. Articulatio ellipsoidea А. Ligamentum collaterale carpi radiale C. Articulatio sellaris

B. Articulatio trochoidea B. Ligamentum collaterale carpi ulnare D. Articulatio ellipsoidea

C. Articulatio cochlearis C. Ligamentum radiocarpeum dorsale E. Articulatio cotylica

D. Articulatio spheroidea D. Ligamentum radiocarpeum palmare 90

E. Articulatio bicondylaris E. Ligamentum anulare radii 53. CS. Ce formă au articulationes carpometacarpeae II-V?

45. CS. Ce formă are articulatio humeroradialis? 49. CS. Ce ligament limitează adducția mâinii? А. Articulatio plana

А. Articulatio ellipsoidea А. Ligamentum collaterale carpi radiale B. Articulatio sellaris

B. Articulatio trochoidea B. Ligamentum collaterale carpi ulnare C. Articulatio ellipsoidea

C. Ginglymus C. Ligamentum radiocarpeum dorsale D. Articulatio trochoidea

D. Articulatio spheroidea D. Ligamentum radiocarpeum palmare E. Articulatio bicondylaris

E. Articulatio cotylica E. Ligamentum anulare radii 54. CS. În jurul căror axe sunt posibile mișcări în articulationes interphalangeae?

46. CS. În jurul căror axe se pot efectua mișcări în articulatio humeroulnaris? 50. CS. Ce tip de joncţiuni se formează între diafizele oaselor antebrațului? А. Axis frontalis

А. Synchondrosis B. Axis sagittalis

А. Axis frontalis B. Diarthrosis C. Axis verticalis

B. Axis sagittalis C. Syndesmosis D. Axis obliquus

C. Axis verticalis D. Symphysis E. Axis horizontalis

D. Axis obliquus E. Synsarcosis 55. CS. Componentele complexului solidar al mâinii:

E. Axis horizontalis 51. CS. Ce formă are articulatio radioulnaris distalis? A. Articulaţiile carpo-metacarpiene II-V cu ligamentele lor

89 А. Articulatio bicondylaris B. Articulaţiile intercarpiene cu aparatul lor ligamentar

47. CS. Ce formă are articulatio radiocarpea? B. Articulatio trochoidea C. Articulaţia radiocarpiană cu aparatul ei de consolidare

А. Articulatio trochoidea C. Articulatio spheroidea D. Articulaţiile intermetacarpiene cu ligamentele lor

B. Articulatio sellaris D. Articulatio ellipsoidea E. Articulaţiile metacarpofalangiene cu aparatul lor ligamentar

C. Ginglymus E. Ginglymus 56. CS. Articulații biaxiale:

A. Art. talocrurală B. Ligamentum pubofemorale D. Articulatio trochoidea

B. Art. sacroiliacă C. Ligamentum ischiofemorale E. Articulatio bicondylaris

C. Art. genunchiului D. Zona orbicularis 92

D. Art. şoldului E. Ligamentum capitis femoris 65. CS. Element al sindesmozei gambiere inferioare:

E. Art. tibiofibulară proximală 61. CS. Element al art. tibiofibulare: A. Ligg. colaterale

57. CS. Element al art. sacroiliace: A. Ligg. colaterale B. Lig. lateral

A. Ligg. colaterale B. Lig. lateral C. Lig. bifurcat

B. Lig. lateral C. Lig. cuneometatarsian interosos medial D. Lig. sacrospinal

C. Lig. bifurcat D. Lig. bifurcat E. Ligg.tibiofibulare anterior şi posterior

D. Lig. Sacrospinal E. Ligg. tibiofibulare anterior şi posterior 66. CS. La care tip de articulații se referă articulatio talocruralis?

E. Lig.interosos 62. CS. Ce formă are articulatio genus? A. Articulatio simplex

58. CS. Ce formă are articulatio sacroiliaca? А. Ginglymus B. Articulatio composita

А. Articulatio cotylica B. Articulatio sellaris C. Articulatio combinata

B. Articulatio sellaris C. Articulatio bicondylaris D. Articulatio complexa

C. Articulatio spheroidea D. Articulatio ellipsoidea E. Articulatio sellaris

D. Articulatio plana E. Articulatio cotylica 67. CS. Ce formă are articulatio talocruralis?

E. Articulatio ellipsoidea 63. CS. În jurul căror axe sunt posibile mișcări în articulatio genus? А. Articulatio sellaris

91 А. Axis transversalis et sagittalis B. Articulatio trochoidea

59. CS. Ce formă are articulatio coxae? B. Axis sagittalis et verticalis C. Articulatio cotylica

А. Articulatio spheroidea C. Axis verticalis et transversalis D. Ginglymus

B. Articulatio cotylica D. Axis transversalis et obliquus E. Articulatio ellipsoidea

C. Articulatio ellipsoidea E. Axis sagittalis et obliquus 68. CS. În jurul căror axe sunt posibile mișcări în articulatio talocruralis?

D. Articulatio sellaris 64. CS. Ce formă are articulatio tibiofibularis? А. Axis transversalis

E. Articulatio trochoidea А. Articulatio plana B. Axis sagittalis

60. CS. Care ligament frânează extensia în articulatio coxae? B. Articulatio spheroidea C. Axis verticalis

А. Ligamentum iliofemorale C. Articulatio sellaris D. Axis obliquus

E. Axis horizontalis 73. CS. Ce formă au articulationes metatarsophalangeae? A. Synchondrosis

69. CS. Element al art. Lisfranc: А. Articulatio spheroidea B. Synostosis

A. Ligg. colaterale B. Ginglymus C. Symphysis

B. Lig.deltoid C. Articulatio ellipsoidea D. Syndesmosis

C. Lig. lateral D. Articulatio plana E. Sutura

D. Lig. bifurcat E. Articulatio bicondylaris 78. CM. Care tipuri de uniri osoase se referă la articulații fibroase/sinfibroze?

E. Lig. cuneometatarsian interosos medial 74. CS. Element al art. Chopart: A. Sutura

70. CS. Ce formă are articulatio calcaneocuboidea? A. Lig.deltoid B. Gomphosis

А. Articulatio plana B. Ligg. colaterale C. Membrana interossea

B. Articulatio spheroidea C. Lig. lateral D. Synostosis

C. Articulatio sellaris D. Lig. cuneometatarsian interosos medial E. Symphysis

D. Ginglymus E. Lig. bifurcat 79. CM. Indicați elementele principale ale unei diartroze (articulații sinoviale).

E. Articulatio ellipsoidea 75. CS. Ce formă au articulationes interphalangeae pedis? A. Discus articularis

93 А. Articulatio spheroidea B. Capsula articularis

71. CS. Ce formă are articulatio cuneonavicularis? B. Ginglymus C. Cavitas articularis

А. Articulatio plana C. Articulatio ellipsoidea D. Labrum articulare

B. Articulatio sellaris D. Articulatio plana E. Facies articulares

C. Articulatio ellipsoidea E. Articulatio bicondylaris 80. CM. Indicați elementele auxiliare ale unei diartroze (articulații sinoviale).

D. Ginglymus 76. CS. Ce mișcări sunt posibile în articulationes interphalangeae pedis? А. Ligamentum

E. Articulatio spheroidea А. Flexio et extensio B. Cartilago articularis (disci et menisci articulares)

72. CS. Ce formă au articulationes tarsometatarseae? B. Adductio et abductio C. Capsula articularis

А. Articulatio spheroidea C. Rotatio D. Bursae sinoviales

B. Articulatio sellaris D. Circumductio E. Labrum articulare

C. Ginglymus E. Oppositio et reppositio 81. CM. Indicați elementele auxiliare ale unei diartroze, derivate ale

D. Articulatio plana 94 țesutului cartilaginos.

E. Articulatio ellipsoidea 77. CM. Care din tipurile enumerate de uniri ale oaselor se referă la sinartrose? А. Cartilago articularis
B. Labrum articulare B. Adductio et abductio B. Grosimea cartilajului articular variază de la 0,2 până la 0,5 mm.

C. Meniscus articularis C. Rotatio C. În unele cazuri feţele articulare nu sunt congruente.

D. Discus articularis D. Circumductio D. În caz de incongruenţă a feţelor articulare, diferenţa este nivelată prin

E. Synchondrosis E. Pronatio et supinatio oase sesamoide.

95 86. CM. Care din articulațiile enumerate sunt uniaxiale? E. Discurile intraarticulare cu circumferinţa lor aderă la capsula articulară.

82. CM. În ce tipuri se împart articulațiile după complexitate? А. Articulatio sellaris 90. CM. Straturile capsulei articulare:

А. Combinate B. Articulatio cotylica A. Adventiceal

B. Condilare/bicondiliene C. Articulatio plana B. Epitelial

C. Compuse D. Ginglymus C. Fibros

D. Complexe E. Articulatio trochoidea D. Seros

E. Simple 87. CM. Care din articulațiile enumerate sunt biaxiale? E. Sinovial

83. CM. În ce grupe se impart articulațiile după forma fețelor de articulare? А. Articulatio ellipsoidea 91. CM. Lichidul sinovial are rol de:

А. Compuse B. Articulatio trochoidea A. Dirijare a mişcărilor

B. Sferoide C. Articulatio sellaris B. Metabolism

C. Combinate 96 C. Amortizare

D. Articulații în șa/seliforme/selare D. Articulatio plana D. Lubrifiere a feţelor articulare

E. Elipsoidale E. Articulatio bicondylaris E. Creştere a oaselor

84. CM. În ce grupe se împart articulațiile după numărul axelor în jurul 88. CM. Care din articulațiile enumerate sunt pluriaxiale? 92. CM. Funcţiile capsulei articulare sunt de:

cărora se execută mișcări? А. Articulatio bicondylaris. A. Protecţie

А. Simple B. Articulatio sellaris. B. Sprijin

B. Pluriaxiale C. Articulatio cotylica. C. Consolidare a oaselor

C. Compuse D. Articulatio trochoidea. D. Reglementare a mişcărilor

D. Uniaxiale E. Articulatio plana. E. Secreţie

E. Biaxiale 89. CM. Feţele articulare ale diartrozelor: 97

85. CM. Cum se numesc mișcările executate în jurul axei verticale? A. Cartilajul articular după structura sa este de obicei hialinic, şi doar 93. CM. Funcţiile ligamentelor sunt cele de:

А. Flexio et extensio rareori fibros. A. Consolidare a oaselor

B. Fortificare a capsulei articulare C. Articulaţia trohoidă C. Articulaţia trohoidă

C. Frânare a mişcărilor D. Articulaţia condilară D. Articulaţia condilară

D. Dirijare a mişcărilor E. Articulaţia în şa E. Articulaţia în şa

E. Protecţie 98. CM. Realizează mişcări de flexie - extensie, abducţie - adducţie şi 102. CM. Permite mişcări în toate direcţiile:
circumducţie:
94. CM. Cartilajul articular: A. Articulaţia plană
A. Articulaţia plană
A. Nu conţine terminaţii nervoase B. Amfiartroză
B. Articulaţia trohleană
B. Are proprietăţi de compresibilitate şi elasticitate C. Articulaţia sferoidă
C. Articulaţia sferoidă
C. Joacă rol de amortizator D. Articulaţia condilară
98
D. Devine mai gros pe măsura înaintării în vârstă E. Articulaţia cotilică
D. Articulaţia condilară
E. În caz de imobilizare îndelungată poate fi invadat de vase sangvine 103. CM. Joncţiunile oaselor craniene:
E. Articulaţia cotilică
95. CM. Mişcarea prin care două segmente ale unui membru se îndepărtează A. Oasele faciale se unesc numai prin intermediul suturilor plane
99. CM. Realizează mişcări de flexie - extensie, abducţie - adducţie, rota-
unul de altul: B. Suturile dinţate lipsesc în regiunea craniului facial
ţie şi circumducţie:
A. Circumducţia C. Între corpul sfenoidului şi baza occipitalului se află o sincondroză permanentă
A. Articulaţia plană
B. Adducţia D. Gomfozele reprezintă o varietate a sindesmozelor
B. Amfiartroză
C. Abducţia E. Articulaţia temporomandibulară este o diartroză condilară, complexă,
C. Articulaţia trohoidă
D. Extensia combinată
D. Articulaţia elipsoidă
E. Flexia 99
E. Articulaţia sferoidă
96. CM. Sunt posibile numai mişcări de alunecare: 104. CM. Articulaţia temporomandibulară:
100. CM. Permite mişcări opuse într-un singur plan:
A. Articulaţia plană A. Cavitatea articulară este separată în două etaje
A. Articulaţia plană
B. Articulaţia elicoidală B. Discul articular are o formă de lentilă biconvexă
B. Articulaţia trohleară
C. Articulaţia trohoidă C. Mişcările de alunecare au loc în etajul inferior
C. Articulaţia trohoidă
D. Amfiartroză D. Mişcările de rotaţie în jurul axei verticale se efectuează în etajul superior.
D. Articulaţia condilară
E. Articulaţia în şa E. În caz de lateropulsie, are loc mişcarea de alunecare unilaterală a capului
E. Articulaţia în şa
97. CM. Permite mişcări de flexie – extensie: mandibulei cu discul articular în etajul superior al ATM, iar în partea
101. CM. Permite mişcări în jurul a două axe reciproc perpendiculare:
A. Articulaţia plană contralaterală - rotaţia în etajul inferior
A. Articulaţia plană
B. Articulaţia elipsoidă 105. CM. Aparatul ligamentar al articulaţiei temporomandibulare:
B. Articulaţia elicoidală
A. Ligamentul lateral este concrescut cu capsula articulară D. Ligamentum cruciforme atlantis D. Ligamentum mediale. / neomologat de NA

B. Ligamentele extracapsulare unesc mandibula cu craniul E. Ligamentum supraspinale E. Ligamentum bifurcatum

C. Ligamentul stilomandibular reprezintă o îngroşare a capsulei fibroase 100 113. CM. La ce tip de articulații se referă articulatio atlantooccipitalis?

a glandei parotide 109. CM. La care tip de articulații se referă articulatio temporomandibularis? А. Articulatio simplex

D. Ligamentul sfenomandibular se extinde de la spina osului sfenoid A. Articulatio simplex B. Articulatio composita

până la unghiul mandubulei B. Articulatio composita C. Articulatio combinata

E. Ligamentul sfenomandibular joacă rolul de suport pasiv al mandibulei C. Articulatio combinata D. Articulatio complexa

106. CM. Mişcările în articulaţia temporomandibulară: D. Articulatio complexa E. Articulatio synovialis

A. În propulsie are loc alunecarea bilaterală a capului mandibulei împreună E. Articulatio synovialis 101

cu discul articular pe faţa articulară a temporalului 110. CM. Ce mișcări se efectuiază în etajul inferior al articulatio 114. CM. Sutura squamoza între:
temporomandibularis?
B. În retropulsie au loc mişcări de rotaţie în etajul inferior A. Parietal şi occipital
A. Propulsia mandibulei
C. La mişcarea de coborâre a mandibulei se disting trei faze B. Frontal şi nazal
B. Retropulsia mandibulei
D. În deplasarea mandibulei anterior mişcarea se realizează doar în etajul C. Maxila dreaptă şi stângă
C. Coborîrea mandibulei
inferior D. Temporal şi parietal
D. Ridicarea mandibulei
E. În lateropulsie mişcările, care au loc în ambele articulaţii nu sunt identice E. Temporal şi sfenoid
E. Mișcări laterale
107. CM. Sutura serrata între: 115. CM. Căror porțiuni (segmente) ale coloanei vertebrale le este caracteristică
111. CM. Ce mișcări se efectuiază în etajul superior al articulatio
A. Parietal şi occipital temporomandibularis? lordoza fiziologică?

B. Frontal şi nazal A. Propulsia mandibulei А. Porțiunii toracale

C. Maxila dreaptă şi stângă B. Retropulsia mandibulei B. Porțiunii cervicale

D. Temporal şi sfenoid C. Coborîrea mandibulei C. Porțiunii lombare

E. Frontal şi parietal D. Ridicarea mandibulei D. Porțiunii sacrale

108. CM. Ce ligamente fortifică articulationes atlantoaxiales mediana et E. Mișcări laterale E. Porțiunii coccigiene

laterales? 112. CM. Indicați ligamentele extraarticulare ale articulatio temporomandibularis. 116. CM. Căror porțiuni (segmente) ale coloanei vertebrale le este caracteristică

А. Ligamentum apicis dentis А. Ligamentum laterale cifoza fiziologică?

B. Ligamentum transversum atlantis B. Ligamentum sphenomandibulare А. Porțiunii toracale

C. Ligamenta alaria C. Ligamentum stylomandibulare C. Porțiunii lombare

B. Porțiunii cervicale vertebrelor sacrale sau cel al vertebrei coccigiene I E. Segmentului lombar

D. Porțiunii sacrale 120. CM. Articulaţiile vertebrelor: 103

E. Porțiunii coccigiene A. Arcurile vertebrale se unesc prin sinfibroze 124. CM. Articulaţiile coloanei vertebrale cu craniul:

117. CM. Articulaţiile corpurilor vertebrelor: B. Articulaţiile intervertebrale sunt diartroze plane, pluriaxiale, puţin A. La articulaţia coloanei vertebrale cu craniul participă 3 oase

A. Între corpurile vertebrelor adiacente unirea are loc prin sincondroze, mobile B. Articulaţiile atlantooccipitale sunt fortificate de membranele atlantooccipitale

sindesmoze sau sinostoze C. Ligamentele intertransversale sunt bine evidenţiate în porţiunea cervicală anterioară şi posterioară

B. Grosimea discurilor intervertebrale este mai mică în segmentul thoracic D. Ligamentul nucal este inserat superior pe creasta externă a osului occipital, C. Membrana atlantooccipitală anterioară este mai lată decât cea posterioară

al coloanei vertebrale inferior – pe apofiza spinoasă a vertebrei proeminente D. Articulaţiile atlantoaxiale sunt acoperite anterior de membrana tectorie

C. Discurile intervertebrale sunt bine vascularizate E. Ligamentele interspinale sunt foarte fine în regiunea cervicală E. Apofiza odontoidă este menţinută în poziţie stabilă prin ligamentele

D. Ligamentul longitudinal anterior este concrescut cu corpurile vertebrelor 121. CM. Ce forme pot avea articulationes zygapophysiales? alar, cruciform şi apical

şi nu se uneşte cu discurile intervertebrale А. Articulatio sellaris 125. CM. Mişcările coloanei vertebrale:

E. Ligamentul longitudinal posterior începe de la corpul epistrofeului B. Articulatio plana A. În coloana vertebrală sunt posibile mişcări de flexie şi extensie, adduc-

118. CM. Discurile intervertebrale: C. Articulatio ellipsoidea ţie şi abducţie, rotaţie

A. Au aspectul unei lentile biconvexe D. Articulatio trochoidea B. Forma discurilor intervertebrale se modifică în timpul mişcării

B. Dimensiunile lor sunt mai mari ca cele ale corpurilor vertebrelor E. Articulatio cotylica C. Cea mai mobilă porţiune a coloanei vertebrale este cea lombară

C. Unirea vertebrelor limitrofe are loc prin nucleul pulpos 122. CM. Articulaţiile zigapofizale reprezintă: D. În coloana vertebrală sunt posibile mişcări de circumducţie

D. Rolul inelului fibros este cel de amortizare A. Amfiartroze E. Amplitudinea mişcărilor de abducţie şi adducţie în porţiunea toracică

E. Primul se localizează între vertebrele cervicale I şi II B. Diartroze uniaxiale a coloanei vertebrale este mai mare decât a celor de rotaţie

102 C. Diartroze plane 126. CM. Joncţiunile extremităţilor posterioare ale coastelor:

119. CM. Ligamentele longitudinale ale coloanei vertebrale: D. Sinartroze A. Capetele coastelor II-X formează cu vertebrele diartroze compuse

A. Se localizează bilateral de corpurile vertebrale E. Diartroze pluriaxiale B. Toate articulaţiile capului costal sunt consolidate printr-un ligament

B. Ligamentul anterior se întinde de la tuberculul faringian până la linia 123. CM. Coloana vertebrala prezintă mobilitate sporită la nivelul: intraarticular şi unul extraarticular radiat

transversală sacrală a II a sau a III A. Lordozelor C. Extremităţile posterioare ale coastelor se unesc între ele prin membrana

C. Ligamentul longitudinal posterior se lăţeşte la nivelul discurilor intervertebrale B. Segmentului toracic intercostală externă

D. Ligamentele longitudinale concresc tenace cu discurile intervertebrale C. Cifozelor D. Rotaţia în articulaţiile costovertebrale şi costotransversale permite miş-

E. Ligamentul longitudinal posterior se termină pe faţa posterioară a corpurilor D. Segmentului cervical cări de ascensiune şi descensiune a extremităţilor anterioare ale coastelor
E. Articulaţiile costotransversale sunt lipsite de ligamente de consolidare B. Mișcarea claviculei înainte și înapoi C. În formă de clopot

127. CM. Joncţiunile extremităţilor anterioare ale coastelor : C. Rotirea claviculei D. Torace în carenă

A. Capsula articulaţiilor sternocostale prezintă o continuare a periostului D. Circumducție E. Cilindrică

sternal E. Adducție și abducție 135. CM. Articulaţia umărului:

B. Prima coastă se uneşte cu sternul prin sincondroză 131. CM. Indicați ligamentele ce fortifică/întăresc articulatio sternoclavicularis. A. Cavitatea glenoidă a scapulei este mai mică decât suprafaţa capului

C. Articulaţiile costosternale II -VII sunt consolidate prin ligamentul intraarticular А. Ligamentum trapezoideum humerusului

şi ligamentele sternocostale radiate B. Ligamentum sternoclaviculare anterius B. Capsula articulară se inseră la distanţă de capul humeral

D. Cartilajele coastelor false concresc între ele sau formează articulaţii C. Ligamentum costoclaviculare C. Capsula articulară este fină şi liberă

intercondrale D. Ligamentum interclaviculare D. Bursa subscapulară se localizează la baza apofizei coracoide

E. Cavitatea articulaţiei sterno-costale II este separată în două compartimente E. Ligamentum sternoclaviculare posterius E. Teaca sinovială intertuberculară cuprinde tendonul capului lung al

104 132. CM. Articulaţia acromioclaviculară: muşchiului biceps al humerusului

128. CM. Articulaţia sternoclaviculară: A. Este o diartroză multiaxială, combinată 136. CM. Ce mișcări sunt posibile în articulația umărului?

A. Feţele articulare sunt congruente B. În 1/3 din cazuri are un disc articular А. Flexio et extensio

B. Articulaţia este complexă, combinată C. Discul uneori are un orificiu B. Adductio et abductio

C. Sunt posibile mişcări în jurul a 2 axe D. Capsula este consolidată de ligamentul coracoacromial C. Rotatio

D. Cavitatea articulară este divizată în două camere E. Ligamentul coracoclavicular include 2 porţiuni: lig.conoid şi lig.trapezoid D. Circumductio

E. Este consolidată de ligamentele sternoclaviculare, interclavicular şi 133. CM. Ce ligamente fortifică/întăresc articulatio acromioclavicularis? E. Oppositio et reppositio

costoclavicular А. Ligamentum acromioclaviculare 137. La ce tip se referă articulatio humeri?

129. CM. La care tip de articulații se referă articulatio sternoclavicularis? B. Ligamentum trapezoideum A. Articulatio composita

A. Articulatio simplex 105 B. Articulatio combinata

B. Articulatio synovialis C. Ligamentum conoideum C. Articulatio simplex

C. Articulatio combinata D. Ligamentum coracohumerale D. Articulatio complexa

D. Articulatio complexa E. Ligamentul coracoclaviculare E. Articulatio synovialis

E. Synarthrosis 134. CM. Indicați formele anomalice/anormale ale cutiei toracice. 138. CM. Articulaţia cotului:

130. CM. Ce mișcări pot fi exercitate în articulatio sternoclavicularis? А. Infundibuliformă A. La formarea ei participă 6 feţe articulare

А. Ridicarea și coborîrea claviculei B. Plată B. Articulaţia radioulnară proximală este fortificată de ligamentele colaterale
C. În regiunea articulaţiei lipsesc bursele sinoviale E. Posedă 4 ligamente de consolidare: 2 colaterale şi 2 radiocarpiene 146. CM. În jurul căror axe sunt posibile mișcări în articulatio carpometacarpea

D. In componenţa articulaţiei cubitale intră 3 articulaţii de forme diferite: 142. CM. Ce oase participă la formarea articulatio radiocarpea? pollicis?

sferoidă, trohoidă şi cohleară А. Triquetrum А. Axis transversalis

E. În ea sunt posibile mişcări în jurul a 2 axe B. Pisiforme B. Axis sagittalis

106 C. Lunatum C. Axis verticalis

139. CM. La ce tip se referă articulatio cubiti? D. Radius D. Axis obliquus

A. Articulatio simplex E. Ulna E. Axis horizontalis

B. Articulatio composita 143. CM. Ce mișcări sunt posibile în articulatio radiocarpea? 147. CM. Articulaţiile mâinii:

C. Articulatio combinata А. Flexio et extensio A. Capsula articulaţiei mediocarpiene este foarte fină în partea palmară

D. Articulatio complexa B. Rotatio B. Cavitatea articulaţiei mediocarpiene comunică cu cea a articulaţiei

radiocarpiene
E. Articulatio synovialis C. Adductio et abductio
C. Articulaţiile intercarpiene sunt consolidate de ligamentele intercarpiene
140. CM. Joncţiunile oaselor antebraţului: D. Circumductio
dorsale, palmare, interosoase şi ligamentul radiat, pizohamat, pizometacarpian
A. Oasele antebraţului se unesc prin sindesmoză şi diartroze E. Pronatio et supinatio
D. Articulaţiile carpometacarpiene II-V au fisură articulară comună
B. Articulaţia radioulnară proximală este consolidată de ligamentele inelar 107
E. Cavitatea articulaţiei carpometacarpiene a policelului este izolată de
şi patrat 144. CM. În jurul căror axe sunt posibile mișcările în articulatio radiocarpеa?
alte articulaţii carpometacarpiene
C. Capsula articulaţiei radioulnare distale formează o prolabare între oasele А. Axis transversalis
148. CM. Articulaţiile intermetacarpiene, metacarpofalangiene şi interfalangiene:
carpiene B. Axis sagittalis
A. Articulaţiile intermetacarpiene au capsulă comună cu articulaţiile
D. Amplitudinea supinaţiei şi pronaţiei în articulaţiile radioulnare atinge C. Axis verticalis
carpometacarpiene II-V
2000 D. Axis obliquus
B. Articulaţiile metacarpofalangiene sunt multiaxiale
E. Articulaţia radioulnară distală este complexă E. Axis horizontalis
C. Articulaţiile intermetacarpiene sunt consolidate de ligamentele dorsale,
141. CM. Articulaţia radio-carpiană: 145. CM. La ce tip de articulații se referă articulatio mediocarpea?
palmare şi interosoase ce au direcţie transversală
A. Este formată din 5 oase: radius şi 4 oase ale rândului proximal al carpului A. Articulatio simplex
108
B. Capsula articulară este fixată la distanţă de feţele articulare B. Articulatio composita
D. Capsulele articulaţiilor metacarpofalangiene sunt întinse
C. Ligamentul radiocarpian palmar se extinde de la radius până la osul C. Articulatio combinata
E. Articulaţiile interfalangiene sunt trohleare, uniaxiale
scafoid D. Articulatio complexa
149. CM. Articulaţii biaxiale ale membrului superior:
D. Este o articulaţie elipsoidă, biaxială E. Articulatio synovialis
A. Art. umarului
B. Mediocarpiană D. Dintre ligamentele sacroiliace cel interosos este cel mai puternic A. Promontoriul

C. Radiocarpiană E. Prezintă o amfiartroză B. Creasta iliacă

D. Interfalangiene 154. CM. Ce ligamente fortifică/întăresc articulatio sacroiliaca? C. Linia arcuată

E. Carpometacarpiană a policelui А. Ligamentum sacrospinale D. Creasta pubică

150. CM. Elemente auxiliare în articulaţia umărului: B. Ligamenta sacroiliaca interossea E. Marginea superioară a simfizei pubiene

A. Lig. coracohumeral 109 158. CM. Limitele aperturii inferioare a bazinului includ:

B. Teaca sinovială intertuberculară C. Ligamentum sacrotuberale A. Coccisul

C. Lig. acromiohumeral D. Ligamenta sacroiliaca ventralia B. Ligamentele sacrospinale

D. Bursa subtendinoasă a m. subclavicular E. Ligamenta sacroiliaca dorsalia C. Tuberozităţile sciatice

E. Bureletul articular 155. CM. Simfiza pubiană: D. Ramurile sciatice şi pubiene inferioare

151. CM. Ligamentele articulaţiei cotului: A. Este o hemiartroză formată între oasele pubiene E. Simfiza pubiană

A. Colateral humeral B. Discul fibrocartilaginos interpubian este mai masiv la bărbaţi 159. CM. Articulaţia coxofemurală:

B. Colateral ulnar C. Înălţimea simfizei este mai mare la femei A. Este formată de capul femurului şi acetabul

C. Colateral radial D. Mişcările sunt posibile la femei în timpul naşterii B. Bureletul acetabular constă din cartilaj hialinic

D. Colateral radioulnar E. Este fixată de ligamentul pubian superior şi ligamentul arcuat al pubisului C. Capsula articulară se fixează de bureletul acetabular

E. Inelar al radiusului 156. CM. Bazinul în ansamblu: 110

152. CM. Articulaţiile compuse ale membrului superior: A. Constituie un inel osos D. Colul femural se află în interiorul cavităţii articulare (parţial)

A. Interfalangiene B. Bazinul mare alcătuieşte partea inferioară a cavităţii abdominale E. Aparatul de fixare include ligamente extraarticulare, intracapsulare,

B. Radiocarpiană C. Orificiul sciatic mare este delimitat de incizura schiatică mare şi ligamentul intraarticulare

C. Carpometacarpiană a policelui sacrotuberal 160. CM. Indicați ligamentele intraarticulare ale articulatio coxae.

D. A. cotului D. Orificiul sciatic mic este format de incizura schiatică mică şi ligamentul А. Zona orbicularis

E. Radioulnară proximală sacrospinal B. Ligamentum iliofemorale

153. CM. Articulaţia sacroiliacă: E. În poziţie anatomică apertura superioară a bazinului la femei formează C. Ligamentum transversum acetabuli

A. Este formată de feţele articulare auriculare ale sacrului şi coxalului cu planul orizontal un unghi (50-550 D. Ligamentum capitis femoris

B. Capsula articulară este liberă şi rezistentă ) E. Ligamentum pubofemorale

C. Cartilajul articular pe osul coxal este mai gros decât de pe sacru 157. CM. Linia terminală traversează: 161. CM. Ce mișcări sunt posibile în articulatio coxae?
А. Flexio et extensio în poziţia de flexie sub influenţa masei corpului 169. CM. Indicați elementele intraarticulare în articulatio genus.

B. Adductio et abductio 111 А. Ligamentum popliteum obliquum

C. Rotatio 165. CM. Bursele sinoviale ale articulatiei genunchiului: B. Ligamentum transversum genus

D. Circumductio A. Infrarotuliană profundă C. Plicae alares

E. Oppositio et reppositio B. Laterorotuliană D. Menisci medialis et lateralis

162. CM. Mişcările în articulaţia coxofemurală: C. Subcutanată prerotuliană E. Ligamentum cruciatum anterius et posterius

A. Amplitudinea mişcărilor depinde de poziţia articulaţiei genunchiului D. Retrorotuliană 170. CM. Ce porțiuni comportă ligamentul medial (deltoid) al articulatio

B. Rotaţia laterală este mai evidentă decât cea medială E. Suprarotuliană talocruralis?

C. Ligamentul ischiofemural frânează extensia 166. CM. Indicați oasele care participă la formarea articulației genunchiului. А. Pars tibionavicularis

D. Mişcările sunt limitate de aparatul ligamentar А. Fibula B. Pars tibiocalcanea

E. Amplitudinea rotaţiei constituie 70-80 grade B. Tibia C. Pars tibiotalaris anterior

163. CM. Articulaţia genunchiului: C. Patella D. Pars tibiotalaris posterior

A. Feţele articulare sunt extinse, incongruente D. Femur E. Pars tibiofibularis

B. Este constituită din articulaţia femurotibială şi patelofemurală E. Oasele gambei 112

C. Capsula fibroasă se inseră distanţat de marginile cartilajelor articulare 167. CM. Care ligamente frînează extensia în articulatio genus? 171. CM. Meniscurile:

ale tibiei А. Ligamentum collaterale tibiale et fubulare A. Contribuie la congruenţa feţelor articulare şi amortizare

D. Stabilitatea ei depinde de ligamentele, muşchii şi tendoanele din jurul B. Ligamentum cruciatum anterius et posterius B. Marginile externe ale lor se unesc cu capsula articulară

articulaţiei C. Ligamentum popliteum obliquum C. Marginile interne ale lor sunt libere

E. Este o diartroză uniaxială D. Ligamentum popliteum arcuatum D. Cel medial are formă semilunară

164. CM. Elementele intraarticulare ale articulaţiei genunchiului: E. Ligamentum cruciatum anterius E. Cel lateral este aproape circular, mai mic şi mai mobil decât cel medial

A. Ligamentele cruciate sunt localizate în afara cavităţii sinoviale 168. CM. Care ligamente frînează rotația în articulatio genus? 172. CM. Componentele articulaţiei genunchiului:

B. Ligamentul cruciat anterior este mai slab decât cel posterior А. Ligamentum collaterale tibiale et fubulare A. Ligamentul transvers al genunchiului uneşte porţiunile anterioare ale

C. Ligamentul cruciat posterior previne deplasarea posterioară a femurului B. Ligamentum cruciatum anterius et posterius meniscurilor

pe tibie şi hiperextensia genunchiului C. Ligamentum popliteum obliquum B. Meniscul lateral este fixat la ligamentul cruciat posterior şi la condilul

D. Ligamentul cruciat posterior previne hiperflexia genunchiului D. Ligamentum popliteum arcuatum medial al femurului prin ligamente

E. Ligamentul cruciat anterior este factorul principal de stabilizare a femurului E. Ligamentul patellae C. Numărul şi dimensiunile burselor sinoviale variază individual
D. Capsula fibroasă e laxă E. Cavitatea sinovială se extinde deseori superior între ligamentele tibiofibulare C. Articulatio cuneonavicularis

E. Bursele sinoviale: suprapatelară, poplitee, anserină şi gastrocnemiană 176. CM. Elementele de consolidare a articulaţiei talocrurale: D. Articulatio talocalcaneonavicularis

comunică cu cavitatea sinovială a genunchiului A. Ligamentul colateral lateral compus din 3 porţiuni E. Articulatio talonavicularis

173. CM. Articulaţia tibiofibulară: B. Ligamentul talofibular anterior, extins între maleola laterală şi colul 180. CM. Ce ligamente fortifică articulatio tarsi transversa?

A. Faţa articulară a capului fibular este mai mare ca cea posterolaterală a talar А. Ligamentum talonaviculare

condilului lateral al tibiei C. Ligamentul talofibular posterior, extins de la maleola laterală până la B. Ligamentum calcaneonaviculare

B. Capsula ei se inseră pe marginea feţelor articulare tuberculul lateral talar C. Ligamentum calcaneocuboideum

C. Este consolidată de ligamentele intracapsulare ale capului fubular (anterior D. Ligamentul calcaneofibular localizat între vârful maleolei laterale şi D. Ligamentum calcaneocuboideum plantare

şi posterior) faţa laterală a calcaneului E. Ligmentum plantare longum

D. Este o amfiartroză E. Ligamentul colateral medial care porneşte de la maleola medială şi se 114

E. Cavitatea ei articulară comunică cu cea a genunchiului inseră pe talus, calcaneu şi osul navicular 181. CM. Articulaţiile piciorului:

174. CM. Joncţiunea tibiofibulară distală: 177. CM. Ce oase participă la formarea articulatio subtalaris? A. Articulaţia Chopart este cea mai mobilă articulaţie a piciorului

A. Integritatea sindesmozei tibiofibulare distale este esenţială pentru stabilitatea А. Talus B. Articulaţia transversală a tarsului include articulaţiile talonaviculară şi

articulaţiei talocrurale B. Os naviculare calcaneo-cuboidă

B. Area rugoasă triunghiulară a maleolei laterale se uneşte cu incizura C. Calcaneus C. Mişcările principale în articulaţia transversală a tarsului şi cea subtalară

fibulară de pe extremitatea distală a tibiei D. Os cuboideum sunt: inversia şi eversia

C. E consolidată de ligamentul interosos şi 2 ligamente tibiofibulare (anterior E. Tibia D. În articulaţia subtalară se realizează mişcări de adducţie şi abducţie a

şi posterior) 178. CM. Articulatio subtalaris face parte din: piciorului

D. Reprezintă o diartroză combinată А. Articulationes planae E. Prin sinusul tarsului trece tendonul unui muşchi

E. Membrana interosoasă participă la consolidarea ei B. Articulationes spheroideae 182. CM. Articulaţia calcaneocuboidă:

175. CM. Articulaţia talocrurală: C. Articulationes trochoideae A. Feţele articulare sunt congruente

A. Este formată de 3 feţe articulare D. Articulationes simplex B. Este o articulaţie seliformă

B. Capsula articulară a ei este fină, întărită de ligamente puternice E. Articulationes synoviales C. Capsula este mai groasă şi mai tensionată din partea medială

C. Capsula se inseră pe marginea feţelor articulare 179. CM. Ce articulații participă la formarea articulatio tarsi transversa? D. Cavitatea articulară doar uneori comunică cu cea a articulaţiei
talocalcaneonaviculare
D. Membrana sinovială este laxă А. Articulatio calcaneocuboidea
E. Pe faţa dorsală este consolidată mai bine decât pe cea plantară
113 B. Articulatio subtalaris
183. CM. Ligamentele articulaţiilor piciorului:
A. Ligamentul plantar lung - cel mai puternic dintre ligamentele piciorului А. Ligamenta tarsi interossea D. Articulaţiile interfalangiene sunt trohleare, uniaxiale

B. Ligamentul plantar lung începe pe faţa laterală a calcaneului şi se inseră B. Ligamentum plantare longum E. Articulaţiile interfalangiene sunt consolidate de ligamentele colaterale

pe bazele oaselor metatarsiene II-V C. Ligamentum calcaneonaviculare plantare şi dorsale

C. Ligamentul-cheie al articulaţiei Chopart este ligamentul bifurcat D. Ligamentum bifurcatum 116

D. Ligamentul bifurcat este alcătuit din 2 porţiuni: calcaneonaviculară şi E.Ligamenta plantaria 190. CM. Articulatio atlantoaxialis mediana:

calcaneocuneiformă 187. CM. Care ligamente întăresc bolta transversală a piciorului? A. Ligamentele alare

E. Cele mai puternice ligamente sunt pe faţa plantară А. Aponeurosis plantaris B. Membrana atlantooccipitală anterioară

184. CM. Articulaţia cuneonaviculară: B. Ligamenta metatarsea interossea C. Ligamentul apical al apofizei odontoide

A. Este o articulaţie elipsoidă formată din 4 oase C. Ligamentum plantare longum D..Ligamentul transvers al atlasului

B. Capsula ei este fixată de marginea feţelor articulare D. Ligamentum metatarseum transversum profundum E. Membrana tectorie

C. Este fortificată de ligamentele: cuneonaviculare (plantare, dorsale), E. Ligamenta collateralia 191. CM. Element al articulationes atlantoaxiales laterales:
intercuneiforme
188. CM. Articulaţiile metatarsofalangiene: A. Ligamentele alare
interosoase, intercuneiforme dorsale şi plantare
A. Feţele capetelor oaselor metatarsiene sunt sferoide, uşor aplatizate B. Membrana atlantooccipitală anterioară
D. Fisura articulară se prelungeşte între oasele cuneiforme
transversal C. Ligamentul apical al apofizei odontoide
E. În unele cazuri cavitatea articulară comunică cu cavitatea articulaţiilor
B. Capsula articulară este fină şi flască D. Capsula articulară
tarsometatarsiene
C. Sunt fortificate de ligamentele colaterale (mediale şi laterale), plantare E. Membrana tectorie
185. CM. Articulaţiile tarsometatarsiene şi intermetatarsiene :
şi ligamentul transversal profund al metatarsului 192. CM. Unirile corpurilor vertebrale sunt:
A. Sunt 3 articulaţii tarsometatarsiene compuse, izolate una de alta
D. Ligamentele colaterale mediale sunt mai massive şi mai puternice A. Diartroze
B. Sunt consolidate prin ligamentele tarsometatarsiene dorsale, plantare
E. Mişcările de extensie sunt mai reduse decât în articulaţiile similare ale B. Sinelastoze
şi interosoase
mâinii C. Sincondroze
115
189. CM. Articulaţiile metatarsofalangiene şi interfalangiene: D. Sinostoze
C. Ligamentul tarsometatarsian interosos lateral reprezintă cheia articulaţiei
A. Ligamentul transversal profund al metatarsului uneşte capetele tuturor E. Simfize
Lisfranc
oaselor metatarsiene 193. CM. Articulaţii uniaxiale:
D. Articulaţiile intermetatarsiene sunt plane
B. Articulaţiile metatarsofalangiene sunt pluriaxiale A. Art. şoldului
E. Orientarea tuturor ligamentelor dorsale, plantare şi interosoase este
C. Mişcările de flexie şi extensie în articulaţiile metatarsofalangiene sunt B. Art. interfalangiene
transversală
mai reduse decât cele de abducţie şi adducţie C. Art. genunchiului
186. CM. Indicați formațiunile anatomice care susțin bolta piciorului.
D. Art. subtalară E. Art. cuneonaviculare 202. CM. Element al art. talocrurale:

E. Art. calcaneocuboidă 198. CM. Articulaţii complexe: A. Lig.deltoid

194. CM. Articulaţii multiaxiale: A. Art. sternoclaviculară B. Ligg. colaterale

A. Art. sacroiliacă B. Art. calcaneocuboidă C. Lig. calcaneofibular

B. Art. şoldului C. Art. genunchiului D. Lig. cruciat

C. Art. genunchiului D. Art. tibiofibulară proximală E. Ligg. tibiofibulare anterior şi posterior

D. Art. tibiofibulară proximală E. Art. talocrurală TESTE ARTROSINDESMOLOGIE

E. Art. talocrurală 199. CM. Articulaţii combinate: Răspunsuri

195. CM. Amfiartroze: A. Art. sacroiliacă 1. D 28. B 55. A 82. C,D,E

A. Art. sacroiliacă B. Art. radioulnară proximală și distală 2. A 29. C 56. C 83. B,D,E

B. Art. şoldului C. Art. genunchiului 3. B 30. D 57. E 84. B,D,E

C. Art. talocrurală D. Art. tibiofibulară proximală 4. D 31. A 58. D 85. C,E

D. Art. subtalară E. Art. temporomandibulară 5. C 32. B 59. B 86. D,E

E. Art. calcaneocuboidă 200. CM. Element al art. coxofemurale: 6. A 33. D 60. A 87. A,C,E

117 A. Lig.deltoid 7. D 34. C 61. E 88. C,E

196. CM. Articulaţii simple: B. Lig.transversal al acetabulului 8. E 35. D 62. C 89. A,B,C,E

A. Art. tibiofibulară proximală C. Ligg. colaterale 9. E 36. B 63. C 90. C,E

B. Art. talocrurală D. Lig. sacrospinal 10. B 37. A 64. A 91. B,C,D

C. Art. subtalară E. Burelet fibrocartilaginos 11. A 38. B 65. E 92. A,C,D,E

D. Art. sacroiliacă 201. CM. Element al art. genunchiului: 12. C 39. D 66. B 93. A,B,C,D

E. Art. interfalangiene A. Ligg. colaterale 13. B 40. D 67. D 94. B,C

197. CM. Articulaţii compuse: B. Lig. lateral 14. B 41. A 68. A 95. C,D

A. Art. interfalangiene C. Lig. cruciat 15. B 42. A 69. E 96. A,D

B. Art. genunchiului D. Lig. bifurcat 16. C 43. D 70. C 97. B,D,E

C. Art. talocrurală E. Lig. popliteu arcuat 17. D 44. C 71. A 98. A,C,E

D. Art. subtalară 118 18. A 45. D 72. D 99. A,B,E

19. B 46. A 73. C 100. A,B,D,E 125. A,B,C,D 141. D,E 168. A,B 195. A,E sagital, în formă de arc cu convexitatea orientată dorsal.

20. E 47. D 74. E 101. A,D,E 126. A,D,E 142. A,C,D 169. B,C,D,E 196. A,C,D,E Cum credeţi, acest fapt poate fi considerat patologie?

21. D 48. B 75. B 102. A,B,C,E 127. B,D,E 143. A,C,D 170. A,B,C,D 197. B,C,E Numiţi curburile fiziologice ale coloanei vertebrale.

22. B 49. A 76. A 103. A,B,D,E 128. D,E 144. A,B 171. A,B,C 198. A,C Există scolioză fiziologică?

23. C 50. C 77. A,B,D,E 104. A,D,E 129. B,D 145. B,E 172. A,C 199. B,E 4. E cunoscut faptul că în coloana vertebrală au loc mai multe mişcări.

24. D 51. B 78. A,B,C 105. A,B 130. A,B,D 146. A,B 173. B,D 200. B,E Care ligament limitează extensia excesivă a coloanei vertebrale?

25. C 52. C 79. B,C,E 106. A,E 131. B,C,D,E 147. B,C,D,E 174. A,B,E 201. A,C,E Ce modificări suferă forma discurilor intervertebrale în mişcarea de extensie

26. A 53. A 80. A,B,D,E 107. A,B,E 132. B,E 148. A,B,C,E 175. A,B 202. A,B,C a coloanei vertebrale?

27. E 54. A 81. A,B,C,D 108. A,B,C,D 133. A,B,C,E 149. C,E 176. A,B,C,D,E 5. Amplitudinea mişcărilor în diverse regiuni ale coloanei vertebrale diferă.

119 134. A,D 150. A,B,E 177. A,C Indicaţi:

109. C,D,E 136. A,B,C,D 152. B,D 179. A,E 135. A,C,D,E 151. B,C,E 178. C,E Cauzele mobilităţii sporite şi amplitudinea mişcărilor posibile din regiunea

110. C,D 137. C,E 153. A,D,E 180. B,C,D,E 120 cervicală a coloanei vertebrale.

111. A,B 138. A,D,E 154. B,D,E 181. B,C ARTROSINDESMOLOGIE Cauzele mobilităţii reduse şi amplitudinea mişcărilor posibile din regiunea

112. A,B,C,D 139. B,E 155. A,D,E 182. A,B,D 2. PROBLEME DE SITUAȚIE toracică a coloanei vertebrale.

113. A,C,E 140. A,B,C 156. A,B,E 183. A,C,E 1. Rezultatele stidiului antropometric al populaţiei au demonstrat că talia 6. În clinică în urma examinării unui bărbat s-a stabilit că acesta prezintă

114. D,E 141. D,E 157. A,C,D,E 184. B,C,D (înălţimea) corpului la persoanele în etate este în descreştere. tipul constituţional brahimorf.

115. B,C 142. A,C,D 158. A,C,D,E 185. A,B,D Care sunt modificările de vârstă ale coloanei vertebrale ce duc la scurtarea Cum se numeşte forma toracelui, caracteristică acestui tip constituţional?

116. A,D 143. A,C,D 159. A,C,D,E 186. B,C,E ei? Enumeraţi semnele caracteristice acestei forme de torace.

117. A,D,E 144. A,B 160. C,D 187. B,D Ce alte modificări ale aparatului locomotor reduc statura omului? 121

118. B,D 134. A,D 161. A,B,C,D 188. A,B,C,E 2. Disecţia unui fragment neconservat de coloană vertebrală a pus în evidenţă 7. Studiile antropometrice ne oferă date privind modificările toracelui legate

119. D,E 135. A,C,D,E 162. A,D 189. A,D prezenţa între arcurile vertebrelor a unor formaţiuni de culoare de vârsta senilă.

120. A,B,D,E 136. A,B,C,D 163. A,C,D 190. A,C,D,E gălbuie. Indicaţi cum se schimbă forma şi dimensiunile cutiei toracice în această

121. B,D 137. C,E 164. A,B 191. D,E 1. Ce prezintă aceste formaţiuni ? perioadă de vârstă?

122. A,C,E 138. A,D,E 165. A,C,E 192. C,D,E 2. Care ar fi rolul lor funcţional ? Numiţi două cauze posibile a acestor modificări?

123. A,D,E 139. B,E 166. B,C,D 193. B,D 3. Examinând un nou-născut, medicul a constatat absenţa curburilor fiziologice 8. Pentru determinarea topografiei organelor din micul bazin (rectului,

124. A,B,E 140. A,B,C 167. C,D,E 194. A,B ale coloanei vertebrale cu excepţia doar a unei singure, în plan vezicii urinare, uterului etc.) este necesară cunoaşterea clară a limitelor
dintre pelvisul mare şi mic (linia terminală). 122 19. Printr-un examen radiologic unui bărbat de 37 ani, care acuză dureri la

Prin care formaţiuni anatomice se trasează această linie? 14. Chirurgii – traumatologi cunosc că la secţionarea unuia dintre ligamentele mână, în regiunea articulaţiei radiocarpiene i s-a depistat o fisură articulară

Cum se numeşte ieşirea din micul bazin şi ce formaţiuni o delimitează? articulaţiei transversale a tarsului, are loc dezarticularea cu dezintegrarea radiologic largă, localizată la marginea medială a carpului.

9. În scopul pronosticării desfăşurării naşterii la o femeie s-au determinat piciorului. Prezintă oare o stare normală fisura articulară menţionată? Dacă da, cum

dimensiunile şi forma bazinului. Conform datelor estimate, conjugata Cum se numeşte acest ligament? poate fi explicată prezenţa ei?

“vera” (diametrul promontoretropubian) este de 10 cm., diametrul antero- Numiţi originea şi inserţiea lui. Care oase carpiene în proiecţie antero-posterioară pe clişeul radiologic în
posterior
15. În lezarea căror ligamente ale articulaţiei genunchiului „testul sertarului” normă se suprapun complet.
al strâmtorii inferioare a micului bazin – 9,5 cm.
(deplasarea pasivă a gambei înainte / înapoi cu genunchiul aflat în flexie) 20. O traumă a mâinii s-a soldat cu separarea de la ulnă a discului articular.
Numiţi valorile normale ale acestor dimensiuni?
este pozitiv? Între care formaţiuni anatomice este localizat acest disc?
Indicaţi reperele anatomice între care se efectuează aceste măsurări?
1. Argumentaţi din punct de vedere anatomic acest caz. Cum se numeşte evaginarea proximală a capsulei articulaţiei dintre oasele
10. În urma unui traumatism s-a produs o ruptură de disc la nivelul articulaţiei
16. Examinarea unui bărbat, care acuză dureri în regiunea genunchiului antebraţului.
radioulnare distale.
drept a pus în evidenţă inflamaţia bursei infrapatelare (bursită). 123
Între care formaţiuni anatomice se află acest disc?
Între care formaţiuni anatomice este localizată această bursă? 21. Este cunoscut faptul că în flexia antebraţului în articulaţia cotului are
Ce numim protruzie proximală a capsulei articulare?
Ce burse sinoviale din regiunea articulaţiei genunchiului mai cunoaşteţi? loc o deviere uşoară a antebraţului spre partea medială, deaceea mâna se
11. Un copil la ora de educaţie fizică a simţit o durere acută în articulaţia
17. În disecţia articulaţiei talocrurale e lezată frecvent capsula articulară. aşează nu pe articulaţia umărului, ci pe piept.
genunchiului.
Numiţi cele mai subţiri şi vulnerabile zone ale capsulei. Indicaţi cauzele acestui fapt.
Ce poate cauza durerea?
În ce poziţie a piciorului sunt posibile mişcări de lateralitate ale acestuia? Care e amplitudinea mişcărilor de flexie – extensie în articulaţia cotului?
Enumeraţi elementele auxiliare ale articulaţiei.
18. S-a efectuat un examen radiologic al articulaţiei umărului în proiecţie 22. Un process purulent în regiunea cotului poate afecta şi capsula articulară.
12. Un băiat de 10 ani s-a adresat în secţia de traumatologie, unde a fost
diagnosticat posterioară cu membrul orientat de-a lungul trunchiului. Indicaţi:

cu luxaţie în articulaţia radioulnară distală stângă”. Pe clişeul radiologic fisura radiologică are formă arcuită, umbra porţiunii Cea mai slabă zonă a capsulei.

1. Ce mişcări sunt dereglate la acest copil şi în care articulaţii? inferomediale a capului humerusului se află sub marginea inferioară a Cea mai rezistentă zonă a capsulei.

13. În luxaţia congenitală de şold, la o extindere bruscă a capsulei articulare cavităţii glenoidale. 23. Un băiat de 10 ani s-a adresat în secţia traumatologie unde a fost diagnosticat

capul femurului intră şi iese liber din acetabul, deplasându-se în sus şi Corespund normei semnele menţionate? Dacă nu, care anume? cu luxaţie în articulaţia radioulnară distală stângă.

în jos. Daţi caracteristica articulaţiei umărului. Ce mişcări sunt dereglate la copil şi în care articulaţii.

1. Ce poziţie a membrului copilului trebuie aleasă pentru ca femurul să Care ligament limitează abducţia membrului toracic mai sus de nivelul Prezentaţi caracteristica anatomică a articulaţiei radioulnare distale.

se afle perpendicular faţă de acetabul. orizontal? 24. La examen studentul nu a putut numi corect particularităţile structurale
ale simfizei pubiene. D. Intersectio tendinea D. Processus transversus atlantis

Numiţi: E. Caput E. Processus transversus C3

Particularităţile de gen a simfizei pubiene. 3. CS. Indicați elementele principale ale tecii sinoviale a tendonului 7. CS. Locul de inserție a musculus infraspinatus.

Ce prezintă unghiul subpubian? Indicaţi deosebirile de gen a valorilor muscular. А. Tuberculum majus humeri

unghiului subpubian. А. Perimysium B. Tuberculum minus humeri

25. La examinarea cu raze X a articulaţiei temporo-mandibulare (proiecţie B. Epimysium C. Tuberositas deltoidea humeri

laterală) cu gura închisă, pe clişeul radiologic s-a determinat următoarele: C. Mesotendineum D. Collum chirurgicum humeri

fosa mandibulară are forma adâncită, cu contururi neclare, tuberculul D. Perineurium E. Tuberositas radii

articular proemină, fisura radiologică este bine conturată, la extremităţi E. Endoneurium 8. CS. Musculus splenius cervicis în contracție bilaterală:

fiind mai largă decât în centru. 4. CS. Centrul tendinos al diafragmului prezintă : А. Retroflectează porţiunea cervicală a coloanei vertebrale

Corespund semnele menţionate unei imagini normale? Dacă nu, de ce? A. Hiatul aortic B. Exstensează porţiunea cervicală a coloanei vertebrale

În ce constă deosebirile dintre discul articular al acestei articulaţii şi majoritatea B. Spaţiul sternocostal C. Ridică coastele

discurilor altor articulaţii. C. Orificiul venei cave inferioare D. Înclină capul anterior

124 D. Hiatul esofagian E. Rotește capul

MIOLOGIE E. Trigonul lombocostal 9. CS. Muşchiul dorsal mare realizează:

1. TESTE 5. CS. Muşchii romboizi mare si mic işi iau originea de pe: A. Adducţia braţului

1. CS. Dispozitive auxiliare ale muşchilor sunt: A. Apofizele transversale ale vertebrelor C VI-VII, Th I-V B. Flexia braţului

A. Aponevrozele B. Ligamentele nucal si supraspinos C. Supinaţia braţului

B. Tendoanele C. Apofizele spinoase ale vertebrelor C VII - Th I-V D. Rotirea braţului spre inferior

C. Plicele sinoviale D. Ligamentul interspinos E. Extensia in articulaţia umărului

D. Venterele musculare E. Protuberanţa occipitală externă 10. CS. Muşchiul levator al scapulei:

E. Tecile sinoviale 125 A. Are formă triunghiulară

2. CS. Care este termenul anatomic ce denumește tendonul lat? 6. CS. Originea musculus rectus capitis posterior major B. Porneşte de la apofizele transversale ale ultimelor 4-5 vertebre cervicale

А. Fascia А. Processus spinosus axisis C. Este antagonistul porţiunii superioare a m.trapez

B. Aponeurosis B. Processus spinosus atlantis D. Se inseră pe marginea medială a scapulei

C. Tendo C. Processus transversus axisis E. Când punctul fix e pe scapulă înclină coloana vertebrală spre partea sa
11. CS. Funcţiile muşchilor spatelui: formează m. cremaster D. Crista tuberculi minoris humeri

A. Mm. romboizi coboară şi rotesc scapula în exterior 14. CS. Fosele inghinale: E. Spina scapulae

B. M.dinţat posterior superior este expirator A. Sunt 6 depresiuni determinate de prezenţa unor pliuri peritoneale 18. CS. Indicați locul de inserție a musculus latissimus dorsi.

C. În contracţie simultană muşchii dinţaţi posteriori devin inspiratori B. Plica ombilicală mediană se întinde de la ombilic la vârful vezicii urinare А. Crista tuberculi majoris humeri

126 C. Fosa supravezicală corespunde inelului inghinal superficial B. Crista tuberculi minoris humeri

D. M. splenius al capului în contracţie unilaterală provoacă rotaţia heterolaterală D. Fosa inghinală laterală este delimitată de plicele ombilicale mediale şi C. Costae VII - X

a capului laterale D. Processus spinosi vertebrae thoracicae

E. M. erector spinae realizează extensia coloanei vertebrale şi înclinarea E. Fosa inghinală medială nu răspunde peretelui posterior al canalului E. Margo medialis scapulae

ei laterală inghinal 19. CS. Indicați acțiunea musculus serratus posterior superior.

12. CS. Fasciile spatelui: 15. CS. Peretele medial al cavităţii axilare este format de: А. Ridică coastele

A. Sunt 3: nucală, toracolombară şi intermediară a dinţaţilor A. M. dinţat medial B. Ridică scapula

B. Fascia toracolombară este situată în regiunea lombară şi toracică inferioară B. M. dinţat posterior inferior C. Rotește scapula

C. Aponeuroza intermediară a dinţaţilor se înseră medial pe apofizele C. M. dinţat anterior D. Realizează flexiunea coloanei vertebrale

transversale ale vertebrelor, lateral – pe coaste D. M. romboid mare E. Coboară coastele

D. Fascia nucală este fascia m.spleniu E. M.dinţat posterior superior 20. CS. Sub retinaculul extensorilor in regiunea carpiană se află:

E. Fascia nucală se continuă lateral cu fascia superficială a gâtului 127 A. Canale pentru nervi

13. CS. Muşchiul oblic intern al abdomenului: 16. CS. Indicați locul de inserție a musculus rhomboideus major. B. Spaţii pentru artere

A. Prin situaţie, dimensiuni şi direcţia fasciculelor nu diferă de cel extern А. Processus spinosi vertebrae thoracicae C. Teci sinoviale pentru tendoanele muşchilor extensori ai mâinii

B. Îşi ia originea de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta B. Costae II - VIII D. Burse sinoviale

ilionului, spina iliacă anterosuperioară şi porţiunea laterală a ligamentului C. Margo medialis scapulae E. Teci fibroase pentru vase limfatice şi vene

inghinal D. Margo lateralis scapulae 21. CS. Fasciile membrului superior:

C. Fasciculele posterosuperioare trec de jos în sus şi se inseră pe cartilajele E. Angulus superior scapulae A. În regiunea umărului se disting fasciile: suprascapulară şi subscapulară

coastelor inferioare 17. CS. Indicați locul de inserție a musculus pectoralis major. B. Fascia infraspinoasă se împarte în 2 foiţe care învelesc deltoidul

D. Aponeuroza lui se împarte în două foiţe ce cuprind m.drept abdominal А. Acromion C. De la fascia brahială pornesc 2 septe intermusculare: anterior şi posterior

pe toată întinderea lui B. Processus coracoideus scapulae 128

E. Fasciculele inferioare împreună cu cele deviate de la m. oblic extern C. Crista tuberculi majoris humeri D. Porţiunea distală a fasciei antebraţului formează 2 retinacule
E. În regiunea antebraţului există două loje musculare: anterioară şi posterioară А. Мusculus infraspinatus B. Tuberositas radii

22. CS. Peretele medial al cavitas axillaris este format de: B. Мusculus subscapularis C. Collum radii

А. Мusculus teres major C. Мusculus serratus posterior inferior D. Olecranon.

B. Мusculus triceps brachii D. Мusculus serratus anterior E. Corpus radii

C. Мusculus pectoralis minor E. Мusculus teres major 31. CS. Care mușchi participă la flexia antebrațului

D. Мusculus serratus anterior 129 А. Мusculus anconeus

E. Мusculi teretis minor et major 27. CS. Determină configurația umărului: B. Мusculus supinator

23. CS. Limita laterală a foramen quadrilaterum e dată de: A. M. deltoid C. Мusculus flexor digitorum profundus

А. Collum chirurgicum humeri B. M. subscapular D. Мusculus brachialis

B. Caput longum musculi bicipitis brachii C. M. supaspinos E. Мusculus subscapularis

C. Caput longum musculi tricipitis brachii D. M. rotund mare 32. CS. Indicați locul de inserție a musculus extensor carpi ulnaris.

D. Мusculus coracobrachialis E. M. rotund mic А. Os pisiforme

E. Мusculi teres minor et major 28. CS. Indicați care mușchi participă la extensia brațului B. Os hamatum

24. CS. Limita medială a foramen quadrilaterum: А. Мusculus suprascapularis C. Os metacarpale V

А. Collum chirurgicum humeri B. Мusculus teres major D. Os triquetrum

B. Caput longum musculi bicipitis brachii C. Мusculus deltoideus E. Epicondylus medialis humeri

C. Caput longum musculi tricipitis brachii D. Мusculus pectoralis minor 130

D. Мusculus coracobrachialis E. Мusculus subscapularis 33. CS. Abduce braţul:

E. Мusculus brachialis 29. CS. Acţiunea muşchiului brachial: A. M. subscapular

25. CS. Limita inferioară a foramen trilaterum: А. Extinde braţul B. M. supaspinos

А. Мusculus biceps brachii B. Flexează mâna C. M. rotund mare

B. Мusculus teres minor C. Extinde antebraţul D. M. rotund mic

C. Мusculus teres major D. Flexează antebraţul E. M. infraspinos

D. Мusculus subscapularis E. Pronează braţul 34. CS. Indicați care mușchi participă la adducerea mâinii

E. Мusculi teretis minor et major 30. CS. Locul de inserție a musculus triceps brachii: А. Мusculi flexor et extensor carpi ulnaris

26. CS. Indicați care mușchi participă la coborârea scapulei А. Tuberositas ulnae B. Мusculi flexor et extensor carpi radialis
C. Мusculus pronator teres C.M. obturator extern D. Ligamentum inguinale

D. Мusculus palmaris longus D.Mm. gemeni E. Мusculus obliquus externus abdominis

E. Мusculi lumbricales E. M. psoas mic 43. CS. Limita medială a trigonum femorale o constituie:

35. CS. Indicați care mușchi participă la adducerea degetelor mâinii spre 131 А. Мusculus adductor longus

degetul mijlociu 39. CS. Lacuna vasculară se separă de cea musculară prin: B. Мusculus vastus medialis

А. Мusculi lumbricales A. Lig. lacunar C. Мusculus rectus femoris

B. Мusculi flexores digitorum profundus et superficialis B. Lig. inghinal D. Ligamentum inguinale

C. Мusculi interossei palmares C. Lig. reflex E. Мusculus obliquus externus abdominis

D. Мusculi interossei dorsales D. Arcul iliopectineu 44. CS. Limita laterală a trigonum femorale e dată de:

E. Мusculi flexores digitorum profundus et superficialis E. Fascia transversă А. Мusculus rectus femoris

36. CS. Indicați care mușchi participă la abducerea degetelor mâinii de la 40. CS. peretele anterior al canalului inghinal se formează din: B. Мusculus sartorius

degetul mijlociu А. Мusculus transversus abdominis C. Мusculus vastus medialis

А. Мusculi lumbricales B. Fascia transversalis D. Мusculus vastus lateralis

B. Мusculi flexores digitorum profundus et superficialis C. Мusculus obliquus externus abdominis (aponeuroza) E. Мusculus obliquus externus abdominis

C. Мusculi interossei palmares D. Мusculus obliquus internus abdominis 132

D. Мusculi interossei dorsales E. Lig. inguinale 45. CS. În triunghiul femural se deschid:

E. Мusculi flexores digitorum profundus et superficialis 41. CS. Peretele posterior al canalului inghinal e dat de: A. Canalul inghinal

37. CS. Prin orificiul sciatic mare trece: А. Мusculus transversus abdominis B. Canalul femural

A.M. obturator intern B. Fascia transversalis C. Canalul obturator

B.M. obturator extern C. Мusculus obliquus externus abdominis D. Canalul adductor

C.M. gluteu mic D. Мusculus obliquus internus abdominis E. Canalul cruropopliteu

D.M. piriform E. Lig. inguinale 46. CS. Indicați locul de inserție a musculus iliopsoas.

E.M. iliopsoas 42. CS. Limita superioară a trigonum femorale e formată de: А. Trochanter major femoris

38. CS. Prin orificiul sciatic mic trece: А. Мusculus iliopsoas B. Trochanter minor femoris

A.M. piriform B. Мusculus sartorius C. Collum femoris

B.M. obturator intern C. Мusculus vastus medialis D. Linea aspera femoris

E. Spina iliaca anterior superior 51. CS. Indicați care mușchi participă la rotația externă a coapsei B. Maleolus lateralis

47. CS. Musculus gluteus minimus se inseră pe: А. Мusculus tensor fasciae latae C. Processus posterior tali

А. Trochanter major femoris B. Мusculus biceps femoris D. Tuber calcanei

B. Trochanter minor femoris C. Мusculus sartorius E. Talus

C. Collum femoris D. Мusculus pectineus 56. CS. Peronierul al treilea reprezintă o porţiune a muşchiului:

D. Linea aspera femoris E. Мusculus vastus intermedius A. Tibial anterior

E. Fosa trohanterica 52. CS. Originea musculus sartorius: B. Peronier lung

48. CS. Indicați care mușchi participă la extensia coapsei А. Trochanter major femoris C. Tibial posterior

А. Мusculus gluteus minimus B. Trochanter minor femoris D. Peronier scurt

B. Мusculus gluteus maximus C. Spina iliaca anterior inferior E. Extensor lung al degetelor

C. Мusculus gluteus medius D. Spina iliaca anterior superior 134

D. Мusculus pectineus E. Spina iliaca posterior superior 57. CS. Retinaculele, formate de fascia crurală:

E. Мusculus vastus intermedius 53. CS. Funcția musculus vastus lateralis: A. Retinaculul extensorilor şi cel al flexorilor au câte două porţiuni: superioară

49. CS. Indicați care mușchi participă la abducerea coapsei А. Flectează gamba şi inferioară

А. Мusculus pectineus B. Extensia gambei B. Sub retinaculul flexorilor se formează două canale osteofibroase

B. Мusculus gracilis C. Flectează coapsa C. Vasele tibiale posterioare şi nervul tibial trec printr-o teacă separată

C. Мusculus gluteus maximus D. Rotește coapsa extern D. Posterior de maleola laterală se formează două retinacule peroniere

D. Мusculus gluteus medius E. Supinează coapsa E. Sub retinaculul inferior al extensorilor se află 3 canale osteofibroase

E. Мusculus vastus intermedius 54. CS. Locul de inserție a musculus adductor longus: 58. CS. Muşchii coapsei. Grup muscular medial:

50. CS. Indicați care mușchi participă la rotația internă a coapsei А. Epicondylus lateralis femoris A. Semimembranos

А. Мusculus gluteus maximus B. Epicondylus medialis femoris B. Biceps femural

B. Мusculus gluteus minimus C. Linea aspera femoris C. Semitendinos

C. Мusculus iliopsoas D. Condylus medialis tibiae D. Graţios

D. Мusculus sartorius E. Condylus lateralis tibiae E. Croitor

E. Мusculus vastus intermedius 55. CS. Locul de inserție a musculus triceps surae: 59. CS. Flexia coapsei:

133 А. Maleolus medialis A. Gluteu mare

B. Piriform C. Мusculus adductor brevis D. Pe osul hioid

C. Obturator intern D. Мusculus vastus medialis E. Pe osul temporal

D. Gluteu mediu E. Мusculus sartorius 68. CS. Musculus temporalis se inseră pe:

E. Iliopsoas 64. CS. Peretele anterior al canalis cruropоpliteus. А. Angulus mandibulae

60. CS. Adducţia coapsei: А. Мusculus soleus B. Tuberositas pterygoidea

A. Pectineu B. Мusculus gastrocnemius C. Processus coronoideus

B. Piriform C. Мusculus flexor digitorum longus D. Processus condylaris

C. Obturator intern D. Мusculus tibialis posterior E. Ramus mandibulae

D. Gluteu mediu E. Мusculus semimembranosus 136

E. Patrat al femurului 65. CS. Formaţiuni topografice localizate pe picior: 69. CS. Indicați, mușchii ce realizează retropulsia mandibulei.

61. CS. Rotaţia coapsei înăuntru: A. Canalul Pirogov А. Fasciculele anterioare ale musculus temporalis

A. Gluteu mare B. Canalul femural B. Musculus pterygoideus lateralis

B. Gluteu mediu C. Canalul cruropopliteu C. Musculus pterygoideus medialis

C. Patrat al femurului D. Hiatul safen D. Fasciculele posterioare ale musculus temporalis

D. Obturator extern E. Canalul adductor E. Musculus masseter

E. Iliopsoas F. Nimic din cele menționate 70. CS. Spații delimitate de mm. pterygoideus lateralis et temporalis:

62. CS. Indicați care mușchi participă la rotația laterală a gambei 66. CS. Inserţia muşchilor mimici: А. Interpterigoidian

А. Мusculus rectus femoris A. În fascia superficială B. Suprapterigoidian

B. Мusculus biceps femoris B. În aponeuroze C. Pterigomaxilar

C. Мusculus sartorius C. În piele D. Temporo-pterigoidian

D. Мusculus adductor longus D. Pe ligamente E. Infrapterigoidian

E. Мusculus gracilis E. Pe tendoanele muşchilor masticatori 71. CS. Spaţiul interscalen este delimitat de:

135 67. CS. Inserţia muşchilor masticatori: A. M. sternocleidomastoidian şi scalen anterior

63. CS. Peretele lateral al canalis adductorius. A. Pe maxilă B. M.scalen mediu şi m.lung al gâtului

А. Мusculus adductor magnus B. Pe osul occipital C. Mm.scaleni anterior şi mediu

B. Мusculus adductor longus C. Pe mandibulă D. Mm.scaleni mediu şi posterior

E. M. scalen posterior şi m.lung al gâtului 76. CM. Indicați factorii care determină forța musculară. B. Asigură integritatea morfofuncţională a muşchilor

72. CS. Mușchii pieloși ai gâtului. А. Lungimea mușchiului C. Măresc randamentul muscular

А. Musculus digastricus B. Secțiunea transversală anatomică D. Formează teci pentru fasciculele vasculonervoase

B. Musculus scalenus anterior C. Unghiul de fixare pe os E. Separă periostul de muşchi

C. Musculus omohyoideus D. Secțiunea transversală fiziologică 138

D. Musculus sternothyroideus E. Starea de antrenament 81. CM. Importanţa funcţională a încrucişărilor musculare constă în:

E. Musculus platysma 77. CM. Indicați elementele aparatului auxiliar al mușchilor. A. Mărirea randamentului muscular

73. CS. Acțiunea musculus sternocleidomastoideus la contracție unilaterală: А. Tecile sinoviale ale tendoanelor B. Asigurarea integritatii morfofunctionale a muşchilor din diferite

А. Înclină capul în partea ipsilaterală/în partea sa B. Tecile fibroase ale tendoanelor segmente

B. Realizează retroflexia capului C. Fasciile C. Consolidarea flexorilor si extensorilor

C. Întoarce capul în partea opusă D. Oasele sesamoide D. Efectuarea mişcărilor fine şi armonioase

D. Realizează flexia capului E. Ligamentele E. Asigurarea mişcărilor de rotaţie

E. Cînd capul este fixat, coboară toracele 78. CM. Indicați, care este rolul fasciilor. 82. CM. Retinaculele şi tecile sinoviale ale tendoanelor:

74. CM. Indicați părțile principale ale unui mușchi scheletal: А. Servesc drept punct de origine pentru unii mușchi A. Retinaculele sunt îngroşări fibroase ale fasciilor sub formă de panglică

А. Caput B. Servesc pentru inserția unor mușchi B. Retinaculele menţin tendoanele aproape de oase

B. Venter C. Determină direcția tracțiunii musculare C. Tecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor

C. Tendo D. Determină gradul de contracție a venterului (corpului) muscular osteofibroase

D. Aponeurosis E. Reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor D. Teaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţe

E. Fascia 79. CM. Muşchii scheletici: E. Teci sinoviale au tendoanele tuturor muşchilor

137 A. Reprezintă componentul activ al aparatului locomotor 83. CM. Bursele sinoviale:

75. CM. Derivatele fasciilor: B. Au funcţie contractilă A. Se formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde

А. Septum intermusculare C. Constituie sursa principală de căldură în organism aceştea sunt expuşi presiunii

B. Retinaculum flexorum D. Constituie 55 - 60% din masa corpului B. Sunt subcutanate, subfasciale, subtendinoase şi submusculare

C. Retinaculum extensorum E. Au rol în circulaţia sangvină şi limfatică C. În unele cazuri comunică cu cavitatea articulară

D. Ligamentum metacarpeum transversum superficiale 80. CM. Fasciile: D. La copii şi bătrâni lipsesc

E. Bursae synoviales A. Unesc pielea cu muşchii E. Întotdeauna comunică cu cavitatea articulaţiei apropiate
84. CM. Proprietăţile fizice ale muşchilor scheletici: А. Musculus nasalis B. Angulus mandibulae

A. Elasticitatea B. Musculus levator alae nasi C. Tuberositas pterygoidea

B. Extensibilitatea C. Musculus depressor septi nasi D. Incisura mandibulae

C. Conductibilitatea D. Musculus levator septi nasi E. Processus coronoideus

D. Contractilitatea E. Musculus levator labii superiorioris 93. CM. Indicați locul de inserție a musculus masseter.

E. Tonicitatea 89. CM. Indicați mușchii din jurul orificiului bucal. А. Protuberantia mentalis

85. CM. Indicați grupele de mușchi ai capului. А. Musculus levator anguli oris B. Tuberositas masseterica

А. Mușchii mimici B. Musculus depressor labii inferioris C. Processus condylaris

B. Mușchii masticatori C. Musculus orbicularis oris D. Corpus mandibulae

C. Mușchii submandibulari D. Musculus masseter E. Processus coronoideus

D. Mușchii organelor de simț E. Musculus levator labii superioris 94. CM. Indicați locul de inserție a musculus pterygoideus lateralis.

E. Mușchii orbiculari 90. CM. Indicați porțiunile musculus orbicularis oris. А. Collum mandibulae

139 А. Marginală B. Fovea pterygoidea

86. CM. Indicați porțiunile mușchiului epicranian. B. Medială C. Capsula articularis (articulatio temporomandibularis)

А. Venter frontalis C. Labială D. Angulus mandibulae

B. Venter parietalis D. Laterală E. Discus articularis (articulatio temporomandibularis)

C. Venter occipitalis E. Centrală 95. CM. Indicați, mușchii ce realizează propulsia mandibulei.

D. Galea aponeurotica 91. CM. Indicați musculi masticatores. А. Musculus pterygoideus medialis

E. Venter temporoparietalis А. Musculus buccinator B. Musculus temporalis

87. CM. Indicați mușchii din jurul orbitei. B. Musculus masseter C. Musculus pterygoideus lateralis

А. Мusculus orbicularis oculi C. Musculus orbicularis oris D. Musculus digastricus

B. Мusculus corrugator supercilii D. Musculus pterygoideus lateralis E. Musculus masseter

C. Мusculus levator supercilii E. Musculus temporalis 96. CM.Indicați mușchii ce realizează coborârea mandibulei.

D. Мusculus procerus 140 А. Мusculus mylohyoideus

E. Musculus depressor supercilii 92. CM. Indicați locul de inserție a musculus pterygoideus medialis. B. Мusculus geniohyoideus

88. CM. Indicați mușchii din jurul orificiului nasal. А. Fovea pterygoidea C. Мusculus digastricus
D. Мusculus buccinator D. Мusculus mentalis E. Temporomandibular

E. Musculus masseter E. Мusculus depressor anguli oris 105. CM. Spațiile regiunii laterale a feței:

97. CM. Indicați, particularitățile caracteristice mușchilor mimici. 101. CM. Indicați mușchii care exprimă tristețe. А. Masetero-mandibular

А. Sunt localizați nemijlocit sub piele А. Мusculus zygomaticus minor B. Interpterigoidian

B. Nu au inserție cutatnată B. Мusculus orbicularis oris C. Infrapterigoidian

C. Sunt concentrați în jurul orificiilor naturale ale capului C. Мusculus depressor anguli oris D. Suprapterigoidian

D. La contracție determină mimica D. Platysma E.Temporo-pterigoidian

E. Cu excepția buccinatorului sunt lipsiți de facie E. Depressor septi nasi 106. CM. Grupele principale de mușchi ai gâtului:

141 102. CM. Indicați, fasciile capului. А. Superficiali

98. CM. Indicați din ce primordii se dezvoltă mușchii masticatori și cei А. Fascia temporalis B. Externi

mimici. B. Fascia masseterica C.Profunzi

А. Miotomii somitelor cervicale C. Fascia parotidea D. Interni

B. Mezenchimul primului arc visceral D. Fascia superficialis faciei E. Inserați pe osul hioid

C. Mezenchimul arcului II visceral E. Fascia bucopharyngea 107. CM. Mușchii profunzi ai gâtului:

D. Mezenchimul arcului III visceral 103. CM. În regiunea piloasă a capului se disting spațiile: А. Musculus thyrohyoideus

E. Mezenchimul arcurilor branhiale А. Subcutan/subcutanat B. Musculus scalenus medius

99. CM. Indicați, porțiunile musculus orbicularis oculi. B. Subaponeurotic C. Musculus longus capitis

А. Pars orbitalis C. Subperiostal D. Musculus scalenus posterior

B. Pars nasalis D. Axilar E. Musculus platysma

C. Pars lacrimalis E. Interaponeurotic 108. CM. Mușchii suprahioidieni:

D. Pars medialis 142 А. Мusculus digastricus

E. Pars palpebralis 104. CM. Spațiile fasciale ale regiunii temporale: B. Мusculus mylohyoideus

100. CM. Indicați mușchii care exprimă veselie/bucurie. А. Temporal superficial C. Мusculus sternocleidomastoideus

А. Мusculus zygomaticus major B. Interaponeurotic D. Мusculus geniohyoideus

B. Мusculus levator anguli oris C. Subaponeurotic E. Musculus omohyoideus

C. Мusculus risorius D. Temporal profund 109. CM. Mușchii infrahioidieni:

А. Мusculus stylohyoideus B. Deplasează colțul gurii în jos și lateral C. Lamina pretrachealis

B. Мusculus omohyoideus C. Coboară mandibula D. Lamina prevertebralis

C. Мusculus sternohyoideus D. Protejază venele subcutane de compresie E. Lamina retrovisceralis

D. Мusculus thyrohyoideus E. Ridică pielea gâtului 118. CM. Limitele triunghiului carotid al gâtului:

E. Мusculus geniohyoideus 114. CM. Regiunile gâtului: А. Мusculus sternocleidomastoideus

143 А. Regio cervicalis anterior B. Мusculus mylohyoideus

110. CM. Mușchii care se inseră pe osul hioid: B. Regio cervicalis medialis C. Мusculus digastricus

А. Musculus digastricus C. Regio cervicalis lateralis D. Мusculus omohyoideus

B. Musculus stylohyoideus D. Regio nuchae E. Мusculus mylohyoideus

C. Musculus omohyoideus E. Regio sternocleidomastoidea 119. CM. Limitele spațiului interaponevrotic suprasternal:

D. Musculus mylohyoideus 115. CM. Triunghiurile regiunii anterioare a gâtului: А. Incisura jugularis sterni

E.M.sternocleidomastoidian А. Trigonum submandibulare B. Clavicula

111. CM. Mușchii profunzi ai gâtului care se inseră pe I-a coastă: B. Trigonum omotracheale C. Lamina superficialis fasciae colli

А. Мusculus longus colli C. Trigonum omohyoideum D. Lamina pretrachealis fasciae colli

B. Мusculus scalenus anterior D. Trigonum linguale E. Lamina prevertebralis

C. Мusculus scalenus posterior E. Trigonum omoclaviculare 120. CM. Limitele spatium antescalenum:

D. Мusculus rectus capitis lateralis 144 А. Мusculus scalenus medius

E. Мusculus scalenus medius 116. CM. Triunghiurile regiunii laterale a gâtului: B. Мusculus scalenus anterior

112. CM. Acțiunea musculus sternocleidomastoideus la contracție bilaterală: А. Trigonum submandibulare C. Мusculus sternohyoideus

А. Înclină capul de partea sa B. Trigonum omotrapezoideum D. Мusculus sternothyroideus

B. Realizează retroflexia capului C. Trigonum omoclaviculare E. Musculus omohyoideus

C. Întoarce capul în partea opusă D. Trigonum linguale 121. CM. Indicați limitele spatium interscalenum.

D. Realizează flexia capului E. Trigonum caroticum А. Мusculus scalenus anterior

E. Cînd capul este fixat, ridică toracele 117. CM. Indicați fasciile gâtului. B. Clavicula

113. CM. Musculus platysma: А. Lamina superficialis C. Мusculus scalenus medius

А. Ridică coastele B. Lamina retrovisceralis D. Costa I

E. Musculus scalenus posterior 126. CM. Muşchii toracelui: D. Când punctul fix este pe torace, trage umărul în sus şi înainte

145 A. Se disting muşchi derivaţi din primordiul membrului superior şi muş- E. Între tendonul lui şi apofiza coracoidă se află o bursă sinovială

122. CM. Spatium retroviscerale se află între: chi autohtoni 130. CM. Locul de inserție a musculus biceps brachii:

А. Lamina pretrachealis fasciae colli B. Diafragma derivă din porţiunile ventrale ale miotomilor cervicali А. Tuberositas ulnae

B. Lamina prevertebralis fasciae colli C. Muşchii proprii ai toracelui şi ai membrelor superioare cu inserţie pe B. Tuberositas radii

C. Pharynx torace sunt respiratori C. Collum radii

D. Larynx D. Muşchii autohtoni realizează mişcarea de inspiraţie D. Olecranon

E. Vertebrae cervicales E. Contribuie la menţinerea poziţiei verticale a corpului E. Fascia antebrachii

123. CM. Indicați între care formațiuni se află spatium previscerale. 127. CM. Indicați mușchii care se inseră pe marginea medială a scapulei. 131. CM. Originea musculus flexor carpi radialis:

А. Lamina superficialis fasciae colli A. Musculus levator scapulae А. Epicondylus lateralis humeri

B. Lamina pretrachealis fasciae colli B. Musculus seratus posterior superior B. Epicondylus medialis humeri

C. Trachea 146 C. Olecranon

D. Oesophagus С. Musculi rhomboidei minor et major D. Tuberositas radii

E. Larynx D. Musculus serratus anterior E. Septul intermuscular medial al braţului

124. CM. Limitele trigonum submandibulare: E. Musculus lattissimus dorsi 132. CM. Originea musculus extensor digitorum:

А. Musculus stylohyoideus 128. CM. Muşchiul pectoral mare: А. Epicondylus lateralis humeri

B. Musculus mylohyoideus A. Constă din 3 porţiuni: claviculară, sternală şi costală B. Epicondylus medialis humeri

C. Musculus digastricus B. Porţiunile lui converg spre un tendon comun C. Olecranon

D. Musculus omohyoideus C. Se inseră pe creasta tuberculului mare al humerusului D. Tuberositas radii

E. Baza mandibulei D. Marginea lui superolaterală împreună cu deltoidul delimitează fosa E. Fascia antebrachii

125. CM. Indicați formațiunile care delimitează trigonum submentale. Mohrenheim 147

А. Venter anterior musculi digastrici E. Având punct fix pe torace, adduce şi roteşte braţul în afară 133. CM. Muşchiul dinţat anterior:

B. Raphe musculi mylohyoidei 129. CM. Muşchiul pectoral mic: A. Este tetragonal.

C. Corpus ossis hyoidei A. Porneşte de la cartilajele coastelor III-V B. Se întinde de la primele 10 coaste până la marginea medială a scapulei

D. Basis mandibulae B. Se inseră pe apofiza coracoidă a scapulei C. Faţa superficială a porţiunii inferioare formează peretele medial al axilei

E. Musculus stylohyoideus C. Marginea lui superomedială se continuă cu m.subclavicular D. În funcţie de punctul fix trage scapula lateral şi înainte sau participă
la respiraţie E. Lombară B. Muşchii superficiali au inserţia pe scheletul membrului superior şi pe

E. Este un muşchi inspirator 137. CM. Funcţiile diafragmului: coaste

134. CM. Muşchii proprii ai toracelui: A. De respiraţie C. Muşchii superficiali sunt autohtoni

A. Majoritatea participă în actul de expiraţie B. Contribuie la circulaţia sangvină şi limfatică D. Muşchii profunzi formează două straturi

B. Muşchii intercostali externi ocupă spaţiile intercostale de la tuberculul C. Participă la actul de deglutiţie E. Muşchii profunzi se împart în autohtoni şi de origine ventrală

coastelor până la stern D. Contribuie la motorica căilor biliare 141. CM. Indicați, mușchii superficiali ai spatelui.

C. Muşchii intercostali interni se află în spaţiile intercostale de la stern şi E. Contribuie la fonație А. Musculus rhomboideus major

porţiunile osoase ale coastelor false până la unghiurile coastelor 148 B. Musculus serratus posterior inferior

D. Muşchii subcostali pornesc din apropierea unghiurilor costale şi se 138. CM. Muşchi autohtoni ai toracelui sunt: C. Musculus spinalis

inseră pe faţa internă a coastelor supraiacente A. M. dinţat posterior inferior D. Musculus serratus posterior superior

E. Muşchiul transversal al toracelui se află pe faţa internă a peretelui posterior B. Mm. intercostali interni și externi E. Musculus erector spinae

al cutiei toracice C. M. supraspinos 142. CM. Indicați, punctele de inserție ale musculus trapezius.

135. CM. Diafragmul: D. M. subcostali А. Processus coracoideus scapulae

A. Faţa superioară convexă formează planşeul cavităţii toracice, iar cea E. M. transvers al toracelui B. Extremitas acromialis claviculae

inferioară, concavă, formează plafonul cavităţii abdominale 139. CM. Fasciile toracelui: C. Acromion

B. Cupola diafragmei prezintă o depresiune centrală corespunzătoare A. Fascia toracică superficială este bine dezvoltată şi trimite septuri în D. Spina scapulae

inimii interiorul glandei mamare E. Margo medialis scapulae

C. În dreapta se ridică până la coasta V, iar în stânga – până la a IV-a B. Foiţele fasciei pectorale cuprind m.pectoral mare 149

D. Porţiunea musculară ocupă poziţie periferică C. Porţiunea superioară mai groasă a foiţei profunde a fasciei pectorale 143. CM. Indicați acțiunile musculus latissimus dorsi.

E. Poziţia sa variază în funcţie de gen, vârstă, poziţia corpului şi mişcările constituie fascia clavipectorală А. Abducția braţului

respiratorii D. Fascia pectorală formează ligamentele suspensoare ale glandei mamare B. Adducția braţului

136. CM. Diafragmul este constituit din porţiunile: E. Coastele şi muşchii intercostali sunt tapetaţi din exterior cu fascia toracică C. Supinația braţului

A. Abdominală proprie, din interior – cu fascia endotoracică D. Pronația braţului

B. Costală 140. CM. Muşchii spatelui: E. Externsia braţului

C. Toracică A. Ocupă toată suprafaţa dorsală a trunchiului de la regiunea sacrală şi 144. CM. Indicați mușchii profunzi ai spatelui.

D. Sternală crestele iliace până la baza craniului А. Мusculus erector spinae

B. Мusculus longissimus D. Creasta sacrală laterală B. Fasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală şi se inseră pe

C. Мusculi transversospinales E. Buza internă a crestei iliace buza internă a crestei iliace

D. Мusculi multifidi 150 C. Dinţii lui se intercalează cu dinţii m. dinţat anterior şi ai m. dorsal mare

E. M.romboizi 149. CM. Muşchiul erector spinae : D. Ligamentul inghinal se racordează între spina iliacă inferioară şi tuberculul

145. CM. Indicați locul de inserție a musculus serratus anterior. A. Reprezintă un complex muscular localizat în şanţul costovertebral pubian

А. Margo medialis scapulae B. Leagă bazinul de torace şi coloana vertebrală, porţiunile coloanei vertebrale E. La nivelul inserţiei pe osul pubian aponeuroza lui formează doi pedunculi:

B. Margo lateralis scapulae între ele şi craniul de coloana vertebrală superior şi inferior

C. Costae II -VIII C. Muşchii lui componenţi se contopesc în partea superioară într-o masă 153. CM. Muşchiul transvers al abdomenului:

D. Processus spinosi vertebrae thoracicae comună A. Este compus dintr-o parte musculară şi două aponeurotice: anterioară

E. Angulus inferior scapulae D. Reprezintă musculatura autohtonă a coloanei vertebrale şi posterioară

146. CM. Originea muşchiului trapez: E. Asigură menţinerea poziţiei verticale a corpului B. Porneşte de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta ilionului

A. Linia nucală inferioară 150. CM. Fascia toracolombară: şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal

B. Creasta occipitală externă A. Acoperă muşchii superficiali ai spatelui C. La marginea laterală a m.drept abdominal aponeuroza lui se împarte

C. Ligamentul nucal B. La diferite niveluri este dezvoltată uniform în două foiţe

D. Apofizele spinoase ale vertebrelor C7-T12 C. Este reprezentată de două foiţe, care formează teacă pentru m.erector 151

E. Ligamentul supraspinos din segmentul toracic al coloanei vertebrale spinae D. 2/3 superioare ale aponeurozei împreună cu foiţa posterioară a aponeurozei

147. CM. Acţiunea muşchiului trapez: D. Pe marginea laterală ambele foiţe devin coalescente oblicului intern formează lama posterioară a tecii m.drept abdominal

A. Adducţia braţului E. Foiţa profundă separă m.erector spinae de m.patrat lombar E. Linia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponeurotice se

B. Apropierea scapulei de coloana vertebrală 151. CM. Muşchii abdomenului: numeşte linie arcuată

C. Ridicarea scapulei A. Peretele anterolateral este format din muşchi autohtoni 154. CM. Muşchiul drept abdominal:

D. Coborârea scapulei B. Fiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponeuroză A. Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană

E. Extensia porţiunii cervicale a coloanei vertebrale C. Participă la inspiraţie B. Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor

148. CM. Originea muşchiului mare dorsal: D. Contribuie la fixarea organelor interne costale V-VII

A. Faţa externă a celor 3-4 coaste inferioare E. Au acţiune asupra coloanei vertebrale C. Cei doi drepţi abdominali sunt separaţi printr-un rafeu tendinos numit

B. Apofizele spinoase ale ultimelor 2 vertebre toracice 152. CM. Muşchiul oblic extern al abdomenului: linia semilunară

C. Apofizele spinoase ale vertebrelor lombare A. Porneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste D. Este cuprins în teaca m.drept abdominal
E. Faţa lui posterioară aderă intim la teacă 158. CM. Fasciile abdomenului: 162. CM. Grupul muşchilor centurii scapulare include:

155. CM. Teaca muşchiului rect abdominal este formată din: A. Fascia superficială este dezvoltată mai bine în porţiunile ei superioare A. M. levator al scapulei

A. M. oblic abdominal intern B. Fascia proprie formează 3 foiţe, cea mai dezvoltată din ele tapetează B. M. supraspinos

B. Linia albă m.oblic intern C. M. deltoid

C. Lamelele aponeurozei muşchiului oblic abdominal intern C. Foiţa superficială a fasciei proprii se prelungeşte în fascia m. cremaster D. M. pectoral mic

D. Aponeuroza m. oblic abdominal extern D. Fascia transversală este o porţiune a fasciei endoabdominale E. M. infraspinos

E. Aponeuroza muşchiului transvers abdominal E. Fascia transversală este fortificată în porţiunea inferioară a liniei albe 163. CM. Originea m. deltoid:

156. CM. Canalul inghinal: de fibre longitudinale A. Treimea laterală a claviculei

A. Peretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponeurozei m.oblic 159. CM. Locuri slabe ale diafragmului: B. Colul chirurgical al humerusului

intern A. Triunghiul lombocostal C. Acromionul

B. Peretele posterior, format de fascia transversă este întărit de lig. interfoveolar B. Spaţiul dintre fasciculele sternale ale diafragmului 153

Hesselbach, lig. reflex, lig.Henle şi tendonul conjunct C. Triunghiul sternocostal D. Spina scapulei

C. Tendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior D. Triunghiul Petit E. Unghiul superior al scapulei

al canalului inghinal E. Fascia transversală dintre lig. Henle şi lig. interfoveolar 164. CM. Muşchiul subscapular:

D. Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului 160. CM. Locuri slabe ale peretelui abdominal anterior: A. Ocupă fosa subscapulară

extern, fibrele intercrurale şi lig. reflex A. Tetragonul Grynfelt B. Trece posterior de capsula articulaţiei scapulohumerale

E. Canalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg B. Triunghiul sternocostal C. Tendonul lui este separat de capsula articulaţiei umărului printr-o

157. CM. Inelele inghinale: C. Linia semilunară bursă

A. Localizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale D. Triunghiul Volânski D. Este antagonistul m.supraspinos

B. La femei sunt mai largi E. Linia albă E. Tendonul lui aderă totalmente la capsula articulaţiei umărului

C. La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia 161. CM. Locuri slabe ale peretelui abdominal posterior: 165. CM. Peretele posterior al cavitaţii axilare este constituit din:

spermatică internă A. Triunghiul lombocostal A. M. trapez

D. La bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule musculare B. Tetragonul Grynfelt B. M. marele dorsal

E. Posterior inelul superficial este format din fibrele ligamentului reflex, C. Linia semilunară C.M. infraspinos

provenite din aponeuroza oblicului extern din partea opusă D. Triunghiul Petit D.M. subscapular

152 E. Triunghiul Volânski E.M. rotund mare

166. CM.Peretele anterior al cavitaţii axilare este constituit din : 170. CM. Orificiul trilater (privit din față) este delimitat de : B. Radioulnar

A.M. deltoid A. Tendonul capului lung al muşchiului biceps brahial C. Cubital

B.M. pectoral mare B. Tendonul capului lung al muşchiului triceps brahial D. Radial

C.M. pectoral anterior C. M. rotund mare E.Ulnar

D.M. pectoral mic D. M. infraspinos 155

E.M. biceps brahial E. M. subscapular 175. CM. Funcţiile muşchilor anteriori ai braţului se rezumă la :

167. CM. Indicați mușchii, care formează peretele anterior al cavitas axillaris. 171. CM. Orificiul patrulater (văzut din față) este delimitat de : A. Extensia în articulaţia umărului

А. Мusculus deltoideus A.Tendonul capului lung al m. biceps brahial B. Flexia în articulaţia cotului

B. Мusculus pectoralis minor B. Humerus C. Abducţia în articulaţia umărului

C. Мusculus biceps brachii C.M. infraspinos D. Flexia anterioară a braţului

D. Мusculi teretis minor et major D.M. subscapular E. Rotirea braţului

E. Мusculus pectoralis major E.M. rotund mare 176. CM. Muşchii grupului posterior al braţului efectuează:

168. CM. Numiți structurile anatomice, care constituie pereții canalis nervi 172. CM. Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting: A.Adducţia braţului

radialis A. Trigonul omoclavicular B.Extensia în articulaţia umărului

А. Humerus B. Trigonul clavipectoral C.Anteflexia braţului

B. Musculus biceps brachii C. Trigonul deltoideopectoral D.Extensia în articulaţia cotului

C. Musculus triceps brachii D. Trigonul suprapectoral E. Flexia în articulaţia cotului

D. Musculus brachialis E. Trigonul subpectoral 177. CM. Fosa cubitală este delimitată de:

E. Мusculus coracobrachialis 173. CM. Indicați formațiunile, care delimitează fossa cubitalis. A. M. coracobrahial

154 А. Humerus B. M. brahial

169. CM. Peretele lateral al cavitaţii axilare este constituit din: B. Musculus brachialis C. M. brahioradial

A.M. triceps brahial C. Musculus pronator teres D. M. supinator

B.M. pectoral mic D. Musculus brachioradialis E. M. pronator patrat

C.M. biceps brahial (capul scurt) E. Musculus biceps brachii 178. CM. Şanţul cubital anterior lateral este delimitat de:

D.M. dinţat anterior 174. CM. Numiți șanțurile antebrațului A. M. biceps brahial

E.M. coracobrahial А. Median B. M. brahial

C. M. triceps brahial D. M. pronator patrat 157

D. M. brahioradial E. M. flexor superficial al degetelor 186. CM. Retinaculele membrului superior:

E. M. pronator rotund 183. CM. Muşchii mâinii, eminenţa tenară: A. Retinaculul flexorilor se extinde de la piziform şi osul cu cârlig până

179. CM. Şanţul cubital anterior medial este delimitat de : A. Se disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi la scafoid şi trapezoid

A. M. coracobrahial B. Sunt situaţi în trei planuri B. Retinaculul flexorilor transformă şanţul carpal în canalul carpal

B. M. brahial C. Cel mai profund muşchi din grup este m.opozant al policelului C. Prin canalul carpal trec 2 teci sinoviale

C. M. supinator D. Toţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal D. Fasciculele retinaculului flexorilor se dedublează lateral şi medial formând

D. M. brahioradial al oaselor carpiene canalele radial şi ulnar ale carpului

E. M. pronator rotund E. M.opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian E. Spaţiul sub retinaculul extensorilor este divizat în 4 canale

180. CM. Şanţul radial este delimitat de: 184. CM. Muşchii eminenţei hipotenare: 187. CM. Canalul carpal conţine teci sinoviale pentru:

A. M. flexor superficial al degetelor A. Sunt în număr de patru A. Tendonul m. flexor ulnar al carpului

B. M. flexor ulnar al carpului B. M.palmar scurt este inconstant B. Tendoanele flexorilor superficial şi profund ai degetelor

C. M. flexor radial al carpului C. Cel mai superficial este opozantul degetului mic C. Tendonul m. flexor radial al carpului

D. M. palmar lung D. Cu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, D. Tendonul m. flexor lung al policelui

E. M. brahioradial osul piziform şi osul cu cârlig E. Tendonul abductorului lung al policelui

156 E. Toţi muşchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului 188. CM. Topografia braţului:

181. CM. Şanţul median este delimitat de: mic A. Canalul nervului radial se află între humerus şi bicepsul brahial

A. M. flexor profund al degetelor 185. CM. Fasciile şi aponeurozele mâinii: B. Orificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială

B. M. palmar lung A. Fascia dorsală este cu mult mai subţire decât cea palmară a braţului între treimile superioară şi medie

C. M. flexor radial al carpului B. Spaţiul dintre eminenţele tenară şi hipotenară este ocupat de aponeuroza C. Limitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de humerus,

D. M. flexor ulnar al carpului palmară capul medial şi cel lateral ai tricepsului brahial

E. M. flexor superficial al degetelor C. Aponeuroza palmară este formată din fibre longitudinale şi transversale D. Prin canalul nervului radial trec nervul radial, artera şi vena omonime.

182. CM. Şanţul ulnar este delimitat de: D. La baza oaselor metacarpiene fibrele transversale ale aponeurozei palmare E. Şanţurile bicipitale separă regiunea anterioară a braţului de cea posterioară

A. M. flexor lung al policelui formează lig.metacarpian superficial 189. CM. Roteşte braţul înăuntru:

B M. flexor profund al policelui E. De la porţiunile medială şi laterală ale fasciei palmare pornesc fascicule A. M. deltoid

C. M. flexor ulnar al carpului care se inseră pe fascia muşchilor interosoşi B. M. subscapular

C. M. supaspinos D. M. supaspinos C. Sunt cei mai lungi din corpul omului

D. M. rotund mare E. M. triceps brahial D. Formează un tendon comun

E. M. rotund mic 194. CM. Muşchii bazinului: E. M.cvadriceps se inseră pe rotulă şi tuberozitatea tibiei

190. CM. Roteşte braţul în afară: A. Sunt flexori, extensori, rotatori, abductori şi adductori ai coapsei 198. CM. Muşchii posteriori ai coapsei:

A. M. deltoid B. Formează în jurul articulaţiei coxofemurale cea mai puternică aglomerare A. Sunt extensori ai coapsei

B. M. subscapular musculară B. Flectează gamba

C. M. supaspinos C. Sunt biarticulari C. Au origine pe osul iliac

D. M. rotund mare D. Se clasifică în mediali şi laterali D. M.biceps al femurului şi m.semitendinos sunt rotatori (sinergişti) ai

E. M. rotund mic E. Se inseră pe epifiza proximală a femurului gambei

158 195. CM. Fasciile bazinului: E. Toţi participă la formarea pes anserinus profundus

191. CM. Aderă la capsula articulară a cotului: A. M. psoas mare este acoperit de fascia lombară 199. CM. Muşchii mediali ai coapsei:

A. M. coracobrahial B. Fascia iliacă reprezintă continuarea fasciei lombare A. Toţi sunt adductori ai coapsei

B. M. subscapular C. Porţiunea laterală a fasciei late se îndepărtează de lig.inghinal formând B. Toţi se inseră pe linia aspera femoris

C. M. brahial arcul iliopectineu C. Îşi iau originea de pe osul pubis

D. M. biceps brahial D. Fascia gluteală separă mm.glutei de alţi muşchi externi ai bazinului D. M.graţios participă la formarea pes anserinus superficialis

E. M. triceps brahial E. Distal fascia gluteală continuă cu fascia lată a coapsei E. M.pectineu participă la flexia şi abducerea coapsei

192. CM. Aderă la capsula articulară a umărului: 196. CM. Canalul obturator este delimitat de: 200. CM. Locul de inserție a musculus semimembranosus.

A. M. deltoid M. obturator extern А. Condylus medialis tibiae

B. M. subscapular B. M. pectineu B. Condylus lateralis tibiae

C. M. brahial C. Orificiul obturator C. Epicondylus lateralis femoris

D. M. biceps brahial 159 D. Epicondylus medialis femoris

E. M. supaspinos D. Şantul obturator E. Fascia mușchiului popliteu

193. CM. Nu aderă la capsulele articulare: E. M. obturator intern 201. CM. Indicați originea musculus extensor digitorum brevis.

A. M. deltoid 197. CM. Muşchii anteriori ai coapsei: А. Calcaneus

B. M. coracobrahial A. Sunt uniarticulari B. Os naviculare

C. M. subscapular B. Flectează coapsa şi gamba C. Talus

D. Tibia D. Мusculus soleus E. 2 fisuri

E. Nu începe de la retinaculum extensorum inferius E. Мusculus tibialis posterior 210. CM. Triunghiul femural este delimitat de:

160 206. CM. Indicați canalele din regiunea gambei A. M.pectineu

202. CM. Numiți formațiunile care constituie pereții canalis adductorius. А. Canalis cruropоpliteus B. M.croitor

А. Мusculus adductor magnus B. Canalis musculoperoneus superior C. M.adductor mare

B. Мusculus adductor longus C. Canalis adductorius D. Lig. Inghinal

C. Мusculus adductor brevis D. Canalis musculoperoneus inferior E. M. adductor lung

D. Мusculus vastus medialis E. Canalis femoralis 211. CM. Lacuna musculară este delimitată de:

E. Мusculus sartorius 207. CM. Fascia lată: A. M. iliopsoas

203. CM. Indicați formaţiunile topografice localizate posteroinferior de A. Porţiunea ei posterioară are un caracter tendinos B. M. croitor

ligamentum inguinale. B. În porţiunea anterosuperioară se împarte în două foiţe C. Osul coxal

А. Annulus inguinalis superficialis C. Lamela profundă este perforată de hiatul safen D. Lig. lacunar

B. Lacuna vasorum D. Formează teci pentru cvadriceps şi adductorul mare E. Arcul iliopectineu

C. Lacuna musculorum E. Porţiunea ei laterală se numeşte tract iliotibial 212. CM. Lacuna vasculară este delimitată de:

D. Canalis оbturatorius 161 A. Vena femurală

E. Canalis adductorius 208. CM. Canalul adductor este delimitat de: B. M. psoas mare

204. CM. Enumerați pereţii canalis femoralis. A.M. adductor mic C. Lig. inghinal

А. Vena femoralis B.M. adductor mare D. Lig. pectineal

B. Arteria femoralis C.M. adductor lung E. Arcul iliopectineu

C. Fascia pectinea D.M. vast medial 213. CM. Inelul femural este delimitat de:

D. Cornu superius margo falciformis E.M. vast lateral A. Arcul iliopectineu

E. Ligamentum inguinale 209. CM. Canalului femuropopliteu i se disting: B. Lig. inghinal

205. CM. Numiți limitele fossa poplitea. A. 2 pereţi C. Artera femurală

А. Мusculus biceps femoris B. 3 pereţi D. Lig. lacunar

B. Мusculus semimembranosus C. 2 orificii E. Lig. pectineal

C. Мusculus gastrocnemius D. 3 orificii 162

214. CM. Canalul femural are: B. Trimite 2 septe intermusculare: medial şi lateral B. Cvadriceps

A. 2 pereţi C. Formează 2 retinacule: al flexorilor şi al extensorilor C. Biceps femural

B. 3 pereţi D. Lamela ei profundă separă m.gastrocnemian de cel solear D. Pectinat

C. 4 pereţi E. Spaţiul dintre tendonul lui Ahile şi lamela profundă a fasciei conţine E. Croitor

D. 2 inele ţesut celuloadipos 223. CM. Muşchii coapsei, grupul posterior:

E. 1 sept 219. CM. Canalul musculoperonier superior este format de: A. Semimembranos

215. CM. Fosa poplitee este delimitată de: A. Tibie B. Cvadriceps

A. M. plantar B. Fibulă C. Biceps femural

B. M. gastrocnemian C. M. solear D. Semitendinos

C. M. biceps al coapsei D. M. peronier lung E. Pectinat

D. M. soleu E. M. flexor lung al halucelui 224. CM. Extensia coapsei e realizată de mușchii:

E. M. semimembranos 163 A. Gluteu mare

216. CM. Muşchii gambei: 220. CM. Canalul musculoperonier inferior este format de: B. Gluteu mediu

A. Sunt grupaţi simetric în jurul oaselor A. M. tibial posterior C. Biceps al coapsei

B. Sunt situaţi în 3 loje separate B. Fibulă D. Obturator extern

C. Majoritatea tendoanelor lor îşi schimbă direcţia C. M. flexor lung al halucelui E. Iliopsoas

D. Muşchii grupului anterior sunt extensori ai gambei D. M. peronier lung 225. CM. Abduc coapsa mușchii:

E. În majoritatea lor sunt multiarticulari E. M. peroneus terţius A. Gluteu mic

217. CM. Componentele lanţului antigravitaţional: 221. CM. Canalul cruropopliteu este format de: B. Piriform

A. M. iliac A.Tibie C. Obturator intern

B. M. gluteu mare B.M. tibial anterior D. Gluteu mediu

C. M. popliteu C.M. gastrocnemian E. Obturator extern

D. M. triceps sural D.M. solear 164

E. M. cvadriceps al coapsei E.M. tibial posterior 226. CM. Rotesc coapsa în afară mușchii:

218. CM. Fascia gambei: 222. CM. Muşchii coapsei, grupul anterior: A. Gluteu mare

A. Concreşte cu creasta anterioară şi faţa medială a tibiei A. Semimembranos B. Piriform

C. Patrat al femurului E. M. maseter 235. CM. Triunghiul lateral al gâtului include:

D. Gemeni 231. CM. Clasificarea muşchilor gâtului: A. Trigonul omohioidian

E. Tensor al fasciei late A. Muşchi anteriori B. Trigonul omotrapezoidian

227. CM. Formaţiuni topografice localizate pe coapsă: B. Muşchii superficiali C. Trigonul clavipectoral

A. Canalul Pirogov C. Muşchi scurţi D. Trigonul omoclavicular

B. Canalul femural D. Muşchi profunzi E. Trigonul omotraheal

C. Hiatul safen E. Muşchi fusiformi 236. CM. Spatii interfasciale ale gâtului sunt:

D. Canalul adductor 165 A. Interscalen

E. Triunghiul Scarpa 232. CM. Muşchi superficiali ai gâtului sunt: B. Interaponeurotic suprasternal

228. CM. Formaţiuni topografice localizate pe gambă: A. Suprahioidienii C. Antescalen

A. Canalul Pirogov B. Scalenii D. Previsceral

B. Canalul femural C. Sternocleidomastoidianul E. Retrovisceral

C. Canalul cruropopliteu D. M. lung al gâtului 237. CM. Numiți mușchiul care participă la flexia coloanei vertebrale

D. Hiatul safen E. M. pielos al gâtului А. Мusculus longissimus

E. Canalul adductor 233. CM. Triunghiul medial al gâtului include triunghiurile: B. Мusculus latissimus dorsi

229. CM. Clasificarea muşchilor capului: A. Clavipectoral C. Мusculus obliquus abdominis externus

A. Muşchii penaţi B. Submandibular D. Мusculus pectoralis major

B. Muşchii mimici C. Carotid E. Мusculus obliquus abdominis internus

C. Muşchii biventeri D. Omoclavicular 166

D. Muşchii masticatori E. Omotraheal 238. CM. Indicați care mușchi participă la ridicarea scapulei și a claviculei

E. Muşchii antagonişti 234. CM. Grupul muşchilor profunzi ai gâtului include: А. Мusculus rhomboideus major

230. CM. Muşchii capului, acoperiţi de fascii: A. Muschii infrahioidieni B. Мusculus supraspinatus

A. M.temporal B. Muschii lungi al capului şi al gâtului C. Мusculus infraspinatus

B. M.mental C. Muschii scaleni D. Мusculus teres major

C. M.buccinator D. Muschiul digastric E. Мusculus trapezius

D. M. pterigoid lateral E. Muschii drepţi ai capului anterior și lateral 239. CM. Indicați care mușchi participă la abducerea brațului
А. Мusculus triceps brachii C. Мusculus vastus lateralis D. Мusculus triceps surae

B. Мusculus deltoideus D. Мusculus vastus intermedius E. Мusculus extensor digitorum longus

C. Мusculus infraspinatus E. Мusculus sartorius 248. CM. Indicați care mușchi participă la pronația piciorului

D. Мusculus latissimus dorsi 167 А. Мusculus peroneus longus

E. Мusculus supraspinatus 244. CM. Indicați care mușchi participă la adducerea coapsei B. Мusculus tibialis anterior

240. CM. Indicați care mușchi participă la adducerea brațului А. Мusculus gluteus medius C. Мusculus tibialis posterior

А. Мusculus deltoideus B. Мusculus gluteus minimus D. Мusculus triceps surae

B. Мusculus supraspinatus C. Мusculus gracilis E. Мusculus peroneus brevis

C. Мusculus infraspinatus D. Мusculus pectineus 249. CM. Indicați care mușchi participă la supinația piciorului

D. Мusculus coracobrachialis E. Мusculus vastus intermedius А. Мusculus fibularis longus

E. Мusculus pectoralis major 245. CM. Indicați care mușchi participă la flexia gambei B. Мusculus extensor digitorum longus

241. CM. Indicați care mușchi participă la flexia brațului А. Мusculus biceps femoris C. Мusculus extensor hallucis longus

А Мusculus pectoralis major B. Мusculus vastus medialis D. Мusculus tibialis posterior

B. Мusculus infraspinatus C. Мusculus vastus lateralis E. Мusculus fiexor hallucis longus

C. Мusculus subscapularis D. Мusculus popliteus 168

D. Мusculus teres major E. Мusculus vastus intermedius TESTE MIOLOGIE

E. Мusculus biceps brachii 246. CM. Indicați care mușchi participă la rotația gambei intern Răspunsuri

242. CM. Indicați care mușchi participă la supinarea antebrațului А. Мusculus rectus femoris 1. E 64. D 127. A,C,D 190. A,E

А. Мusculus pronator teres B. Мusculus biceps femoris 2. B 65. F 128. A,B,C,D 191. C,E

B. Мusculus triceps brachii C. Мusculus sartorius 3. C 66. C 129. A,B 192. B,E

C. Мusculus biceps brachii D. Мusculus adductor longus 4. C 67. C 130. B,E 193. A,B

D. Мusculus brachialis E. Мusculus gracilis 5. C 68. C 131. B,E 194. A,B

E. Мusculus supinator 247. CM. Indicați care mușchi participă la flexia dorsală a piciorului 6. A 69. D 132. A,E 195. A,B,E

243. CM. Indicați care mușchi participă la flexia coapsei А. Мusculus fibularis longus 7. A 70. D 133. B,D,E 196. D,E

А. Мusculus rectus femoris B. Мusculus tibialis anterior 8. A 71. C 134. A,B,C 197. C,E

B. Мusculus vastus medialis C. Мusculus tibialis posterior 9. A 72. E 135. A,B,D,E 198. A,B
10. E 73. A 136. B,D,E 199. A,C,D 35. C 98. B,C 161. B,D 224. A,C 61. B 124. C,E 187. B,D

11. E 74. A,B,C 137. A,B,D,E 200. A,E 36. D 99. A,C,E 162. B,C,E 225. A,D 62. B 125. A,C 188. B,C,E

12. B 75. A,B,C,D 138. B,D,E 201. A,E 37. D 100. A,B,C 163. A,C,D 226. A,C 63. D 126. A,B,C 189. A,B,D

13. C 76. C,D,E 139. A,B,C,E 202. A,D 38. B 101. C,D 164. A,C,D 227. B,C,D,E 170

14. B 77. A,B,C,D 140. A,B 203. B,C 39. D 102. A,B,C,E 165. B,D,E 228. A,C MIOLOGIE

15. C 78. A,B,C 141. A,B,D 204. A,C,D,E 40. C 103. A,B 166. B,D 229. B,D 2. PROBLEME DE SITUAŢIE

16. C 79. A,B,C,E 142. B,C,D 205. A,B,C 41. B 104. B,C,D 167. B,E 230. A,C,D,E 1. La medic s-a adresat un bărbat care acuză dureri la spate.

17. C 80. B,C,D 143. B,D,E 206. A,B,D 42. D 105. A,B,D,E 168. A,C 231. B,D În urma examinării, medicul a stabilit că durerea este localizată în regiunea

18. B 81. A,D,E 144. A,B,C,D 207. B,E 43. A 106. A,C,E 169. C,E 232. C,E aşa-numitului triunghi auscultativ.

19. A 82. A,B,C,D 145. A,E 208. B,D 44. B 107. B,C,D 170. B,C,E 233. B,C,E 1. Indicaţi limitele triunghiului dat.

20. C 83. A,B,C 146. C,D 209. B,D 45. B 108. A,B,D 171. B,D,E 234. B,C,E 2. Care poziţie a braţului şi scapulei măreşte dimensiunile acestuia.

21. D 84. A,D,E 147. B,C,D,E 210. B,D,E 46. B 109. B,C,D 172. B,E 235. B,D 2. Pacientului cu o ţinută incorectă i se recomandă o serie de exerciţii.

22. D 85. A,B,D 148. A,C 211. C,E 47. A 110. A,B,C,D 173. B,C 236. B,D,E 1. Care muşchi trebuie antrenaţi în setul dat de exerciţii fizice?

23. A 86. A,C,D,E 149. A,B,D,E 212. C,D,E 48. B 111. B,E 174. A,D,E 237. C,E 2. Care muşchi din cei menţionaţi este situat mai profund?

24. C 87. A,b,d 150. C,E 213. B,D,E 49. D 112. B,D,E 175. B,D 238. A,E 3. În clinică pacientul a fost diagnosticat cu hernie diafragmatică (evaginarea

25. C 88. A,C 151. A,B,D,E 214. B,D 50. B 113. B,D,E 176. A,B,D 239. B,E stomacului în cavitatea toracică prin unul dintre locurile vulnerabile ale

26. D 89. A,B,C,E 152. A,C 215. B,C,E 51. C 114. A,C,D,E 177. B,C 240. C,E diafragmei).

27. A 90. A,C 153. B,D 216. B,C,E 52. C 115. A,B,D 178. B,D 241. A,E 1. Numiţi locurile slabe ale diafragmei?

28. C 91. B,D,E 154. A,B,D 217. B,D,E 53. B 116. B,C 179. B,E 242. C,E 2. Numiţi porţiunile diafragmei şi punctele lor de origine.

29. D 92. B,C 155. C,D,E 218. A,E 54. C 117. A,C,D 180. C,E 243. A,E 4. În fractura de coastă cu deplasare a fragmentelor, odată cu pleura a fost

30. D 93. B,E 156. B,D 219. B,D 55. D 118. A,C,D 181. C,E 244. C,D lezată fascia ce căptuşeşte cavitatea toracică din interior.

31. D 94. A,C,E 157. C,E 220. B,C 56. E 119. A,C,D 182. C,E 245. A,D 1. Cum se numeşte această fascie?

32. C 95. A,C,E 158. B,C,D 221. D,E 57. D 120. B,C,D 183. B,E 246. C,E 2. Enumeraţi formaţiunile anatomice la care aderă din interior fascia dată.

169 58. D 121. A,C,D 184. A,B,D 247. B,E 5. Un copil necesită examinarea cavităţii abdominale.

33. B 96. A,B,C 159. A,C 222. B,E 59. E 122. B,C 185. A,B,C,E 248. A,E 1. În care parte a peretelui abdominal anterior poate fi efectuată incizia

34. A 97. A,C,D,E 160. C,D,E 223. A,C,D 60. A 123. B,C 186. A,B,C,D 249. D,E pentru a evita hemoragia.
6. Fractura coastei I cu deplasarea fragmentelor osoase a provocat lezarea 12. La femeie unii muşchi ai trunchiului participă la travaliu, contribuind la 2. Enunțați locul de inserție a tendonului mușchiului respectiv.

arterei subclaviculare şi hemoragie. expulzarea fătului. 18. La pacientul-copil s-a constatat picior plat longitudinal.

1. Ce spaţiu delimitează din inferior coasta I-a? 1. Enumerați acești mușchi. 1. Care mușchi ar urma să fie antrenați în scopul redresării situației?

2. Între care muşchi se extinde acest spaţiu. Indicaţi originea, inserţia şi 2. Care termen definește efortul conjugat al mușchilor abdomenului. 2. Ce fel de exerciții ar putea fi indicate?

funcţia acestor muşchi. 13. În efort fizic exagerat, când sporeşte considerabil presiunea endoabdominală, 19. Călcând strâmb pacientul a suferit o fractură de maleolă laterală.

7. Pacient diagosticat cu “Tendovaginită”. la persoanele cu o dezvoltare fizică precară pot prolaba hernii la nivelul 1. Tendoanele căror mușchi au fost afectate în acest traumatism?

1. Care formaţiuni ale sistemului muscular sunt implicate în această patologie? peretelui abdominal anterior. 2. Care sunt funcțiile acestor mușchi.

2. La ce nivel se va recomanda imobilizarea? 1. Enumeraţi locurile slabe ale peretelui abdominal anterior. 20. În traumatism al brațului (plagă tăiată profundă) a fost afectat tendonul

171 2. Explicaţi fenomenul frecvenţei mai sporite a herniilor la nivelul segmentului mușchiului inserat pe creasta tuberculului mare al humerusului.

8. În clinica Chirurgie a survenit necesitatea iminentă de revizie a organelor superior al liniei albe. 1. Enunțați denumirea acestui mușchi.

cavității abdominale la un copil. 14. Pentru corecţia ţinutei pacienţilor li se recomandă un set de exerciţii speciale. 2. Care este originea mușchiului?

1. În care parte a peretelui abdominal se va efectua incizia de acces cu risc 1. Care grupuri de muşchi urmează să fie antrenate în aceste programe 21. În traumatism al brațului a fost afectată zona orificiului patrulater.

minim de sângerare? complexe de kinetoterapie? 1. Enunțați structurile care delimitează orificiul patrulater.

2. Care sunt elementele constitutive ale peretelui abdomenului în această 2. Care dintre aceşti muşchi este situat în cel mai profund strat? 2. Mai există un alt orificiu în proximitatea orificiului patrulater? Care sunt

zonă? 172 limitele acestuia?

9. Întru atingerea performanței antrenorul recomandă sportivului să sporească 15. În traumatism al umărului la pacientul-copil se constată limitarea severă a 22. În urma unui traumatism sportiv pacientul acuză imposibilitatea de a îndoi

efortul asupra mușchiului rect abdominal. tuturor mișcărilor cu excepția adducției. gâtul mâinii.

1. Enumerați funcțiile mușchiului rect abdominal. 1. Care dintre mușchii umărului a fost afectat cel mai mult în acest accident? 1. Care mușchi ar putea fi traumatizați în cazul dat?

2. Enunțați punctele de origine și de inserție ale mușchiului. 2. Mobilitatea cărei articulații ar putea fi redusă?

10. Care dintre mușchii respiratori influențează în mod decisiv capacitatea vitală 2. Enunțați locul de inserție a mușchiului respectiv. 23. Pacientul prezintă un traumatism la nivelul tendonului mușchiului triceps

a plămânilor? 16. Pacientul-copil prezintă o contuzie a mușchilor grupului medial al coapsei. al gambei.

1. Enumerați părțile mușchiului care se inseră la scheletul osos. 1. Care mișcări şi în ce articulaţii vor fi afectate în asemenea caz? 1. Care este funcția acestui mușchi?

2. În ce plan anatomic se află mușchiul? 2. Enumerați mușchii grupului medial al coapsei. 2. Enunțați locul de inserție a mușchiului.

11. La un nou-născut a fost depistată o hernie ombilicală. 17. Pacientul-copil acuză imposibilitatea de a redresa genunchiul din poziția 173

1. Enunțați termenul latin care corespunde locului prolabării herniei. de flexie. 24. Pacientul prezintă fractură de claviculă.

2. Între care mușchi ai abdomenului se situează această formațiune anatomică? 1. Care mușchi poate fi afectat? 1. Acțiunea cărui mușchi urmează să fie limitată prin aplicarea pansamentului
de fixare?
2. Care sunt funcțiile colaterale ale acestui mușchi?
25. Pacientul prezintă o zdrobire de rotulă.
1. Tendoanele căror mușchi au avut de suferit în cazul dat?
2. Care funcții ale acestor mușchi ar putea fi afectate în rupturile tendoanelor
respective?
26. Vătămarea nervului axilar în traumatism de umăr a provocat dereglarea
funcțiilor mușchiului deltoid.
1. Enunțați punctele de origine și de inserție ale mușchiului.
2. Enumerați funcțiile mușchiului deltoid și ale părților acestuia.
27. În consecința unui traumatism al policelui la nivelul falangei distale a survenit
un proces supurativ manifestând tendință de difuzare.
1. În care direcții este posibilă propagarea supurației în absența unei
intervenții respective?
2. Enunțați limitele (proximală și distală) tecii sinoviale a tendonului
mușchiului flexor lung al policelui.
28. Medicul-chirurg a constatat inflamația tecii sinoviale a tendonului
mușchiului flexor al indicelui la nivelul falangei distale.
1. Este oare posibilă propagarea supurației către regiunea carpiană și pe
antebraț?
2. Explicați cum se formează canalul carpian.
29. În urma unui traumatism sportiv pacientul acuză imposibilitatea de a îndoi
gâtul mâinii, mișcările degetelor nefiind afectate.
1. Care mușchi ar putea fi afectați în cazul dat?
2. Care dintre articulații vor manifesta limitarea mișcărilor în asemenea
traumatism?
30. Pacientul acuză dureri la picioare, oboseală și senzații neplăcute în timpul 2. Enunțați funcția fiecăruia din mușchii mediali ai coapsei.
mersului. Plantograma (amprenta piciorului) prezintă conturul feței 35. Pentru intervenții asupra vaselor sangvine ale coapsei medicul-chirurg va
plantare a piciorului de forma unui trigon alungit cu unghiurile rotunjite. efectua o incizie la nivelul șanțului iliopectineu.
Diagnostic: Picior plat. 1. Care formațiuni anatomice delimitează acest șanț?
1. Enumerați bolțile piciorului. 2. În limitele cărui trigon se află șanțul iliopectineu? Enunțați limitele triunghiului.
2. Care este cel mai înalt arc longitudinal? 36. Propagarea proceselor supurative este limitată de septurile fasciale
intermusculare.
3. Enunțați elementele active și pasive de consolidare a bolții piciorului.
1. Enumerați septurile intermusculare la nivelul gambei.
174
2. Care sunt grupurile de mușchi, separate de septurile intermusculare fasciale
31. Pacientul prezintă o plagă tăiată la nivelul șanțului plantar lateral, cauzată
în regiunea gambei?
de cioburile de sticlă de pe plajă.
37. Pacientul prezintă o plagă tăiată profundă pe fața dorsală a piciorului cu
1. Enunțați limitele acestui șanț.
implicarea tendoanelor mușchilor.
2. Există oare un alt șanț pe fața plantară a piciorului? Care sunt limitele
1. Tendoanele căror mușchi sunt situate pe partea dorsală a piciorului?
acestuia?
2. Enumerați funcțiile acestor mușchi.
32. În traumatism al brațului (plagă tăiată profundă) au fost afectate tendoanele
175
a doi mușchi inserați pe creasta tuberculului mic al humerusului.
38. Pacientul prezintă un traumatism la nivelul tendonului mușchiului triceps
1. Enumerați acești mușchi.
al gambei pe dreapta.
2. Enunțați punctele de origine a mușchilor.
1. Care este funcția acestui mușchi?
3. Care sunt funcțiile acestor mușchi?
2. Enumerați componentele mușchiului triceps al gambei.
33. În consecința unei injecții intramusculare a survenit un abces la nivelul
39. În traumatism craniocerebral pacientul nu poate deplasa mandibula înainte.
mușchiului fesier mare, care, la rândul său a provocat disfuncții ale
1. Care mușchi ar putea fi afectați în cazul dat?
articulației coxo-femurale.
2. Care sunt punctele de inserție ale acestor mușchi?
1. Enunțați funcțiile mușchiului gluteu mare.
40. În rezultatul unui traumatism craniocerebral pacientul nu poate deplasa
2. Care sunt punctele de origine și de inserție ale acestui mușchi?
mandibula înainte.
34. Neurita (inflamația) nervului obturator a provocat dereglarea funcțiilor
1. Care mușchi ar putea fi afectați în cazul dat?
mușchilor mediali ai coapsei.
2. Care sunt punctele de inserție ale acestor mușchi?
1. Enumerați mușchii mediali ai coapsei.
41. Inspecția regiunii gâtului pacientului denotă o plagă la nivelul trigonului
carotid și al celui omotraheal.
1. Enunțați limitele acestor triunghiuri.
2. Mai există oare alte formațiuni de acest gen în regiunile anterioară și cea
laterală ale gâtului?
42. În inspecția pacientului s-a constatat prezența unei colecții de puroi între
lamelele superficială și cea pretraheală ale fasciei gâtului deasupra incizurii
jugulare a sternului.
1. Enunțați termenul definitoriu al acestui spațiu.
2. Enumerați și alte spații celulare interfasciale din regiunea gâtului.
43. În consecința ictusului cerebral a survenit paralizia unor mușchi masticatori,
pacientul acuzând dereglări ale funcției articulației temporo-mandibulare.
1. Contracțiile cărui mușchi determină deplasarea laterală a mandibulei?
2. Care mușchi contribuie la deplasarea mandibulei înainte.
Sinusurile paranazale sunt prelungiri al cavitatilor nazale in oasele invecinate.
Mucoasa sinusurilor este asemanatoare cu cea din fosele nazale, fiind un
epiteliu cilindric ciliat, miscarea cililor vibratili fiind orientata spre orificiile de
drenaj.
1. Sinusul maxilar este cel mai mare si are o capacitate de pana la 15 ml. Se Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri din sistemul carotidian
formeaza in osul maxilar. Este rudimentar la nastere. Ostiumul sinusal se afla in extern, via artera maxilara interna si artera faciala si de artera carotida interna
portiunea superioara a peretelui medial si se deschide in mea 151j98b tul prin arterele etmoidale anterioare si posterioare, via artera oftalmica. Drenajul
mijlociu. Aceasta situatie nu permite evacuarea spontana a secretiilor din sinus, venos este asigurat de vena oftalmica si faciala, precum si de plexul pterigoid si
dar intr-un sinussanatos eliminarea acestora se face datorita miscarilor cililor faringeal.
vibratili. Sinusul maxilar se invecineaza superior cu etmoidul si orbita, aici aflandu-
se nervul infraorbitar; medialse gaseste fosa nazala, in meatul mijlociu Sistemul limfatic este constituit dintr-unul anterior ce dreneaza in ganglionii
deschizandu-se orificiul de drenaj sinusal;anterior este peretele jugal cu orificiul superficiali submandibulari, si dintr-un sistem limfatic posterior care, prin
nervului infraorbitar; posterior se afla fosa pterigopalatina, continand artera sistemul rinofaringian, dreneaza in ganglionii retrofaringieni si mai departe in
maxilara interna, ganglionul pterigopalatin si ramuri din trigemen. seul se ganglionii jugulari.Inervatia senzitiva este asigurata de ramura maxilara a
invecineaza mai ales cu al doilea premolar si primul molar, suferinta acestora trigemenului si dintr-o inervatie autonoma asigurata de ganglionul sfenopalatin,
putand produce sinuzitele odontogene. Dezvoltarea completa a sinusului maxilar care contine atat fibre parasimpatice cu rol secretor si vasodilatator, precum si
se produce numai dupa aparitia dentitiei definitive. fibre simpatice cu rol inhibitor si vasoconstrictor.
2.Sinusul frontal reprezinta o cavitate dezvoltata in grosimea osului frontal,
de forma si marime variabila, cu o capacitate de 4-7ml.. Dezvoltarea incepe in
jurul varstei de 6-7 ani si este completa la 10-l2 ani. Poate sa fie absent uni- sau
bilateral in 3-5% din cazuri. Ductul nazofrontal osos are o directie sinuoasa pana
la deschiderea sa la nivelul meatului mijlociu. Sinusul frontal prezinta un
perete anterior gros de 4-5 mm, un perete posterior de 1-3 mm ce desparte
sinusul de fosa cerebrala anterioara si un perete inferior in raport cu orbita. In 1/3
interna a acestui perete se afla orificiul de drenaj al sinusului.
3.Labirintul etmoidal este format din 6-l0 cavitati (celule) cu o capacitate de
2-3ml.. Din punct de vedere topografic deosebim celule
etmoidale anterioare siposterioare toate comportandu-se ca o singura celula,
intrucat exista comunicari intre ele. Celulele anterioare care se deschide in meatul
mijlociu, iar cele posterioare in meatul superior. Superior labirintul etmoidal se
margineste cu fosa cerebrala anterioara si poate constitui o cale de proare a
infectilor din fosa nazala. Lateral, lamina papyraceae desparte celulele etmoidale
de orbita, posterior se invecineaza cu sinusul sfenoidal. Deseori nervul optic se
afla foarte aproape de acest perete sau strabate celulele etmoidale posterioare,
infectia acestora explicand numeroasele cazuri de nevrite retrobulbare. Medial,
etmoidul se invecineaza cu cornetele mijlociu si superior.
4.Sinusul sfenoidal este situat posterior, in corpul osului sfenoid in zona
corespunzand unirii fosei cerebrale anterioare cu cea mijlocie. Incepe sa se
dezvolte in a doua decada de viata, ajungand la o capacitate de 0,5- 3 ml.. In 3-5%
din cazuri poate sa nu existe. Orificiul de drenaj se afla la nivelul peretelui anterior
in recesul sfeno-etmoidal care se deschide in spatele cozii cornetului superior.
Peretele superiorcorespunde fosei cerebrale mijlocii, invecinandu-se cu hipofiza si
fiind foarte aproape de orificiul nervului optic si de chiasma optica.
Peretele lateral se invecineaza cu sinusul cavernos, cu artera carotida interna si cu
nervii cranieni II,III. IV, V, VI. Pereteleinferior corespunde rinofaringelui, iar
peretele posterior corespunde fosei cerebrale posterioare.