În ceea ce privește sectoarele economice, situația nu este schimbată esențial față de anul

precedent. Industria rămăne sectorul cu cea mai mare pondere la formarea produsului intern brut
(23,7%) și la creșterea economică (1%). Comerțul este al doilea motor de creștere cu o contribuție
la formarea PIB de 18% și de 0,7% la creșterea economică.

În concluzie, anul 2018 este în nota cunoscută. O cifră bună de creștere, susținută, însă,
nesănătos de consum și de ramuri economice care produc valoare adăugată redusă. Sunt
motoare de creștere care s-ar putea ca anul acesta să nu mai funcționeze la fel de bine.

Dacă România ar avea o economie de tip închis, adică populaţia ar folosi doar ce se produce în ţară,
creşterea economică bazată pe consum n-ar fi o problemă, condieră analiştii, precizând însă că
lucrurile nu stau aşa: având în vedere că mai mult importăm decât exportăm, leul se depreciază şi
creşte inflaţia.
Această creştere economică bazată pe consum este „extraordinară” pentru ţările care folosesc doar
ce produc, nu şi produse de import, consideră analiştii.

Cresterea economica ar trebui sa se bazeze mai mult pe investitii si export net, insa in realitate
ascensiunea PIB va fi condusa tot de consum, sustinut prin credite externe.
Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, are un alt punct de vedere. "Pe viitor, cresterea
economica a Romaniei va trebui sa se bazeze, in termeni relativi, mai putin pe consum - model
care s-a dovedit a fi nesustenabil - si mai mult pe investitii si pe export net", a spus
economistul-sef al BNR."

El considera ca politicile monetara, fiscala, de pensii si salarii trebuie sa conlucreze pentru

limitarea cresterii necontrolate a consumului si pentru stimularea economisirii interne,
investitiilor si exporturilor.