1.

Leziuni elementare prin modificari de culoare

Tipul de leziune specific este macula sau pata si se caracterizeaza prin:

- sunt bine vizibile la ex.obiectiv

- nu se insotesc de anomalii de relief si consistenta
- sunt produse prin: - tulburari ale circulatiei locale
- extravazari sanguine

- modificari ale melanogenezei

- depuneri de substanta la nivelul tegumentului

- pot avea dimensiuni variate descriind placi si placarde

Dupa mecanismul de producere apar:

- pete hemodinamice: - eritemul activ -dat vasodilatatiei capilarelor si arteriolelor din plexul
subpapilar si clinic se caracterizeaza prin teg roz-rosu si cald

- eritemul pasiv ( cianoza ) – congestie progresiva produsa prin vasodilatatie si

atonia capilarelor venoase si a venulelor,exprimata clinic prin macule rosii violacee si teg reci

- pete vasculare – sunt produse ca urmare a unor modificari de calibru vascular persistente (
ectaziile ) sau ca urmare a unor proliferari de vase sanguine ( hemangioamele );pot fi congenitale (
hemangioamele ) si dobandite ( telangiectaziile )

- pete purpurice- se produc prin extravazari sanguine in derm sau ca urmare a unor defecte de
coagulare

- pot fi :- petesii(leziuni de 1-2 cm), vibice(leziuni liniare), echimoze( au dimensiuni

mari cu aspect de placa sau placard), hematoame( provocate de hemoragii profunde subcutanate)

- caracteristici clinice: nu dispar la vitropresiune, isi modifica culoarea de la rosu-

purpuriu la violaceu-albastru,apoi verzui-galben( in functie de gradul de degradare al Hb), se
instaleaza rapid, persista 10-20 zile

- pete prin modificari ale melanogenezei:pete hiperpigmentare circumscise(nevii pigmentari), pete

hiperpigmentare difuze(cloasma,melanodermie),pete hiperpigmentare congenitale(nevii
pigmentari),pete hiperpigmentare dobandite(efelidele),pete hiperpigmetare reziduale(lichen plan);
pete hipopigmentare sau acromice congenitale(
albinismul),dobandite(vitiligo),primitive(vitiligo),secundare(tinea versicolor).

-pete produse prin depuneri d esubstante la nivelultegumentelor – apar in cursul unor afectiuni de
sistem: tulburari de metabolism(carotenodermia), boli infectioase(hepatita ac.), boli
profesionale(intoxicatia cu Pb-lizereul gingival).
2.Leziuni elementare solide- leziuni circumscrise,bine delimitate,ce det modif de relief si consistenta la
niv teg.

Fac parte:

- papula - (lez. solida persistenta cu dimensiuni mici de 1-5 mm ce proemina la suprafata pielii; de
diferite culori ce se constituie in placi si placarde)
- tuberculul - ( lez profunda cu sediul in derm circumscrisa care proemina putin la suprafata pielii-
devine bine vizibila la vitropresiune;evolutia e cr.,poate ulcera.
- nodulul(nodozitatea) – (lez situata profund in derm si hipoderm,putin proeminenta si se poate
identifica bine prin palpare,poate avea ev. ac.(eritemul nodos),subac.(eritemul Bazin), sau
cr.(sarcoidoza).
- vegetatia – este o excrescenta papilomatoasa pediculata cu suprafat neregulata,conopidiforma
sau in “creasta de cocos”;are consitenta dura,poate fi dispusa izolat (papilomul) sau are tendinta
de a forma mase globuloase cu aspect pseudotumoral( condiloma accuminatum).
- lichenificarea – placa de suprafata careia s-a accentuat cadrilajul normal al teg. cu formarea de
pseudopapule;apare in dermatozele pruriginoase dupa grataj prelungit
- tumora – formatiune proeminenta,persistenta cu tendinta la crestere fara caractere
inflamatorii;pot fi benigne ( nevul,lipomul-nu metastazeaza,neinvazive) si maligne (carcinoamele
cutanate,melanomul-invazive cu prognostic grav si dau metastaze).

3.Leziuni elementare cu continut lichid

- vezicula – colectie lichidiana cu dimebsiuni mici 1-2 mm.situata obisnuit intraepidermic;ev.spre

deschidere cu formare de eroziune;in caz de suprainfectie bacteriana continutul devine purulent
constituind pustula

- bula(flictena)-lez cu lichid de dim. mari;continut clar serocitrin ulterior poate deveni hemoragic sau
purulent;dupa deschidere lasa eroziuni sau ulceratii si pastreaza la periferie un guleras epidermic

- pustula – lez. cu continut purulent;pot fi primitive,secundare,foliculare,nefoliculare.

4.Leziuni elementare produse prin solutii de continuitate

- eroziunea – pierdere de substanta superficiala ce intereseaza epidermul,nu depaseste membrana

bazala si se vindeca fara cicatrici;poate fi primitiva(sancrul sifilitic) sau secundara leziunilor veziculo-
buloase(eczema,herpes)
- escoriatia – o solutie de continuitate superficiala,liniara,produsa prin grataj

- ulceratia – pierdere de substanta profunda care depaseste membrana bazala si se vindeca cu

cicatrici;pot fi ac.(furunculul) si cr.(ulcerul varicos)

- fisura sau ragada – o lipsa de substanta liniara sec inflamatiei,de profunzime diferitalse localizeaza
periorificial sau la nivelul pliurilor

5.Deseuri cutanate si sechele

Deseurile = sunt produse care se elimina de pe suprafata cutanata.

- scuama – rezultatul unui proces de hiperkeratoza cu acumulare de celule cornoase dispuse in straturi
multiple pe suprafata pielii;aspectul e relevant pt diagn.

- crusta – rezultatul uscarii unor secretii pe suprafata teg. si acopera obisnuit o solutie de continuitate,cu
aspecte diferite : galben-aurii in impetigo(cruste melicerice) sau brune-negre(cruste hematice) cand
acopera ulceratii profunde

- escara – o necroza epidermica produsa prin ischemie;se prezinta ca un depozit uscat negru,aderent

- sfacelul – o necroliza produsa sub actiunea unor toxine microbiene,un depozit alb-cenusiu de tesut
devitalizat.

Sechelele cutanate= lez sec unor procese patologice distructive,cu caracter definitiv.

- cicatricea – se produce printr-un complex de reparatie conjunctiva,cu formarea de tesut nou

alcatuit din colagen dens,fibrocite,fragmente de tes elastic si vase sanguine;poate fi
atrofica(indurata), hipertrofica(proeminenta), supla,cheloidiana
- atrofia – se caract. printr-o involutie tegumentara cu interesarea tuturor componentelor
sale,caracterizat prin : este subtire,transparent,se pliaza usor,pliul persista .lipsesc firele de par si
glandele;poate fi fiziologica sau patologica.

31.Herpesul simplex

Herpes virus hominis (HSV) tipul 1 si 2 este agentul etiologic al herpesului simplex.Tipul 1 – lez
peribucale,perinazale,1/2 superioara a corpului;tipul 2- lez genitale,perigenitale,1/2 inf a corpului.

Clinic:- primoinfectia=adesea asimptomatica(se produce in copilarie):

- gingivostomatita herpetica= la copil, localizata a niv mucoasei

 bucale(eritem,edem) cu vezicule care se deschid rapid si lasa eroziuni dureroase,care jeneaza
alimentatia;se asociaza cu greata,febra,varsaturi ,alterarea st gen;dispare spontan in 3 sapt.

- faringotonsilita herpetica=la copil,pe amigdale si piliieri+simpt generale

- herpesul cutanat=un buchet de vezicule care apar pe un discret fond eritematos,localizate

periorificial,care se transf in pustule,se usuca si formeaza cruste galbui,care se pot desprinde si lasa
eroziuni;dupa detasarea crustelor ramane un usor eritem care dispare in 3 sapt

- herpesul genital=la femei si barbati,apar vezicule care se deschidsi lasa eroziuni dureroase

- herpesul n.n.(exceptional)=produsa de tipul2,transmisa de la mama

- keratoconjunctivita herpetica

- herpesul recurent=dupa primoinfectie virusul ramane cantonat la niv gl

salivare,lacrimale,ggl,nervi senzitivi:

- herpesul recurent =buchet de vezicule pe o baza eritematoasa,localizate pe

teg→pustule→se usuca→formeaza cruste→se detaseaza→vindecare cu restitutio ad integrum in 7-
10 zile;veziculele de pe mucoase se deschid rapid→eroziuni dureroase→reepitelizare

- herpesul recidivant

Complicatii:suprainfectia microbiana

32.Herpesul zoster
Etiologie: Herpes virus varicelae

Clinic : debut cu dureri nevralgice care preceda cu cateva zile aparitia leziunilor cutanate.Pe un fond
eritematos apar buchete de vezicule dispuse in banda pe traiectul nervului senzitiv pe o singura
parte.Veziculele se transf in pustule→se usuca si formeaza cruste mai aderente( detasarea fortata duce
la ulceratii care se vindeca cu cicatrice).Vindecarea spontana se produce in 3 sapt.In ev bolii durerile
nevralgice sunt discrete/absente la tineri si importante la pers in varsta.

Localizari : n.intercostali,rahidieni,cervico-brahiali,ram oftalmic al nervului V.

Tratamentul are ca obiective combaterea durerii si inflamatiei,prevenirea infectiei secundare,evitarea

complicatiilor(algii postzosteriene).

Trat. gen.: - antivirale – aciclovir 2-3g/zi;valaciclovir (cp 500mg) 3g/zi= medie 7-10 zile

- antiinflamatorii – steroidiene-prednison

30mg/zi;nesteroidiene(fenilbutazona.indometacin.diclofenac)

- analgezice –aspirina tamponata,algocalmin,paracetamol

 - antibioterapie;med adjuvanta(vit din grB)

Trat. local : creme ,unguente ce contin aciclovir 5%(Zovirax);pudraje cu talc;badijonari cu coloranti.

Profilaxie
Nu exista o cale de prevenire a zonei zoster. Oricine a avut varicela poate face zona zoster la o varsta
mai inaintata. Se poate evita luarea virusului care cauzeaza varicela si mai tarziu zona zoster, prin
vaccinare contra varicelei. Exista posibilitatea ca vaccinul sa stimuleze imunitatea la zona zoster la aceia
care au avut varicela in copilarie sau la adultii care au mai avut zona zoster. Studii la adulti, pentru
prevenirea zonei zoster cu ajutorul vaccinului, continua.In cazul in care o persoana nu a avut varicela, se
recomanda evitarea contactului persoanei respective cu o persoana bolnava. Lichidul din vezicule este
contagios si expunerea la acesta poate cauza varicela (nu zona zoster) la persoanele care nu au avut
varicela.O persoana cu zona zoster trebuie sa evite contactul cu alte persoane, pana cand veziculele se
vindeca.

Este foarte important sa se evite contactul cu persoane cu risc special, precum:

- femei gravide, copii, bebelusi si oricine nu a avut varicela

- o persoana care are o alta boala

- o persoana cu sistem imunitar slabit, ce nu poate lupta cu infectia (diabet, infectie cu HIV).

Un studiu arata ca virusul poate fi raspandit prin aer si din veziculele dureroase ale zonei zoster.
Aplicarea pe acestea a unei pelicule ce absoarbe lichidul pare sa fie eficienta.

34.Scabia
Etiologie:provocata de specia Sarcoptes scabiae varietatea hominis,un artropod din clasa
Arahnidelor,subclasa Acari,familia Sarcoptide.

Clinic : - leziuni specifice-santul acarian=lez liniara

- vezicula perlata=proeminenta translucida,cu lichid clar sau purulent care

marcheaza santul acarian

- lez.nespecifice – lez de tip prurigo=lez papulo veziculoase de marimi diferite situate pe o baza
eritematoasa;localizarea este specific asi intereseaza abd inf
subombilical,fese,coapse,coate,genunchi,art pumnului,organele genitale;la copii pot avea dispozitii
particulare:palme,plante,fata si scalp

- lez urticariene.de grataj sau veziculo-bule.

Pruritul este simptomul caracteristic,este intens si se exacerbeaza nocturn.Se datoreaza rc de
hipersensibilizare la paraziti,iar exacerbarile nocturne sunt produse de iritatia directa provocata de
parazitii in miscare.

Profilaxie=Sa se evite contactul direct intim (piele-piele) cu cineva care are scabie, la fel si cu
obiectele de uz personal ale individului infectat; aceasta va ajuta la prevenirea receptivitatii
scabiei. Persoanele infectate cu scabie sunt incurajate sa fie precaute, evitand transmiterea
acarienilor scabiei altor persoane.
Tratamentul are ca scop distrugerea acarienilor de la niv cutanat,sterilizarea lenjeriei.Se folosesc:
Lindanul 1% la adult;Unguent cu sulf precipitat 10% pt adulti si 3% pt copii;Permetrina 5%-aplicatii unice;

35. Scabia: forme clinice

1.forma clasica(caract prin lez specifice pruriginoase)

2.f incognito(forma nediagnosticata si tratata cu corticoizi topici)

3.f frusta(apare la pers cu igiena buna;lez cutanate sunt discrete dar pruritul intens)

4.f nodulara=noduli pruriginosi,persistenti,acoperiti uneori cu cruste hematice produse prin

grataj;raspunde greu la trat si lez persista luni de zile

5.f norvegiana(scabia norvegiana-crustoasa)=rara,la pers cu defit imunitar

6.scabia animaliera=sursa animalele de casa;contaminarea prin contact direct

7.scabia cerealiera=lez de tip papulo-veziculos/urticarian cu aspectul unei dermatite de contact pe

suprafetele descoperite

36.Pediculoza scalpului
Etiologie: Pediculus humanus subspecia capitis: femela are 3-4mm lungime,culoare gri-albicioasa,se
deplaseaza incet.Se ataseaza puternic de firul de par la scalp prin membrane prevazute cu gheare si
depun oua(lindeni) pe firele de par.Transmiterea se face prin contact direct.Clinic: apar pe scalp
occipital;prurit,pete hemoragice urmate de papule pruriginoase;grataj→suprainfectie cu adenopatie
regionala.

Tratament:lindan,piretrine,piretroid,malation,paraplus spray.Igiena locala cu apa si sapun si aplicarea

unei solutii de ac acetic 15-20%.
Profilaxie:tratament corect;trat colectivitatii,masuri de igiena,ed sanitara si sexuala.

39.Urticaria si angioedemul
Urticaria=clinic apar papule edematoase,de dim variabile(cativa

mm→placi,placarde)eritematoase,de consistenta elastica,pruriginoase ;persista cateva ore si dispar;apar

mereu alte lez cu alte localizari;ev se poate prelungi.

Angioedemul(edemul Quinke)=lez profunde care intereseaza tes celular sc cu limite putin precise,de
consistenta elastica,fara modificari de culoare ale teg.;nu se insoteste de prurit ci de o senzatie de
tensiune/durere.Intereseaza frecvent mucoasele linguala,faringiana,laringiana;ev ac pana la 6
sapt,subac,cr dupa 6 sapt.

Etiologie:

a)mecanism alergic(imun)-rc alergice de tipI anafilactice(mancare ,medicamente,alergeni infectiosi

b)mecanism neimun:eliberare de mediatori chimici,alergenii fiind alimentele si sunst chimice

c)forme etiologice aparte(pe un teren predispus)

Tratament

a)etiologic-excluderea alergenului in cauza

b)patogenic(simptomatic):antihistaminice,antiserotoninice,preparate de Ca+vitC

c)imunomodulator:extrase microbiene,extrase leucocitare

d)regim igieno-dietetic:evitarea alimentelor sensibilizante si eliberatoare de mediatori chimici

e)de urgenta:HsHc,adrenalina,antihistaminice injectabile

Profilaxie:evitarea factorilor de terencare favorizeaza manifestarile alergice,regim alimentar

40.Eczemele exogene-dermatita de contact alergica

Rezulta din contactul pielii cu sunstante chimice

a)dermatita de contact tip iritativ(ortoergica)=nu este in realitate o eczema,ci o simpla rc iritativa a teg
in contact cu substantele chimice

iritante.Clinic:eritem,edem,vezicule,necroza(rar).

b)dermatita de contact alergica (eczeme)=depaseste zona de contact cu substanta.

Se manifesta cu eritem,edem,flictenizare sau necroza,sau prin lez uscate,teg infiltrat si descuamativ.Se
manifesta clinic ca o eczema ce depaseste aria cutanata a contactului sesibilizant.

Tratament:-etiologic-excluderea alergenului.

- patogenic : medicatie antialergica

- specific medicamentos=in faza de veziculizatie si zemuire=comprese cu SF/antiseptice

slabe;in faza de uscare a leziunilor=emulsii/creme cu corticosteroizi local;in eczemele cr=corticoizii se
asociaza cu reductoare(gudroane);faza de descuamatie=unguente cu corticosteroizi

- imunomodulator

- regim igienico-dietetic

Profilaxie: factorii de teren care favorizeaza manifestarile alergice,regim alimentar.

PENFIGUSUL VULGAR:- afectiune autoimuna, grava, ce apare la pers.adulte cu o anumita

predispozitie genetica si etnica.Mecanismul patogenic are la baza fenomenul de acantoliza
autoimuna.CLINIC: pe mucoasa bucala apar bule cu peretii f.fragili, care se deschid precoce
lasand eroziuni bine delimitate, rotunde, ovalare, acoperite cu depozite albicioase. Eroziunile
sunt dureroase, persista infinit, cu tendinta de extindere pe tractul digestiv.In timp alimentatia
devine dificila, cu pierderi progresive de greutate, , si deteriorarea starii generale.In cavitatea
bucala , leziunile sunt localizate pe fata interna a obrajilor, , palat, istmul faringian.Pe tegument ,
eruptia are caracter polimorf
Constituita din bule mici, flasce, cu continut sero-citrin, deschiderea lor determina eroziuni
intinse, dureroase, ce se acopera de cruste galben-brune.UN SEMN CLINIC
RELEVANT:SEMNUL LUI NICOLSKY. La digitopresiune se produce o decolare a
epidermului cu aparitia de eroziuni.Leziunile buloase tegumentare se localizeaza pe scalp, fata,
pliurile inghinale si axilare. Afectiunea are evolutie cronica
de gravitate crescanda, cu alterarea starii generale.Febra, suprainfectiile ariilor cutanate,
tulb.electrolitice, sunt factori majori de gravitate
evolutia fiind spre exitus.TRATAMENT: se desfasoara in 3 etape: tratament sistemic de
atac(agresiv) cu corticoizi si/sau citostatice,
tratament sistemic de consolidare si tratament sistemic de intretinere. Tratamentul adjuvant
asociaza anabolizante, vitamine, sedative. Tratamentul local:aplicarea de solutii antiseptice,
antiinflamatoare si cu efect cicatrizant. Pt. mucoase suspensii antiseptice , epitelizante, si
anticandidozice. Tratament igieno-dietetic: regim alimentar bogat in proteine, vitamine si saruri
minerale, regim desodat, hipoglucidic
si hipolipidic, evitarea traumatismelor, regim de viata de crutare.

57. PSORIAZISUL VULGAR: aspect in placi si placarde bine delimitate, leziuni eritemato-
papulo-scuamoase, eritemul este rosu-violaceu acoperit de scuame albe, sidefii, stratificate putin
aderente.Gratajul metodic al lui BROCQ detaseaza scuamele si pune in evidenta semnele care
constituie argumente in favoarea psoriazisului:semnul picaturii de spermantet, semnul Auspitz.
Leziunile nu sunt pruriginoase, sunt localizate pe coate si genunchi, reg.lombo-sacrata, pielea
capului. Atingerea unghiala frecventa.
TRATAMENT:local-keratinolitice(acid salicilic 3-5-10%, ureea 10-15%), dermatocorticoizi(au
activitate antiinflamatorie si antimititica), analogi ai vitaminei D(regleaza proliferarea si
diferentierea keratinocitelor), gudroanele, cignolinul, retinoizii aromatici, sarurile de mercur,
chimioterapia locala, derivatii de zinc, fototerapia cu UVB, fotochimioterapia(PUVA).
TRATAMENT GENERAL: recomandat in formele severe cu citostatice, retinoizi aromatici,
corticoterapie generala.
PROFILAXIE:nu exista nici o modalitate de a preveni aparitia psoriazisului, exista totusi
anumiti factori care pot atenua simptomele si complicatiile bolii: hidratare corespunzatoare a
bolii, evitarea climatului rece si umed, evitarea gratajului, evitarea stresului, reducerea anxietatii,
profilaxia infectiilor, reducerea sau renuntarea la alcool.

60. INSUFICIENTA VENOASA CRONICA A VENELOR INFERIOARE(ULCERUL

VARICOS CRONIC).- este caracterizata de simptome si semne instalate ca rezultat al alterarilor
structurale si functionale ale venelor. Simptome caracteristice: senzatia de picior greu, senzatia
de picior obosit, crampele predominant nocturne, durerea, pruritul, senzatia de arsura sau
senzatia de picior umflat.Semnele includ :telangiectazii, vene reticulare, vene varicoase, edemul,
modificarile trofice cutanate cum ar fi:lipodermatoscleroza, dermatita, pigmentarea si in stadiile
finale:ulceratia.
TRATAMENT: se face in functie de stadiul bolii, si include terapia medicamentoasa(sistemica si
locala), terapia compresiva, terapia locala a ulcerului venos, scleroterapia, terapia endovasculara
si tratamentul chirurgical.
PROFILAXIE: fizioterapie: gimnastică medicală, masaj clasic, crenoterapie, drenaj limfatic
manual;
- terapia ulcerului cu cameră de oxigen;
- vacuum terapia: supunerea ulcerului la presiune subatmosferică. S-a dovedit că reduce mult
timpul de cicatrizare;
- terapia varicelor superficiale cu lasere vasculare;
- tratamentul igienic: se ia în consideraţie profesia, scăderea în greutate, evitarea expunerii la
căldură, purtarea de îmbrăcăminte comodă, încălţămintea să fie cu toc mijlociu. Se recomandă
mersul pe jos şi vacanţele la altitudinea 800 – 1200 m. Deşi clinostatismul, cu piciorele ridicate
la circa 15-20 cm deasupra planului patului, este cea mai eficientă metodă de combatere a stazei
venoase, este şi cea mai scumpă ( scoate bolnavul din activitate).

CARCINOMUL BAZOCELULAR- formatiuni tumorale ce se dezvolta lent pe tegument indemn

sau pe alte leziuni preexistente, au malignitate „in situ” manifestata prin caracterul invadant si
recidivant, nu metastazeaza, nu au simptome subiective, nu au tendinta spre vindecare.
ASPECTE CLINICE: A)Carcinoame bazocelulare endofitice. a)carcinom bazocelular perlat(mic
nodul perlat, translucid, acoperit de teleangiectazii)b)carcinom bazocelular perlat ulcerat(burelet
din noduli perlati, centrul ulcereaza)c)carcinom plan perlat ulcero-cicatricial(ulceratiedelimitata
de un chenar perlat arciform)d)ulcus rodens(ulceratie profunda, cu margini taiate drept, discret
infiltrate
rar insotit de un chenar perlat)e)carcinom bazocelular terebrant(ulceratie profunda, anfractuasa,
ce intereseaza tesuturile moi si structurile osoase). B)Carcinoame bazocelulare exofitice
a)carcinom bazocelularglobulos. b)carcinom bazocelular nodular.c)carcinom burjonat sau
vegetant. C)Carcimoame bazocelulare superficiale-placa eritematoasa sau eritemato-
scuamoasa, acoperita cu piele subtire atrofica cu contur neregulat, marginit de un chenar fin
constituit din perle epiteliomatoase.
D)Carcinom bazocelular sclerodermiform- placa alb-galbuie, ceroasa, dura, rau
delimitata, consistenta ferma, 1-3cm.
E)Carcinom bazocelular pigmentat
DIAGNOSTIC: se pune pe urmatoarele elemente:formatiune tumorala bine delimitata, frecvent
cu suprafata ulcerata, cu baza dura, localizata in 2/3 sup.a fetei, evolutie lenta, nu metastazeaza,
se dezv.pe o lez.preepiteliomatoasa cu absenta simptomatologiei subiective.
TRATAMENT: excizie chirurgicala, electrochirurgia, chiuretarea, criochirurgia, laser-terapia cu
CO2, radioterapia, citotoxice, interferon.
PROFILAXIE:educarea pacientilor in sensul cunoasterii si evitarii factorilor de risc,
fotoprotectie, ex.medical periodic al intregului tegument.

73. TRATAMENTUL DERMATOLOGIC TOPIC: EXCIPIENTI:- asigura transportul subst.

active si permit interactiunea acesteia cu pielea.
Caracteristici generale ale excipientilor:sa fie bine tolerati;sa permita distribuirea uniforma a
subst.active;sa asigure o buna absorbtie a subst.active;sa nu modifice caracterele subst.active;sa
se indeparteze usor;sa nu pateze lenjeria.
Clasificarea excipientilor: lichizi(au rol de hidratare a stratului cornos, ca excipienti lichizi sunt
fol.apa, apa distilata, ser fiziologic, subst.organice, se prepara sol.care se utilizeaza sub forma de
comprese, bai, badijonari), pulverulenti(sunt pudre inerte-talc, oxid de zinc, bioxid de titan,
caolin-, se utilizeaza in amestecuri cu lichide, cu grasimi sau se folosesc ca atare),grasi(repr.de
grasimi animale, grasimi vegetale, polietilenglicolii, siliconii, agenti emulgatori).

74. TRATAMENTUL DERMATOLOGIC TOPIC: SUBST. ACTIVE:- sunt incorporate in

excipientii topici si au actiune antimicrobiana, antifungica antiinflamatoare, keratolitica,
reductoare, chimioterapica.
Antisepticele: se fol.sub forma de sol.apoase, sapunuri, emulsii detergente(sulfat de zinc 0.1%,
cristalul de violet, hipocloritul de sodiu).
Antibioticele: se fol.izolat sau impreuna cu dermotocorticoizii sub forma de creme, unguente,
paste, pudre, sprayuri(tetraciclina, kanamicina, neomicina, gentamicina). Antifungice: fol.in
micozele cutanate superficiale (nistatin, ketoconazol, terbinafina, econazolul, natamicina,
izoconazolul) Antivirale: aciclovir, idoxuridina, adenina. Antipruriginoase: fol.pt.diminuarea
pruritului:mentol, fenol, camfor, anestezina. Anestezice: se aplica direct sau sub pansament
ocluziv. Ex.lidocaina, benzocaina, pilocarpina. Antiinflamatoare: repr.de dermatocorticoizi cu
actiune antiinflamatoare, util.in dermatoze acute, alergice si cronice, sunt clasificate in 4 clase.
Keratolitice:au rol exfoliant(acid salicilic, rezorcina, acidul lactic, uree.Revulsive: are rolul de a
creste fluxul sangvin local prin vasodilatatie.Chimioterapice:
cu actiune antimitotica, se pot adm.local sau sub pansament ocluziv in formele superficiale de
carcinom bazocelular.

75.TRATAMENTUL DERMATOLOGIC TOPIC: FORME DE PREZENTARE: pudrele- sunt

excipienti pulverulenti cu actiune de uscare a tegumentului prin absorbtia grasimii si diminuarea
procesului inflamator. mixturile-sunt suspensii de pudre in lichide, recomandate in dermatozele
exudative.lotiunile-sunt amestecuri omogene de subst.solide si lichide, ca excipienti se
fol.alcoolul, apa, cloroformul.
lacurile-sunt subst.lichide care in contact cu aerul se usuca, au actiune protectoare.gelurile-au ca
baza metilceluloza sau carbometil-
celuloza.pastele- sunt amestec de pudresi grasimi, au efect protector, calmant, sicativ.cremele-
amestecuri de grasimi cu sol.apoase, vaselina, uleiuri, au efect emolient, calmant,
racoritor.pomezile-au drept vehicul grasimile hidrofobe cu amestec de pudre inerte, se pot
combina cu antibioticele, au actiune ocluziva, profunda.sprayurile-amestecuri de solutii, emulsii,
pulberi, conditionate in aerosoli.

76. TRATAMENTUL DERMATOLOGIC SISTEMIC: ANTIBIOTERAPIA- recomandata in dermatoze(infectii

cutanate primitive si secundare, maladii cu transmitere sexuala), in care germenii frecventi implicati sunt
stafilococul auriu, streptococulB hemolitic, bacili gram-negativi.Principalele antibiotice folosite
sunt:betalactaminele, penicilinele, aminopenicilinele, cefalosporine, aminoglicozide, macrolidele,
chinolonele, etc. MEDICATIA ANTIFUNGICA- principalii agenti antifungici utilizati sunt:griseofulvina,
derivati imidazolici, derivati triazolici,alilaminele,amfotericina B..MEDICATIAANTIVIRALA-chimioterapice
antivirale, antiherpetice.IMUNOTERAPIA:imunomodulatoare, vaccinuri,Imunostimulatoare.TERAPIA
HIPOSENSIBILIZANTA, CITOSTATICELE SI IMUNOSUPRESOARELE: agenti alchilanti, agenti metilanti,
antimetaboliti, antifolice, ciclosporina.TERAPIA CU RETINOIZI;regleaza keratinogeneza, scade procesul
inflamator, reduce secretia de sebuum.ANTIHISTAMINICE: utilizate in dermatozele alergice.
CORTICOTERAPIA GENERALA: antiinflamatoare steroidiene