Universitatea din Pitesti

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea: Finante – Banci

Coordonator: Studenti:
Conf. univ. dr. Radulescu Magdalena Dorobantu Adelina-Elena
Dragomiroiu Ioana-Bianca
Lupu Maria-Elena
Motofan Cristina-Elena
Vasilescu Andreea-Elena

1
 CUPRINS

Cap. I NOTIUNI TEORETICE

1.1. Analiza profitabilitatii in institutiile bancare

1.2. Indicatorii de apreciere a performantelor bancare
1.2.1. Rentabilitatea financiara
1.2.2. Rentabilitatea economica
1.2.3. Efectul de parghie
1.2.4. Rata profitului
1.2.5. Gradul de utilizare a activelor

Cap. II STUDIU DE CAZ

2.1. Scurt istoric al BRD

2.2. Profilul BRD - Groupe Société Générale
2.3. Calculul indicatorilor de apreciere a performantelor BRD
A ) Indicatorii pentru aprecierea eficientei activitatii bancare
B ) Indicatori de profitabilitate si rentabilitate
C) Indicatorii de structura a veniturilor si cheltuielilor bancare
D) Indicatori de apreciere a calitatii activelor
E) Indicatorii de lichiditate si solvabilitate

Cap. III ANEXE

BIBLIOGRAFIE

2
 Cap. I NOTIUNI TEORETICE

1.1. Analiza profitabilitatii in institutiile bancare

Sistemele bancare stabile sunt capabile sa ofere informatii credibile tuturor participantilor
pe piata financiara, fiind preocupate si de optimizarea performantelor bancare.
Unul dintre obiectivele principale ale institutiilor de credit este optimizarea profiturilor,
performanta bancii reprezentand un indiciu al stabilitatii si al increderii deponentilor, astfel ca
trebuie incurajata obtinerea unor performante cat mai mari,pentru un sistem financiar eficient si
dinamic.
Performanta poate fi definita ca fiind nivelul masurabil de stabilitate a activitatii unei
banci, caracterizat prin niveluri reduse ale riscurilor de orice natura si un trend normal de
crestere al profiturilor de la o perioada de analiza la alta.
Managementul bancar urmareste prin excelenta obtinerea de profit, adica o performanta
bancara superioara. Instrumentele de masurare si redare a performantelor bancare sunt diferite,
dar, in final, unul dintre cele mai eficiente il constituie sistemul de indicatori mai mare sau mai
mic, utilizat in acest scop, care depinde de fiecare banca in parte.
Indicatorii de performanta bancara arata cum sta banca la un moment dat, ceea ce permite
ca managerii sa ia masuri in consecinta, de pastrare a performantei daca indicatorii sunt
pozitivi, sau de imbunatatire a performantei daca indicatorii nu sunt la nivelul la care banca i-a
propus.

1.2. Indicatorii de apreciere a performantelor bancare

Indicatorii de apreciere a performantelor bancare au o mare expresivitate, reflectand o
multitudine de aspecte: gradul de generare a profitului, eficienta operationala si manageriala,
etc.
Acesti indicatori rezulta din datele contabile care reflecta perioada de referinta (bilantul
contabil si contul de profit si pierdere), marimea lor fiind rezultatul compararii posturilor
bilantiere.
Principalii indicatori de evaluare a performantelor unei institutii bancare sunt:

- Rata rentabilitatii economice se determina ca raport intre profitul net si activul total al
bancilor si exprima rentabilitatea utilizarii activelor, adica profitul net obtinut de o unitate
monetara de active.
- Rata rentabilitatii financiare se determina ca raport intre profitul net si capitalul
propriu si ofera informatii cu privire la profitul inregistrat pe unitatea de valoare contabila a
investitiei actionarilor in banca.
- Efectul de parghie (EM - equity multiplier) sau Multiplicarea capitalului este un
indicator sintetic care evidentiaza gradul in care utilizarea unor resurse atrase suplimentar duce
la creşterea rentabilităţii capitalului propriu.
- Rata profitului net (Profit marginal PM) se calculeaza ca raport procentual intre
profitul net si veniturile totale.

3
 - Gradul de utilizare a activelor (AU – asset utilisation) este un indicator care depinde
de marimea dobanzii active pe piata si de structura activelor bancare si se calculeaza ca raport
procentual intre venitul total din operatiile bancare si totalul activelor si arata veniturile totale
ce se obtin din utilizarea activelor (venituri din dobanzi, comisioane, taxe si venituri nonprofit).
Tinand cont de concurenta institutiilor bancare atat pe plan intern cat si international am
evaluat si analizat rata rentabilitatii economice si financiare in sistemul bancar romanesc,
precum si raportat la cel european pentru a evalua viabilitatea sistemului bancar romanesc fata
de celelalte tari din Uniunea Europeana.

Evolutia indicatorilor RF si RE în perioada 2007 – 2008

Indicatori Relatia de calcul 2007 2008

RF – sistemul Profit net/capital 11,4% 18,1%
bancar propriu
RE – sistemul Profit net/active 1,3% 1,7%
bancar totale
Sursa: Raport asupra stabilitatii financiare, BNR 2009

Investitiile masive directionate in special in extinderea retelelor bancare, precum si

intensificarea concurentei, au facut ca ponderea profitului în veniturile operationale sa
inregistreze o reducere de aproximativ 2,6 puncte procentuale, de la 20,18 % in anul 2006 la
17,6% in anul 2007. Cu toate acestea nu a fost afectata capacitatea activelor de a genera venit.
Valoarea ratei utilizarii activelor a inregistrat o usoară crestere, ajungand la 7,37% la sfarsitul
anului 2007 de la 7,26% la sfarsitul anului 2006. In aceste conditii, rata rentabilitatii economice
(RE) si-a continuat pe parcursul anului 2007 dinamica descrescatoare, insa intr-un ritm mai
lent decat in anii precedenti, fapt pentru care marimea sa ramane comparabila cu valorile
consemnate si in alte tări din Europa.

Rata rentabilitatii economice (RE) in sistemul bancar, precum si la nivelul BTRA,

BRD-GSG, BCC, este expresia rentabilitatii de ansamblu a unei societati bancare. Se mai
numeste profitul la active, sau rentabilitatea activelor si masoara efectul capacitatii manageriale
de a utiliza resursele financiare si reale ale societatii bancare pentru a genera profit.
Evolutia ratei rentabilitatii financiare (RF) pe sistemul bancar in comparatie cu BTRA
si BRD-GSG releva faptul ca cele doua banci se situează peste ROE din sistemul bancar,
respectiv exista o marja de 18,09 % in plus realizata de BRD in 2007. Acest fapt denota o
administrare eficienta a riscurilor si o politica sanatoasa de creditare de catre aceasta banca. La
BCC rata rentabilitatii financiare s-a situat sub pragul inregistrat in sistemul bancar,
inregistrandu-se cel mai scăzut nivel de 4,19% in 2007.
Analiza referitoare la rata rentabilitatii economice (RE) in sistemul bancar si BTRA,
BRD-GSG, BCC scoate in evidenta nivelul crescut al profitului bancii in special la BRD-GSG,
inregistrandu-se un trend crescator pe toata perioada analizata. La fel ca si rata rentabilitatii
financiare, rata rentabilitatii economice la BCC a inregistrat un trend descrescator obtinandu-se
valori sub nivelul din sistemul bancar. La BTRA, s-a inregistrat o valoare a RE de 2,45% in
anul 2007 situandu-se aproape de nivelul inregistrat la BRD-GSG de 2,62%, dar peste nivelul
din sistemul bancar.
In ceea ce priveşte RF şi RE, valorile de la sfarsitul lunii decembrie 2008, de 18,1% şi
1,7%, sunt comparabile cu cele ale unor societati bancare-mama avand filiale in Romania.

4
 1.2.1. Rentabilitatea financiara se determină ca raport intre profitul net si capitalul
propriu. Reprezintă deci, procentual, profitul net adus de o unitate monetara de capital:

RF - rata rentabilitatii financiare

PN PN - profitul net al bancii
RF   100
CP CP - capitalurile proprii ale bancii

Rata rentabilitatii financiare este cea mai semnificativa expresie a profitului bancar din
perspectiva actionarilor deoarece evidentiaza efectul angajarii lor in activitatea bancara. In
practica internationala, nivelul standard al rentabilitatii financiare este un procent de 15-20%.

1.2.2. Rentabilitatea economica se calculeaza ca raport intre profitul net si activul

total al bancilor. Exprima deci, procentual, profitul net adus de o unitate monetara de activ:

RE - rata rentabilitatii economice

PN PN - profitul net al bancii
RE   100
AT AT - activul total al bancii

Rata rentabilitatii economice arată efectul capacitatii manageriale de a utiliza resursele

bancii (proprii si atrase) in scopul obtinerii de profit. Se apreciaza ca ROA este cel mai relevant
indicator al eficientei bancare deoarece exprima rezultatul net (in primul rand) ca performanta
a managementului activelor, in conditiile unui volum dat al resurselor.
Un trend in scadere al acestei rate arata ca banca intampina dificultati. Un trend în
crestere este expresia unor rezultate pozitive dar poate fi si expresia asumarii unui risc excesiv
de catre banca. Marimea tipica a acestei rate în tarile dezvoltate este de aproximativ 1-2%.

1.2.3. Efectul de parghie (EM - equity multiplier) este un indicator sintetic care
evidentiaza gradul in care utilizarea unor resurse atrase suplimentare duce la cresterea
rentabilitatii capitalului propriu. Efectul de parghie se calculeaza ca:

EM – efectul de levier
AT CP – capitalurile proprii ale bancii
EM = AT – activul total al bancii
CP

Este un indicator de structura care se exprima in unitati de masură absolute si are in

general valori mai mari decat 10. Acest indicator variaza invers proportional cu ponderea
capitalului in totalul pasivelor bancare. Cu cat ponderea capitalului este mai mare, cu atat

5
banca se bazeaza mai putin pe resurse atrase si, astfel, riscul bancii este mai mic. O pondere
mai mica a capitalului semnifica un risc bancar si un efect de parghie mai mare.
Observatie: cunoasterea oricaror doi indicatori de performanta bancara dintre cei
prezentati anterior (RF, RE, EM) ne permite determinarea celui de-al treilea. Cunoscand
nivelurile RE si EM, conform formulei urmatoare valoarea RF va fi:

RF – rata rentabilitatii financiare

RF = RE  EM RE – rata rentabilitatii economice
EM – efectul de levier

1.2.4. Rata profitului (PM – profit margin) se calculeaza ca raport procentual intre profitul
net si veniturile totale, deci:

PM – rata profitului
PN PN – profitul net al bancii
PM =  100
VT VT – venitul total al bancii

Acest indicator sintetic al performantelor bancare este denumit si marja neta. Venitul
total al bancii este format din veniturile din dobanzi si alte venituri precum cele din
comisioane, consultanta sau alte servicii financiare netraditionale aducatoare de venituri.
Evident, banca este cu atat mai profitabila cu cat marja neta este mai mare. Marimea
acestui indicator depinde de presiunea fiscala, de gradul de concurenta din sistemul financiar-
bancar si de eficienta activitatii bancii. In general, valoarea acestui indicator ar trebui sa se
incadreze in intervalul 10-12%.

1.2.5. Gradul de utilizare a activelor (AU – asset utilisation) se calculează ca raport

intre totalul veniturilor si totalul activelor:

VT VD AV AU – rata utilizarii activelor

AU =  100   100 +  100
AT AT AT VT – venitul total al bancii
AT – activul total al bancii

AU exprima capacitatea bancilor de a genera venit. Nivelul acestui indicator depinde de

structura activelor bancare si de remunerarea plasamentelor. In general bancile din tarile
dezvoltate urmaresc majorarea celui de al doilea termen, orientandu-se spre cresterea
veniturilor din comisioane si taxe, incercand sa mentina la un nivel cat mai stabil primul
termen. In practica internationala, nivelul standard al gradului de utilizare a activelor este de
10-12%.

6
 Observatie: cunoaşterea oricaror doi indicatori de performanta bancara dintre RE, PM
si AU ne permite determinarea celui de-al treilea. Cunoscand nivelurile PM si AU, conform
formulei urmatoare valoarea RE va fi:

RE – rata rentabilitatii economice

PM – rata profitului
RE = PM  AU AU – rata utilizarii activelor

Marja neta de dobanda (NIM – net interest margin) se determina ca raport intre
veniturile nete din dobanzi si activele valorificabile totale:

NIM – marja neta de dobanda

VD – veniturile bancilor din dobanzi
VD  C D CD – cheltuielile bancilor cu dobanzile
NIM =  100
AV AV – activul valorificat al bancilor

Activul valorificat al bancilor, denumit si activul purtator de dobanda, este format din
portofoliul de titluri de stat, plasamentele interbancare si creditele acordate. In general, o
valoare mare a acestui indicator, deci un venit net din dobanzi cat mai mare la acelasi nivel al
activelor purtatoare de dobanda exprima o activitate profitabila (colectare si redistribuire de
capital). Un nivel redus al marjei poate reflecta cheltuieli mari cu dobanzile (dependenta de
pasive volatile, pe termen scurt), dar si o atitudine mai prudenta a bancii, care conduce la
venituri din dobanzi mai mici.
Pentru acest indicator un nivel de 5-7 puncte procentuale este considerat standard.

7
 Cap. II STUDIU DE CAZ
- Calculul indicatorilor de performanta la BRD Groupe Société Générale –

2.1. Scurt istoric al BRD

In 1923 se infiinteaza Societatea Nationala de Credit Industrial, ca institutie publica.

Statul detinea 20% din capitalul social, Banca Nationala a Romaniei 30%, iar restul era detinut
de particulari, dintre care un grup de fosti directori ai Marmorosch Blank & Co., prima banca
moderna din Romania. Scopul noii institutii era finantarea primelor etape ale dezvoltarii
sectorului industrial din Romania. Dupa al doilea razboi mondial, conform Legii nationalizarii
din iunie 1948, Societatea Nationala de Credit Industrial este nationalizata, devenind Banca de
Credit pentru Investitii.
In 1957, dupa reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru Investitii obtine
monopolul în Romania pentru finantarea pe termen mediu si lung a tuturor sectoarelor
industriale, cu exceptia agriculturii si industriei alimentare, si ia numele de Banca de
Investitii.
In toata aceasta perioada, cea mai mare parte a finantarilor provenind de la Banca
Mondiala sunt derulate prin Banca de Investitii. In 1990
Monopolul de care beneficiau bancile specializate in domeniul lor de activitate este suprimat.
Banca Romana pentru Dezvoltare se constituie ca banca comerciala, sub forma de societate
pe actiuni, si preia activele si pasivele Bancii de Investitii, primind o autorizatie de functionare
generala. In decembrie 1998 se semneaza contractul de vanzare - cumparare de actiuni intre
Société Générale si Fondul Proprietatii de Stat, autoritea romaneasca care se ocupa de
participatiile statului, contract prin care SG subscrie o majorare de capital de 20% si cumpara
un pachet de actiuni care-i permite sa devina proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD.
In 1999 Fondul Proprietătii de Stat vinde Bancii Europene de Dezvoltare (BERD) 4,99% din
capitalul social al BRD, iar in 2001 BRD este listata la Bursa de Valori Bucuresti, in prima
categorie, devenind in scurt timp una din cele mai tranzactionate societati.
In 2003, in urma unei campanii de rebranding, Banca Romana pentru Dezvoltare devine
BRD - Groupe Société Générale. Noua identitate a bancii consolideaza astfel poziţia sa,
facand mai vizibilă identitatea Grupului – mama, iar in 2004 Société Générale cumpara
pachetul rezidual de actiuni detinut de statul roman in capitalul BRD, participatia sa crescand
astfel de la 51% la 58,32%.
Consiliul de Administratie
Consiliul de Administratie al bancii este format din 11 administratori alesi de Adunarea
Generală a Actionarilor si este condus de catre Patrick Gelin, ales presedinte pe data de 16
octombrie 2004.Consiliul de Administratie stabileste directia activitatilor bancii si
monitorizeaza realizarea acestor activitati. Potrivit Actului Constitutiv al Bancii, Consiliul
examineaza orientarea strategica a bancii, planul de investitii si hotaraste asupra modificarilor
aduse structurii de management, ca si asupra operatiunilor care pot afecta semnificativ
rezultatele institutiei, structura bilantului sau profilul de risc. Consiliul de Administratie se
intalneste cel putin o data pe luna.

8
 2.2. Profilul BRD - Groupe Société Générale

BRD - Groupe Société Générale este a doua banca din Romania, dupa active. La 31
decembrie 2008, BRD a inregistrat un profit net de 1.573 milioane RON si un randament al
fondurilor proprii de 49%. Banca are 2.600.000 de clienti, 9.500 de salariati si o retea cu 930
de agentii. BRD are a doua capitalizare de la Bursa de Valori Bucuresti.
BRD ofera servicii de banca universala structurate pe urmatoarele linii de business:

Banca persoanelor fizice : 2.430.000 de clienti persoane fizice

■ Creditele in sold acordate persoanelor fizice reprezinta aproximativ 16,5 miliarde RON
(+ 22% fata de decembrie 2007).
■ BRD Finance, filiala specializata in acordarea de credite in magazin, are un volum de
credite în sold de 737 milioane de RON - in crestere cu 25%.
■ BRD Fond de Pensii, lansata in 2007, si-a inceput activitatea în 2008.

Banca persoanelor juridice: 162.000 clienţi persoane juridice

■ Creditele acordate persoanelor juridice reprezinta peste 17,7 miliarde RON(+31,4%
fata de decembrie 2007).
■ Factoring: BRD este lider pe piata din Romania.
■ BRD Sogelease: ocupă locul al treilea printre societatile de leasing – filiale de banci.
■ ALD Automotive: gestionează un parc de peste 4.800 de autovehicule.
■ ECS: noua filiala de finantare a echipamentelor IT

Banca de investitii
■ BRD Corporate Finance: Servicii complete de consultanta în fuziuni-achizitii si
privatizari
■ BRD Asset Management SAI: desfasoara activitati in domeniul administrarii de
active.1

Elementele de evaluare generala aferente exerciţiului financiar încheiat la 31 decembrie

2009 sunt urmatoarele :

- Profit net - 779 milioane RON

- Venit net bancar – 3.416 milioane RON
- Solvabilitate – 12,73%
- Rentabilitatea capitalurilor (ROE) – 19,5%
- Coeficient de exploatare – 42,6%
- Comisioane/Venit net bancar – 38.0%
- Lichiditatea conform normelor BNR – 1.91
- Cote de piata intre 13% - 17% în functie de produse.

Numarul angajatilor bancii, la data de 31.12.2009 a fost de 8.461,in scadere fata de

2008 (nr. de salariati 9400), dar in crestere fata de anul 2007, cand numarul acestora era de

1
Raport Anual 2008

9
7.500 de angajati. Data fiind natura activitatii unei institutii de credit, nivelul de pregatire al
angajatilor bancii este ridicat, 75% avand studii superioare.
In cadrul bancii exista o singura organizatie sindicala, infiintată in martie 2003, care
reuneste 3.486 membri, reprezentand 41% din personal.
Raporturile de munca sunt reglementate prin Contractul Colectiv de Munca.
Negocierile privind Contractul Colectiv de Munca pe anul 2010 s-au desfasurat in perioada
noiembrie 2009 – ianuarie 2010 intre reprezentanti ai patronatului si ai organizatiei sindicale.
Contractul Colectiv de Munca a fost inregistrat la Directia de Munca si Protectie Sociala a
Municipiului Bucuresti in data de 01.02.2010 si a intrat in vigoare începand cu aceeasi data.
Banca dispunea la 31 decembrie 2009 de peste 930 de unitati, ce asigurau distribuirea
produselor bancii pe intreg teritoriul tarii.
La finele anului 2009, Banca avea aproximativ 2.380 mii de clienti activi persoane
fizice, numarul acestora mentinandu-se la un nivel relativ constant fata de 2008.

Evolutia depozitelor şi creditelor persoanelor fizice a fost următoarea:

31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009 2009/2008

Depozite 12,075 13,055 14,606 +12%

Credite 12,907 15,783 16,038 +2%

*Datele din tabele sunt prezentate in milioane RON.

Evolutia depozitelor si creditelor persoanelor juridice se prezinta astfel:

31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009 2009/2008

Depozite 15,044 15,672 14,919 -5%
Credite 12,531 16,482 17,211 +4%

Principalele elemente ale venitului net bancar au avut urmatoarea evolutie:

31.12.2007 31.12.2008 * 31.12.2009 2009/2008

Venitul net 2,392 3,323 3,416 +3%
bancare,din care:

Marja de 1,100 1,348 1,609 +19%

dobanda
Comisioane 956 1,233 1,297 +5%

*Venitul net bancar cuprinde si castigul din vanzarea ASIBAN

10
 Oferta comerciala a Bancii include un portofoliu complet de produse si servicii
financiare si bancare adresate atat clientilor persoane fizice, cat si clientilor persoane juridice.
La data de 31.12.2009, volumul total de credite in sold reprezintă 33.249 milioane
RON, inregistrând o crestere in termeni nominali de 3%.
Evolutia portofoliului de credite, in functie de valuta de acordare, in perioada 2007 -
2009 se prezinta astfel:

31.12.2007 % 31.12.2008 % 31.12.2009 %

TOTAL 25,438 100 32,264 100 33,249 100

CREDITE
BRUTE
credite in lei 13,758 54.1 16,602 49.9 15,203 45.7

credite in valuta 11,680 45.9 15,662 47.1 18,046 54.3

La finele anului 2009 sistemul bancar romanesc cuprindea 32 de banci persoane

juridice romane si 10 sucursale ale bancilor straine, care detineau active in valoare de 330.639
milioane RON si capitaluri proprii de 28.582 milioane RON. In actualul context economic,
profitul net total in sistemul bancar a scazut, atingand suma de 772 milioane RON.
In acest mediu activ, puternic concurential, BRD este, in continuare, a doua banca din
Romania, ca marime, detinand urmatoarele cote de piata la 31 decembrie 2008 si 31 decembrie
2009:

31.12.2008 31.12.2009
% %
Credite persoane juridice 16.1 15.3

Depozite persoane juridice 20.4 15.2

Credite persoane fizice 16.0 16.1
Depozite persoane fizice 15.5 14.7

Principalele active si datorii financiare ale Bancii sunt reprezentate de credite şi

avansuri catre clientela, creante din leasing, valori plasate la BNR, depozite la vedere si la
termen si imprumuturi. Aceste instrumente sunt expuse la o serie de riscuri precum riscul de
credit, riscul valutar, riscul de rata a dobanzii si riscul de lichiditate, la care se adauga riscul
operational.

11
 2.3. Calculul indicatorilor de apreciere a performantelor BRD

A ) Indicatorii pentru aprecierea eficientei activitatii bancare:

Pb
1) Rata profitului brut = x 100
VT

1.090.668.129
2007 : x 100 = 10,97 %
9.945.297.353,00

1.614.530.375
2008 : x 100 = 9,13 %
17.688.508.890,00

951.909.247
2009 : x 100 = 5,78 %
16.476.717 .325,00

Pb
2) Rentabilitatea = x 100
CT

1.090.668.129
2007 : x 100 = 12,32 %
8.854.629.224,00

1.614.530.375
2008 : x 100 = 10,04 %
16.073.978.515,00

951.909.247
2009 : x 100 = 6,13 %
15.535.390.400,00

Din evolutia descrescatoare a ratei profitului brut si a rentabilitatii concluzionam ca a

scazut profitabilitatea bancii. Rata profitului brut a scazut cu peste 4% in 2009 fata de 2007,
ceea ce semnaleaza o pondere ascendenta a activelor purtatoare de dobanzi in totalul activelor.

Pb
3) Productivitatea muncii =
Nr .salariati

1.090.668.129
Wm 2007: = 128.480,17 lei/salariat
8.489

1.614.530.375
Wm 2008 : = 170.976,42 lei/salariat
9.443

12
 951.909.247
Wm 2009 : = 104.835,82 lei/salariat
9.080

Salarii
4) Ponderea salariilor in cheltuielile operationale = ×100
Chelt.operationale

322.553.540
2007 : × 100 = 31,49 %
1.024.103.476

417.634.974
2008 : ×100 = 31,59 %
1.322.091.972

464.750.489
2009 : × 100 = 31,67 %
1.467.183.476

Chelt.operationale
5) Cheltuieli operationale pe salariat =
Nr .salariati

1.024.103.476
2007 : = 120.638,88 lei/salariat
8.489

1.322.091.972
2008 : = 140.007,62 lei/salariat
9.443

1.467.183.476
2009 : = 161.584,08 lei/salariat
9.080

Desi productivitatea muncii a crescut in 2008 fata de 2007, cheltuielile cu salariile in

total cheltuieli operationale au crescut, la fel ca si cheltuielile cu functionarea ce revin pe
salariat.

6) Gradul de acoperire a salariilor din taxe si comisioane incasate =

Ven.din.taxe.si.comisioane
× 100
Salarii

942.834.489
2007 : × 100 = 292,3 %
322.553.540

1.074.009.358
2008 : ×100 = 257,16 %
417.634.974

1.120.703.859
2009 : × 100 = 241,14 %
464.750.489

13
 7) Gradul de acoperire a chelt. operationale din taxe si comisioane incasate =
Vtc
× 100
Chelt.operationale

942.834.489
2007 : × 100 = 92,06 %
1.024.103.476

1.074.009.358
2008 : × 100 = 81,24 %
1.322.091.972

1.120.703.859
2009 : × 100 = 76,38%
1.467.183.476

Atat gradul de acoperire a salariilor din taxe si comisioane incasate, precum si gradul
de acoperire a cheltuielilor operationale din taxe si comisioane au scazut pe parcursul celor 3
ani analizati, observandu-se acoperirea aproape integrala a cheltuielilor operationale din taxe si
comisioane doar in anul 2007. Se constata asadar ca in anul 2008 si 2009 banca este
dependenta de veniturile din dobanzi, dependenta care poate fi periculoasa pentru ca acestea
sunt cele mai instabile, ele depinzand de variatia dobanzii pe piata si de o multitudine de alti
factori.

B ) Indicatori de profitabilitate si rentabilitate

Pn
1) Rata rentabilitatii financiare = x 100
Capital. propriu

916.905.240
2007 : x 100 = 26,53 %
3.456.016.741,00

1.353.484.233,00
2008 : x 100 = 30,78 %
4.396.893.616,00

792.055.053
2009 : x 100 = 17,49 %
4.454.010.680,00

Majorarea indicatorului din 2007 pana in 2008 inseamna o crestere a profitabilitatii

insa si cresterea riscului asumat pentru ca valorile inregistrate sunt mult peste intervalul optim
de 10-20%. Totodata, aceasta crestere semnifica si o crestere a gradului de capitalizare. Din
2008 pana in 2009 se observa insa o descrestere a rentabilitatii financiare, insa valoarea
inregistrata in anul 2009 este cuprinsa in intervalul mentionat anterior si apreciat de specialisti
ca fiind unul corespunzator.

14
 Pn
2) Rata rentabilitatii economice = x 100
Active.totale

916.905.240
2007 : x 100 = 2,35 %
38.965.779.327,00

1.353.484.233,00
2008 : x 100 = 2,75 %
49.239.620.762,00

792.055.053
2009 : x 100 = 1,68%
46.346.266.319,00

Observam ca rentabilitatea economica sau generala este in crestere in 2008 fata de

2007 ceea ce denota un semnal pozitiv, dar poate indica de asemenea o politica de plasamente
foarte agresiva a bancii, ceea ce presupune asumarea de riscuri mari. In 2009 insa, observam o
evolutie descrescatoare a acestui indicator, fapt care ne arata ca banca intampina dificultati in
realizarea veniturilor.

Active.totale
3) Efectul de parghie =
Capital. propriu

38.965.779.327,00
2007 : = 11,27
3.456.016.741,00

49.239.620.762,00
2008 : = 11,20
4.396.893.616,00

46.346.266.319,00
2009 : = 10,40
4.454.010.680,00

Se observa o scadere semnificative a acestui indicator in anul 2009 fata de 2007.

Aceasta deteriorare a efectului de multiplicare a capitalului o putem pune pe seama scaderii
rentabilitatii financiare.

Pn
4) Rata profitului net = x 100
VT

916.905.240
2007 : x 100 = 9,22 %
9.945.297.353,00

1.353.484.233,00
2008 : x 100 = 7,65 %
17.688.508.890,00

15
 792.055.053
2009 : x 100 = 4,73 %
16.476.717 .325,00
VT
5) Rata utilizarii activelor (RUA) = x 100
Active.totale

9.945.297.353,00
2007 : x 100 = 25,52 %
38.965.779.327,00

17.688.508.890,00
2008 : x 100 = 35,92 %
49.239.620.762,00

16.476.717.325,00
2009 : x 100 = 35,55 %
46.346.266.319,00

Observam o usoara reducere a ratei profitului net in 2008 fata de 2007 in timp ce rata
utilizarii activelor a crescut pe parcursul celor 3 ani consecutivi. Aceasta crestere din urma
evidentiaza cresterea ponderii activelor generatoare de venit in totalul plasamentelor.

6) Dobanda neta marginala sau marja neta de dobanda (NIM)

Venitui.nete.din.dobanzi
=  100
Active.generatoare.de.venituri

1.166.631.174
2007 : × 100 = 4,51 %
25.859.799.151

1.564.076.362
2008 : × 100 = 4,75 %
32.924.705.043

1.648.292.157
2009 : ×100 = 4,77 %
34.563.819.014

Dobanda neta marginala, ca orice indicator marginal are o relevanta deosebita pentru
ca indica cu cat cresc veniturile nete din dobanzi la cresterea cu 1 procent a activelor
generatoare de venit. Indicatorul este in crestere si are valori cuprinse intre 3-10%, ceea ce
indica pozitia consolidata pe piata a bancii, o buna corelare intre activele si pasivele bancare,
cresterea profitabilitatii, dar si cresterea riscurilor asumate.

16
 C) Indicatorii de structura a veniturilor si cheltuielilor bancare

Venituri.din.dobanzi
1) Ponderea veniturilor din dobanzi in total active = × 100
Total.active

2.439.587.229
2007 : × 100 = 6,98 %
38.965.779.327
3.705.844.769
2008 : × 100 = 7,53 %
49.239.620.762

4.103.753.245
2009 : × 100 = 8,85 %
46.346.266.319

2) Ponderea veniturilor din alte surse decat dobanzile in total active =

Venituri.din.alte.surse
Total.active

1.016.691.796
2007 : ×100 = 2,61 %
38.965.779.327

1.193.457.608
2008 : ×100 = 2,42 %
49.239.620.762

1.202.190.640
2009 : ×100 = 2,59 %
46.346.266.319

Observam cresterea ponderii veniturilor din dobanzi si reducerea ponderii veniturilor

din alte surse (care ar fi fost mult mai stabile si care nu prezinta risc pentru banca).

Chelt.cu.dobanzi
3) Rata cheltuielilor cu dobanzile fata de total active =
Total.active

1.272.956.055
2007 : × 100 = 3,26 %
38.965.779.327

2.141.768.407
2008 : ×100 = 4,35 %
49.239.620.762

2.455.461.088
2009 : × 100 = 5,29 %
46.346.266.319

Evolutia indicatorului prezinta o crestere a cheltuielilor cu dobanzile in total active in

anul 2009, fata de 2008 si 2007.

17
 D) Indicatori de apreciere a calitatii activelor

Ponderea provizioanelor pentru riscul de credit in totalul creditelor:

Pr ovizioane 456.000.000
2008 : × 100 = ×100 = 1,41 %
Credite.totale 32.264.000.000

1.062.000.000
2009 : ×100 = 3,19 %
33.249.000.000

Aceasta evolutie ascendenta a provizioanelor de risc in totalul creditelor semnifica o

crestere a ponderii creditelor neperformante si a celor restante,respectiv o evolutie negativa a
acestui indicator in ceea ce priveste profitabilitatea bancii.

Ponderea creditelor totale in total active :

Credite.totale 25.438.000.000
2007 : × 100 = ×100 = 65,28 %
Total.active 38.965.779.327

32.264.000.000
2008 : ×100 = 65,52 %
49.239.620.762

33.249.000.000
2009 : × 100 = 71,74 %
46.346.266.319

Cresterea ponderii plasamentelor in credite in total active semnifica o crestere a

riscului asumat si explica rentabilitatea ridicata inregistrata prin orientarea de risc a bancii.
Totodata, acest indicator ofera informatii si despre lichiditate, asa cum vom vedea in
continuare, iar cresterea ponderii creditelor care constituie plasamentele cel mai putin lichide
inseamna de fapt reducerea lichiditatii bancii.

E) Indicatorii de lichiditate si solvabilitate

1) Lichiditatea creditelor :

Credite.totale 25.438.000.000
2007 : × 100 = ×100 = 65,28 %
Total.active 38.965.779.327

32.265.000.000
2008 : ×100 = 65,52 %
49.239.620.762

33.249.000.000
2009 : × 100 = 71,74 %
46.346.266.319

18
 Credite 25.438.000.000
2007 : × 100 = × 100 = 62,35 %
Surse.atrase 40.801.513.529

32.265.000.000
2008 : × 100 = 59,65 %
54.088.069.860

33.249.000.000
2009 : × 100 = 66,32 %
50.128.315.883

Acest indicator arata gradul de lichiditate al creditelor, respectiv capacitatea de

rambursare a acestora, creditele fiind apreciate cu un grad de lichiditate redus. Nivelul sau
ridicat si, in general, in crestere in anul 2009 fata de anul 2007 indica o lichiditate activa
scazuta.

Active.lichide.sigure
2) Lichiditatea activelor lichide sigure = × 100
Total.active

11.222.130.969
2007 : × 100 = 28,8 %
38.965.779.327

14.254.499.241
2008 : ×100 = 28, 95 %
49.239.620.762

9.846.200.083
2009 : ×100 = 21,24 %
46.346.266.319

In randul acestui indicator de apreciere a lichiditatii bancare nu se observa o modificare

de mare amploare, marimea indicatorului fiind foarte apropiata in anul 2008 fata de anul
2007. In anul 2009 fata de 2008 insa se observa scaderea ponderii activelor lichide in total
plasamente, ceea ce constituie un semnal de alarma pentru banca in privinta lichiditatii.

Indicatorii de solvabilitate:

Capital. propriu 3.456.016.741

1. 2007 : × 100 = × 100 = 8,86 %
Total.active 38.965.779.327

4.396.893.616
2008 : × 100 = 8,92 %
49.239.620.762

4.454.010.680
2009 : × 100 = 9,61 %
46.346.266.319

Capitalul propriu constituit acopera totalul plasamentelor in proportie de circa 9-10%,

deci banca prezinta o situatie buna in privinta solvabilitatii, fapt anticipat si din rezultatele

19
inregistrate pentru indicatorii de eficienta si de performanta si rentabilitate, unde apreciam ca
nivelul ridicat al profitului brut si net inregistrat va atrage o capitalizare a acestuia si o
crestere a nivelului absolut inregistrat de capitalul propriu al bancii, asa cum se observa si din
bilant.

Capital. propriu 3.456.016.741

2. 2007 : × 100 = × 100 = 13, 59 %
Credite 25.438.000.000

4.396.893.616
2008 : × 100 = 13,62 %
32.265.000.000

4.454.010.680
2009 : × 100 = 13,39 %
33.249.000.000
Acest indicator arata modul de acoperire a activelor cele mai riscante prin capitaluri
proprii de catre banca in cei trei ani analizati. Se observa in geneal mentinerea gradului de
acoperire (cu o usoara crestere in anul 2008 fata de 2007), deci nu avem risc de solvabilitate.

Capital. propriu 3.456.016.741

3. 2007 : × 100 = × 100 = 8,47 %
Surse.atrase 40.801.513.529

4.396.893.616
2008 : × 100 = 8,13 %
54.088.069.860

4.454.010.680
2009 : × 100 = 8,88 %
50.128.315.883

Acest indicator exprima raportul dintre fondurile proprii ale actionarilor si

resursele atrase de banca de pe piata prin depozite si imprumuturi. Raportul este in favoarea
resurselor proprii, care nu comporta costuri sau presupun costuri mai mici decat cele
suportate pentru resursele atrase de pe piata, deci cheltuieli mai mici, profit mai mare si o
buna solvabilitate a bancii analizate.

Capital. propriu
4. Norma de solvabilitate ( ind. de adecvare a capitalului)= × 100
Expunere.neta.la.risc

4.396.893.616
2008 : ×100 = 6,7 %
65.556.409.592,4

4.454.010.680
2009 : × 100 = 6,75 %
65.962.782.797

Norma de solvabilitate se incadreaza in limitele impuse de 8 si respectiv 12

%,ceea ce arata ca banca nu are probleme de solvabilitate.

20
 BIBLIOGRAFIE

1. Ion Nitu – “Managementul performantelor bancare”, Ed. Expert, Bucuresti,

2000

2. Vasile Dedu – “Gestiune bancara”, Ed. Didactica si Pedagogica, 1999

3. Magdalena Radulescu – “ Gestiune bancara”, Ed. SITECH, Craiova, 2010

4. Rapoarte anuale ale BRD (sursa: www.brd.ro)

5. Rezultate financiare anuale ale BRD (sursa: www.brd.ro)

21