Proiecte de Bancnote Romanesti 1921-1947 PDF

proiecte de bancnote româneşti 1921-1947
- catalog -
coordonatorul seriei Bancnotele României
Academician Mugur Isărescu
În colecţia Bancnotele României au apărut:

vol. 1: 125 de ani de la prima emisiune de bancnote a Băncii Naţionale a României
vol. 2: Emisiunile de bancnote ale Băncii Naţionale a României în perioada 1896-1929
vol. 3: Emisiunile de bancnote româneşti în perioada 1929-1947. Istorie şi tehnologie
vol. 4: Proiecte de bancnote româneşti 1921-1947. Catalog
În pregătire:
vol. 5: Tirajele bancnotelor Băncii Naţionale a României (1881-1947)
ISBN 978-973-0-13646-3
© Banca Naţională a României, Direcţia Secretariat, Serviciul Bibliotecă, 2012
Coperta şi layout: Romeo Cîrjan
Prelucrare imagini: Sabina Mariţiu
Revizuire text: Liza Dinculescu
Pe copertă: Detaliu din proiectul pentru bancnota de 5 000 lei recto, Gheorghe Chirovici (1943)
Typeset: Candara şi Century Gothic
Tipărit de QUAL MEDIA GROUP
BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
BANCNOTELE ROMÂNIEI
VOLUMUL 4
Sabina Mariţiu Romeo Cîrjan
PROIECTE DE BANCNOTE ROMÂNEŞTI

1921-1947
- catalog -
BUCUREŞTI
2012
CUPRINS
INTRODUCERE
7
PARTEA I
Proiecte de bancnote din primul deceniu interbelic
(1921-1929)
11
PARTEA a II-a
Proiecte de bancnote din cel de-al doilea deceniu
interbelic (1930-1939)
37
PARTEA a III-a
Proiecte de bancnote din perioada 1940-1947
127
PARTEA a IV-a
Proiecte de medalioane şi filigrane
271
INDEX ONOMASTIC
303
INTRODUCERE
Volumul al IV-lea al Seriei Bancnotele curente artistice ale epocii, ca şi 100 lei tip II, 1 000 lei tip II intermediar
României este dedicat proiectelor de posibilităţile tehnice de imprimare, sau banii de război tipăriţi la sfârşitul
bilete de bancă executate pentru BNR superioare celor existente în preajma anilor ‘30). Tipurile noi care au fost
pe parcursul a aproximativ trei decenii, anului 1900, au provocat schimbări emise în această perioadă au adus
între anii 1921 şi 1947. Cele 274 de importante în iconografia biletelor de plusul de realism creat de artiştii fran-
proiecte publicate în acest volum sunt bancă. Reprezentările alegorice în cezi în timpul Primului Război Mondial în
păstrate în arhiva R. A. Imprimeria manieră clasicizantă sau în spiritul reprezentarea categoriilor sociale şi
Băncii Naţionale a României şi se statuariei renascentiste au făcut loc, profesionale, a figurilor din istoria naţio-
constituie într-o colecţie unică, de treptat, reprezentărilor mai realiste ale nală sau chiar în recompunerea
importanţă excepţională pentru istoria moştenirii culturale naţionale, ale valo- alegoriilor naţionale.
banilor româneşti. rilor sale fundamentale şi, nu în ultimul
rând, ale ocupaţiilor definitorii pentru Această nouă modalitate de tratare a
Evenimentele politice şi evoluţiile economia autohtonă. elementelor s-a conjugat, într-o
economice din această perioadă au manieră inedită, cu tema monarhiei
influenţat în mare măsură concepţia Evocarea acestor teme şi integrarea lor care ocupă un rol special în
asupra elaborării bancnotelor româ- într-un complex unitar în câmpul bile- iconografia bancnotelor emise în
neşti, atât din punct de vedere al tului de bancă, împreună cu celelalte timpul domniei regelui Carol al II-lea.
tehnologiilor de tipar utilizate, cât şi din elemente definitorii pentru calitatea
cel al designului. În acest dublu sens al acestuia de monedă fiduciară În mod paradoxal, alianţa cu Ger-
evocării evoluţiei bancnotei româneşti (filigranul, indicaţiile privind emitentul şi mania din timpul celui de-Al Doilea
în perioada interbelică, trebuie să valoarea nominală, seria şi numărul, Război Mondial nu a rupt tradiţia spiri-
amintim, pe de o parte, că opţiunea semnăturile autorizate etc.), reprezintă tului francez al bancnotei româneşti
tradiţională a politicii româneşti pentru o operă de creaţie de mare rafina- care a continuat aceeaşi preocupare
Franţa şi Marea Britanie îşi regăseşte ment, în care echilibrul grafic şi pentru armonia cromatică şi stilistică
reflexe şi în marile opţiuni financiare ale cromatic este exprimat, în egală din perioada interbelică.
României, de la împrumuturile de stabi- măsură, de talentul artistului desenator,
lizare din timpul Marii Crize Economice rigoarea gravorului şi îndemânarea Proiectele publicate în volumul de faţă
la comenzile pentru fabricarea bile- tipografului. reflectă aceste evoluţii în istoria banc-
telor executate la Banca Franţei sau la notei româneşti. Ele exprimă spiritul
Bradbury Wilkinson & Co. Bancnotele româneşti din epocă sunt artistic al epocii într-o varietate stilistică
reflexul acestor evoluţii stilistice şi tehno- ce se dovedeşte a fi surprinzătoare
Pe de altă parte, este de remarcat că logice. Influenţată puternic de şcoala pentru specialistul în numismatică.
generalizarea tehnologiei tiparului bile- franceză de design, iconografia banc-
telor de bancă în policromie pe notei româneşti a oscilat, pe parcursul Volumul este compus din patru părţi.
parcursul anilor 1920-1930 a dat naş- deceniilor III şi IV, între tradiţie şi moder- Primele trei prezintă proiectele în ordine
tere nu numai unor noi modalităţi de nism. În acest sens au fost continuate cronologică, corespunzând deceniilor
securizare a acestora, dar a creat noi teme şi exprimări artistice create de III, IV şi V ale secolului trecut. Ultima
câmpuri de exprimare artistică a mesa- desenatorii francezi la sfârşitul secolului parte este dedicată proiectelor de
jului fiduciar pe care dorea să-l al XIX-lea în spiritul alegoriilor clasi- filigrane şi medalioane care, deoarece
transmită instituţia emitentă. Noile cizante (de exemplu, bancnota de nu pot fi datate cu exactitate şi pentru
7
motivul că se definesc numai parţial ca civilizaţiei româneşti sau integrate Mihai Eminescu, singura personalitate
proiecte de bancnote, au fost intro- economiei naţionale. Acestea sunt culturală propusă pentru a fi redată pe
duse într-o secţiune separată, la finalul redate în manieră realistă, cu referire, o bancotă în perioada 1881-1990.
volumului. în special, la activităţile agricole. Nu
lipsesc, însă, exprimările în spirit roman- Către sfârşitul celui de-Al Doilea Război
Fiecare dintre cele trei decenii prezintă tic, cu înfăţişarea idealizată a vieţii Mondial apar semne ale schimbării
caracteristici proprii în istoria bancnotei rurale. Pe de altă parte, evocările mesajului iconografic, ca reflex al
româneşti, ceea ce se reflectă şi în industriei sunt pline de forţă, cu maşini modificărilor politice şi sociale care au
compoziţia proiectelor păstrate până complexe, câmpuri petrolifere şi avut loc în societatea românească.
astăzi. Fără îndoială, bancnotele aflate muncitori puternici, idealizaţi, uneori, în Primele semne ale proletcultismului din
în circulaţie au influenţat, prin design şi manieră clasicizantă. anii ‘50 pot fi întrezărite şi în proiectele
mesaj, proiectele propuse. Dar, din de bancnote pe care sunt exprimate
consultarea cronologică a proiectelor, Temele patriotice sunt o altă compo- înfrăţirea muncitorilor industriali şi agricoli.
transpar nu numai curentele artistice nentă importantă a iconografiei
ale epocii, dar şi evoluţia mesajului proiectelor din deceniile III-V. Marea ***
politic. Acesta devine evident cu Unire este reprezentată în anii ‘20 prin Proiectele publicate în acest volum
precădere în deceniile IV şi V: mai întâi, alegorii ale provinciilor reunite, încon- sunt păstrate în arhiva R. A. Imprimeria
în proporţia reprezentărilor legate de jurate de troiţe ce simbolizează jertfele BNR în trei albume voluminoase, cu
Casa Regală (portretul regelui Carol al din Primul Război Mondial. În timpul lui filele numerotate, având numerele de
II-lea, figurat într-o manieră inedită Carol al II-lea, motivul este păstrat, însă inventar 3 129, 3 653 şi 3 654. Cele mai
până atunci pe verso-ul bancnotei), este exprimat prin referire la domnia lui multe dintre ele sunt colate direct pe
apoi, în iconografia influenţată de Mihai Viteazul. filele de album; în fişele descriptive a
participarea României la cel de-Al fost indicat numărul filei pe care
Doilea Război Mondial. Cea mai mare proporţie a temelor proiectul este colat. Există, însă, un
patriotice este întâlnită în proiectele număr mare de proiecte care sunt
Temele majore ale iconografiei sunt din timpul celui de-Al Doilea Război desprinse din colajul originar, astfel
interpretări mai mult sau mai puţin Mondial. Motivele sunt dintre cele mai încât nu s-au mai putut indica filele pe
“autohtonizate” ale modelului francez. diverse: lupta împotriva comunismului, care au fost colate iniţial. Prin urmare,
Cel mai evident apare în repre- românii ca apărători ai Latinităţii în fişele descriptive a fost indicat doar
zentarea alegoriilor care este făcută în eliberarea Basarabiei şi reconstituirea numărul de inventar al albumului în
cele mai variate modalităţi de expri- Moldovei istorice, evocări ale sufe- care este păstrat respectivul proiect.
mare artistică, de la maniera pur rinţelor românilor din Transilvania,
clasicizantă la realism, naturalism sau solidaritatea naţiunii române “pe front O mare parte a proiectelor care conţin
chiar Art Deco, toate aceste curente şi acasă.” referiri la monarhie sau la graniţele
fiind, însă, filtrate prin tradiţia culturală României Mari a fost desfigurată în
românească. În fine, semnalăm în această perioadă epoca comunistă. Am preferat să le
existenţa unui proiect-premieră în redăm întocmai, considerând că
Un alt element iconografic întâlnit în iconografia bancnotei româneşti: merită să fie făcute cunoscute, dincolo
mod curent în proiectele interbelice, îl pentru prima oară este propusă de avatarurile vremelnice ale politicii
regăsim în ocupaţiile tradiţionale ale reprezentarea portretului poetului oficiale.
8
MULŢUMIRI
Apariţia volumului de faţă nu ar fi fost posibilă fără sprijinul direct al domnului

Laurenţiu Dragomir, directorul general al R. A. Imprimeria Băncii Naţionale a
României, care ne-a facilitat consultarea arhivei instituţiei pe care o conduce.
De asemenea, transmitem întreaga noastră gratitudine doamnei Valeria Enuca

din cadrul R. A. Imprimeria Băncii Naţionale a României, cea care ne-a ajutat, cu
multă răbdare şi profesionalism, în munca noastră de cercetare.
În egală măsură, suntem recunoscători colegului nostru Dan Ilie din cadrul
Muzeului BNR.
Mulţumim doamnei Carolina Oancea, din cadrul Direcţiei studii economice,

Serviciul publicaţii, pentru disponibilitatea de care a dat dovadă pe parcursul
întregi noastre colaborări.
Munca noastră nu ar fi fost completă fără sugestiile şi corecturile făcute de

doamna Liza Dinculescu din cadrul Direcţiei studii economice, Serviciul traduceri,
editare şi documentare.
Nu în ultimul rând, dorim să le reamintim pe doamnele Surica Rosentuler şi

Constanţa Gudin, cele care în urmă cu 6 ani au sprijinit iniţierea şi derularea
proiectului “Bancnotele României”.
Autorii
9
PARTEA I
Proiecte de bancnote din primul deceniu interbelic (1921-1929)
Primul Război Mondial şi realizarea Marii După război, situaţia monetară a Theodorescu-Sion, Horaţiu Dimitriu. În
Uniri de la 1 decembrie 1918 reprezintă României a fost una cu totul specială, final, în iulie 1922, Consiliul de adminis-
momentele care au marcat debutul în condiţiile în care pe teritoriul naţional traţie al BNR a admis ambele proiecte
unei noi perioade în istoria naţională, în existau mai multe tipuri de însemne ale lui Artur Verona, fără însă ca hotă-
care s-au înregistrat transformări de monetare emise de bănci româneşti şi rârea să fie transpusă în practică.
substanţă la nivelul societăţii şi econo- străine. Astfel, pe lângă leu, moneda
miei româneşti. oficială, mai circulau leul Băncii Proiectele prezentate la acest concurs
Generale Române, dar şi coroanele de artiştii români reflectă, încă, o puter-
Intervalul 1916-1918, în care România a austro-ungare şi rublele ruseşti, acestea nică influenţă a clasicismului şcolii
luat parte directă la desfăşurarea din urmă de mai multe tipuri. Rezol- franceze a bancnotei. În acest sens,
operaţiunilor militare, constituie, cu varea problemei unificării monetare reprezentativ este Camil Ressu care
siguranţă, pentru Banca Naţională era, aşadar, una de acută stringenţă, continuă compoziţiile de tip arhitec-
cea mai zbuciumată perioadă din şi s-a concretizat de-a lungul a mai tural, riguros simetrice, cu registre clar
istoria sa. Starea de război şi ocuparea multor etape, în intervalul 1919-1921. delimitate şi decoraţiuni neoclasice (nr.
de către inamic a unei părţi impor- cat. 3, 4, 15, 16). Proiectele lui Horaţiu
tante din teritoriul naţional au dereglat După realizarea unificării monetare Dimitriu (nr. cat. 1, 2, 11, 12) oscilează
toate mecanismele vieţii economice. oficialii BNR au hotărât trimiterea unei între clasicismul decorativ şi realismul
delegaţii la Paris în vederea studierii mesajului iconografic.
Obligată să îşi evacueze sediul central modalităţii de înlocuire a tuturor bile-
la Iaşi, în condiţiile în care Bucureştiul se telor aflate în circulaţie. A existat şi Proiectele lui Ion Theodorescu-Sion (nr.
afla sub ocupaţie inamică, BNR a fost propunerea ca noul bilet cu valoarea cat. 5, 6, 17, 18) redau temele tradiţio-
nevoită să facă faţă unei situaţii cu nominală de 500 lei să fie creat după nale într-o formulă inedită pentru
totul speciale, având în vedere că proiectele realizate de Nicolae tradiţia designului românesc de banc-
ocupanţii germani începuseră să emită Grigorescu în anul 1877 pentru biletele notă. Motivele naţionale, stilizate în
un nou mijloc de plată prin intermediul ipotecare. În final, s-a ajuns la soluţia forme cursive, simetria compoziţiei şi
Băncii Generale Române. Mai mult organizării unui concurs despre desfă- decorativismul geometrizat specifice
decât atât, BNR s-a aflat în această şurarea căruia documentele de arhivă coordonatelor Art Deco din România
perioadă în imposibilitatea de a mai nu oferă niciun fel de amănunte. Singu- interbelică le conferă o valoare remar-
tipări propriile bancnote pe teritoriul rele informaţii referitoare la această cabilă, situându-le printre cele mai
naţional, deoarece toate echipa- iniţiativă sunt proiectele păstrate în reuşite proiecte ale epocii.
mentele necesare acestei operaţiuni arhiva R. A. Imprimeria Băncii Naţionale
au rămas la Bucureşti, şi, ca urmare a pentru bancnotele de 20 lei, respectiv La fel de valoros este şi proiectul
situaţiei de pe front, posibilitatea 100 lei, precum şi decizia Consiliului de realizat de Artur Verona (nr. cat. 9, 10)
procurării hârtiei speciale filigranate administraţie al Băncii Naţionale în care oferă o adevărată lecţie de
produsă de Banca Franţei era practic legătură cu artistul care a fost desem- culoare, mesaj şi compoziţie. Realizat în
nulă. Soluţia găsită pentru a face faţă nat câştigător. tonuri calde de ocru şi bleu barbeau,
acestei situaţii de criză a fost coope- proiectul se constituie într-un exemplu
rarea cu diverse imprimerii din Această serie de proiecte conţine de inter-pretare în spirit naţional
Petrograd şi, mai apoi, cumpărarea lucrări semnate de pictori importanţi ai românesc al şcolii de grafică din
unei tipografii la Moscova. epocii: Artur Verona, Camil Ressu, Ion Franţa.
11
1.
1.
Horaţiu Dimitriu
1922
Proiect pentru bancnota de 20 lei recto
Tuş şi laviu pe hârtie
42,5 x 23,2 cm
Imprimeria BNR, inv. nr. 3 653, fila 4
12
2.
2.
Horaţiu Dimitriu
1922
Proiect pentru bancnota de 20 lei verso
Tuş pe hârtie
42,6 x 23,2 cm
13
3.
Camil Ressu
[1921]
Tuş, laviu şi creion pe hârtie
36,8 x 20,2 cm
3.
14
4.
Camil Ressu
[1921]
Tuş, laviu şi creion pe hârtie
37,1 x 20,3 cm
4.
15
5.
16
5.
Ion Theodorescu-Sion
[1921]
Cerneală şi laviu pe carton
35,4 x 21,6 cm
17
6.
18
6.
Ion Theodorescu-Sion
[1921]
Tuş, laviu şi acuarelă pe carton
35,5 x 21,4 cm
19
7.
7.
Anonim
[1921]
Creion, tuş şi laviu pe hârtie
35,2 x 21,7 cm
20
8.
8. 9. (p. 22-23)
Anonim Artur Verona
[1921] 1921
Proiect pentru bancnota de 20 lei verso Proiect pentru bancnota de 20 lei recto
Creion, tuş şi laviu pe hârtie Tuş, laviu şi acuarelă pe hârtie
35 x 21,8 cm 55,2 x 31,5 cm
Imprimeria BNR, inv. nr. 3 653, fila 9 Imprimeria BNR, inv. nr. 3 654, fila 4
21
9.
22
23
10.
24
25
10. (p. 24-25) 11.
Artur Verona Horaţiu Dimitriu
1921 1922
Proiect pentru bancnota de 20 lei verso Proiect pentru bancnota de 100 lei recto
Tuş, laviu şi acuarelă pe hârtie Tuş şi acuarelă pe carton
55,2 x 31,5 cm 44,8 x 22,9 cm
12.
Horaţiu Dimitriu
1922
Tuş şi acuarelă pe carton
45 x 23,8 cm
26
11.
12.
27
13.
Anonim
[1921]
Tuş şi laviu pe carton
42,8 x 25,8 cm
14.
Anonim
[1921]
Creion şi tuş pe carton
42,8 x 25,1 cm
28
13.
14.
29
15. 16.
Camil Ressu Camil Ressu
[1921] [1921]
Proiect pentru bancnota de 100 lei recto Proiect pentru bancnota de 100 lei verso
Tuş, laviu şi creion pe hârtie Tuş, laviu şi creion pe hârtie
44,3 x 23,5 cm 44,2 x 23,3 cm
17. (p. 32-33) 18. (p. 34-35)

Ion Theodorescu-Sion Ion Theodorescu-Sion
[1921] [1921]
Tuş şi acuarelă pe carton Tuş şi acuarelă pe carton
42,8 x 26 cm 42,8 x 26 cm
30
15.
16.
31
17.
32
33
18.
34
35
PARTEA a II-a
Proiecte de bancnote din cel de-al doilea deceniu interbelic (1930-1939)
Structura circulaţiei monetare, dar şi vechilor proiecte pe care Nicolae circulaţiei fiduciare în caz de război.
iconografia bancnotelor româneşti în Grigorescu le concepuse pentru emisiu- Cu această ocazie este figurat por-
cel de-al doilea deceniu interbelic au nea biletelor ipotecare şi prin tretul poetului Mihai Eminescu, prima
fost influenţate de mai mulţi factori. şcolarizarea sau specializarea unor personalitate culturală din istoria
Este vorba, în primul rând, de adop- artişti şi gravori în ateliere de profil ale bancnotei româneşti.
tarea Legii monetare din 7 februarie altor bănci centrale europene (Banca
1929, prin care valorile biletelor pe care Franţei, Banca Naţională a Ceho- În acest deceniu a fost reluată ideea
Banca Naţională a României avea slovaciei, Monetăria din Roma etc.). lansării unui concurs public în vederea
dreptul să le emită au fost modificate: selectării unor proiecte care mai apoi
dacă din anul 1880 şi până în 1929 Cea mai importantă şi durabilă cola- să poată fi utilizate în emisiunile Băncii
instituţia putea emite bancnote cu borare pe care Banca Naţională a Naţionale a României. Astfel, în anul
valorile nominale de 20, 50, 100, 500 şi avut-o cu un artist în acest domeniu 1934 a fost organizat un concurs în
1 000 lei, după adoptarea legii menţio- este, fără îndoială, cu pictorul Ary urma căruia s-a dorit obţinerea unui
nate aceste valori s-au transformat în Murnu (1881-1971). Aceasta a început proiect viabil pentru un nou tip al
100, 500, 1 000 şi 5 000 lei. în anul 1932, când Murnu a desenat bancnotei de 1 000 lei. Documentele
mai multe proiecte pentru bancnota consemnează înscrierea a nu mai puţin
Totodată, pe parcursul acestui dece- de 1 000 lei (valoarea unora dintre de 45 de participanţi, unii dintre ei
niu, în spiritul politicii economice care a acestea a fost modificată la sfârşitul propunând mai multe astfel de
guvernat epoca, banca de emisiune a anilor ‘30 în 250 lei – nr. cat. 21-26) şi a proiecte. S-au păstrat doar o parte
întreprins mai mulţi paşi în sensul durat până în anul 1947. Murnu a fost dintre acestea (nr. cat. 43-101), dar
realizării exclusiv în ţară a întregului cel care a realizat desenele clişeelor niciunul nu a fost utilizat ulterior de
proces de fabricare a biletelor de ban- suplimentare ale bancnotei de 1 000 lei către Banca Naţională a României.
că, de la producerea hârtiei filigranate tip II intermediar şi întregul proiect al
speciale, la concepţia grafică, gravura bancnotei de 1 000 lei tip III. Mai mult Concepţia proiectelor prezentate la
clişeelor şi imprimarea propriu-zisă a decât atât, Ary Murnu a reuşit să concursul din anul 1934 trădează influ-
bancnotelor. adapteze şi să întregească unul din enţa designului bancnotelor româneşti
proiectele pe care Nicolae Grigorescu aflate, în epocă, în circulaţie. Feno-
Venirea regelui Carol al II-lea pe tronul le realizase pentru biletele ipotecare, menul este vizibil, în special, în
României a condus la modificarea ico- astfel încât în anul 1937 a fost pusă în abundenţa de portrete ale regelui
nografiei bancnotelor Băncii Naţionale circulaţie bancnota de 1 000 lei tip IV. Carol al II-lea şi în preluarea motivului
a României. În anul 1932, când a fost activităţilor rurale. Totodată, influenţa
emisă bancnota de 5 000 lei tip I, apare Tot de numele lui Ary Murnu se leagă şi şcolii franceze interbelice transpare din
portretul suveranului pentru prima oară proiectele pentru aşa numitele “banc- cromatica celor mai multe dintre
pe un bilet românesc de bancă. note de război” (nr. cat. 105-119). proiecte, precum şi, în egală măsură,
Realizate pentru BNR în două etape din distribuţia în câmp a mesajului
Domnia regelui Carol al II-lea coincide (1936-1937 pentru valorile de 10 şi 50 lei iconografic şi a elementelor deco-
cu primele încercări ale BNR de creare şi 1939 pentru nominalul de 500 lei), rative. În acelaşi context, se poate
a unei şcoli naţionale a bancnotei, prin aceste proiecte erau destinate să chiar remarca utilizarea temei alego-
organizarea unui concurs public constituie un stoc de bilete de rezervă, riilor clasicizate din perioada albastră a
adresat artiştilor români, valorificarea cu scopul de a suplini necesităţile bancnotei franceze (nr. cat. 46, 50, 59).
37
19.
Bradbury Wilkinson & Co.
1931
Proiect pentru bancnota de 1 000 lei verso
Tipar pe hârtie
14,9 x 7,5 cm
Imprimeria BNR, inv. 3 653, fila 18
20.
1931
Tipar pe hârtie
16,2 x 8,8 cm
Imprimeria BNR, inv. nr. 3 129
38
19.
20.
39
21.
21.
Ary Murnu
1931
(propus, iniţial, pentru biletul de 1 000 lei)
Acuarelă, creion şi tuş pe carton
18,6 x 10,7 cm
40
22.
22.
Ary Murnu
1931
18,5 x 10,6 cm
41
23.
23.
Ary Murnu
1931
18,6 x 10,6 cm
42
24.
24.
Ary Murnu
1931
18,6 x 10,7 cm
43
25.
Ary Murnu
1931
Proiect pentru bancnota de 1 000 lei recto
18,7 x 10,8 cm
26.
Ary Murnu
1931
18,7 x 10,8 cm
44
25.
26.
45
27.
Ary Murnu
1932
Tuş şi creion pe carton
38 x 22 cm
28.
Ary Murnu
1932
38 x 22 cm
46
27.
28.
47
29.
Ary Murnu
1932
40,9 x 22,2 cm
29.
48
49
30.
Ary Murnu
1932
40,8 x 22,3 cm
30.
50
51
31.
Ludovic Bassarab
1932
Creion pe carton
46,7 x 24,3 cm
31.
52
32.
Ludovic Bassarab
1932
Creion pe carton
46,6 x 24,2 cm
32.
53
33.
Ludovic Bassarab
1932
Creion colorat şi tuş pe carton
46,7 x 24,2 cm
33.
54
34.
Ludovic Bassarab
1932
46,7 x 24,2 cm
34.
55
35.
Ludovic Bassarab
1932
46,6 x 24,2 cm
35.
56
36.
Ludovic Bassarab
1932
46,5 x 24,4 cm
36.
57
37.
Ludovic Bassarab
1932
46,6 x 24,2 cm
37.
58
38.
Ludovic Bassarab
1932
46,5 x 24,4 cm
38.
59
39.
39.
Ary Murnu
1931
Portretul regelui Carol al II-lea realizat pentru proiectul
bancnotei de 1 000 lei
Tipar pe hârtie
6,6 x 7,8 x 6,2 x 7,8 cm
Imprimeria BNR, dosar nr. 64/1932-1934, fila 33
60
40.
40.
1931
Fotografie
14,5 x 7,4 cm
41.
41.
1931
Fotografie
13,8 x 6,7 cm
42.
42.
1931
Fotografie
14,5 x 7,4 cm
61
43.
43.
Jeana Bacolescu
1934
Tuş şi acuarelă pe hârtie
16,7 x 8,8 cm
62
44.
44.
Jeana Bacolescu
1934
16,7 x 8,8 cm
63
45.
C. B. Creţoiu
1934
Tuş pe hârtie lipită pe carton
17 x 8,9 cm
46.
C. B. Creţoiu
1934
Tuş pe hârtie lipită pe carton
17 x 8,9 cm
64
45.
46.
65
47.
47.
Honoriu Creţulescu
1934
Tuş şi creion colorat pe carton
35 x17,9 cm
66
48.
48.
Honoriu Creţulescu
1934
Tuş şi creion colorat pe carton
34 x 18 cm
67
49.
49.
C. B. Creţoiu
1934
Tuş pe carton
16,8 x 8,9 cm
68
50.
50.
C. B. Creţoiu
1934
Tuş pe carton
16,9 x 9 cm
69
51.
51.
Gheorghe Chirovici
1934
Tuş pe carton
17 x 9 cm
70
52.
52.
Gheorghe Chirovici
1934
Tuş pe carton
17 x 9 cm
71
53.
53.
Gheorghe Chirovici
1934
Tuş pe carton
17,1 x 9 cm
72
54.
54.
Gheorghe Chirovici
1934
Tuş pe carton
16,8 x 8,9 cm
73
55.
55.
Alexandru Brătescu-Voineşti
1934
Tuş pe carton
16,9 x 8, 9 cm
74
75
56.
Tatiana Clocachev
1934
16,8 x 8,9 cm
57.
Tatiana Clocachev
1934
16,7 x 8,8 cm
76
56.
57.
77
58
Lucian Del-Debbio
1934
Tuş pe carton
16,8 x 8,7 cm
59.
Lucian Del-Debbio
1934
Tuş pe carton
16,8 x 8,7 cm
78
58.
59.
79
60.
60.
Duliu Marcu
1934
16,8 x 8,9 cm
80
61.
61.
Duliu Marcu
1934
16,8 x 8,9 cm
81
62.
62.
Alex. Lasmer
1934
16,6 x 8,8 cm
82
63.
63.
Alex. Lasmer
1934
16,6 x 8,8 cm
83
64.
65.
64-73.
Institutul Cartografic Unirea Braşov
1934
Proiecte pentru bancnota de 1 000 lei
Tipar pe hârtie
Recto 17 x 9 cm
Verso 16,8 x 8,9 cm
Imprimeria BNR, inv. nr. 3 653, filele 38, 39 şi 40
84
66. 67.
68. 69.
70. 71.
72. 73.
85
74.
Mărioara R. Tomca
1934
Tuş şi creion pe hârtie
22,6 x 14,4 cm
74.
86
75.
Mărioara R. Tomca
1934
Tuş şi creion pe hârtie
22,6 x 14,3 cm
75.
87
76.
D. Greceanu
1934
16,8 x 9,1 cm
76.
88
77.
D. Greceanu
1934
16,8 x 9,1 cm
77.
89
78.
Melamed
1934
Tuş pe carton
16,9 x 8,9 cm
78.
90
79.
Melamed
1934
Tuş pe carton
16,9 x 8,9 cm
79.
91
80.
D. Nichita
1934
Tuş pe carton
16,9 x 9 cm
80.
92
81.
Marin Şt. Nicolae
1934
16,9 x 8,9 cm
81.
93
82.
82.
Zana Popovici
1934
Tuş pe carton
16,8 x 8,9 cm
94
83.
83.
Zana Popovici
1934
Tuş pe carton
16,8 x 8,9 cm
95
84.
84.
Alex. Mazilescu
1934
Tuş pe carton
16,9 x 8,9 cm
96
85.
85.
Alex. Mazilescu
1934
Tuş pe carton
16,9 x 8,7 cm
97
86.
86.
Jean Niţescu
1934
16,9 x 9 cm
98
87.
87.
Jean Niţescu
1934
16,9 x 8,7 cm
99
88.
88.
Jean Niţescu
1934
16,9 x 9 cm
100
89.
89.
Jean Niţescu
1934
16,9 x 8,7 cm
101
90.
90.
G. M. Popoff
1934
16,8 x 9 cm
102
91.
91.
G. M. Popoff
1934
16,7 x 9 cm
103
92.
92.
Zana Popovici
1934
16,8 x 8,9 cm
104
93.
93.
Zana Popovici
1934
16,8 x 8,9 cm
105
94.
Coca Rădulescu Creţoiu
1934
16,9 x 8,9 cm
95.
Coca Rădulescu Creţoiu
1934
16,9 x 8,9 cm
106
94.
95.
107
96.
Licurg Săvulescu
1934
Tuş pe hârtie
16,7 x 9 cm
97.
Licurg Săvulescu
1934
Tuş pe hârtie
16,7 x 9 cm
108
96.
97.
109
98.
Ioan Teodorescu Olaru
1934
Tuş pe carton
16,8 x 8,9 cm
99.
Ioan Teodorescu Olaru
1934
Tuş pe carton
16,8 x 8,9 cm
110
98.
99.
111
100.
Lucian S. Zamfirescu
1934
Tuş pe carton
16,8 x 8,9 cm
101.
Lucian S. Zamfirescu
1934
Tuş pe carton
16,8 x 8,9 cm
112
100.
101.
113
102.
Ary Murnu
1934
(după proiectul lui Nicolae Grigorescu)
Tuş pe carton
17,1 x 8,9 cm
102.
114
103.
Ary Murnu
1934
(după proiectul lui Nicolae Grigorescu)
Tuş pe carton
17,1 x 8,8 cm
103.
115
104.
104.
Ary Murnu
1935
Proiect pentru câmpul central al bancnotei de 1 000 lei
Tuş, acuarelă şi creion pe hârtie
10 x 7 cm
Imprimeria BNR,dosar 67/1935, fila 140
116
105.
105.
Ary Murnu
[1936-1937]
Tuş pe carton
10 x 6 cm
106.
106.
Ary Murnu
[1936-1937]
Tuş pe carton
10,5 x 5,9 cm
107.
107.
Ary Murnu
[1936-1937]
Tuş pe carton
10,5 x 6 cm
117
108.
Ary Murnu
[1936-1937]
Tuş pe carton
12 x 7 cm
108.
118
109.
Ary Murnu
[1936-1937]
Tuş pe carton
12 x 7 cm
109.
119
110.
Ary Murnu
[1936-1937]
Tuş pe carton
13 x 7 cm
110.
120
111.
Ary Murnu
[1936-1937]
Tuş pe carton
13 x 7 cm
111.
121
112.
112. 113.
Ary Murnu Ary Murnu
[1939] [1939]
Tuş, acuarelă şi creion pe carton Tuş, acuarelă şi creion pe carton
14,9 x 7,5 cm 14,7 x 8 cm
113.
122
114.
114. 115.
Ary Murnu Ary Murnu
[1939] [1939]
14,9 x 7,5 cm 14,7 x 7,6 cm
115.
123
116.
116. 117.
Ary Murnu Ary Murnu
[1939] [1939]
Proiect pentru bancnota de 500 lei recto Proiect pentru bancnota de 500 lei recto
14,7 x 8 cm 14,7 x 8 cm
117.
124
118.
118. 119.
Ary Murnu Ary Murnu
[1939] [1939]
Proiect pentru bancnota de 500 lei recto Proiect pentru bancnota de 500 lei recto
14,6 x 8 cm 14,7 x 7,4 cm
119.
125
PARTEA a III-a
Proiecte de bancnote din perioada 1940-1947
Schimbarea regimului politic care primă fază participanţilor nu li s-a singura rezolvare posibilă a fost
s-a produs la 6 septembrie 1940 a indicat valoarea exactă a viitoarei emiterea unor bilete cu valori
avut un puternic impact asupra bancnote, din moment ce toate nominale mari. Au fost astfel puse
istoriei bancnotelor româneşti. proiectele iniţiale, realizate alb- în circulaţie bancnote de 10 000
Imediat după abdicarea regelui negru, poartă valoarea nominală lei, 100 000 lei, 1 milion lei şi 5 mili-
Carol al II-lea s-a încercat înlătu- de 1 000 lei. Doar proiectele oane lei, fenomen nemaiîntâlnit
rarea efigiei sale de pe biletele de calificate în cea de-a doua etapă, până atunci în istoria monetară a
bancă şi înlocuirea acesteia cu o realizate color şi la dimensiuni mari, României. Deşi pentru unele dintre
alta considerată a fi reprezentativă poartă valoa-rea nominală reală, acestea au fost realizate proiecte
pentru valorile naţionale. În acest cea de 5 000 lei (nr. cat. 133-197). distincte, cu notabila excepţie a
scop, statornicul colaborator al Proiectele realizate în perioada biletului propus de Şerban Zainea
BNR, pictorul Ary Murnu, a schiţat 1940-1943 nu se îndepărtează (nr. cat. 214-215), niciunul dintre ele
mai multe portrete istorice (cat. nr. foarte mult de la tradiţia interbelică nu s-a concretizat în bilet de
120, 123, 126, 130), incluse de Servi- de influenţă franceză. În această circulaţie.
ciul Fabricarea Biletelor în câteva perioadă sunt continuate repre-
proiecte inspirate din bancnota de zentările idealizate ale categoriilor În această epocă a început,
500 lei aflată în circulaţie (nr. cat. sociale şi profesionale (cat. nr. 137, aşadar, colaborarea cu pictorul
121, 124, 128, 131) şi în cele ale 138, 147-156, 173-176, 180), precum Şerban Zainea (1907-1990), cel
preconizatei bancnote de 200/250 şi a alegoriilor României în manieră care în anul 1941, pe când activa
lei (nr. cat. 127-122, 125, 129, 132). clasicizantă (cat. nr. 191, 195). la Fabrica de timbre, a realizat
Noutatea transpare din câteva două proiecte generice de banc-
Participarea României la cel de-Al proiecte al căror design exprimă, note (nr. cat. 198-199). După anul
Doilea Război Mondial a constituit evident, mesajele propagandei 1947, acelaşi Şerban Zainea a
o presiune permanentă asupra oficiale: România victorioasă (cat. realizat cele mai multe dintre
organismului economic naţional, nr. 160), lupta împotriva bolşevis- bancnotele emise de noul regim
obligat să se reajusteze şi să se mului (nr. cat. 178), unitatea naţiunii comunist.
adapteze condiţiilor impuse de pe front şi în ţară (nr. cat. 139, 141,
desfăşurarea conflictului. În mod 158, 183). Personajele istorice pro- Pregătind stabilizarea monetară
evident, emisiunea de bancnote a puse fac trimitere fie la etnogeneza din anul 1947, conducerea BNR a
Băncii Naţionale a trebuit să fie românească (Decebal şi Traian), fie apelat la serviciile pictorului Petre
regândită şi redimensionată. În la graniţele României Mari (Mihai Aurel Constantinescu (1890-1963),
cursul anului 1942, conducerea Viteazul), fie la graniţele Moldovei profesor la Academia de Arte
instituţiei a luat hotărârea de orga- istorice (Ştefan cel Mare): nr. cat. Frumoase din Bucureşti. Documen-
niza un concurs pentru realizarea 135, 167, 181, 184, 197. tele din arhiva BNR consemnează
unui nou tip al bancnotei de 5 000 că acesta a realizat un număr de
lei. Mai mult chiar, a avut loc şi o La sfârşitul anului 1944, declan- 20 de proiecte, dar în arhiva R. A.
întâlnire cu artiştii (pictori şi şarea procesului inflaţionist şi Imprimeria BNR se păstrează doar
sculptori) invitaţi la concursul care evoluţia sa galopantă i-au deter- 13 dintre ele (nr. cat. 229-241).
urma să se desfăşoare în două minat pe responsabilii BNR să Remarcabilă este utilizarea a două
etape. Deşi în documentele de încerce să găsească soluţii pentru dintre acestea la elaborarea
arhivă nu am găsit consemnat adaptarea circulaţiei monetare la bancnotei de 100 lei din anul 1947,
acest lucru, probabil că într-o nevoile pieţei. În condiţiile timpului, tip stabilizare (nr. cat. 229, 235).
127
120.
120.
Ary Murnu
1940
Proiect pentru medalionul bancnotei de 500 lei
Creion şi acuarelă pe carton
Diametru 110 cm
128
121.
122.
122.
121. Ary Murnu
Proiect pentru bancnota de 500 lei recto [1940]
[1940] Proiect pentru bancnota de 250 lei recto
Tipar şi colaj pe hârtie Tipar şi colaj pe hârtie
14,5 x 7,5 cm 13,6 x 6,9 cm
129
123.
123.
Ary Murnu
1940
diametru 108 cm
130
124.
125.
125.
124. Ary Murnu
14,5 x 7,5 cm 13,6 x 6,9 cm
131
126.
132
126.
Ary Murnu
1940
Proiect pentru medalionul bancnotei de 250 lei recto
Diametru 134 cm
127.
Ary Murnu
1940
Tuş pe calc lipit pe carton
36,4 x 18,5 cm
127.
133
128.
128.
[1940]
Tipar şi colaj pe hârtie
14,5 x 7,5 cm
134
129.
129.
Ary Murnu
[1940]
13,6 x 6,9 cm
135
130.
Ary Murnu
1940
Diametru 98 cm
Imprimeria BNR, inv. nr., 3 654
130.
136
131.
132.
132.
131. Ary Murnu
14,5 x 7,5 cm 13,6 x 6,9 cm
137
133.
Virgil Manoliu
1943
51,3 x 18,6 cm
133.
138
139
134.
Virgil Manoliu
1943
51,3 x 18,6 cm
134.
140
141
135.
135.
Ioana Basarab
1942
Proiect pentru concursul de realizare
a bancnotei de 5 000 lei recto, etapa I
Tuş pe carton
27,7 x 11 cm
142
136.
136.
Ioana Basarab
1942
a bancnotei de 5 000 lei verso, etapa I
Tuş pe carton
25,5 x 10,2 cm
143
137.
138.
144
137.
I. Demetrescu Dem
1942
Tuş pe carton
27,1 x 10,6 cm
138.
I. Demetrescu Dem
1942
Tuş pe carton
27,1 x 10,6 cm
145
139. 140.
Nicolae Cernescu Nicolae Cernescu
1942 1942
Proiect pentru concursul de realizare Proiect pentru concursul de realizare
a bancnotei de 5 000 lei recto, etapa I a bancnotei de 5 000 lei verso, etapa I
26,8 x 10,1 cm 26,8 x 10,1 cm
Imprimeria BNR, nr. inv. 3 654 Imprimeria BNR, nr. inv. 3 654
139.
140.
146
141. 142.
Nicolae Cernescu Nicolae Cernescu
1943 1943
a bancnotei de 5 000 lei recto, etapa a II-a a bancnotei de 5 000 lei recto, etapa a II-a
52,9 x 20,3 cm 52,7 x 19,9 cm
Imprimeria BNR, nr. inv. 3 654 Imprimeria BNR, nr. inv. 3 654
141.
142.
147
143. 144.
Gheorghe Chirovici Gheorghe Chirovici
1942 1942
Tuş pe carton Tuş pe carton
27,4 x 10,7 cm 27,3 x 95 cm
143.
144.
148
145. 146.
1942 1942
27,3 x 11,2 cm 27,5 x 11,1 cm
145.
146.
149
147.
148.
147. 148.
1942 1942
27,3 x 10,9 cm 27,4 x 10,9 cm
150
149.
150.
149. 150.
1942 1942
27 x 10,9 cm 27,5 x 10,6 cm
151
151.
Gheorghe Chirovici
1943
a bancnotei de 5 000 lei recto, etapa a II-a
Tuş pe carton
55 x 22,3 cm
151.
152
153
152.
Gheorghe Chirovici
1943
a bancnotei de 5 000 lei verso, etapa a II-a
Tuş pe carton
55,7 x 21,9 cm
152.
154
155
153.
Al. Brătescu-Voineşti
1942
Tuş pe carton
28,5 x 11,9 cm
153.
156
157
154.
1942
Tuş pe carton
28,4 x 11,8 cm
154.
158
159
155.
1943
35 x 14,9 cm
155.
160
161
156.
1943
35 x 15 cm
156.
162
163
157.
157.
Cornel Medrea
1942
Creion pe carton
21,7 x 10,3 cm
164
158.
158.
Cornel Medrea
1942
Creion pe carton
21,6 x 10,3 cm
165
159.
159.
Cornel Medrea
1942
Creion pe carton
21,7 x 10,4 cm
166
160.
160.
Cornel Medrea
1942
Creion pe carton
21,7 x 10,3 cm
167
161.
161.
Cornel Medrea
1942
Creion pe carton
21,5 x 10,7 cm
168
162.
162.
Cornel Medrea
1942
Creion pe carton
21,7 x 10,4 cm
169
163.
164.
170
163.
Victor Georgescu
1942
Tuş, acuarelă şi creion pe carton
17 x 6,8 cm
Imprimeria BNR, nr. inv. 3 654
164.
Victor Georgescu
1942
Tuş, acuarelă şi creion pe carton
17,2 x 7 cm
171
165.
166.
172
165.
Victor Georgescu
1942
Acuarelă şi tuş pe carton
16 x 6,4 cm
166.
Victor Georgescu
1942
Acuarelă şi tuş pe carton
17,2 x 7 cm
173
167.
Victor Georgescu
1943
Creion, acuarelă şi tuş pe carton
52,7 x 19,9 cm
167.
174
175
168.
Victor Georgescu
1943
Creion, acuarelă şi tuş pe carton
52,9 x 21,7 cm
168.
176
177
169.
170.
169. 170.
N. Stoica N. Stoica
1942 1942
27,5 x 11 cm 27,5 x 10,7 cm
178
171. 172.
N. Stoica N. Stoica
1942 1942
27,4 x 11 cm 27,5 x 11 cm
171.
172.
179
173.
173.
A. Moscu
1942
Tuş pe carton
27 x 10,3 cm
180
174.
174.
A. Moscu
1942
Proiect pentru concursul de realizare a bancnotei
de 5 000 lei verso, etapa I
Tuş pe carton
26,9 x 10,5 cm
181
175.
175.
Gh. Zlotescu
1942
Tuş pe carton
26,7 x 10,3 cm
182
183
176.
176.
Gh. Zlotescu
1942
Tuş pe carton
26,5 x 100 cm
184
185
177.
Anonim
1942
Tipar pe hârtie
28,5 x 12,3 cm
177.
186
187
178.
Anonim
1942
Proiect pentru concursul de realizare a bancnotei
de 5 000 lei verso, etapa I
Tipar pe hârtie
28,5 x 12 cm
178.
188
189
179.
180.
190
179.
Ary Murnu
1942
28,5 x 12 cm
180.
Ary Murnu
1942
28,5 x 12 cm
191
181.
182.
192
181.
Ary Murnu
1942
28,5 x 12 cm
182.
Ary Murnu
1942
28,5 x 12 cm
193
183.
184.
183. 184.
Ary Murnu Ary Murnu
1942 1942
28,5 x 12 cm 28,5 x 12 cm
Imprimeria BNR, inv. nr. 3 654 Imprimeria BNR, inv. nr. 3 654
194
185.
186.
185. 186.
Ary Murnu Ary Murnu
1942 1942
28,5 x 12 cm 28,5 x 12 cm
195
187.
188.
196
187.
Ary Murnu
1942
28,5 x 12 cm
188.
Ary Murnu
1942
28,5 x 12 cm
197
189.
190.
198
189.
Ary Murnu
1942
28,5 x 12 cm
190.
Ary Murnu
1942
28,5 x 12 cm
199
191.
192.
191. 192.
Ary Murnu Ary Murnu
1942 1942
28,5 x 12 cm 28,5 x 12 cm
200
193.
194.
193. 194.
Ary Murnu Ary Murnu
1942 1942
28,5 x 12 cm 28,5 x 12 cm
201
195.
Ary Murnu
1943
28,5 x 12 cm
195.
202
203
196.
Ary Murnu
1943
28,5 x 12 cm
196.
204
205
197.
Ary Murnu
1943
28,5 x 12 cm
197.
206
207
198.
Şerban Zainea
[1942]
16,7 x 7,6 cm
198.
208
199.
Şerban Zainea
[1942]
16,3 x 7,6 cm
199.
209
200.
Alexandru Ionescu-Iaşi
[1940-1944]
Proiect de bancnotă, verso
27,5 x 13,6 cm
200.
210
201.
Calcografia e Cartevalori (Milano)
[1940-1944]
36,7 x 18,1 cm
201.
211
202.
Camil Ressu
[1945]
Creion pe carton
44,2 x 22,3 cm
212
202.
213
203.
Camil Ressu
[1945]
Creion pe carton
44,2 x 22,2 cm
214
203.
215
204.
Camil Ressu
[1945]
43,8 x 23,2 cm
216
204.
217
205.
Camil Ressu
[1945]
43,9 x 23,2 cm
218
205.
219
206.
206.
Anonim
[1944]
16,3 x 7,9 cm
220
207.
207.
Anonim
[1944]
17,3 x 8,3 cm
221
208.
208.
1944
17,3 x 10 cm
222
209.
209.
1944
Tipar şi tuş pe hârtie
17,3 x 9,9 cm
223
210.
210.
1944
Tipar, tuş şi colaj pe hârtie
17,3 x 9,9 cm
224
211.
211.
1944
Tipar şi tuş pe hârtie
17,3 x 9,9 cm
225
212.
212.
1944
Tipar, tuş şi colaj pe hârtie
13,5 x 7,8 cm
226
213.
213.
1944
17,3 x 9,9 cm
227
214.
Şerban Zainea
1946
Proiect de bancnotă recto
55 x 21,8 cm
228
214.
229
215.
Şerban Zainea
1946
Proiect de bancnotă verso
55 x 22 cm
230
215.
231
216.
Ary Murnu
[1946]
Tuş pe carton
19,2 x 9 cm
217.
Ary Murnu
[1946]
Tuş pe carton
19 x 9 cm
232
216.
217.
233
218.
Ary Murnu
[1946]
Tuş pe carton
18,8 x 9,1 cm
219.
Ary Murnu
[1946]
Tuş pe carton
19 x 9 cm
234
216.
219.
235
220.
Ary Murnu
[1946]
Tuş pe carton
18,9 x 9 cm
221.
Ary Murnu
[1946]
Tuş pe carton
19 x 9,2 cm
236
220.
221.
237
222.
Ary Murnu
[1946]
Tuş pe carton
15,8 x 7,2 cm
238
222.
239
223.
223.
Ary Murnu
[1946]
Tuş pe carton
19 x 8,8 cm
240
224.
224.
Ary Murnu
[1946]
Tuş pe carton
19 x 9 cm
241
225.
225.
Şerban Zainea
[1946]
19 x 9 cm
242
226.
226.
Şerban Zainea (?)
[1946]
21,3 x 8,9 cm
243
227.
Anonim
[1946]
Creion pe carton
14,5 x 5,5 cm
227.
244
245
228.
Anonim
[1946]
Creion pe carton
14,3 x 5,5 cm
228.
246
247
229.
229.
Petre Aurel Constantinescu
1946
Proiect de bancnotă
Creion pe hârtie
22 x 9,5 cm
248
230.
230.
1946
Creion pe hârtie
20 x 9,5 cm
249
231.
231.
1946
Creion pe hârtie
20 x 9,3 cm
250
232.
232.
1946
Creion pe hârtie
22 x 9,5 cm
251
233.
233.
1946
Creion pe hârtie
20,4 x 9,5 cm
252
234.
234.
1946
Creion pe hârtie
20,2 x 9,4 cm
253
235.
1946
Creion pe hârtie
34 x 15,7 cm
235.
254
255
236.
1946
Creion pe hârtie
33 x 15,7 cm
236.
256
257
237.
1946
Creion pe hârtie
20,3 x 9,5 cm
237.
258
238.
1946
Creion pe hârtie
20 x 9,3 cm
238.
259
239.
1946
Creion pe hârtie
20 x 9,4 cm
239.
260
240.
1946
Creion pe hârtie
20,3 x 9,3 cm
240.
261
241.
1946
Creion pe hârtie
19,6 x 9,4 cm
262
241.
263
242.
242.
[1940-1946]
Tuş pe carton
17 x 8,9 cm
264
243.
243.
[1940-1946]
Tuş pe carton
17 x 8,9 cm
265
244.
[1940-1946]
Tuş pe carton
17 x 8,8 cm
266
244.
267
245.
[1940-1946]
Tuş pe carton
17 x 9 cm
268
245.
269
PARTEA a IV-a
Proiecte de medalioane si filigrane
Pe parcursul deceniilor III-V ale seco- Filigranele în medalion, valoarea

lului trecut, procesul de securizare a nominală filigranată şi medalioanele
bancnotelor româneşti a respectat cu desenate de pe bancnotele româneşti
fidelitate tradiţia franceză. Este vorba urmează, în linii mari, evoluţiile şcolii
despre utilizarea filigranului umbrit, franceze. Acest fenomen este evident
inserat în medalioane de mari dimen- în proiectele lui Decebal, Traian, Ştefan
siuni în hârtia de bancnotă, care a fost cel Mare şi Mihai Viteazul care erau
produs de Banca Franţei, pentru prima destinate să fie redate, fie tipărite, fie
oară, în anul 1862 pe biletele de 100 în filigran umbrit. Principiul simetriei
franci (Mercur) şi 1 000 franci. Această compoziţionale este păstrat, în conti-
tehnică, ce utiliza pânza metalică nuare, cu destul de multă rigoare. În
embosată la fabricarea hârtiei fili- acest sens, este de semnalat că, pe
granate, permitea realizarea de bancnotele proiectate de Ary Murnu
compoziţii complexe, cu fibra supor- care au fost puse în circulaţie în dece-
tului tratată în grosimi diferite, ceea ce, niile III şi IV ale secolului trecut se
proiectarea simetrică medalioanelor.
în epocă, oferea o maximă garanţie a utilizează conceptul medalioanelor
Personajele figurate aici, redate în fili-
autenticităţii bancnotei. filigranate, cu două deosebiri impor-
gran sau tipărite, sunt plasate fie
tante faţă de modelul francez: se
central, fie lateral, privind spre centru.
Dimensiunile filigranelor şi necesitatea renunţă la perechile de portrete afron-
păstrării vizibilităţii lor au influenţat tate în favoarea unui singur medalion
Motivul portretelor alegorice sau, înce-
compoziţia generală a câmpului central, de mari dimensiuni, iar deco-
pând cu cel de-al doilea deceniu al
bancnotelor. Pe biletele emise în ulti- raţia tipărită acestuia este redusă
secolului al XX-lea, cel al personajelor
mele trei decenii ale secolului al semnificativ, de la rinsourile luxuriante
istorice, era redat, cel mai adesea, în
XIX-lea şi în primul deceniu al secolului specifice designului clasicizant, la sim-
profil sau semiprofil. Primele reprezen-
al XX-lea, spaţiul ocupat de filigranele ple cunune cu frunze de laur şi stejar.
tări din acest ultim tip se regăsesc pe
în medalion şi decoraţia acestora a
bancnotele emise în anii Primului
fost adeseori dezvoltat în compoziţia
Război Mondial: 10 franci 1916 verso,
bancnotei în mod excesiv, în detri-
tipul Minerva (desen Georges Duval,
mentul dezvoltării mesajului ideologic.
gravura César Romagnol) şi 5 franci
Această tendinţă, vizibilă în cazul
1917 verso tipul violet (desen Charles
bancnotelor emise de Banca Franţei,
Walhain, gravura Deloche). Portretul
s-a făcut simţită în România odată cu
frontal se dezvoltă îndeosebi în peri-
biletele ipotecare din anul 1877, şi s-a
oada interbelică, şi este utilizat, în
menţinut pe multe dintre bancnotele
epocă, îndeosebi pe bancnotele din
româneşti care au fost proiectate de
colonii. Această perioadă coincide cu
artişti francezi în primele trei decenii ale
renunţarea progresivă la apelul la Atelier de fabricare a hârtiei manuale filigranate
secolului XX.
mitologia clasică şi cu generalizarea
(Louis Figuier, Les merveilles de l’industrie ou description
reprezentărilor realiste, ce fac referire
Tot în cadrul pur decorativ al concep- des principales industries modernes, Paris, Jouvet et
la categorii sociale sau profesionale.
ţiei biletului de bancă se plasează Cie, vol. II, 1873-1877, p. 245, 249)
271
246.
246.
Anonim
[anii ’20]
Proiect pentru filigranul bancnotei de 1 000 lei
16,9 x 9,7 cm
272
247.
247.
Anonim
[anii ’20]
Tuş, laviu şi colaj pe carton
16,9 x 9,7 cm
273
248.
248.
Anonim
[anii ’20]
16,9 x 9,7 cm
274
249.
249.
Anonim
[anii ’20]
16,9 x 9,7 cm
275
250.
Ary Murnu
Proiecte de medalioane
Tuş pe carton
18 x 10,3 cm, diametru 3,2 cm
276
250.
277
251.
Ary Murnu
Tuş pe carton
278
251.
279
252.
Ary Murnu
Tuş pe carton
280
252.
281
253.
253.
E. Cristescu
[1936-1940]
Proiect de filigran pentru bancnota de 20 lei
4,5 x 4,5 cm
254.
255.
254. 255.
Victor Georgescu E. Cristescu
1940 [1936-1940]
Proiect de filigran pentru bancnota de 100 lei Proiect de filigran pentru bancnota de 100 lei
Acuarelă pe carton Tuş şi laviu pe carton
24,4 x 5 cm 16,2 x 4,2 cm
282
256.
Anonim
[1936-1940]
Proiect de filigran pentru bancnota de 1 000 lei
16,5 x 3,6 cm
256.
257.
257.
E. Cristescu
[1936-1940]
Proiect de filigran pentru bancnota de 100 lei
Creion pe carton
7,6 x 1,6 cm
283
258.
Ary Murnu
1940
Proiect pentru filigranul bancnotelor de 20 şi 100 lei
Acuarelă şi creion pe carton
Diametru 97 cm
284
258.
285
259.
Victor Georgescu
[1943]
Proiect de filigran
Creion pe carton
22,7 x 16,8 cm
259.
286
260.
Ilie Mihăescu
1941
Proiect de filigran
Creion pe carton
Dimensiuni medalion 7,7 x 8,5 cm
260.
287
261.
Victor Georgescu
[1943]
Proiect de filigran
Creion pe carton
35,4 x 27 cm
288
261.
289
262.
262. 263. (p. 291)

Victor Georgescu Victor Georgescu
[1943] [1943]
Proiect de filigran pentru bancnota de 500 lei Proiect de filigran
Creion pe carton Creion pe carton
16,2 x 6,4 cm 45 x 33 cm
290
263.
291
264.
292
264.
Victor Georgescu
[1943]
Proiect de filigran
Creion pe carton
23,5 x 17,6 cm
293
265.
265. 266. (p. 295)

Victor Georgescu Victor Georgescu
[1943] [1943]
Proiect de filigran pentru bancnota de 500 lei Proiect de filigran
Creion pe carton Creion pe carton
17 x 6,9 cm 22,7 x 17 cm
294
266.
295
267.
267.
Anonim
[1943]
Proiect de filigran
Creion pe carton
Diametru 83 cm
268.
268.
Anonim
[1943]
Proiect de filigran
Creion pe carton
Diametru 93 cm
269.
269.
Anonim
[1943]
Proiect de filigran
Creion pe carton
Diametru 94 cm
296
270.
Victor Georgescu
[1943]
Proiect de filigran
Creion pe carton
Diametru 120 cm
270.
297
271.
Victor Georgescu
[1943]
Proiect de filigran
Creion pe carton
45 x 33,8 cm
298
271.
299
272.
272.
Victor Georgescu
1940
Proiect de filigran
Acuarelă pe carton
13,7 x 13,7 cm
273.
273.
Anonim
Proiect de filigran
Diametru 90 cm
300
274.
E. Cristescu
Proiect de filigran
Tuş pe carton
18,6 x 17,3 cm
274.
301
302
Index
B Mazilescu, Alex: 96, 97

Bacolescu, Jeana: 62, 63 Medrea, Cornel: 164, 165, 166, 167, 168, 169
Basarab, Ioana: 142, 143 Melamed: 90, 91
Bassarab, Ludovic: 52, 53, 54, 55, 56,57, 58, 59 Mihăescu, Ilie: 287
Bradbury Wilkinson & Co.: 38, 39, 61 Moscu, A.: 180, 181
Brătescu-Voineşti, Alexandru: 74, 75, 156, 157, 158, 159, 160, Murnu, Ary: 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 60, 114,
161, 162, 163 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 128, 129,
130, 131, 132, 133, 135, 136, 137, 190, 191, 192, 193, 194, 195,
C 196, 197, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205, 206, 207, 232,
Calcografia e Cartevalori: 211 233, 234, 235, 236, 237, 238, 239, 240, 241, 276, 277, 278, 279,
Cernescu, Nicolae: 146, 147 280, 281, 284, 285
Chirovici, Gheorghe: 70, 71, 72, 73, 148, 149, 150, 151, 152, 153,
154, 155 N
Clocachev, Tatiana: 76, 77 Nichita, D.: 92
Constantinescu, Petre Aurel: 248, 249, 250, 251, 252, 253, 254, Nicolae, Marin Şt.: 93
255, 256, 257, 258, 259, 260, 261, 262, 253 Niţescu, Jean: 98, 99, 100, 101
Creţoiu, C. B.: 64, 65, 68, 69
Cristescu, E.: 282, 283, 284, 301 P
Creţulescu, Honoriu: 66, 67 Popoff, G. M.: 102, 103
Popovici, Zana: 94, 95, 104, 105
D
Del-Debbio, Lucian: 78, 79 R
Demetrescu Dem, I.: 144 145 Rădulescu Creţoiu, Coca: 106, 107
Dimitriu, Horaţiu: 12, 13, 26, 27 Ressu, Camil: 14, 15, 30, 31, 212, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 219
G S
Georgescu, Victor: 170, 171, 172, 173, 174 175, 176, 177, 282, Săvulescu, Licurg: 108, 109
286, 288, 289, 290, 291, 292, 293, 294, 295, 297, 298, 299, 300 Stoica, N.: 178, 179
Greceanu, D.: 88, 89
T
I Teodorescu Olaru, Ioan: 110, 111
Institutul Cartografic Unirea Braşov: 84, 85 Theodorescu-Sion, Ion: 16, 17, 18, 19, 32, 33, 34, 35
Ionescu-Iaşi, Alexandru: 210, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 264, Tomca, Mărioara R.: 86, 87
265, 266, 267, 268, 269
V
L Verona, Artur: 22, 23, 24, 25
Lasmer, Alex: 82, 83
Z
M Zainea, Şerban: 208, 209, 228, 229, 230, 231, 242, 243
Manoliu, Virgil: 138, 139 140, 141 Zamfirescu, Lucian S.: 112, 113
Marcu, Duliu: 80, 81 Zlotescu, Gheorghe: 182, 183, 184, 185
303
304

Proiecte de Bancnote Romanesti 1921-1947 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiecte de Bancnote Romanesti 1921-1947 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

proiecte de bancnote româneşti 1921-1947

În colecţia Bancnotele României au apărut:

Sabina Mariţiu Romeo Cîrjan

PROIECTE DE BANCNOTE ROMÂNEŞTI

Apariţia volumului de faţă nu ar fi fost posibilă fără sprijinul direct al domnului

De asemenea, transmitem întreaga noastră gratitudine doamnei Valeria Enuca

Mulţumim doamnei Carolina Oancea, din cadrul Direcţiei studii economice,

Munca noastră nu ar fi fost completă fără sugestiile şi corecturile făcute de

Nu în ultimul rând, dorim să le reamintim pe doamnele Surica Rosentuler şi

17. (p. 32-33) 18. (p. 34-35)

Pe parcursul deceniilor III-V ale seco- Filigranele în medalion, valoarea

262. 263. (p. 291)

265. 266. (p. 295)

B Mazilescu, Alex: 96, 97

S-ar putea să vă placă și