Sunteți pe pagina 1din 11

Cuprins

CuvAnt inainte
rj

ARTA VECHE
PE TERtroRtuL RovANrer
Arta preistoricE
&6
It,
Arta anticd
A-}

ARTA RoMANenscA
veorsvalA
Secotete lX-Xlll
1}l:

SecotuL aI XIV-Lea
tft
t.J
SecotuI atXV-tea
fn

SecoIuI al XVI-tea
*3Y
C'J

ARTA ROMANEASCA iN EPOCA


DE TRANZITIE DE LA MEDIEVAL
LA MODERN
SecoIuI at XVll-Lea
r {3:l
SecotuL at XVlll-tea
d,,itLi

ARTA ROMANNESCA
MODERNA
SecoLuI aL XIX-tea - prima
jumEtate a secotutuiXX
I U€ l

ARTA CO\TEMPORANA
ROMANEASCA
AY?

NOTE
I {at}

BIBLIOGRAFIE SU\4ARA
?q7
1NDICE DE NUME
ARTA
frtsar*tf6YAarn;
rF{E,gp I uKtLs&

ATRA de straveche civillzatie, teritonul Ro- monumentale lucrdri despre arta preistoncd in
mamei este depozitarul unor cuhuri gi tipuri RomAnia, o bucata de gralit scrijelita sub for-
de arta care s-au succedat fari hiatusuri ma unor qanlu1ete paralele, descopentd in nor-
intr-un proces unic gi continuu de preluare, transmi- dul Moldovei (1a Strachina-Dorohoi)tri, in timp
tere qi cregtere ce-gi are obarEia in artelacte produse ce autorul unei alte opere caprtale consacrate artei
cu circa zece mii de ani in urma. Cam de atunci da, preistorlce, Radu Florescu tzl, citeazd, tot in ordinea
rcazA- in lumina ultimelor descopenri - primele ma, apariqiilor sporadice inrAmpldtoare, o ligurina de
nilestdri artistice propriu-zise din spaqiul romdnesc. piatra de 1a Lapoq (ud. Buzau).

Nu poate fi, desigur, vorba de a se stabili cu preci- in slargit, recent, ca datand probabil de 1a sfar-
zie in ce ordine cronologicd au lost produse prime- gitul Paleoliticului superior, a lost descoperira
1e obiecte in care incep sa se insinueze cu destula gi o pictura rupestra in pegrera Cuciulat (ud. Salaj)
trmiditate rudimentare elemente artistice. Cerceta- tsJ. Imaginile de aici infAli$eaza un cal si o felini,
torir continud sa discute problema si propunertle redate in miqcare, cu o surprinzaLoare inqelegere a
de datare a unui obiect sau a altuia dilerd inca de la lormeior qi proporqiilor, in plan bidimensional, fara
autor la autor. Astfel, primele obiecte previzute cu nici o intenqie de sugerare a volumelor, suprafala
decor geometric abstract, fie crestat, fie inclzat, ar liind pictata intr-o singurd culoare: rosu cardmiziu.
data, dupa toate probabilitatile, de la sfarsitul Pale- Aceasta din urmd descoperire, umca in spaqiul cen-
oliticului superior gi inceputul Mezoliticului, fiind tral gi sud-est european, inscrie de buna seama te-
descoperrte in anul 1966 in zona Cazane-Portrle de ntoriul RomAnrei, aldruri de vestitele localitdti din
Frer, in agezarile de 1a Cuina Turcului, Schela Cla- nordul Spaniei, din sudul Franlei si din Urali, in aria
dover, Ostrovul Banului g. a. De regula, este vorba pe care au fost zamtslite primele imaginl picturale
despre un decor simplu din linii incizate, aplicate pe din istoria artel universale.
obiecte de uz casnic, pe arme si pe podoabe. Sunt,
ce-i drept, qi cercetalori care i.nterpreteaz| ca flind Extrem de bogat este teritodul Romdniei in vesti-
figurative unele imagini ce ar reprezenta, intr-un caz, gii artistice din Epoca Pietrei ;lefuire (Neoliric).
un pegte, iar, in altul, un om, acesta din urmd consti- Ca gi in restul Europei, Neoliticul se instaleazi
tult, cu totul aproximativ, dintr-un romb, mai multe in spaqiul carpato-dunareano-pontic cu incepe-
unghiuri gi linii paralele, trasate pe o falanga de cal re din mileniul VI i.Hr., patrunzAnd, cum cred
in prealabii glefuita, descoperitd 1a Curna Turculur. specialigtii, dinspre sud, din Asia anterioarA, oda-
ta cu purtdtorii lui - populaqiile migratoare care
Mai vechi decAt acestea ar fi, dupa opinia pro- se vor ageza, luziondnd cu autohtoni din epoca
lesorului Vladlmir Dumitrescu. autorul unel mezolitica, pe o vastd ane de 1a sud si nord de Dunare,
,'--r.d
;dffi6
rggtr;lu
tffi&,f i;
ffi
fitsir"'
*illl'l ia

ceramica, anume statuetele din 1ut care, prin . -_-


t;,|i:,X
mente de decor, lie incizate, lie colorate, ne Lr-.---
1:.{,:i.'.).-
sugestii asupra \estimentatiei menite ru TtutTt:ti : -
apere de intemperir pe indepartalii nostrl strent.-.
:::: .

;; dar, alaturi de tatuaje si de dir,erse oblecte de :::


doaba din piatrd, os, scoici, corn, ceramica, rrr i:,- -
: lArzlu din metale, sa-i impodobeasca si si le s...:.
slaca astfel setea de frumos - adevArati const:,:---:.
*: a neccsitatilor spiritului uman.
xi

Caraclerislic pentru aproape inlreaga arla ne(r1t:,:,:.


de pe teritoriul RomAniei, ca qi a1 aitor zone Lnr.::.-
nate, de altfel, dar in contrast cu aspectul ltgr-tr-..,'
naturalist din alte arli de cultura, din apusul Er-rri,:.,
de pi1da, este accenlul pus pe abstrair, in sp31-, --
| 1 -,..

:t fi l: I tr a:itlfl
t:':
geometrie. Aceasti capacitate de conceptuali:er: ,,
ir,itr,:r gAndirii, de abstragere din realitatea figuratn-a f, ;]'-,- :
scheme grahce cu ro1 de srmboluri a putut tr --...
t/aa att;'l:.i de specialistl in legatura cu noul mod de procllr-, .
sedentar-agrar a1 comunitatilor neolitice. Sernr:.r:-, .-
qiile de ordin magico-rehgios pe care 1e-au putr-ir,.,'..-,
unele motive decoratlve, tlnAnd seami cd in u.r:..
spirituali omul primitiv stabilea relatir cu me drr ::,,-
tural sub semnul unor credinte si practici rrlil{1uu
pot fi ignorate. Totodatd, nu putem si nu admri.. - :,'
multe dintre motir.ele ornamentale au pur St s r. -
un rost decoratiri menit sa satisfacd nevoia de tru :- - .
a oamenilor in acele indepartate vremuri.

Prima cultura neolittca, denumitd Ci-is-Sr.i,..


s-a raspAndit pe intregul tentoriu a1 qarir inl:, *---
mileniul VI i.Hr., caracterizandu,se pnntr-un b,- =-, -
inventar de unelte din piatra gleluita si nu- .. -.

pe misura ce clima continentului european se incAl,


zeste si, alaturi de vAnitoare si pescuit, incep sd se
practice agricultura gi cresterea vttelor.

Comunrtatile umane trec in aceasta epocd 1a for-


me de viaqi sedentara, prelucrarea pietrei prin sle-
fuire atinge un inalt grad de perlectiune Ei prlnrre
ocupatli isi lac apariria lesutul si o1iritu1, obiecrele
de ceramica proliferand intr-o infinitate de forme
gi avAnd cele mai dir,erse destinatii. in lipsa unor
urme directe care sA ateste exlslenqa tesaturilor,
despre acestea r.orbesc rndirect tot obiectele de

;11l;, tlr:iil;r;
pdntr-o intensa producqie de obrecte ceramice, in elemente ale culturii Cri;. Mai puqin rudimenrard
special vase, dar qi statuete de 1ut zoomorle si an- insa decAl aceasta din urma, ea a excelat prin sta-
tropomorfe, in care insemnele aftei se vddesc preg- tuete antropomorfe puternic stiiizate care surprind
nanl in lormele armonioase, ca gi in r.oinla de a printr-o rara lorta expresiva. Avem in vedere, printre
ornamenta, lie sr cu motive geometrice simple, tot a1te1e, exemplare unice ca plasticitate a modelajului
ce lese din mAna o1arului. cum este capul de staluetd a carul coafura, sugera-
td laconic prln cdteva linii incizate adAnc, r.dde$te
Dupa multe secole de domrnatie a cultum Cn;-Starie- din partea ,,aftistului" care l-a realizaL o sensibrlitate
v0 au urmat, consecutiv sau, uneori, in paralei, aco- aproape ,,modernd". Avem in vedere, de asemenea,
perind totalitatea teritoriului tarii sau numai parti a1e statueta @ust) de la Rasttt (ud. Dolj) care, in ciuda
1ur, cr-r1turrle Turda;, Boian, Vadastra, Hamongia, Gu- economiei de mqloace lolosite, reuseste sa ne impre-
melnila, Salcula, Cemcwoddgi altele, cea mai vesrid si sioneze prin capacitatea de reducere Ia esentd a reah-
totodata cea mai evoluata sub aspectul inventivitatii taqii, de care dadea dovada megterul dln Neolitic.
artistice gi a1 perfectiunii liind cuhura Cucuteni. Avem, in sfArsit, din aceeagi etapa timpurie a pietrei
slefurte, Ei un grup statuar, o maternitate investita
Cronologic, cultura Turda; este cea mai veche dintre cu toate atributele de rigoare ale acestei teme ico-
cele enumerate qi a acoperlt anumite pa4i din Tran, nogralice: comuniune de simqire, duiogie, tandreqe.
silvania, Banat si nordul Olteniei incd din mileniul
V i.Hr., concurAnd sl impletindu-se pe alocuri cu Asemenea statuete nu vor fi intrecute decdt de cele
aparlinand unei culturi din mileniul IV, numitd
Hamangio, dupa localitatea dobrogeana eponima.
De aici provin o serie de exemplare exceptlonale de
plastica micd reprezentand omul in forme sr atitu-
dini ce au justilicat, intr-unul din cazuri. datoritd 3
expresiviraqir remarcabile dobandire de artist in re_ \* /::li:i
darea vieqir interioare, denumirea de Ganditorul d.e r
*j'
:4-;r:
./t?r?;!:
la Cernavoda. Este vorba despre o statuetA de barbat ';:. t*:.r,
::;;;d

ffi
/::ffi

i,/;::; zot:rtttl
l-l r;
r ii
ffiry-i
ar

i;rtnelrit. wtr./,/tt:a
|l;:*ll::
ar'.,,tt;/:/ta,
?r?ttu.
':*.itt:v
tt/i/:/?:tr:
t:'.r:.9ir:;,
.r 'i
'.; Ji''
rt
-,i.
4;1'j ai.a!!FJ;rj-
talentul de grahcian, e1 a executat numeroase schite
de coslum, ilustratir de carte, copefie, proiecte de
alis, din pacate trebuind sa precizdm ci si aceste
lucrari au ramas in majoritate tot in laza de protecl.

Un capitol important din opera iui Baitazar i1 constr_


iuie ilustraqia de carte si prezentarea graficd a cirtir
in general - preocupare, cum stim, de prim ordin
pentru artistul de tip Sezession-Art Nouveau.

Ca rlustrator de carte, Baltazar a debutat inca de pe


bancile Scolii de Belle Arte, cu ilustrarri pentru Ltn
r olum de Cogbuc. Acestea nu sunt cunoscute astdzi;
nu stim si eriste un volum a1 poetulur ilustrat de
Bahazar, dar cu siguranqa, la acea data, in 1902, ilus_
:ratiile facute de acesta gi tnmise lui Cosbuc trebuie
sa li lost executate in sti1u1 realismului tradrtional
Sr ilustratiile pentru singurul volum de autor tiparit,
.Llnoscut astlzi, si anume Cea dintai durere al Iui
Emil GArleanu, tot in acest stil sunt concepute. Cu
totul a1tlel stau insi lucrurile cu ilustratiile semnate
de Baltazar in rer.ista Convorbiri critice a 1ui Mihala-
che Dragomlrescu. Aici e1 face un semmlicatil pas
pe linla modernizarii expresiei, in compararie cu
rh-rstraqrile la r.olumul lui GArleanu. Chiar cand ia
::l.i)lAll
ca motiv o casi tardneasca de tlpul celor din zona t!: tt:,1i
dealurilor, pictate freo.ent de Grigorescu, cu prldvor Alii
inaltat deasupra pivnitei cu gdrlici, modul de trata-
re imprumutd procedee ce difera lundamental de tilrIA:t:!
tfriaa:l
;ele traditionale. Cultul linier pentru lrumuserea ei aia

*1,:ri;r
in srne ist spune cuvdntui in arabescul norilor sr al
copacilor, in contrastul net dintre lumina redata de
albul hArtiei si umbrele sugerate printr-o lina retea
de liniute ce gerpuiesc para1e1, creind un puternic
e lect decoratil'.

BalLazar isi dezvdluie calitatile de grafician inscns pe


hnia ,,Artei 1900" gi in domeniui coperrelor pen[ru
carti, rer.'iste si calendare gi mai ales in cel a1 afisului.

Daci Alexandru Busuioceanu exagera evrdent cdnd


considera cd picturile lui Baltazar ,.din ultimii sai
doi-trer ani ajung a li imitaqii, mai cu seami dupa
Toulouse-Lauuec" i3a6l, nu este deloc eragerat si
;;
alirmam ca, deseori, in conceperea copertelor si afi, *:
selor, artistul lrancez se impune ca un model autori-
iar pentru mnarul gralician romAn. Acesta din urma
preia de la ce1 dintAi mai ales procedeul de a plasa
-._....::..:r,,ri.]1&
. ffFr;
rq gg;
h
'- :$.
q

-
#i
ffi,
FSrj
g'"i-
E 1''
J$'
I!;
-l

.iilillrr:.r::r:ir:::::::l:l::irr:r:r::1:;::l:1,,,,,r,,,,,,,:,:l:,,,,,,r,rii:i.1:::::i,!ii!l::1i:it $
l:l:tiillal:r:::.ral:l:::llll:llll !!

;_l;{
Jt-l
+ ::i
:llar::,..:l:ir:il:il:::lii:r.,::r::::1:a
:liiriirii;::::l:::rl:l:.;r:t:::i:1,:: -: ii+
:r,rr::.::i:liair:a:r:..rr::::rr..:. !!'

'{:!4{ !

f,''
. #.':'ili
:&'l ::al:

d.,: .

i
*f

,,:.S :$ g-:
.+
. :l:
: ,-a::..

S-ar putea să vă placă și