Cuprins

CuvAnt inainte
rj

ARTA VECHE
PE TERtroRtuL RovANrer
Arta preistoricE
&6
It,
Arta anticd
A-}

ARTA RoMANenscA
veorsvalA
Secotete lX-Xlll
1}l:

SecotuL aI XIV-Lea
tft
t.J
SecotuI atXV-tea
fn

SecoIuI al XVI-tea
*3Y
C'J

ARTA ROMANEASCA iN EPOCA

DE TRANZITIE DE LA MEDIEVAL
LA MODERN
SecoIuI at XVll-Lea
r {3:l
SecotuL at XVlll-tea
d,,itLi

ARTA ROMANNESCA
MODERNA
SecoLuI aL XIX-tea - prima
jumEtate a secotutuiXX
I U€ l

ARTA CO\TEMPORANA
ROMANEASCA
AY?

NOTE
I {at}

BIBLIOGRAFIE SU\4ARA
?q7
1NDICE DE NUME
 ARTA
frtsar*tf6YAarn;
rF{E,gp I uKtLs&
ATRA de straveche civillzatie, teritonul Ro-
mamei este depozitarul unor cuhuri gi tipuri
de arta care s-au succedat fari hiatusuri
intr-un proces unic gi continuu de preluare, transmi-
tere qi cregtere ce-gi are obarEia in artelacte produse
cu circa zece mii de ani in urma. Cam de atunci da,
rcazA- in lumina ultimelor descopenri - primele ma,
nilestdri artistice propriu-zise din spaqiul romdnesc.
Nu poate fi, desigur, vorba de a se stabili cu preci-
zie in ce ordine cronologicd au lost produse prime-
1e obiecte in care incep sa se insinueze cu destula
trmiditate rudimentare elemente artistice. Cerceta-
torir continud sa discute problema si propunertle
de datare a unui obiect sau a altuia dilerd inca de la
autor la autor. Astfel, primele obiecte previzute cu
decor geometric abstract, fie crestat, fie inclzat, ar
data, dupa toate probabilitatile, de la sfarsitul Pale-
oliticului superior gi inceputul Mezoliticului, fiind
descoperrte in anul 1966 in zona Cazane-Portrle de
Frer, in agezarile de 1a Cuina Turcului, Schela Cla-
dover, Ostrovul Banului g. a. De regula, este vorba
despre un decor simplu din linii incizate, aplicate pe
obiecte de uz casnic, pe arme si pe podoabe. Sunt,
ce-i drept, qi cercetalori care i.nterpreteaz| ca flind
figurative unele imagini ce ar reprezenta, intr-un caz,
un pegte, iar, in altul, un om, acesta din urmd consti-
tult, cu totul aproximativ, dintr-un romb, mai multe
unghiuri gi linii paralele, trasate pe o falanga de cal
in prealabii glefuita, descoperitd 1a Curna Turculur.
Mai vechi decAt acestea ar fi, dupa opinia pro-
lesorului Vladlmir Dumitrescu. autorul unel
monumentale lucrdri despre arta preistoncd in
RomAnia, o bucata de gralit scrijelita sub for-
ma unor qanlu1ete paralele, descopentd in nor-
dul Moldovei (1a Strachina-Dorohoi)tri, in timp
ce autorul unei alte opere caprtale consacrate artei
preistorlce, Radu Florescu tzl, citeazd, tot in ordinea
apariqiilor sporadice inrAmpldtoare, o ligurina de
piatra de 1a Lapoq (ud. Buzau).
in slargit, recent, ca datand probabil de 1a sfar-
gitul Paleoliticului superior, a lost descoperira
gi o pictura rupestra in pegrera Cuciulat (ud. Salaj)
tsJ. Imaginile de aici infAli$eaza un cal si o felini,
redate in miqcare, cu o surprinzaLoare inqelegere a
lormeior qi proporqiilor, in plan bidimensional, fara
nici o intenqie de sugerare a volumelor, suprafala
liind pictata intr-o singurd culoare: rosu cardmiziu.
Aceasta din urmd descoperire, umca in spaqiul cen-
tral gi sud-est european, inscrie de buna seama te-
ntoriul RomAnrei, aldruri de vestitele localitdti din
nordul Spaniei, din sudul Franlei si din Urali, in aria
pe care au fost zamtslite primele imaginl picturale
din istoria artel universale.
Extrem de bogat este teritodul Romdniei in vesti-
gii artistice din Epoca Pietrei ;lefuire (Neoliric).
Ca gi in restul Europei, Neoliticul se instaleazi
in spaqiul carpato-dunareano-pontic cu incepe-
re din mileniul VI i.Hr., patrunzAnd, cum cred
specialigtii, dinspre sud, din Asia anterioarA, oda-
ta cu purtdtorii lui - populaqiile migratoare care
se vor ageza, luziondnd cu autohtoni din epoca
mezolitica, pe o vastd ane de 1a sud si nord de Dunare,
 ,'--r.d
;dffi6
rggtr;lu
tffi&,f i;
ffi
fitsir"'
*illl'l ia

ceramica, anume statuetele din 1ut care, prin . -_-

t;,|i:,X
mente de decor, lie incizate, lie colorate, ne Lr-.---
1:.{,:i.'.).-
sugestii asupra \estimentatiei menite ru TtutTt:ti : -
apere de intemperir pe indepartalii nostrl strent.-.
:::: .

;; dar, alaturi de tatuaje si de dir,erse oblecte de :::

doaba din piatrd, os, scoici, corn, ceramica, rrr i:,- -
: lArzlu din metale, sa-i impodobeasca si si le s...:.
slaca astfel setea de frumos - adevArati const:,:---:.
*: a neccsitatilor spiritului uman.
xi

Caraclerislic pentru aproape inlreaga arla ne(r1t:,:,:.

de pe teritoriul RomAniei, ca qi a1 aitor zone Lnr.::.-
nate, de altfel, dar in contrast cu aspectul ltgr-tr-..,'
naturalist din alte arli de cultura, din apusul Er-rri,:.,
de pi1da, este accenlul pus pe abstrair, in sp31-, --
| 1 -,..

:t fi l: I tr a:itlfl
t:':
geometrie. Aceasti capacitate de conceptuali:er: ,,
ir,itr,:r gAndirii, de abstragere din realitatea figuratn-a f, ;]'-,- :
scheme grahce cu ro1 de srmboluri a putut tr --...
t/aa att;'l:.i de specialistl in legatura cu noul mod de procllr-, .
sedentar-agrar a1 comunitatilor neolitice. Sernr:.r:-, .-
qiile de ordin magico-rehgios pe care 1e-au putr-ir,.,'..-,
unele motive decoratlve, tlnAnd seami cd in u.r:..
spirituali omul primitiv stabilea relatir cu me drr ::,,-
tural sub semnul unor credinte si practici rrlil{1uu
pot fi ignorate. Totodatd, nu putem si nu admri.. - :,'
multe dintre motir.ele ornamentale au pur St s r. -
un rost decoratiri menit sa satisfacd nevoia de tru :- - .
a oamenilor in acele indepartate vremuri.

Prima cultura neolittca, denumitd Ci-is-Sr.i,..

s-a raspAndit pe intregul tentoriu a1 qarir inl:, *---
mileniul VI i.Hr., caracterizandu,se pnntr-un b,- =-, -
inventar de unelte din piatra gleluita si nu- .. -.

pe misura ce clima continentului european se incAl,

zeste si, alaturi de vAnitoare si pescuit, incep sd se
practice agricultura gi cresterea vttelor.

Comunrtatile umane trec in aceasta epocd 1a for-

me de viaqi sedentara, prelucrarea pietrei prin sle-
fuire atinge un inalt grad de perlectiune Ei prlnrre
ocupatli isi lac apariria lesutul si o1iritu1, obiecrele
de ceramica proliferand intr-o infinitate de forme
gi avAnd cele mai dir,erse destinatii. in lipsa unor
urme directe care sA ateste exlslenqa tesaturilor,
despre acestea r.orbesc rndirect tot obiectele de

;11l;, tlr:iil;r;
pdntr-o intensa producqie de obrecte ceramice, in
special vase, dar qi statuete de 1ut zoomorle si an-
tropomorfe, in care insemnele aftei se vddesc preg-
nanl in lormele armonioase, ca gi in r.oinla de a
ornamenta, lie sr cu motive geometrice simple, tot
ce lese din mAna o1arului.
Dupa multe secole de domrnatie a cultum Cn;-Starie-
v0 au urmat, consecutiv sau, uneori, in paralei, aco-
perind totalitatea teritoriului tarii sau numai parti a1e
1ur, cr-r1turrle Turda;, Boian, Vadastra, Hamongia, Gu-
melnila, Salcula, Cemcwoddgi altele, cea mai vesrid si
totodata cea mai evoluata sub aspectul inventivitatii
artistice gi a1 perfectiunii liind cuhura Cucuteni.
Cronologic, cultura Turda; este cea mai veche dintre
cele enumerate qi a acoperlt anumite pa4i din Tran,
silvania, Banat si nordul Olteniei incd din mileniul
V i.Hr., concurAnd sl impletindu-se pe alocuri cu
i,/;::;
l-l
i;rtnelrit.
elemente ale culturii Cri;. Mai puqin rudimenrard
insa decAl aceasta din urma, ea a excelat prin sta-
tuete antropomorfe puternic stiiizate care surprind
printr-o rara lorta expresiva. Avem in vedere, printre
a1te1e, exemplare unice ca plasticitate a modelajului
cum este capul de staluetd a carul coafura, sugera-
td laconic prln cdteva linii incizate adAnc, r.dde$te
din partea ,,aftistului" care l-a realizaL o sensibrlitate
aproape ,,modernd". Avem in vedere, de asemenea,
statueta @ust) de la Rasttt (ud. Dolj) care, in ciuda
economiei de mqloace lolosite, reuseste sa ne impre-
sioneze prin capacitatea de reducere Ia esentd a reah-
taqii, de care dadea dovada megterul dln Neolitic.
Avem, in sfArsit, din aceeagi etapa timpurie a pietrei
slefurte, Ei un grup statuar, o maternitate investita
cu toate atributele de rigoare ale acestei teme ico-
nogralice: comuniune de simqire, duiogie, tandreqe.
Asemenea statuete nu vor fi intrecute decdt de cele
aparlinand unei culturi din mileniul IV, numitd
Hamangio, dupa localitatea dobrogeana eponima.
De aici provin o serie de exemplare exceptlonale de
plastica micd reprezentand omul in forme sr atitu-
dini ce au justilicat, intr-unul din cazuri. datoritd 3
expresiviraqir remarcabile dobandire de artist in re_ \* /::li:i
darea vieqir interioare, denumirea de Ganditorul d.e r
*j'
:4-;r:
./t?r?;!:
la Cernavoda. Este vorba despre o statuetA de barbat ';:. t*:.r,
::;;;d
ffi
/::ffi
zot:rtttl
r;
r ii
ffiry-i
ar
wtr./,/tt:a
|l;:*ll::
ar'.,,tt;/:/ta,
?r?ttu.
':*.itt:v
tt/i/:/?:tr:
t:'.r:.9ir:;,
.r 'i
'.; Ji''
rt
-,i.
4;1'j ai.a!!FJ;rj-
talentul de grahcian, e1 a executat numeroase schite
de coslum, ilustratir de carte, copefie, proiecte de
alis, din pacate trebuind sa precizdm ci si aceste
lucrari au ramas in majoritate tot in laza de protecl.

Un capitol important din opera iui Baitazar i1 constr_

iuie ilustraqia de carte si prezentarea graficd a cirtir
in general - preocupare, cum stim, de prim ordin
pentru artistul de tip Sezession-Art Nouveau.

Ca rlustrator de carte, Baltazar a debutat inca de pe

bancile Scolii de Belle Arte, cu ilustrarri pentru Ltn
r olum de Cogbuc. Acestea nu sunt cunoscute astdzi;
nu stim si eriste un volum a1 poetulur ilustrat de
Bahazar, dar cu siguranqa, la acea data, in 1902, ilus_
:ratiile facute de acesta gi tnmise lui Cosbuc trebuie
sa li lost executate in sti1u1 realismului tradrtional
Sr ilustratiile pentru singurul volum de autor tiparit,
.Llnoscut astlzi, si anume Cea dintai durere al Iui
Emil GArleanu, tot in acest stil sunt concepute. Cu
totul a1tlel stau insi lucrurile cu ilustratiile semnate
de Baltazar in rer.ista Convorbiri critice a 1ui Mihala-
che Dragomlrescu. Aici e1 face un semmlicatil pas
pe linla modernizarii expresiei, in compararie cu
rh-rstraqrile la r.olumul lui GArleanu. Chiar cand ia
::l.i)lAll
ca motiv o casi tardneasca de tlpul celor din zona t!: tt:,1i
dealurilor, pictate freo.ent de Grigorescu, cu prldvor Alii
inaltat deasupra pivnitei cu gdrlici, modul de trata-
re imprumutd procedee ce difera lundamental de tilrIA:t:!
tfriaa:l
;ele traditionale. Cultul linier pentru lrumuserea ei aia

*1,:ri;r
in srne ist spune cuvdntui in arabescul norilor sr al
copacilor, in contrastul net dintre lumina redata de
albul hArtiei si umbrele sugerate printr-o lina retea
de liniute ce gerpuiesc para1e1, creind un puternic
e lect decoratil'.

BalLazar isi dezvdluie calitatile de grafician inscns pe

hnia ,,Artei 1900" gi in domeniui coperrelor pen[ru
carti, rer.'iste si calendare gi mai ales in cel a1 afisului.

Daci Alexandru Busuioceanu exagera evrdent cdnd

considera cd picturile lui Baltazar ,.din ultimii sai
doi-trer ani ajung a li imitaqii, mai cu seami dupa
Toulouse-Lauuec" i3a6l, nu este deloc eragerat si
;;
alirmam ca, deseori, in conceperea copertelor si afi, *:
selor, artistul lrancez se impune ca un model autori-
iar pentru mnarul gralician romAn. Acesta din urma
preia de la ce1 dintAi mai ales procedeul de a plasa
-._....::..:r,,ri.]1&
 . ffFr;
rq gg;
h
'- :$.
q

-
#i
ffi,
FSrj
g'"i-
E 1''
J$'
I!;
-l

.iilillrr:.r::r:ir:::::::l:l::irr:r:r::1:;::l:1,,,,,r,,,,,,,:,:l:,,,,,,r,rii:i.1:::::i,!ii!l::1i:it $
l:l:tiillal:r:::.ral:l:::llll:llll !!

;_l;{
Jt-l
+ ::i
:llar::,..:l:ir:il:il:::lii:r.,::r::::1:a
:liiriirii;::::l:::rl:l:.;r:t:::i:1,:: -: ii+
:r,rr::.::i:liair:a:r:..rr::::rr..:. !!'

'{:!4{ !

f,''
. #.':'ili
:&'l ::al:

d.,: .

i
*f

,,:.S :$ g-:
.+
. :l:
: ,-a::..