Sunteți pe pagina 1din 31

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE

PROIECT
LA
COMPRIMAREA GAZELOR NATURALE

Coordonator stiinţific:

Prof. univ. dr. ing. Prodea Laurenţiu

Student: Banyai Szilard

Anul – III – T .D. D. H. FR

2018 - 2019

1
Tema Proiectului
Să se dimensioneze o stație de comprimare gaze naturale și să se specifice care sunt
tipurile de compresoare folosite (cu piston sau centrifugale) pentru comprimarea gazelor naturale
ținând cont de următoarele:
Q=100.000+10.000x nm³/zi
Pa=n+1
Pr=2n+1
t=3°C
ρ= 0,71 kg/m³
1500≤N≤2000 C.P.
In situatia in care considerati că este necesară folosirea compresoarelor cu piston se vor lua in
considerare si următoarele date:
D=310mm
d=300mm
h=290mm
n=390 rot/min
ΔP=0,15 bar
c=10%
Unde:
Q - debitul de gaz supus comprimării
N - puterea unui agregat va rămâne la atitudinea fiecărui student să aleagă puterea /agregat
Pa - presiune gaz aspiratie
Pr - presiune gaze refulare
t - temperatura gaz
ρ - densitate gaz
ηmec- randament mecanic compresor
D - diametrul cilindru compresor
d - diametrul tijei pistonului
h - cursa pistonului
n - turatia motor
ΔP - căderea de presiune in supape
c - Coeficient spatiu mort
n=3

2
Cuprins

CAPITOLUL I
Generalitati privind comprimarea gazelor naturale si parti componente ale unei statii de
comprimare………………………………………………………………………………………..4
1.1.GENERALITATI….………………………………………………………….………………4
1.2.AUXILIARELE STATIEI DE COMPRIMARE……….……………………….………….4-5
1.3. TABLOUL DE COMANDA SI CONTROL CENTRAL AL STATIEI…………………….6
1.4.AMPLASAREA STATIEI DE COMPRIMARE……................................………………...6-7
1.5. FILTRUL DE ULEI SI RACITORUL…………………......………………………….…...7-8
1.6. POMPE DE CIRCULATIE……………………...........................………………....………...8
1.7. POMPELE DE ULEI ..............................................................................................................8
1.8. INSTALATIA DE SEPARARE SI FILTRARE A GAZELOR NATURALE……...….........9
1.9. CLAVIATURA TEHNOLOGICA A STATIEI………………………….…………….. 10-11
1.10. INSTALATIA DE MASURARE A PARAMETRILOR TEHNOLOGICI DE BAZA..10-11
1.11. GOSPODARIA DE ENERGIE ELECTRICA…………………………………....…....11-12
1.12. UTILITATILE STATIEI DE COMPRIMARE……………………………………......12-13
1.13. AGREGATE DE COMPRIMARE UTILIZATE SI MODULUI DE ANTRENARE AL
ACESTORA…........................................................................................................................…..13
1.13.1. TIPURI DE COMPRESOARE……….......…………………………...…………… .13-14
1.13.2. ALEGEREA TIPULUI DE COMPRESOR………………………………………… 14-18
1.13.3. ANTRENAREA COMPRESOARELOR CU PISTON…….........…………….........18-20
CAPITOLUL II
Breviar de Calcul………. …………............................…………………………………………21
2.1.Calculul ratiei de comprimare……………………………………………………………… 21
2.2. Alegerea tip de compresor………………............……………..………………………...….21
2.3. Calculul temperaturii de refulare a gazelor……………………………………………..22-23
2.4.Calculul randamentului volumetric al compresorului…...…………………………………..23
2.5.Calculul debitului comprimat pe zi………………………… .…………………………..23-24
2.6.Calculul puterii necesare compresorului…………………………….......……………….24-25
MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI P.S.I. IN VEDEREA EXPLOATARII STATIILOR
DE COMPRIMARE …………………………………………………………………………26-28
Bibliografie…………..…………………………………………………………………………..28

3
CAPITOLUL I

Generalitati privind comprimarea gazelor naturale si parti componente ale unei statii de
comprimare

1.1.GENERALITATI
Statiile echipate cu moto,electro si turbocompresoare , ca si agregatele de baza cu dotarea
cacrestora implica investitii mari, complexe, cu parametrii mari de
exploatare(turatii,temperaturi,presiuni,debite,etc) astfel se urmareste functionarea acestora pt a
fiabilitate ridicata.Din aceste motive de la inceputul activitatii in domeniul comprimarii gazelor
naturale au existat in statii si pe agregate, AMC-uri (termometre, manometre, debitmetre, etc.)
pentru verificarea functionarii acestora.
Odata cu cresterea complexitatii statiilor a utilajelor si a agregatelor precum cu dezvioltarea
tehnologiei , a mecanizarii si a automatizarii operatiilor si utilizarii la comprimare a realizarilor
de varf ale tehnicii ( turbine industrial si de aviati, calculoatoare de procesat , logica secventiala
de comanda, etc,),automatizarea acestora s-a dezvoltat foarte mult; diferind insa in functie de
tipul agregatelor de comprimare, de constructorii acestora, de data fabricatiei, rolul si importanta
fiecarei statii, factorii economici, de traditie si o serie de alte consideratii obiective si unele
subiective.

1.2. AUXILIARELE STATIEI DE COMPRIMARE

Pentru o buna functionare a statiei de comprimare e necesar ca auxiliarele generale din dotare sa
fie permanent in stare de functionare tehnica buna (de serviciu), astfel acestea vor fi comandate
local sau de la distanta, manual, dar supravegherea se va face automatizat,destinat parametrilor
caracteristici (presiuni, debite, nivele,turatii, temperturi, tensiuni, amperaj, frecventa,etc.).
Auxiliarele generale ale statiei de comprimare vor fi :
-transformatoare de inalta tensiune (110/20 Kv,110/6kv );
- transformatoarele de 20/6kv, transformatoarele de 6/0,4Kv pentru servicii interne;

4
- celulele electrice din complexul energetic;
- grupurile electrogene de secuirtate;
-distribuitoare, D.C.S.R.-uri, separatoare si alte instalatii electrice;
-bateriile de acumultoare cu redresoarele respective care asigura iluminatul de siguranta
respectiv sursa de tensiune(rezerva) pentru actionarea secventei de urgenta;
-bateria de cazane de abur sau apa calda, pentru asigurarea agentului termic, cu gospodaria
aferenta;
-pompele de apa si de ulei, din circuitele de apa, de incalzire, din gospodaria de ulei, canalizare,
incendiu, racire, etc.;
-compresoarele de aer de demaraj, aer instrumental, etc.;
-racitoarele de apa, de ulei, de gaz; -statia de reglare si masurare gaz combustibil si gaz demaraj;
-robinete actionate electric, pneumatic sau hydraulic din claviatura tehnologica, altele decat cele
din secventa agregatelor de comprimare;
-ventilatoare si instalatii de presurizare, altele decat cele aferente grupurilor compresoare.
Grupurilor electrogene trebuie sa porneasca automat la caderea tensiunii liniei de
alimentare si sa se porneasca automat la reaparitia tensiunii pe linia de alimentare.
Totodata este indicat ca, pentru eventualelor pene de curentul electric,echiparea simultana
pe langa racordarea la de linia de alimentare, grupuri electrogene, baterii de acumulatori (caz
foarte rar simultan din linia de alimentare dar intilnit in exploatare), functiile fundamentale de
securitate a grupurilor compresoare si a statiei (pompe de preungere si post gresaj, unele
robinete, pompele pentru ulei de etanseitate), sa fie antrenate si pneumatic si mai ales cu gazul
claviatura statiei .
Tot din motive de securitate si continuitate in exploatarea se inpune ca statiile de
comprimare sa aiba dubla alimentare cu energie electica prin linii conectate la diferite posturi
de transformare zonale din sistemul intreprinderilor de retele electrice iar transformatoarele
proprii ale statiei de comprimare sa fie dotate cu dispozitive de comutare automa(AAR).

5
1.3. TABLOUL DE COMANDA SI CONTROL CENTRAL AL STATIEI

Functionarea statiei de cornprirnare va fi controlata de la o camera de comanda, echipata


cu tablouri de automatizare, protectie, control a agregatelor de comprimare, panoul sinoptic
tehnologic al statiei, panourile pentru alimentarea cu energie electrica, sistemele de
telecomunicatii si calcul.
Camera de comanda va fi plasata intr-o cladire separate de hala unde se afla instalate
motocompresoarele.
Panoul programator al statiei plasat in camera de comanda va cuprinde urmatoarele:
a.) Un regulator-control al punctului de funcionare dorit, echipat cu un dispozitiv ce
permite variatia semnalului sau de iesire cu o cadenta progresiva reglabila. Acest dispozitiv
trebuie sa asigure trecerea semnalului de iesire de valoarea minima la cea maxim, intr-un timp de
0,5-30 de minute.
b.) Ansamblul de comanda si oprire automata a grupurilor, care decide functie de
informatiile primite de la regulator-controlor, punerea in functiune sau oprirea unitatilor de
comprimare, emitand in acest sens un semnal.
c.) Un selector de grupuri care primeste semnalul sus aratat si-l transmite
programatoarelor grupurilor de comprimare si care permite in acelasi timp stabilirea ordinii in
care agregatele vor fi puse automat in functie sau oprite.
d.) Lampi indicatoare pentru pregatirea urmatoarei porniri sau opriri a unui compresor cu
contactele corespondente pentru transmisie:
e.) Doua butoane de comanda:
-statie in rners,
-statie oprita
cu ajutorul carora se pun in functiune agregatele de cornprimare prin intermediul
controlului valorii de consemn si a selectorului de grupuri sau oprirea de urgenta a
tuturor unitatilor de comprimare din statie in situatii periculoase pentru agregate
sau statie.
f.) Inregistrarea si indicarea presiunilor de aspiratie si de refulare precum si a
temperaturilor gazelor la aspiratie si refularea din statie.

6
g.) Lampi indicatoare ce caracterizeaza starea de functionare a statiei si a agregatelor
compresoare din dotare:
h ) Un buton selector a modului de comanda a statiei;
i)Butoane pentru:
-probarea larnpflor indicatoare,
-anularea afisajul defectelor aparute
-rearmari

1.4 AMPLASAREA STATIEI DE COMPRIMARE

Pentru amplasarea statiei se va urmarii gasirea unui teren bine consolidat, care nu
prezinta prezinta pericole naturale( zona inundabila, alunecari de teren etc), in caz contrar se vor
necesita anumite compensari in proiectarea si constructia fundatiei.
Inainte de a lua o decizie finala cu privire la locul amplasarii statiei de comprimare se vor
efectua investigatiile necesare constructiei.
Cladirea unde se vor instala agregatele motocompresoare sau electrocompresoare trebuie
sa asigure protectia corespunzatoare a operatiilor si echipamentului impotriva timpului
nefavorabil. Trebuie sa aiba dimensiuni mari pentru a permite spatiu suficient de lucru in jurul
fiecarei instalatii.
Iluminatul este un aspect esential pentru functionarea corecta si intretinerea instalatiei. ln
plus fata de lumina zilei trebuie sa fie prevazute spatii pentru lampi suspendate si prelungiri in
functie de necesitatile fiecarei masini.
Ventilatia, asemenea este esentiala pentru siguranta in camera oricarui motor. Trebuie
evitate golurile in care se pot aduna gazele de esapament sau scrugeri de gaze din instalatie. O
buna ventilatie in jurul oricarui compresor aflat in hala de comprimare este esentiala pentru
evitarea formarii unui pericol de explozie cat si de intoxicare.Aceasta se realizeaza prin
instalarea in hala compresoare a unui sistem de detectie gaze care la o anumita concentratie de
gaze instiinteaza operatorul atat vizual cit si acustic de prezenta acestiua.

7
Sa se evite daca este posibil sistemul de tevi suspendate deoarece poate impiedica
folosirea macaralelor, masinilor de ridicat sau a altor operatii in partea superioara. Este de
preferat, fiind convenabil si estetic, sa se aranjeze tevile in santurile fundatiei.

1.5. FILTRUL DE ULEI SI RACITORUL

Echipamentul si dispunera conductelor pentru sistemul de ungere a motorului sunt


proiectate pentru instalatie speciala. Toate instalatiile cu 10-12 cilindrii au doua
turboincarcatoare, unui la fiecare capat al motorului, in timp ce instalatiile cu 6 si 8 cilindrii au
un singur turboincarcator la capatul volantului.
Turboincarcatorul este in principiu, un compresor de aer actionat de gazul de evacuare
care trece pe un rotor de turbine. Debitul de aer (evacuat) de Ia turboincarcatoare este conectat
fie direct la conducta de admisie a aerulul sau este indreptat inainte printr-un racitor final de aer
Scopul racitorului final este de a elimina cea rnat mare parte a caldurii de compresiune de aer de
combustie, aceasta sporiindui densitatea si avand ca rezultat o putere mai mare de iesire.
Apa de racire pentru turboincarcator este luata de la sistemul de racire al motorului,
astfel, aceeasi intretinere este necesara pentru conductele de apa ale turboincarcatorului ca si
pentru motor si cilindrii.
Uleiul de ungere pentru turboincarcator este luat de la colectorul de ulei al lagarului
principal si este extrem de important sa se mentina presiunea uleiului la turboincarcator.
Filtrul de ulei si racitorul de ulei sunt montate in afara motorului pentru a corespunde
instalatiei speciale.
Sistemul de racire al motorului nu are sensul de a mentine motorul cat se poate de rece, ci
de a mentine partile componente ale motorului in domeniul de temperatura optima de
functionare.
Camasile cilindrilor motorului, pasajele chiulasei si alte parti ale sistemului de racire au
fost proiectate sa transfere cantitatea de caldura necesara pentru a mentine temperaturile cele mai
favorabile pentru motor. Circuitele de racire comporta pompe, schimbatoare de caldura, turnuri
de racire, ventilatoare, instalatii de tratare a apei, pompe de caldura, etc.

8
1.6. POMPE DE CIRCULATIE

Instalatia este prevazuta cu o pompa de apa de tip centrifug montata pe motor pentru
recircularea agentului racitor al motorului. Pompa este actionata din afara arborelui cotit printr-
un lant si transmisie (actionate cu roti dintate).Pompa este prevazuta cu o etansare mecanica
pentru a inpiedica scurgerea agentului racitor din pompa.
Orice scurgere pe linga etansare va merge prin orificiul de aerisire si nu va trece in carter.
Acest orificiu de aerisire nu trebuie sa fie astupat si nici nu trebuie sa fie racordat in asa fel incat
scurgerile sa nu fie vizibile. Scurgerea excesiva trebuie cercetata si corectata.

1.7. POMPELE DE ULEI

Pe fiecare motor se vor monta doua pompe de ulei din sistemul de ungere al carterului:
-pompa principala de ulei (PI)
-pompa de amorsare (preungernumita auxiliara).
Pompa principala de ulei alimenteaza ulei continu la mecanismul de actionare in timp
motorul functioneaza, Pompa de amorsare este folosita la pornire pentru a umple toate
conductete de ulei si canaiele de trecere ale uteiului pentru a asigura lubrifierea si a inpledica
pomirile uscate.
Pompa principala de ulei este actionata de ia capatul arborelui cotit si ia uleiul de la
bazinui de colectare de ulei al carterutui motorului.Se prevede o sita de ulei pe capatui conductei
de aspiratie a pompei de ulei.
Uleiul este evacuat de la pompa intr-un pasaj cu miez turnat in capacul capatului pompei
de ulei, de unde este condus la circuitul extern si apoi, inapoi Ia colectorul de ulei ai lagarului
principal. Pompa standard de ulei de amorsare este o pompa actionata electric in afara motorutui.
La comanda se livreaza o motopompa cu aer sau gaz.

9
1.8. INSTALATIA DE SEPARARE SI FILTRARE A GAZELOR
NATURALE

Rolui acestei instalatii este de a retine apa libera si particulele solide ce pot fi antrenate
din conductele colectoare sau cele de transport.
Proiectarea si exploatarea corespunzatoare a acestei instalatii este vitala pentru intreaga
statie de comprimarei deoarece impuritatile soilde si lichide din gazele supuse comprimarii
provoaca urmatoarele accidente, intotdeauna cu urmari grave (pierderi de gaze, incendii,
reducerea capacitatii de cornprimare):
-erodarea sau corodarea interioara a conductelor tehnologice din dotarea statiei de
comprimare si a armaturilor acestora;
-uzarea prematura sau distrugerea subansamblelor compresoarelor de gaze, ca de
exemplu:
-segmentii;
-cilindrii,
-pistoanele;
-supapele;
-rotoarele;
-paletajul statoric;
-piese de etansare, etc.
-obturarea partiala sau totala a unor parti din instalatia tehnologica urmata de caderea de
presiune, ce poate reprezenta in unele cazuri peste 30% din raportulde comprimare realizat de
statia respective.

10
1.9.Claviatura Tehnologica a statiei

Claviatura tehbikiguca a statiei este compusa din:


-portiunea de conducte colectoare sau de transport din perimetrul statiei;
-conductele de aspiratie si refulare gaze
-conductele colectoare de aspiratie si refulare la care sun legare grupuri de comprimare;
-by-pass-uri
-interconectari;
-cosurile de gaze;
-refulatoare.
Pe langa satisfacerea functionalitatii tegnologice de a asigura accesul gazelor natural la grupuri
de comprimare si refularea acestora la presiunea necesara transportului, claviatura tegnologica
trebuie sa asigure:
 Evitarea amplificarii vibratiilor si a producerii fenomenului de rezonanta
 Elasticitatea in manevre tehnologice curente sau in cazul de avarii;
 Evitatrea transmiterii dilatarilor sau contractarilor termice la grupuri compresoare;
 Posibilitatea realizarii secventelor automate la pronirea grupurilor compresoare, daca sunt
dotate in acest scop;
 Etansarea unor portiuni din instalatie pentru efectuarea in conditii de deplina siguranta a
unor lucrari;
 Realizarea sigura si rapida a oricarei manevre, mai ales in situatii de avarie;
 Protectia claviaturii si a instalatiilor din statie la suprapresiune;

Satisfacerea cerintelor de mai sus mentionate este posibila in afara proiectarii corespunzatoare a
claviaturii tegnologice prin dotarea acesteia cu armatura de calitate(robinete cu cap tronconic sau
sferice, telecomandate cu comanda locala, supape de siguranta usor de verificat si reglat, robinete
antipompaj clapete de retinere, mansoane de dilatatie, etc.)

1.10. INSTALATIA DE MASURARE A PARAMETRILOR TEHNOLOGICI DE BAZA

11
Aceasta instalatie este importanta pentru ca furnizeaza datele necesare urmaririi
functionarii corepunzatoare a statiei, datele necesare dispecerizarii si aprecierii randamentului
activitatii de comprimare.
De asemenea aceste date constituie informatii importante asupra starii campului de gaze,a
conductelor sau sistemelor de transport (extractia gazelor la potentialul normal perioadei
respective, obturari sau spargeri de conducte amonte si aval de statie, obturari in statie , etc)

1. De aceea sub aspectul presiunilor, acestea trebuie urmarite in limita dotarilor si


inregistrate cel putin in urmatoarele puncte:
 La racordarea aspiratiei si reularii statie in conducta colectoare sau de
transport gaze;
 Inaintea bateriei de separare-filtrare si dupa acesta;
 La colectoarele de aspiratie si refulare ale statiei;
 Pe aspiratia si refularea fiecarui grup de comprimare gaze;
 Pe conduct ace alimenteaza statia de reglare si masurare a gazului
combustilbil;
 La panoul de masurare a acestui debit de gaze si la rampa de intrare a
gazului combustibil la agregatele compresoare;
2.Debitele de gaze se urmaresc si se inregistreaza:
 Aspiratia statiei de comprimare;
 Gazul combustibil pentru actionarea gazo-moto-turbocompresoarele;
 Gaze combustibile pentru utilitatile statiei.
3.Temperatura gazelor se masoara si in limita posibilitatilor se inregistreaza cel putin in
urmatoarele puncte:
 La panourile de masurare a debitelor de gaze de pe aspiratia statiei si de la
statia de reglare si masurare pentru gaz combustibil si utilitati;
 la fiecare grup compresor pe aspiratie si refulare:
 Ia instalatiile de racire a gazului comprimat;
 la colectorul de refulare sau pe conducta de refulare gaze a statiei.
Temperatura gazelor este important de urmarit deoarece:

12
• intervine in calculul debitelor de gaze penru diferitele instalatii (gaz coprimat, gaz
combustibil, utilitati );
• temperature gazelor de refulare nu trebuie sa depaseasca 50-60 C, pe de o parte din
motive de conservare a izolatiei conductelor la care este bransata statia, iar pe de alta parte
deoarece coroziunile interioare sunt favorizate de temperaturile ridicate.
1.11. GOSPODARIA DE ENERGIE ELECTRICA.
Statia de comprimare vor dispune de urmatoarele instalatii electrice:
 statiile de transformare principale cu doua cellule, de regula bransate la
doua linii de forta si cu dispozitivele automate de aclansare la una din
aceste linii;
 statia de transformare 6Kv/0,4Kv;
 liniile de alimentare cu energie electrica pentru circuitele de forta cu
instalatiile electrice aferente;
 liniile de alimentare pentru iluminatul normal si de siguranta, interior
exterior, cu instalatiile electrice specifice;
 grupurile generatoare electrice de rezerva alimentate cu gaze, cu
instalatiiie electrice si de comanda necesare;
 bateriile electrice de curent continuu cu instalatiile necesare acestora;
 circuitele electronice de joasa tensiune pentru panourile de comanda.
automatizari de protectie, de asemeni cuprizand aparatura specifica;
 tablouri de comanda, distributie, protectie, control, automatizari,
telecomenzi, etc.
Instalatile electrice trebuiesc mentinute in perfecta stare, deoarece pe langa
activitatea de productie conditioneaza si siguranta functionarii statilor (gresaje, etansari,
protectie, automtizari, telecomenzi, iluminat, etc ) Grupurile electrogene trebuie sa
porneasca automat Ia caderea tensiunii liniei de alimentare si sa se opreasca automat Ia
reaparitia tensiunii pe linia de alimentare. De asemeni este indicat ca, pentru
eventualitatea ca lipseste curentul electric, simultan din linia de alimentare, grupurs
electrogene, bateris de acurnulatori (caz foarte rar intalnit in exploatare), functile
fundamentale de securitate a grupurilor compresoare ai statiei (pompe de preungere si

13
post gresaj, unele robinete, pompele pentru ulei de etanseitate), sa fie antrenate pneumatic
si mai ales cu gazul clin claviatura statiei.
Tot din motive de securitate si continuitate in exploatare se impune ca statile de
comprimare sa aiba dubla alimentare cu energie electica prin linii conectate la diferite
posturi de transfornare zonale din sistemul intreprinderilor de retele electrice, iar
transformatoarele proprii statiei de comprirnare sa fie dotate cu dispozitive de comutare
automata.

1.12. UTILITATILE STATIEI DE COMPRIMARE

Statia de comprimare analizate in cauza vor avea urmatoarele utilitati:


• statia de reglare si masurare pentru gazelle combustibile pentru incalziri
tehnologice sau ale incaperilor;
• dotarile pentru aer-comanda, presurizare cu aer, ventilatie;
• instalatia de incalzire (cazane de apa calda, sau aburi, circuite cucalorifere, etc.);
• gospodaria de apa,cuprinzand puturi de apa, conductele de apa, statii de pompe,
statii de tratare, racitoare cu ventilator, conducte de hidranti, etc. si apa pentru necesitati
industriale, apa pentru caz de incendiu.;
• ateliere pentru intretinerea si repararea aparatura electrica, AMC-uri, etc.;
• gospodaria de lubrifianti si combustibili;
• gospodaria de apa distilata si antigel;
• garaje;
• centrale radio si telefonica, cu aparatura specifica.

14
1.13. AGREGATE DE COMPRIMARE UTILIZATE SIMODUL DE
ANTRENARE A ACESTORA

1.13.1. TIPURI DE COMPRESOARE

Agregatele de comprimare a gazelor naturale constituie utilajele de bază într-o staţie de


comprimare, alegerea şi dimensionarea lor corespunzătoare fiind hotărâtoare în atingerea
scopurilor tehnologice, a finalităţii şi siguranţei în exploatare, precum şi a economicitâţii
activităţii de asigurare cu gaze a consumatorilor.
După principiul de funcţionare, compresoarele se impart in două mari categorii:
• compresoare volumetrice care pot fi cu piston sau rotative;
• compresoare centrifugale. care pot fi turbocompresoare, turbosuflante si
ventilatoare.
Compresoarele volumetrice funcţionează pe principiul măriri spaţiului de aspiraţie si
micşorării lui la refulare — prin mişcare rectilinie la compresoarele cu piston sau prin mişcare de
rotaţie la cele rotative. Compresoarele cu piston realizează rapoarte de comprimare de 3 — 5 pe
un cilindru putându-se lucra cu cilindrii in serie, iar cele rotative de 1,2 ÷ 1,5, având in schimb
debite foarte mari. Compresoarele centrifugale funcţionează pe principiul forţei centrifuge: prin
imprimarea unei viteze foarte mari gazelor se crează o energie cinetica mare care apoi se
transforma in energie potenţiala. Compresoarele cu piston se clasifica după următoarele criterii:
• după modul de lucru al pistonului sunt: o compresoare cu simplu efect care lucrează pe
o singura fata a pistonului; compresoare cu dublu efect care lucrează pe ambele fete ale
pistonului
• după numărul de cilindrii sunt: compresoare cu 1, 2 sau cu mai mulţi cilindri
• după poziţia cilindrilor sunt: verticale si orizontale
• după numărul de etaje: monoetajate, multietajate, de obicei cu 2 sau 3 etaje având
cilindrii cu diametrul descrescător lucrând in serie. Se construiesc si compresoare in tandem, care
au 2 pistoane de dâmetre diferite montate pe aceeaşi tija

15
1.13.2. ALEGEREA TIPULUI DE COMPRESOR

Alegerea tipului de agregat este determinată de următorii factori:


a) Specificul activitatii de comprimare
In activitatea de inmagazinare a gazelor, statiile de comprimare trebuie sa functioneze in
limite de presiuni variabile, dictate de nivelul acestora in conductele de transport si de presiune
de inmagazinare necesare la sfarsitul ciclului. Debitul de injectie este de asemenea variahil, in
functie de disponibilul din conducte de transport, respectivitatea stratului si de ratia de
comprimare variabila.
Datorita acestor considerente statiile de comprimare utilizate in inmagazînarea gazelor
naturale se echipeaza cu mai multe agregate, de putere unitara de 1000- 1200CP/agregat,
functionind in una sau mai multe trepte, in serie sau paralel.
Oprirea integrala a unei statii de comprimare din campurile de extractie echivaleaza cu
pierderea aproape in intregime, pentru transportul si distributia gazelor si in final pentru
consumatori, a debitelor aferente sondelor ce alimenteaza statia.
In transportul gazelor naturale, oprirea unei statii reprezinta o scadere a debitelor
vehiculate prin conductele magistrale pe care este montata, de numai 20-30%.
Din cele expuse mai sus rezulta faptul ca din motive de siguranta statiile de comprimare
din extractia gazelor trebuie echipate cu mai multe agregate, de regula cu puteri de 1 000-21
00CP/agregat, in timp ce pentru transportul gazelor se pot utiliza agregate de comprimare de
puteri mai mari si intr-un numar mai rnic (agregate de comprimare de cca. 4000CP ).
b) raportul de comprimare sau raţia de comprimare
Acest parametru reprezint capacitatea de comprimare unui agregat sau a unei staţii de
compresoare. Este exprimat prin raportul dintre presiuno de refulare P, si presiunea de aspiraţie
Pₐ

Pᵣ
𝑟=
Pₐ
Pentru determinarea raportului de comprimare real, la compresoareţe cu piston.trebuie
tinut seama de faptul ca din cauza supapelor care opun o rezistenta destul de insemnata, aspiratia

16
nu va incepe la "Pₐ" ci ceva mai jos, iar refularea nu va fie gala cu "Pᵣ" ci la o valoare superioara,
relatia de calcul a ratiei reale de comprimare fiind:
Pᵣ + P
𝑟=
Pₐ − P

unde:
Pr- presiunea de refulare [bara],
Pa-presiunea de aspiratie [bara]
P-pierderea de presiune datorate neetanseitatilor supapelor [bar].
Pierderile de presiune din supape nu pot fi micsorate practic sub 0,5 bar, fapt pentru care
la ratii mici si debite rnari, acestea conduc la procese neeconomice,
Pierderile de presiune prin supape au valori însemnate in special la rapoarte de
comprimare mai mici de 1,4. Din acest rnotiv la valori ale lui r mai mici de 1,4 si debite mai mari
de 4 milioane m3 normali pe zi sunt indicate compresoarele centrifugale care nu au supape si
astfel pierderile de presiune in agregat sunt neînsemnate.
La compresorul centrifugal gazul este accelerat între paletele motorului imprimându-le o
viteza mare ceea ce duce la crearea de energie cinetica. Cea mai mare parte din aceasta energie in
paletele difuzorului, se transformă in energie potenţiala (presiune), iar o mica parte, datorita
frecărilor se transforma in căldura. Pentru a obţine o creştere sensibila a presiunii, este necesar ca
viteza periferica sa fie mai mare si anume cca 250 m/s. Din aceasta cauza nu se pot construi
compresoare centrifuge într-o singura treapta pentru debite mici care sa funcţioneze cu
randamente mari.
La compresoarele centrifuge, raţia este limitata, de vitezele periferice pe care le pot
suporta materialele din care se confecţionează rotorii. Raţia de comprimare este cuprinsa intre
1,05-1,4 corespunzător turaţiilor de 3000-10000 rotimin.
Pe baza acestor caracteristici constructive se alege tipul si modul de montare a acestora
astfel:
-compresoare cu piston care realizează ratii mari de comprimare cu debite MICi, se
montează in paralel,
-compresoare centrifuge care realizeazâ raţii mici si debite mari, se montează in serie.
c) Debite de gaze supuse comprimarii.

17
Dimensionarea economica a compresoarelor de gaze, tinand seama de presiuni de
aspiratie comparabile, ratii de comprimare, debite, randamente mecanice, termice si
adiabatice, eforturi mecanice, etc. conduce la urmatoareale concluzii :
• pentru fiecare 1000CP putere de antrenare, un compresor cu piston, pentru ratii de 1,5-3
poate comprima debite de 0,3- 0,8 mil. mc/zi;
• pentru 1000CP putere de antrenare, un compresor centrifugal de gaze, face aceasi
presiune de aspiratie, pentru ratii de 1,16-1,5, poate comprima debite de 1-12,5 mil mc/zi .
De aceea la debite mari (mai mari de 4 mil mc/zi) si ratii de comprimare mai mici de 1,5,
este economica si indica folosirea compresoarelor centrifugale de gaze, iar in ratii mari (mai mari
de 1,5 ) si debite relative mici pe agregat, compresoarele cu piston.
d) Antrenarea.
Deoarece motoarele termice functioneaza la turatii ce pot varia economic numai in limite
stranse, aceasta solutie nu s-a extins,mai ales ca nu se pot asigura turatiile indicate necesare
compresoarelor centrifugale, decat prin multîplicare, care consuma din puterea motorica si
complica solutia constructiva.
Folosirea motoarelor electrice pentru antrenarea compresoarelor de gaze centrifugale sau
cu piston reprezinta o solutie mai comoda ca intretinere, dar are dezavantajul turatiei constante si
a unui randament energetic scazut (cca. 12-14%), daca se tine de lantul: producator de energie-
transportul acesteia-pierderile in transformare etc; in situatia in care energia electrica se produce
in mare masura prin consumul de hidrocarburi ( petrol si mai ales gaze naturale ).
Utilizarea turbinelor alimentate cu gaze, ca sursa de alimentare a compresoarelor ce
ntrifugal , ofera posibilitatea varierii turatiei in limite largi ( 60-100% ), dar randamentui termic
al acestora este mai scazut (17-29%), fiind insa compensate de randamentui adiabatic si mecanic
ridicat al compresorului centrifugal de gaze. Datorita aspectelor de mai sus, ca regula generala,
antrenarea compresoarelor de gaze se face in prezent dupa cum urmeaza:
• la vartatii importante de parametri se utilizeaza cornpresoare centfugale antrenate de
turbine alimentate cu gaze, mai ales la debite mari si ratii mici (Q>4mil mc/zi/ agregat,r<1,5);
• compresoarele de gaze cu piston sunt antranate de motoare termice in doi sau patru
timpi cu supraalimentare, alimentare cu gaze (Q<2mil mc/zi/agregat, R<1,5);
e)Consumul de combustibil

18
In ceea ce priveşte consumul de combustibil, motoarele termice cu supraalimentare sunt
mal econornice, ajungând la randamente totale de cca 40%, in timp ce turbInele cu gaze, chlar
daca aurecuperator de caldura nu realizeaza randamente care sa depaseasca 35% .
In comparatie cu motoarele termice, turbinele au consum foarte redus de lubrifianţi
(aproximativ 10%).
f)Randamentele mecanice si volumetrice.
Randamentui mecanic al turbocompresoarelor este foarte ridicat (96-99%) confirmare a
numarului redus de piese in miscare a tehnologiilor si prelucrarilor deosebit de pretentioase in
executarea acestora.
Randamentul mecanic al motocompresoarelor cu pistoane este mai redus (<70°/0)
datorita pirderilor prin frecare, a invingerii fortelor de inertie din frecare, a invingerii fortelor de
inertie din miscarea alternative, a materialelor si prelucrarilor mai putin pretentioase, pierderi in
supape etc. Randamentul adiabatic la compresoarele cu piston este influentat de rata de
coprimare, de spatial mort, de pierderile prin supape, fapt pentru care valoarea acestuia eate in
general <80%.
g) Agregate de rezerva.
Din practica exploatarii si din cartile tehnice ale agregatelor de comprimare rezulta faptul
ca la compresoarele cu piston, continuitatea functionarii unui agregat nu depaseste 300-750 ore,
datorita uzurii sau distrugerii unor piese, datorita efectuarii scimburilor de ulei, in timp ce un
turbocompresor functioneaza in medie fara o oprire fortuita cca. 5000- 10000 ore.
Din aceasta cauza pentru statiile de moto si electrocompresoare cu piston este necesar a
se asigura agregate de rezerva reprezentand 20-30% din putera instalata, in timp ce pentru
turbocompresoare se poate renunta Ia agregate de rezerva, cu conditia asigurarii pieselor de
schimb si a subansamblelor necesare reviziilor si reparatiilor planificate.
h) Apa de răcire.
Motoarele termice ca si compresoarele cu piston necesita cantităţi mari de apa pentru
răcire spre deosebire de turbinele cu gaze si compresoarele centrifuge care acţionează fără apa de
răcire.
i) Numărul treptelor de comprimare.

19
In schele se utilizează, de obicei, pentru comprimarea gazelor, compresoare cu 2 trepte.
Pentru transportul gazelor, in staţiile intermediare, comprimarea se realizează, de regula, intr-o
singura treapta.
j) Modul de comprimare la compresoarele cu piston.
Când comprimarea se realizează pe o singura fata a pistonului compresorul este cu
simplu efect, iar când comprimarea se face pe ambele fete ale pistonului, compresorul este cu
dublu efect.
k) Asigurarea unui parc de agregate de comprimare de tipuri si fabricatie asemanatoare.
Acest lucru este dorit pentru a se asigura o corespunzatoare inlocuire cu piese de schimb
si interschimbabilitatea unor piese sau subansamble, in caz de necesitate.
DIN DATELE PREZENTATE IN TEMA DE PROIECTARE REIESE CA
AGREGATELE DE COMPRIMARE VOR FI DE TIP VOLUMETRICE (COMPRESOR CU
PISTON).

1.13.3. ANTRENAREA COMPRESOARELOR CU PISTON

Compresoarele cu piston pot fi antrenate de motoare electrice asincrone,respectiv


sincrone asincrone. Aceste motoare functioneaza silentios avand o fiabilitate ridicata in
functionare, randament ridicat in functionare, impunindule la prima vedere in utilizarea lor la
antrenarea compresoarelor.
Dezavantajul lor major este consumul mare de combustibil si necesitatea existentei unor
linii de inalta tensiune ( doua), a unei gospodarii electrice dezvoltate.
Antrenarea compresoarelor se poate realiza si cu motoare termice alimentate cu gaze,
desi cu randament mult mai mic ca al compresoarelor electrice (randament de 38% pentru
motoarele termice in patru timpi cu supraalimentare) sunt des utilizate la antrenarea
compresoarelor cu piston, avand avantajul detinerii combustibilului si neexistand cerinta unor
lini electrice de inalta tensiune in imediata apropiere a statiei.

20
1.13.3.1. Motoare electrice asincrone

Motoarele electrice asincrone pot fi de tipui " bobinate" sau cu " colivie". Sunt motoare
robuste, simple si care prezinta un cupiu de demaraj ridicat, de ordinul a 2 C , dar care au insa
un factor mic de putere, care in gol sau in sarcina diminuata coboara pana la 0,1-0,2,
a) Motoare electrice asincrone bobinate.
Utilizate in general cu un cuplu nominal (Cɴ), egal cu 50% din cuplul maxim,
functionarea lor este foarte stabila si turatia nu este sensibila la o variatie de sarcina.
Din aceasta cauza principalele procedee utilizate pentru demaraj sunt urmatoarele:
• pornirea in " stea triunghi" a fazelor statorului, curentul de demaraj fiind astfel redus in
raport de Nr.3 , dar cuplul de demaraj este diminuat cu 1/3. Acest procedeu este valabil la
pornirea agregatelor electrocompresoare in gol.
• reostate trifazate in serie cu statorii.Procedeul este asemanator cu pornirea < stea-
triunghi' dar raportui de reducere a curentului de demaraj este stabil ia toate valorile dorite. Este
insa o solutie tehnica neindicatadeoarece produce pierderi mari de energie la demaraj, iar cuplul
de pornire este redus intr-o proportie excesiva fata de reducerea curentului.
•autotransformator de demaraj in care cuplul de demaraj si cererea de current sunt reduse
in aceeasi proportie, egale cu patratul raportului de rtansoframre. Este un procedeu tehnic foarte
bun dar costisitor
•reostatul trifazat in serie cu rotorul.Cuplul maxim al unui motor asincron fiind
independent de rezistenta rotorica este posibil de a o fixa pe aceasta la o valoare pentru a avea un
cuplu de demaraj oricat de ridicat se doreste.Acest procedeu permite demararea in saricina a unui
grup electrocompresor, reducand sufficient si valoarea curentului de pornire.Pentru puteri mari
se utilizeaza reostate lichide formate din elecrozi ce intra progresiv intru-un vas de electrolit de
apa acidulate sau sarata.Aceasta metoda nu se aplica decat la moatoarele cu rotor bobiat.
Pentru puteri inferioare, la 40KW, motoarele pot fi echipate cu un cuplor centrifugal automat,
reostatul de demaraj fiind inlocuit cu rezistente interne ce se scot din functie progresiv prin
scurtcircuitarea contactelor centrifuge.
b) Motoare electrice asincrone cu dubla colivie.
Rotorul unui motor cu dubla colivie formeaza un cuplu de demaraj ridicat de doua ori
cuplul normal

21
Colivia interna, cu rezistenta redusa, produce cuplul de mers nominal.
Curentul de demaraj este de 2-6 ori curentul nominal.
In loc de a utiliza cele doua colivii, se pot construii rotoare cu conductori de inaltime
mare. La demaraj, la cele mai mari fecvente rotorice, curentul tinde sa se localizeze in partea
exterioara a conductorilor, in timp ce la mersul normal intervine toata sectiunea conductorului.
Variatia aparenta a rezistentei poate fi cuprinsa intre limite de 1-5 ori, in functie de
turatie.
Cele doua tipuri de motoare asincrone, cu dubla colivie sau cu conductori inalti permit un
demaraj direct cu o cerere de curent moderata si un cuplu de demaraj ridicat.

1.13.3.2. Motoare electrice sincrone.

Motoarele sincrone sunt in general de tipul cu " poliiinecatii " si cu turatie de 200-1500
rotimin. Cuplul motor este furnizat numai la viteza de sincronism.
Procedeul cel mai utilizat pentru aducerea rotorului la viteza de sincronism consta in a
demara motorul in asincron. Pentru acest efect pe infasurarile polare este plasata o infasurare
amortizoare, constituita din bare de bronz, de cupru sau alama, reunite intre ele Ia extremitati
prin inele de scurtcircuit. Infasurarea amortizoare se comporta ca o "colivie" si produce un cuplu
asincron permitand pornirea rotorului si totodata face ca momentul de inertie a pieselor in rotatie
si cuplu de demaraj sa nu fie mari.
In toata perioada de demaraj, infasurarea de excitatie nu are nici un rol si ea este fie in
circuit deschis fie inchis prin intermediul unei rezistente.
Curentul de pornire poate fi de 5-10 on intensitatea nominala si de aceea trebuie prevazut
cu un autotransformator dar care diminueaza in acelasi timp si cuplul de demaraj.
Pentru motoarele de mare putere, se pot inlocui barele plasate in infasurarile polare, prin
infasurari ( bobinaje) trifazate, legate Ia un reostat de demaraj de tipul cu rezistenta lichida, dar
acest procedeu este scump si complicat.
De asemenea motoarele electrice sincrone pot fi pornite in gol cu motoare auxiliare de
puteri mici, pana ajung la turatia de sincronism.

22
1.13.3.3. Motoare electrice asincrone-sincrone.

Acestea sunt motoare asincrone bobinate care se sincronizeaza prin primirea unui current
continuu de excitatie la rotor. Acest tip de motoare prezinta unele dezavantaje deoarece sunt
dimensionate ca motoare sincrone adica cu un interfier mai mare ca la motoarele asincrone si in
caz de suprasarcina, solicita din retea un curent foarte mare.
De asemenea pentru a evita la demaraj supratensiuni importante la rotor, se utilizeaza o
excitatie la joasa tensiune, fapt ce conduce la un ansamblu mare si costisitor.
Factorul de putere este avantajos, fiind de 0,9-1.
Motoarele sincroane sunt preferate la turatii relative mici la puteri mari datorita factorului
de putere ridicat.
Datorita interfierului mic al motoarelor asincrone, acestea sunt mai expuse riscurilor, la
puteri mari si socuri de sarcina.

23
Capitolul II

Breviar de calcul.Dimensionarea unei statii de comprimare

2.1.Calculul ratiei de comprimare a statiei:


𝑃ᵣ
𝑟=
𝑃ₐ
Pᵣ=2x3+1+1=8 bara
Pₐ=3+1+1=5 bara
8
𝑟= = 1,60
5
2.2.Alegem tipul de compresor, cu piston deoarece pentru fiecare 1000 CP putere de antrenare
un compresor cu piston pentru ratii 1,5-3 poate comprima debite de 0,3-0,8 mil. mc/zi
𝑃ᵣ + 𝛥𝑃 8 + 0,15 8,15
𝑟= = =
𝑃ₐ − 𝛥𝑃 5 − 0,15 4,85
r=1,68
2.3.Calculul temperaturii de refulare a gazelor tinand seama de ratia de
comprimare,cunoscand relatia:
𝑘−1
𝑇ᵣ = 𝑇ₐ × 𝑟 𝑘

Unde;
Tᵣ=temperatura de refulare a gazelor
Tₐ=temperatura de aspiratie a gazelor
k=coeficient adiabatic , k=1,3
r=ratia de comprimare
Tₐ=273,15°+3°=276,15°K

𝑇ᵣ = 276,15 × 1,680,23 = 276,15 × 1,12 = 308,16°𝐾


Tᵣ=308,16-273,15=35°C
Tᵣ=35°C

24
Datorita temperaturii ridicate (44°C) se impune racirea gazelor refulate, deoarece ele la aceasta
temperatura favorizeaza coroziunea conductelor, respectiv distrugerea izolatiei.
Temperatura gazelor refulate nu trebuie sa depaseasca 30°C .Statia de comprimare va fi dotata cu
instalatie de racire a apei.

2.4.Calculul randamentului volumetric al compresorului, cunoscand relatia:


1
𝑍ₐ
ηv=0,97-c[(𝑍ᵣ)𝑟 𝑘 − 1]

Unde:
c-spatiu mort, in procente din volumul total descris de cursa pistonului
r-raportul de comprimare
k-coeficientul adiabatic
Zₐ,Zᵣ- coeficientul de abatere a gazului real de la legea gazelor ideale in conditile de aspiratie si
refulare
c de regula = 15 – 20% , rezulta ca debitul se diminueaza sub aceasta influenta.
ηv=0,97-0,1[(1,69)1,880,76 − 1]=0,97-0,1[(1,69)1,48-1]=0,97-0,1(2,50-1)=0,97-0,15=0,82
ηv=0,82

2.5.Calculul debitului comprimat pe zi cunoscand relatia:

𝑇
Qz=2260, 8 × 𝜋(𝐷2 − 𝑑 2 )ℎ × 𝑛 × 𝑛c × ηᵥ × Pₐ × 𝑇ₐ

Unde:
D-diametrul pistonului
d-diametrul tijei pistonului
h-cursa pistonului
n-turatia compresorului
nc-numarul de cilindrii compresori
ηᵥ-randamentul volumetric al comprimarii
Pa-Presiune de aspiratie
T-temperatura de referinta
Tₐ-temperatura de aspratie

25
60-numarul de min/ore
24-numarul de ore pe zi
Q-debitul comprimarii intr-o zi Qz=2260,8 × 3,14(0,096 − 0,090)0,29 × 390 × 2 × 0,82 ×
288,15
14 × 276,1

Q=115415,49𝑚3 /zi

2.6.Calculul puterii necesare al compresorului cunoscand relatia:


104 × 𝑘 × 𝑃ₐ × 𝑉𝑐 × ηᵥ 𝑃ᵣ 𝑘−1
𝑁= × [( ) 𝑘 − 1]
(𝑘 − 1) × 60 × 75 × ηm 𝑃ₐ
Unde:
N-puterea necesara comprimarii
k-coeficientul adiabatic
Pₐ-presiunea de aspiratie
Pᵣ-presiunea refulare
Vc-volumul geomtric descris de piston in conditii de aspiratie
ηᵥ-randamentul volumetric
ηm-randament mecanic
𝜋(𝐷2 − 𝑑 2 ) 𝑇
𝑉𝑐 = 2 × [ ] × ℎ × 𝑛 × 𝑛c ×
4 𝑇ₐ
3,14(0,096 − 0,090) 288,15
𝑉𝑐 = 2 × [ ] × 0,29 × 390 × 2 ×
4 276,15
Vc=2,216𝑚3 /min
104 × 1,3 × 14𝑏𝑎𝑟𝑎 × 2,216𝑚3 /𝑚𝑖𝑛 × 0,8 26 1,3−1
𝑁= × [( ) 1,3 − 1]
(1,3 − 1) × 60 × 75 × 0,75 14
322649,6
𝑁= × (1,15 − 1)
1012,5
𝑁 = 318,66 × (0,15)𝑏𝑎𝑟𝑎 × 𝑚3 /𝑚𝑖𝑛
Valoarea lui N trebuie sa fie cuprinsa intre 1500 si 2000 CP

26
CAPITOLUL III

CONCLUZII

Datorita temperaturii de refulare ridicate (35°C) se impune racirea gazelor refulate, pentru a
preveni coroziunea conductelor, respectiv distrugerea izolatiei.
Temperatura gazelor refulate nu trebuie sa depaseasca 30°C, motiv pentru care Statia de
Comprimare va fi dotata cu instalatie de racire a apei.
Pentru realizarea comprimarii unui debit de gaz de 115415𝑚3 /𝑧𝑖 este necesara
functionarea a doua compresoare.Datorita defectelor care apar, a revizilor necesare pentru buna
functionare mai este nevoie de inca un compresor.
Tipul de compresor s-a ales in urma cunoasterii ratiei de comprimare si a debitului de
comprimare.La debite cuprinse intre 0,3-1,1 milioane 𝑚3 /zi si ratie cuprinsa intre 1,5-3 se aleg
compresoare cu piston.

MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI P.S.I. LA EXPLOATAREA


STATIILOR DE COMPRIMARE

Statiile de comprimare gaze sunt unitati energetice dotate cu instalatii complexe


cuprinzand agregate de comprimare, linii electrice, sisteme de automatizare telecomanda,
centrala termica, instalatii de racire, SRM, retele de apa, de gaze etc., care trebuie sa asigure o
functionare sigura si continua. Din aceste considerente este necesar respectarea unor norme
specifice de protectia muncii privind exploatarea §i intretinerea statiei de comprimare a gazelor.
Aceste norme se refers atat la urmarirea continua a tuturor parametrilor si pastrarea lor in
limitele cerute de o functionare normala, precum i la masurile necesare a fi luate in cazul

27
aparitiei unor anomalii sau defectiuni. Observarea acestora si luarea masurilor necesare imediat,
are rolul de a evita producerea unor incidente sau accidente cu posibile urmari grave.
Caile de acces in si spre incinta statiei vor fi astfel amenajate incat sa permits interventia
rapida a echipelor de depanare sau a formatiilor de pompieri.
Iluminatul electric a statiei i, in general, toate instalatiile electrice se realizeaza in
conformitate cu normativele In vigoare in functie de pericolul de explozie pe care il prezinta
incaperile statiei. Este interzisa modificarea instalatiilor electrice, utilizarea improvizatiilor sau
folosirea instalatiilor electrice incomplete sau care prezinta defectiuni tehnice.
O conditie specials este urmarirea in permanenta a posibilelor scapari de gaze. in acest
sens, static de compresoare este dotata cu mijloace de control fixe sau portabile pentru
determinates concentratiei de metan. Verificarea etaneitatii este admisa numai prin control
vizual-auditiv, folosirea emulsiei de apa cu sapun sau a detectorului portabil de gaze.
Inainte de pornirea statiei, dupa un timp mai indelungat de stationare, operatiile de punere
sub presiune a instalatiilor tehnologice si compresoarele de gaze vor fi urmate in mod obligatoriu
de verificarea etanseitatii imbinarilor acestora.
In timpul functionarii statiei verificarea etanseitatii imbinarilor instalatiei tehnologice si
compresoarelor de gaze se va efectua cel putin o data pe saptamana.
Aerisirea si ventilatia naturala a incaperilor tehnologice din incinta statiei de comprimare
gaze se va asigura in permanenta, astfel ca eventualele emanatii de gaze sa nu formeze cu aerul
amestec exploziv.
Pastrarea substantelor inflamabile in hala compresoarelor, grupurilor electrogene de
rezerva si central terminca este interzisa.
De asemenea este interzisa pastrarea diverselor material, ambalaje, haine etc. sau
instalarea de mobilier inflamabil in aceste incaperi. Bumbacul sau carpel de stars se vor pastra
intro cutie metalica acoperita.
Introducerea sau posedarea tigarilor, chibriturilor brichetelor sau oricaror surse de foc in
incinta statiei este interzisa. In acest scop la intrarea in statia de compresoare gaze in incaperea
portarului se va amenaja o cutie speciala destinata depunerii acestora.
Placi avertizoatoare cu inscriptile “INTRAREA STRICT OPRITA”,”NU UMBLATI CU
FOCUL”, “PERICOL DE EXPLOZIE” vor fi fixate la intrarea in statia de comprimare gaze.

28
Accesulpersoanelor straine sau a angajatilor intreprinderii fara interes de serviciu in
statiile de comprimare, este strict interzis.Oamenii muncii care au drept de acces permanent in
statiile de comprimare vor fii inscrisi pe un table intocmit de intreprindere, iar celelalte persoane
care vin in interes de serviciu vor fi insotite de una din persoanele mentionate in table
De asemenea, la intrarea in celelalte cladiri industrial ale statiei si la locurile de munca se
vor fixa placate avertizatoare cu un continut adevarat.
Operatiile care genereaza scantei sau flacara (sudari, adjustari , izolari etc.) necesare la
lucrariile de reparatie la utilajele si instalatii nu se vor executa decat in baza permisului de lucru
cu foc , sub directa supraveghere a sefului statiei.
La efectuarea reviziilor periodice se vor respecta urrnatoarele masuri:
• oprirea compresoarelor §i intreruperea gazului combustibil §i a energy electrice de la
tabloul de distributie pentru a se evita porn ire involuntark
• refulareagazelor din instalatiile tehnologice exterioare;
• mentinerea robinetelor de evacuate la cos in permanents in pozitia deschis;
• verificarea prealabila a etaneitatii robinetelor din instalatia tehnologica, aflata sub
presiune de gaz, precum si trecerea acestora de sub comanda automata pe cea manuals;
• aerisirea continua a incaperilor in care urmeaza sä se faca reparatia,
• toate conductele demontate se vor proteja Ia capete pentru evitarea intrarii corpurilor
straine; • dupa terminarea operatiilor de montaj se va verifica functionalitatea sistemelor.
Lucrarile de revizii si reparatii intr-o posibila atmosfera exploziva se va executa numai cu
scule antiscantei.
In cazul efectuarii de reparatii la un agregat compresor in stationare, in timpul
functionarii altora sau in cazurile de opriri accidentale ale compresoarelor pentru diferite
remedieri se vor analiza la fata locului toate masurile ce trebuiesc luate, care sunt menite sa evite
accidentele sau punerea in pericol a celorlalte compresoare si instalatii prin legaturi comune si
influenta indirecta. La punerea in functiune a agregatelor motocompresoare se vor verifica
urmatoarele:
• montajul corect al tuturor conductelor, accesoriilor, capacelor, aparatorilor;
• existenta si functionarea corecta a aparatelor de masura control si a tuturor protectiilor;
• nivelul lichidului de racire;
• functionarea instalatiei de reglare a gazului combustibil instat de aer comprimat;

29
• refularea conductelor si buteliilor de aer si a separatoarelor de lichid de pe conductele
de aspiratie;
• functionarea co recta a sistemului de antrenare si starea corespunzatoare a angrenajelor;
•evacuarea personalului care nu are legatura cu pornirea compresorului.
In timpul functionarii compresoarelor se va supraveghea permanent incadrarea in limitele
prescrise a tuturor parametrilor functionali, starea imbinarilor si elementelor de etansare, nivelul
vibratiilor, functionarea uniforma si silentioasa a motorului. La aparitia oricarui zgomot suspect,
motorul se va opri pentru remedierea defectiunii.
Oprirea motoarelor se face cu compresorul scos din sarcina in conformitate cu manevrele
prevazute in instructiunile de exploatare. In caz de necesitate, oprirea poate fi facuta in sarcina.
Agregatul de comprimare se opreste obligatoriu la fisurarea sau spargerea unei conducte,
la vibratii, batai sau zgomote anormale, la defectiuni in sistemul de ungere, de racire, de
aprindere sau transmisii, la incalzirea excesiva a unor parti ale motorului cu gaze sau a cilindrilor
compresori, la pierderea etanseitatii si in cazul sand presiunile de lucru sunt in afara limitelor
admise.
La oprirea statiei, pe o durata mai lunga se vor lua masuri de scoatere de sub presiune a
instalatiilor si masuri specifice pentru agregate conform cartii tehnice a masinii.
Toate aceste instructiuni de protectie a muncii specifice statiei de comprimare se
evidentiaza ca norme obligatorii pentru siguranta functionarii continue si sigure a statiei fara
accidente sau incidente cu efecte nedorite.
La statile de comprimare gaze se vor respecta in mod obligatoriu, pe langa prezentele
norme, si normele de tehnica securitatii muncii a instalatiilor electrice si santierelor de petrol si
gaze, regulamentele privind exploatarea tehnica a instalatiilor electrice din Intreprinderile
industriale, instructiunile de exploatare elaborate de catre constructorii utilajelor din dotare si
normele proprii de protectia muncii specifice fiecarei intreprinderi din dotarea careia fac parte
statile respective.

30
BIBLIOGRAFIE

1. Simescu, N., Trifan C., Albulescu M., Chisalita D. -"Activitatea gaziera din Romania
in tranzitia Ia o piata libera, functionala si integrabila in Uniunea europeana", Editura
"Universitatii Petrol — Gaze din Ploiesti", 2008,
2. Simescu, N.-"Comprimarea gazelor naturale", Editura "Alma Mater", Sibiu, 2002.
3. Simescu N., Chisalita D „Proiectarea, constructia si exploatarea instalatlilor
tehnologice aferente transportului si distributiei gazelor naturale din Romania in vederea
regulilor pietei Europene comune in sectorul gazelor naturale" Universitatea de Stat „Lucian
Blaga" Sibiu, Fundatia Universitara Alma Mater", Sibiu, 2002.
4. Simescu, N., Chisalita, D., Vintila, T.-"Indrumar tehnic pentru invatamantul universitar
cursuri de zi si Invatamant deschis Ia distanta in domeniul transportului , comprimarii si utilizarii
gazelor naturale', Editura "Alma Mater", Sibiu, 2002.
5. Simescu, N.- "Criterii pentru optimizarea functionarii statillor de comprimare a
gazelor", Revista de petrol i gaze, nr. 12, Bucuresti, 1972,
6. Pavlovschi, N.-"Mecanica fluidelor", Editura "Alma Mater", Sibiu, 2000.

31