Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Geografia Populatiei
Geografia Populatiei
Concepte
Tipuri de densități:
RELIEFUL
Densitatea se reduce in functie de relief – cauze :
~ pantele accentuate impiedica sau fac dificile anumite tipuri de exploatare a solului .
~ reducerea T°C o data cu cresterea altitudinii nu e favorabila anumitor culturi .
Factorii istorici – mult mai importanti decat factorii naturali – numeroase ratiuni istorice
pot explica in acest caz formarea densitatilor .
Ocuparea initiala a teritoriului depinde de vechimea popularii .
Curentele migratorii au afectat numarul populatiei , in sensul cresterii sau scaderii
acestuia in perioadele mai recente .
Factorii economici – au o influienta deosebita , insa numai acolo unde exista tehnici
pentru exploatarea acestora .
Acestia cuprind doua componente :
Tarile cu cele mai mici densitati , respectiv : Monaco , Singapore , Malta , Bahrein ,
Vatican , Maldive , Bangladesh , Uruguay , Guineea Ecuatoriala , Insulele Solomon ,
Vanuatu , Sudan , Paraguay , Finlanda , Noua Zeelanda , Zambia , Argentina , Omar ,
Algeria , Arabia Saudita , Somalia , Norvegia , Belize , Papua Noua Guinee ,
Turkmenistan , Mali , Nigeria , Congo , Angola , Rusia , Bolivia , Ciad , Republica
Central-Africana , Kazahstan , Gabon , Guyana , Canada , Libia , Mauritania , Islanda ,
Surinam , Botswana , Australia , Namibia , Mongolia ; au ca si cauze ale densitatii
scazute a populatiei : influienta factorilor naturali -clima si relieful ( spre exemplu
Rusia , Norvegia ) , razboaiele ( spre exemplu Libia ) , suprafata mica a statului ( spre
exemplu Maldive , Monaco , Malta ) , saracia ( spre exemplu Congo , Republica Central-
Africana ) , degradarea conditiilor de igiena ( in general in tarile din Africa ) ,
mortalitatea generala si infantila foarte ridicata , frecventa ridicata a anumitor parazitoze
sau afectiuni grave .
Tarile cele mai populate , respectiv : Barbados , Taiwan , Nauru , Mauritius , Coreea de
Sud , San Marino , Tuvalu , Olanda , Liban , Comore , Japonia , India , Insulele
Marshall , Rwanda , El Salvador , Belgia , Sri Lanka , Sf. Vicentiu si Grenadine , Israel ,
Filipine , Haiti , Burundi , Sfanta Lucia , Grenada , Vietnam , Jamaica , Marea Britanie ,
Germania , Liechtenstein , Trinidad-Tobago , Pakistan ; au ca si cauze ale densitatilor
mari ale populatiei : au o clima favorabila ( spre exemplu , Olanda , Filipine ) , suprafata
mare a statului ( spre exemplu India , Israel ) , bogatia ( Germania – care este cea mai
mare putere economica din lume ) , conditii de igiena foarte bune ( spre exemplu Marea
Britanie , Belgia ) .
DINAMICA PRINCIPALILOR INDICATORI GEODEMOGRAFICI
ÎN INTERVALUL 1950 – 2012
CONCEPTE
INDICATORI DE EVALUARE
Ambele
Nasteri pe Sporul
Perioada sexe Perioada
an natural
combinate
Perioada
ambele 1950- 1 558 1950- 1.62
sexe 1955 1955
combinate
1950- 3 994 1955- 1 682 1955- 1.70
1955 1960 1960
1955- 4 336 1960- 1 820 1960- 1.36
1960 1965 1965
1960- 4 200 1965- 1 944 1965- 0.98
1965 1970 1970
1965- 3 613 1970- 1 978 1970- 0.90
1970 1975 1975
1970- 3 370 1975- 1 941 1975- 0.96
1975 1980 1980
1975- 3 379 1980- 2 051 1980- 0.96
1980 1985 1985
1980- 3 649 1985- 2 183 1985- 0.99
1985 1990 1990
1985- 3 870 1990- 2 260 1990- 1.00
1990 1995 1995
1990- 3 965 1995- 2 354 1995- 1.18
1995 2000 2000
1995- 3 884 2000- 2 455 2000- 0.99
2000 2005 2005
2000- 4 081 2005- 2 522 2005- 0.89
2005 2010 2010
2005- 4 243 2010- 2 647 2010- 0.85
2010 2015 2015
2010- 4 351 2015- 2 776 2015- 0.80
2015 2020 2020
2015- 4 469 2020- 2 931 2020- 0.74
2020 2025 2025
2020- 4 550 2025- 3 133 2025- 0.67
2025 2030 2030
2025- 4 608 2030- 3 392 2030- 0.61
2030 2035 2035
2030- 4 724 2035- 3 672 2035- 0.56
2035 2040 2040
2035- 4 877 2040- 3 909 2040- 0.52
2040 2045 2045
2040- 5 002 2045- 4 067 2045- 0.48
2045 2050 2050
2045- 5 093
2050
♦ Pozitiv – cand numarul nascutilor este mai mare decat numarul decedatilor .
♦ Negativ – daca nivelul natalitatii e mai redus decat nivelul mortalitatii – in acest caz
preferandu-se insa termenul de dificit natural ori cel de declin demografic .
♦ “ 0 “ – cand valoarile ratei natalitatii sunt egale cu cele ale ratei martalitatii .
DIFERENŢIERI TEMPORALE ŞI SPAŢIALE ALE MORTALITĂŢII
INFANTILE, SPERANŢEI DE VIAŢĂ ŞI VÂRSTEI MEDII
CONCEPTE
INDICATORI DE MĂSURARE
Rata mortalitatii infantile – indicator statistic care indica numarul copiilor decedati in
varsta sub un an la 1000 de nascuti vii intr-o anumita perioada de timp , in general un an
calendaristic .
Rata neonatala precoce – decesele copiilor intre 0-6 zile de la nastere / numarul de
nascuti vii , la 1000 de locuitori .
Rata neonatal tardiva – decesele copiilor intre 7-27 zile de la nastere / numarul de nascuti
vii , la 1000 de locuitori .
Rata neonatal – decesele copiilor intre 0-27 zile de la nastere / numarul nascutilor vii , la
1000 de locuitori .
Rata postneonatala – decesele copiilor 28-364 zile de la nastere / numarul de nascuti vii ,
la 1000 de locuitori .
Rata perinatala – numarul copiilor nascuti morti plus decesele intre 0-6 zile de la nastere /
numarul de nascuti vii , la 1000 de locuitori .
CONCEPTE
Vârstă fertilă : vârstă în limitele căreia femeia sau bărbatul sunt apţi pentru procreare.
Fertilitate : capacitate de reproducere a unui organism. si raportul dintre numărul
copiilor născuţi vii şi cel al femeilor la vârsta de procreare
Reproducere netă : fenomen demographic de inmultire, in genere , pentru un cuplu
casatorit care va continua cuplul parental ; o generatie inlocuieste generatia precedenta .
Reproducerea in demografie se calculeaza in functie de numarul de fiice , chiar daca se
crede ca 2 copii inlocuiesc cuplul care i-a adus pe lume . Reproducerea poate fi asigurata
doar din momentul in care fiicele respective ajung si ele la varsta la care dau nastere
propriilor urmasi . Intervine , nu numai numarul de copii ssau descendenta finala , ci si
factorul de mortalitate . Daca mortalitatea este redusa sunt sanse foarte mari ca
descendenta sa ajunga la varsta de reproducere , aducand pe lume copii necesari .
Observarea longitudinala fiind destul de dificil de realizat , demografia recomanda o
metoda simplificata , observarea transversala si indicii obtinuti p baza ei . Se calculeaza
mai intai rata totala de fertilitate ( RTF ) , ca suma a ratelor specifice de fertilitate dupa
varsta din perioada respectiva . Se aplica apoi raportul de feminitate la nastere , cca.
0,488 pentru a evidentia numarul de nasteri feminine ( fiice ) , se folosesc apoi
probabilitati de supravietuire pana la 49 de ani . In felul acesta se obtine rata totala de
fertilitate ( numarul de copii ) , apoi rata bruta de reproducere ( RBR ) , ca numar de
fiice , fara sa se ia in considerare efectul viitor al mortalitatii si rata neta de reproducere .
Pentru inlocuirea simpla a generatiilor , rata neta de reproducere trebuie sa fie 1 , adica o
fiica supravietuitoare care inlocuieste pe mama ei . O rata supraunitara inseamna o
reproducere ingustata , si deci , in perspectiva , declinul demografic . S-au conturat cateva
tipuri de reproducere a populatiei , din cele mai vechi timpuri pana in prezent :
reproducere traditionala , reproducere exploziva si reproducere in declin .
INDICATORI DE MĂSURARE
Rata bruta a natalitatii – masoara frecventa sau intensitatea nasterilor in cadrul inei
anumite populatii si se calculeaza prin raportarea numaruluio de nascuti vii la efectivul
mediu al populatiei exprimandu-se in promile ( ‰ ) .
Rata fertilitatii generale – indicator calculat prin raportarea numarului total de nasteri la
populatia feminina de varsta fertila .
Rata totala de fertilitate – reprezinta numarul mediu de copii pe care l-ar naste o femeie
( o generatie de femei ) in conditiile unui model de fertilitate specifica pe varsta si in
absenta mortalitatii .
IBR – numarul mediu de fetite pe care le-ar naste o femeie in conditiile unui model de
fertilitate specifica pe varste in absenta mortalitatii .
Factorii subiectivi – atitudinea fata de copii , numarul de copii doriti , numarul de copii
realizati , metode si mijloace contraceptive
CONCEPTE
De obicei oamenii isi parasesc locurile natale din motive economice, plecand in cautarea
unor locuri de munca mai bine platite sau pur si simplu , pentru a scapa de saracie .
Desigur , multi altii se deplaseaza in arii geografice noi ca urmare a unor persecutii
culturale si religioase , sau datorita unor conditii politice adverse . Oricum , dintre toti
factorii care influienteaza fluxurile migratorii cei economici raman determinanti :
foamete , somaj , lipsa terenurilor agricole . Se intelege ca fluxurile migratorii
determinate de asemenea cauze sunt prin structura lor voluntare . Exista , insa cauze
involuntare : transferare fortata a unor populatii dintr-un continent in altul , razboaiele ,
expulzare , calanitati naturale de proportii etc. Astfel , intre 1500 si 1850 negustorii de
sclavi au transferat fortat din Africa in America , aproximativ 9.5 milioane de oameni , in
principal pentru a servi drept forta de munca gratuita in agricultura . Dupa primul razboi
mondial , datorita unor restrictii puse de SUA in calea imigrarii , aceasta tara a continuat
sa gazduiasca strainii , intr-un ritm mult mai mic , respectiv in jurul a 600.000 de
persoane pe an .
Dupa cel de-al doilea razboi mondial , migratia internationala a continuat , cauzele fiind
diferite – A continuat migratia spre America de Nord , Astralia si Africa de Sud ; razboiul
din Vietnam a dat nastere unui val de refugiati ; s-au intensificat fluxurile migratorii
dinspre America Latina spre Statele Unite ale Americii ; migratia evreilor spre Israel , in
special din Europa Centrala si din Rusia , mai nou , migratia est – europenilor este
Europa de Vest si S.U.A. . Toate aceste miscari de populatie nu reprezinta decat o parte a
unui tablou global , care nu poate fi descris in toate detaliile sale , pentru ca nu sunt
suficient de bine cunoscute proportiile migratiei ilegale .
In general , migreaza generatiile tinere cu o pregatire profesionala superioara .