Cusăt

urile şi broderiile reprezintă meşteşugul de împodobire a materialelor textile şi pieilor,

utilizate la confecţionarea produselor de port şi de uz casnic. Elementele ornamentale şi
cromatica cu note specifice diferenţiază meşteşugul de la o zona la alta păstrând unicitatea.
-

Ornamentarea prin cusatură este un meşteşug ce utilizează o gamă largă de puncte cusute
pe suprafaţa pânzei, puncte cusute după tragerea firelor ţesăturii de fond şi puncte cusute
prin folosirea de paiete şi mărgele.

Cusături - meşteşug ce pune în lumină specificul zonei în care se reunesc deopotrivă simţul
practic cu gustul artistic.

Broderii - meşteşug apărut ca un nou gen decorativ - cusătură spartă pe fire numărate

Scurt istoric
Gustul pentru frumos, îndemânarea şi talentul şi-au spus cuvântul în cusăturile şi
broderiile ce au împodobit obiectele de port popular (cămăşile femeieşti şi bărbăteşti) şi
textilele de interior (ştergare, năfrămi, feţe de masă, prostiri de pat şi de culme).

Dintre obiectele de port, cămăşile şi ştergarele de cap ţesute din bumbac, au fost
împodobite cu un decor cusut cu măiestrie într-o primă etapă, iar mai târziu, în sec. al
XIX-lea, decorul obţinut prin cusătură sau broderie s-a extins şi la celelalte categorii
amintite.
Cusătura a fost procedeul cel mai cunoscut în executarea motivelor ornamentale diferite:
asocierea pe suprafaţa pânzei a punctelor cusute după tragerea firelor ţesăturii de fond. În
aceeaşi categorie sunt incluse şi cusăturile funcţionale folosite pentru unirea foilor de pânză
sau tivirea lor.
O altă etapă a evoluţiei o reprezintă apariţia cusăturilor folosite la realizarea unui decor. În
acest sens zona Neamţ este renumită prin decorul întâlnit atât pe piesele de port cât şi pe
feţele de masă, ştergare, năfrămi etc.

Vorbind despre meşteşugul cusutului şi brodatului, în zona Neamţ a existat şi încă mai
există o adevărată artă a femeilor talentate care realizează pe pânză de bumbac folosind cu
măiestrie acul şi respectând în acelaşi timp o valoroasă tradiţie, compoziţii interesante
bazate în special pe motive geometrice dar şi floral stilizate. Astfel s-a ajuns la cele mai
potrivite soluţii pentru ca pe cămăşile femeieşti (iile) să fie amplasat un decor minunat
realizat prin broderie.

Materii prime şi tehnici de lucru

Materiile prime utilizate în arta cusutului şi a broderiei sunt ţesături realizate fie în casă
prin tehnica ţesutului, fie din comerţ (etamină, canafas, aba şi altele), brodate cu fire de
diferite grosimi şi culori. Materia primă este aleasă în funcţie de destinaţia produsului ce se
doreşte a se obţine. Trebuie precizat că pentru produse de artă populară sunt recomandate
în general materii prime din fire naturale: bumbac, in, cânepă, mătase, lână. Ca unelte de
lucru sunt folosite foarfeca, acul şi, în unele cazuri, ghergheful.
Meşteşugul cusutului se limitează la confecţionarea produselor precum ii, cămăşi, poale,
iţari, sumane, feţe de masă, năfrămi, prostiri, perdele s.a.
Meşteşugul brodatului reprezintă o completare de ordin estetic, decorativ, al fiecărui
produs, meşteşug practicat cu multă îndemânare, iscusinţă şi talent de majoritatea
gospodinelor. Elementele decorative realizate prin arta broderiei dau caracteristica
principală a unui produs, privind zona etnografică.

Dispoziţia ornamentelor, combinaţia coloristică, este

strâns legată de destinaţia fiecărui produs. Motivele populare ornamentale specifice
 utilităţii fiecărui produs sunt dispuse după anumite reguli transmise din generaţie în
generaţie.
Reprezentativ în arta broderiei sunt piesele componente ale costumului popular, ii, poale,
cămăşi, bundiţe, produse ce conţin un bogat decor dispus după anumite reguli. De exemplu,
acelaşi decor apare pe piepţi şi mâneci, decor repartizat după o schemă cunoscută: altiţă,
încreţ şi râuri.

Toate aceste elemente de decor se realizează prin broderia cu acul, ajungâdu-se în final la
compoziţii de un rafinament deosebit, în care fineţea este atributul cel mai evident. La
frumuseţea de ansamblu a acestor piese de port contribuie coloritul alb pe alb, ce dovedeşte
sobrietate şi eleganţă desăvârşită.

Prin apariţia firului colorat (începutul sec. al XIX-lea) motivele se remarcă în mod
pregnant fără stridenţe sau aglomerări supărătoare. Brodatul textilelor de interior (feţe de
masă, feţe de pernă, ştergare etc.) respectă în amplasarea ornamentelor anumite reguli:
motivele ornamentale apar amplasate fie ca un chenar ce mărgineşte ţesătura, fie grupate
în colţuri, creind impresia de echilibru armonios.

În categoria meşteşugului broderii şi cusături poate fi

inclusă şi arta realizării bundiţelor, ca urmare a înlocuirii pielilor tradiţionale cu postav
sau alte ţesături pe care se poate broda. Diversitatea bundiţelor este dată de ornamentele
specifice nu numai zonei etnografice specifice, ci şi ale localităţii.



Copyright © 2001