LAROUSSE

Cresterea
,
bebelusului t
de la
{}ru3 aml

5ub coordonarea doctorilei pediatre V6ronique Gagey

Prefati de profesorul Jacques Schmitz

u
 St,MAR
Prima lunl 1+

. Nou-niscutul dumneavoastri........................r6
. Cinci simluri spre a se deschide

citre lume. ..............r8

. Bazele secu ritS!ii?fective.................................2o

. Pl6nsetele, un adevdrat 1imbaj .......................22

. Aliptarea la sin .............................26

Luna a doua 74

. Hrdnirea bebelugului cu biberonu1...............3o . Progresele bebelu;ului dumneavoastrit.....76

. Cum sd-i pregiti!i;isi-ida!i un biberon..3z . Suzeta sau degelelul mare ?.................... .......18
. Cum doarme un bebelugT ...............................36 . Cum si comunicalicu bebelu;ul
. Alegerea unui medic pentru copi1.................38
dumneavoastr5............... ...........8o
. Vizita din prima luni ......................................... 40 . Cum si-i descifrali pl5nsul .......82
. Schimbatul nou-nascutu1ui.............................42
. AlSptarea pe parcursul 2i1ei.............................84
. Baia ;itoaletarea. ...;......................46
. Somnul in deplini siguranli...........................88
. Problemele de sinitate ale bebelu;ului....5o
. Amenajarea camerei ...................54
. Vaccinarea .................92

. Ce sd faceli in caz de febri ........94

. Cum si atenualioboseala ........56
. Viala cu gemenii . Pregdtiri corecte pentru toa1etare.............t.. 96
............................58

. Viala de zi cu zi a bebelu;ului prematur...6o . Masajul bebelu;ului ...........................................98

. Primele ie;iri............. .......................62

. imbricarea bebelu;ului ................................. 1oo

. O via!5 cotidiani pentru tati in ritmul . Sfaturi pentru a-l!ine bine pe bebelu;.....ro4

bebelugu Iu i...................... .............64 . in magind in deplini siguran!d....................ro8

 _.*.,.*-_.*_+--
-_:
. S; fii pdrinte se inva!5..... ...........11o
*-uma e cimcee 168
. Hranirea copilului: un demers simbolic
. Progresele bebelu;ului
r utern ic...... ..................114
dumn eavoastrj............... ..........1Jo
Luna a trela ,l
ilo/ . Cre;te in fiecare 2i.................... 172
Progresele bebe u ;u u i d u m n eavoa str5.... tt 8
I I
. $i dacd nu doarme intreaga noapte? .........114
Descoperirea propriilor mdnule..................12o
. Utilizarea corecta a antibioticelor................t76
-..."..1o Alaptarea ;i revenirea la serviciu..................122
. in vacan!5 cu bebelu;ul ...................................U8
i-l Nopli mai lini;tite........ ...............124

Tratarea problemelor minore din sfera

. Legiturile cu bunicii... ................t8o
--__...12 . Cemenii trebuie
OR1............... ...........t26 separa!i?...............................184

Relua rea vie!ii profesion a 1e ...........................13o

7+ Ce fel de supraveghere sa preferali.............t32 $mtr"eluna a $asea
.l
i....16
C.rm si invSlali sd vi separali cu bine...... t36 sr luna a noua l6ft
.rportan!a pe care o are tatil .....................138
-......78
Si imparlim munca ...................14o

_.....8o Luna a petra $42

-......82 tr'ogresele bebel u;u m neavoa slrd....t

I uidu 44
-......84 -:eractiunile cu bebelu;u I

_.......88

-......92

-.... 94
-......96

-.......98

---.. 100

i.....104

-.....ro8

fr
n -.-"-. ,--..-, . u-, -- . . - . r I
intre luna a noua si lu na a . Vremea micilor necazuri ..........27?

doulsp rezecea 222

. Securitatea in gridini

. Perioada lui nnu".......

...............274

. Progresele bebel u;u I u i dum neavo astrd... zz4 ..................276

. Cum si ajuta{i un copil si vorbeascit........zz6 . in fala crizelor de furie ale copilului ..........278

. Descoperirea unor gusturi noi......................228

. Organizarea meselor .................23o
De la 18'la 24 de luni 280
. Bilan!ul medicaldin luna a noua ............:....?32

. Problemele de sinitate . Progresele copi u Iu i d u rn neavoastrd .........282

;itratamentul I

1or.................. ...........234 . Jocuri pentru a se construi pe sine ............284

. Supravegherea medicalS a copilului . O pofti de mincare uneori capricioasd ..286

prematur .............46 . Refuzurile de a dormi gitrezirile

. in cazul in care copilul trebuie spitalizat..238
noctu rne..........:......,......... .......... 288
. Rela{iile intre fra!i gi surori...... .......................24o . Afecliunile frecvente ................29o
. Sporirea siguranlei in locuin!5 .....................242
. Su pravegherea d i n!i 1or..................... .............. 292
. Tatd
;i mami, fiecare cu stilul sdu..............246 . Celozia, o reaclie normali .....294
. Autoritatea defi nirea 1imite1or.................248
;i . Copiiiintreei .........296
. in fustele mamei ........................298
De la un an la 18 luni 250

. Progresele bebel u;u

inleles
. A vorbi gi a se face
I uidu m neavo astrd...z5z

........254
De la 24la l0 de luni 3oo

. Primii paii............... ........................256 . Progresele copilului dumneavoastr5........ 3oz

. Alegerea corectd a jucirii1or ........................26o . De la primele gAngureli la primele
. Spre o alimenta!ie de,,copil mare"............264
fra2e............ ...........3o4
. Stabilirea unui ritm corespunzStor al . Oare ar fi bine sd gcolariza!i copilul? ........3o8

somnului ........... 268 . Jocuri pentru a deveni mare..............1...........

3ro
. Dormind, copilulinva!5 ;i se dezvoltd.....z7o . I ma gi nalia, crea!ia ;i descoperi rea..............312
-:.=-:-.**}
*-....272 . ActivitSlile culturale ...................314 . Este din ce in ce mai autonom.....................362
. A-l invi!a sd bine>....................... 316 . incurajati autodisciplina................ ................364
-......274 "manince
. Bilan!ul medical de la doi ani
-......216
......................318 . Cridinila. ..............466
. Copilul se deprinde sa fie
"curat"..............32o . A invSla gi a inlelege ........ . .. . .368
-.....278
. Corpul natura
;i ...........................322
. Viala la gridini!5 .........................37o
. Pentru tata: cum sd mentini rela\ia..........324
. Cum si vi hrini!i bine copi1u1......................312
280 . Daci pirinlii se despart ......-;26
. Reflexe bune impotriva surplusului de
. in a;teptarea inca unui copi1.........................328
--....282 greutate ..........,314
-.....284 . Somnul ;i probelmele sale trecatoare ....;16
si..286 De la 30 de luni
. Un copil cu o stare bund de sinitate........378
la 3 anl 33fi
. Progresele copilului dumneavoastr5.........33z . Principalele simptome ;i bo1i.......................38o

--....288 ."Nu mi ascultar...... . Refugiul oferit de o lume imaginari.....,.482

.....................334
.-""29o . 5omnul: ritmuri
;i condilii care trebuie . Jocuri, activitSli ;i distracJii ...384
----...292
respectate ...........;36 . Televiziunea gi ca1cu1atoru1........................... 388
*.....294 . Prezenla unui animal de companie...........338 . Corpul ;i spiritul: un intreg...........................39o
-.....296 . Diverse tipuri de fami1ie.................................34o . Descoperirea sexului .................392
-......298 . Cind bebelu;ul se nagte cu ajutor
. Complexul lui Oedip .................396
medical....... ...........342
. Rolultatdlui:acela de a-ida copilului
. Atunci cind copilul adoptat cre9te.............344
t00 incredere... ...........398
. in caz de boalJ cronici sau handica p.......346
. Cazul particular al autismu1ui..................... 35o
. in ceea ce-l prive;te pe tati: referitor la
-......302
. -a ce tip de identitatea sexuala ...............4oo
;colaritate sd ne gindim ?.... .354
. Cum si abordim subiectele
-.......304
........308 ] ani 356 complexe? ...........4o2

r'cgresele copilului dumneavoastri.........358 . Solicit un specialist in cazul apari!iei unor

-........310

---.-.....312 Se exprimi din ce in ce mai bine................36o probleme? ...........4o4

+q-.*-.**"***q+5@*m

!=n-rE
. Supravegherea din!ilor .................................. 292 . Jocuri pentru a deveni mare .........................31o
. Bilan!ul medical de la doi ani .......................318 . lmaginalia, crealia ;i descoperirea .............312
.in cazde boali cronica sau handica p ......346 . Activitilile culturale ..................314

. Un copil cu o stare buni de sdndtate"'.'....;78 . Jocuri, activitS!i ;i distrac!ii ......................... 384

. Principalele simptome ;i boli ......................38o . Televiziunea ;i calculatorul .......................... 388

. Solicit un specialist in cazul apariliei unor

probleme? ...........4o4
Perioada incadrSrii in
colectivitate
Via{a de zi ci zi,
. Oare ar fi bine sd gcolarizali copi1u1...........3o8
viafa practicl . Gridinila ................366
. Amenajarea camerei ..................54 . A invila ;i a inlelege ......,..........368
. Cum si atenualioboseala .......56 . Viala la gridini!5 ........................37o
. Viala cu gemenii ........................... S8

. Viala de zicu zia bebelugului premat u, ..uo Plfinfii

. Primele ie;iri ............ afective
.......................62 . Bazele securitSlii .........2o
. imbricarea bebelu;ului ................................1oo . Nagterea celor doi pirin!i ........66
. Sfaturi pentru a-lline bine pe bebelu; ....1o4 . A deveni mami .............................68

. Tn ma;ini in deplini siguranli ...................1o8 . Si deviitati ............. .......................70

.Cefeldesupravegheres5prefera!i.,....,......132.Afip5rinteseinva!5
. Materialul de puericulturi ............................154 . Hrinirea copilului: un demers simbolic
. in vacanli cu bebelugul ...................................178

. Primele misuri de securitate ....................... zt6 . Reluarea vie!ii profesionale ..........................130

. Sporirea siguranleiin locuinli ....................242 . Cum si invSla!isi vi separa!icu bine .....86

. Secu ritatea in grid in5....................... ...............274 . Rolu ri m a i d iferen!iate ............ .......................22o

. Prezenla unui animal de companie...........338 . Tati gi mami, iecare cu stilul situ ............246
. in fala crizelor de furie ale copilului ..........278
Distractii . nNu md asculta, .........................334

. Ce activiti!i
si-i propune!i ............................ zr8 . incuraja!i autodisciplina ...............................364
. Alegerea corecti a juciriilor ........................26o . Cum si abordim subiectele
. Jocuri pentru a se construi pe sine ...........284 complexe?. ..........4o2
310
ln ceea ce-f prive;te pe tat5 Fra{ii
312
. O viala cotidiani pentru tatd in ritmul . Cum si-l ajutali pe copilul mai mare sa-l
314

384
bebelu;ului ..................... .............64 primeasca pe nou-niscut ............................72

388 . lmportanla pe care o are tatil .....................138 . Cemeniitrebuie separali? ......184

. Sa munca
impirlim ..................r4o . Relaliile intre frali ;i surori ....24o
.,,Ta!ii moderni" .....164 . Celozia, o reaclie normalS -'294
. Pentru tata: cum sd menlind rela\ia..........324
. in a;teptarea inca unui copil ........................328

308 . Rolultatilui: acela de a-i da copilului

. Utilizarea corecta a antibioticelor............... t76
366
...........
. Primuldinte ......................2o6
368 .in ceea ce-l prive;te petatd: referitor la
. Calmarea durerii ........................2o8
370 identitatea sexualS ..............4oo
. Alergiile ....................21o

Familia . Bilan!ul medical din luna a noua ................232

. Viala cu gemenii ...........................58
..20 . Problemele de sdndtate ;i tratamentul
. Primirea unui copil adoptat .......................... 158
.66 1or................. 2341i z9o
..68 . O adaptare mai mult sau mai pulin
. Supravegherea medicalS a copilului
..7o ugoa ri ...................t62
prematur ..............46
.110 . De la cuplu familie
la ................t66
. in cazulin care copilultrebuie
. Legiturile cu bunicii ..................t8o
-114 . Daca pirinlii se despart ........;26
spitalizat ..............2j8

130
. in a;teptarea inca unui copil ........................328
. Vremea micilor necazuri .........272

136 . Supravegherea din!i1or................................... 292

. Diverse tipuri de familie .........34o
220 . Bilan!ul medicalde la doi ani .......................318
. Cind bebelu;ul se na;te cu ajutor
246
medical .................342
.incazde boalS cronic5 sau handicap......346
218
- Atunci cind copilul adoptat cre;te.............344 . Un copil cu o stare buni de sdnitate .....478
334
-nn caz de boali cronica sau handica p ......346 . Principalele simptome ;i boli ......................38o
)64
.Cazul particular al autismului .................... 35o . Solicit un specialist in cazul apariliei unor

402 - [a ce tip de Scolaritate sd ne 96ndim? .....354 probleme? ..........4o4

t
 Pr&nna lun5
* Nou-niscutul dumneavoastri
* Cinci simluri spre a se deschide spre Iume
* Bazele securit5lii afective
* Pl6nsetele, un adevirat limbaj
* AlSptarea la sin.
* Hrinirea bebelugului cu biberonul
* Cum si-i pregitili gi sa-idali un biberon

" Cum doarme un bebelu;

. Alegerea unui medic pentru copil
. Vizita din prima luni
. Schimbatul nou-niscutului

' Baia gitoaletarea

. Problemele de sinitate a bebelusului
. Amenajarea camerei
. Cum si atenuali oboseala
' Viala cu gemenii
' viata de zicu;lL:'J::;i''' prematur

O via!5 cotidiani pentru tati in ritmul bebelu;ului

* Natterea celordoi pirinli
--Til::ffi'
* Cum s5-l ajutali pe copilul mai mare
s5-l primeasci pe nou-niscut

14,
 -is:"

Nou-n&scax&ax I d &N vryx $&t&v&&s&x"&

Un nou-ndscut este rareoriexact a;a cum;i l-au inchipuit pirin!ii sdi, iarincOntarea seimbina cu
uimirea in fala puiului de om cu pielea numai cute. Creutatea;i inil!imea variaza in limite largi
de la un nou-nascut la altul.in concluzie, ceea cetrebuie sa va preocupe este graficulde cre;tere
al micu!ului dumneavoastra.

Po$netul unui mou-nsscut

Datele care permlt evaluarea dezvoltirli unui bebelu; sunt in
numir de trei: lungimea, greutatea - mdsuratd intotdeauna
: Mi-e teami de fiecare dati c6nd
in functie de lungime - 9i perimetrul capului. ating capul fetilei mele: zona
CREUTATEA . La na;tere, copilulc6ntdregteintre 2,5 5i 4 kg, media fontanelelor pare foarte vulnerabili! Uneori
situ6 nd u-se la 3,5 kg. Apoi pierde to-t5% din greutate in primele zile. pare ce pulseazS, ceea ce mi nelinigtegte."
Dar le recapitd foarte repede;i c6;tigi zo-3o g pe zi in prima luni,
a poi zo g pe zi intre 3 9i 6 lunl. Astfel, intre v5 rsta de t ;i 3 uni, c6Stigi
I

'in
greutate aproximativ 6oo-9oo g pe lu ni, ia r intre 4 9i 6 lu ni de la
!-ONTANEI-E[-T
4oo la 6oo g. La 6 luni, cu o greutate cuprinsi intre 5,6;i 9,2 kg, e de Aceasti ,,suprafala moale" - de fapt sunt dou5,
doui ori maigreu ca la na;tere. fontanela anterioarS;i cea posterioard -este mai
iNALTIMEA. Comparate cu cele ale copiilor mai mari sau cu ale rezistenti decdt pare. Membranele sunt sufcient
adullilor, picioarele bebelugului sunt proporlional mai scurte in de solide pentru a rezista activitSlilor obignuite gi chiar
raport cu capul ;i cu bralele sale. Aceasta este perfect normal; ele atingerilor degetelor unor fr5liori curio;i (care, ire;te,
se vor lungi, pe misura cregterii, in armonie cu restul corpului. La nu trebuie'incuralali in acest sens). Deschiderile din
'intre
nagtere bebelulu I mdsoa rd 46 ;i 55 cm (in med ie 5o cm). Pi ni craniu pe care membranele le protejeazS, acolo unde
la 3 luni, bebelugul cregtein mediecu 2-3cm pe lund,apol cu t,5 z oasele nu s-au sudat inc5, indeplinesc doui funclii
cm pe lunJ p5nJ la 6 luni, c5nd atinge intre 6o 17o cm. Si ;ti{i cd importante. in timpultravaliului, ele permit capului
inSllimea copilului depinde in mare parle de a dumneavoastr5 9i s5-5i modiice forma pentru a trece prin bazin,
c5, in general, inillimea medie a populaliei se afli in cregtere, intre fapt care ari imposibildacd oasele arf
altele datoriti unei alimenta!ii echilibrate. complet sudate.,Apoi, ele fac posibilS dezvoltarea
PERIMETRUL CRANIULUI . Oasele craniului nu sunt sudate la spectaculoasd a creierului, in cursul primului an de via!5
n a ttere, ceea ce ii pe rm ite creieru u I si co ntl n ue s5 se d ezvolte.
I
Daci fontanelele se inchid prea devreme (ceea ce se
Perimetrul cranian, care este misurdtoarea circumferinlei int6mplS foarte rar), capul riscd si se deformeze.
capului, permite sd se verifice cregterea bunJ a acestuia din 'in
Cea mai mare, fontanela anterioarS, se afl5 creStet.
urm5. La nagtere, perimetrul craniului este cuprins intre 33;i Are formi de diamant, poate avea latura de 5 cm.
38 cm, iar la 6 luni, intre 4o 1i 46 cm. incepe sa se inchidi pe la v6rsta de 6 luni, iar procesul
se incheie in jurul virstei de tB luni. Aceasti fontaneli
' :' l' ,'' r.
(rJu,ooooooo ,tl, tll este in general plata, dar poate ie;i pu!in in relief
cind bebelu;ul plAnge. Dacd parul copilului e rar, ,rrlE{r
pulsul cerebral poate fi vizibil prin membrand . jIl'G
Aten$ie! (lucru perfect normal). i? !!
Mai pu{ln perceptibilS, fontanela posterioard este o ':urrr
Trecvewl 9,i cle cele u^ai r^^u.i*e ori deschidere triunghiulari situati la ceaf5, cu o I5!ime
barnc.|. . ic'lert^[ st^cafl^tu.i (,nq,""iJ sub r,3 cm. De obicei, este complet inchisd la virsta
,,zE
poptn\u".i .abi^,^.")' uoure d,e obicei * !1!:
de 3 luni.
[r.','^^* sc^r^uclou.c^ ri(e o(r^pa ,.a;Jere 9i
,rffirnt
clispare cc^r^^ irn c^ pc.J.c^ scip*ar^^arna ,!ll.ri"

.le vic^'lc^. A."c^sJc. necesilc. irnsd. *,,]:!ft

su.prc^veqlnere k^e clic c^(c^ lcit!fic
(veeipc^tr. \ 36) ,""flE
.xg!

.2.
 L
5
OJ
qr
CL
o
g
!)

-f
OJ
!r
o
!r

c
::
OJ
!,
T'
!)
!)

Venirea pe lume este un ;oc puternic pentru nou-niscut, dar in scurt timp intre el ;i p6rinlii lui se va crea o
legiturd afectivi cu totul deosebiti. C
J
OJ
!r
.l
a
o
l)

C*rea ;i dezvoltarea copiilor asculti
tsfurii destul de precise. Totu;i, fie-
C posedi caracteristici morfologice
IrFi- Cr€tterea se evalueaz5 com-
F4 viziti dupi viziti, misurdtorile
F 4 medicul gi le noteaz5 regulat:
Sea, treutatea, gi perimetrul cra-
rh.
tr, sub forma unor cifre, sunt
pe un grafic, sub forma unei
fie intr-o ascensiune constanti, variind
intre mdsur5tori aflate in jurul mediei.
)intr-adevir, copiii se ingra;d 9i cresc fie-
care in propriul ritm, nu exist, deci un
,,normal" rigid, ci limite de varialie a
acestor m;sur;tori in interiorul cirora
se afle 95% din populalie. Orice misuri
izolat5 este lipsiti de valoare. Astfel,
chiar daci aveli impresia ci bebelugul
dumneavoastri mininci putin sau ci e
curba sa rimine in cregtEre constanti.
)in schimb, o incetinire de durati (sau, din )r+
contr;, o cregtere brutali) a cretterii in o
inillime, o intrerupere a cregterii curbei Or
greutilii (sau invers, o cre;tere excesivi a
greutSlii) trebuie si vi faci si luali legi- \o
tura cu pediatrul. Fiind congtienti de par-
ticularitilile bebelugului dumneavoastri,
veli invila si-l cunoagteli ;i s5-i apreciali
cretterea de-a lungul anilor. J

Benfialul este ca aceasti curbi mai scund decit alli copii de varsta lui, (D

ff oPilului dumneavoastri si nu trebuie sA vi nelinigtili atita timp cit \o

.tl

ll
e
f.
f \-tt lLl Jll I tluf I Jyl U (l JE tlt JLt |tt \, t(-(rLl r.r ltrt I rtt,
!
E Miror, pipiit, gust, auz, vedere: prin cele cinci simluri ale sale, bebelu;ul descoperi pulin c6te
i,.
; pultn ceea ce-l inconjoarS. Dar, inainte de deschiderea cimpului siu de explorare, i;i mobilizeazi
toate simlurile, in special in timpul comunicirii cu pirinlii. inainte de a putea ,,ac!iona", bebelu;ul
are nevoie ,,si fie", adicJ si existe in ochii mamei ;i aitatilui siu.

cum a-i fi foame, altele agreabile, cum este tea pe care o prime;te il susline ;i ii permite
aceeadeaficalmat. sise intereseze pulin cite pulin de ceea ce il
inconjoari. Donald W. Winnicott, pediatru ;i psihanalist
NEVoTA DE A sE stnnltilt SlcuRANTA . in timpul primei luni,
britanic (t9g6-tgtt), afirmi ci ,,un nou-niscut nu existS
nu se poate adapta la acest spaliu nou decit datoriti prezenlei
decit pri n legitu rile afective pe ca re le lese in j u ru I si u", da r el
pdrinlilor sii. Doar rSspunsurile dumneavoastri la nevoile sale - spune de asemenea ci o mami ,,este suficient de buni", chiar
a-i da sd m5n6nce, a-l schimba, a-lincilzi... -ii dau un sentiment
daci se indoiegte deseori de ea insi;i. intr-o primd perioadi,
de siguran!5. Firi comunicare, care stimuleazi toate simlurile
veli vedea, nu are ochi decit pentru dumneavoastri, chiar
sale;i aclioneazi pentru dezvoltarea sa, nu s-ar putea adapta
daci sunteli in compania unor apropiali sau a unor prieteni;
la acest mediu. Si nu uitali in ce mdsurd totul reprezinti un
Sunte!i intregul siu univers. Chiar daci pl6nge sau i;i
motiv de uimire pentru el. Singurele sale puncte de reper sunt
mirosurile, sunetele, gusturile pe care le simlise inainte de a
se na;te: inainte de orice, contactul dumneavoastri cilduros,
mirosul dumneavoastri, vocea dumneavoastrS, cea a tatilui
siu, un anumit gust al laptelui dacS este hrinit la sin, ambianla
sonori cu care s-a obi5nuit in burta mamei... Dar acum primqte
o multitudine de informalii noi, provenind din corpul lui sau din
exterior.5imlurile sale sunt deja foarte performante, cu exceplia
vederii. Recunoagte anumite mirosuri, discerne gusturile, aude
bine (un zgomot puternic ii agreseazil), iar toat5 pielea este
foarte sensibili la atingere. Dar el nu interpreteazi nimic.

Mama $itatll ca intreg universul

Bebelu;ul este total dependent de dumneavoastrd. Micul
om este fiinla vie cea mai imaturi la na;tere: nu poate sa
faci nimic el insu;i, are nevoie de dumneavoastri pentru
a-5i asigura nevoile vitale 9i pentru a se simli in siguran!5,
 T'
-4.
:] $*
:Ate
-aLa
;f,
,sul c
:5
gl

;t tj i,
-
; iva.
&

=:ele
-. ati-i
-. sa-l
-: C
tte
.;tr5,
,;tea
. de
:pe
.:are,
-me
:3os-
'-r ite C
5
:e il
&!
-:list
:rSt5
} :arel
hb, :riar
h
b :riar g
lmr =:e n i.
bE .- isi [,
La nattere, bebelu;ul descoperS o Iume necunoscutS. El nu percepe dec6t plScere gi neplicere. Fiecare :s
ingrijire care-i este acordati, fiecare supt, fiecare moment de comunicare au o intensitate aparte.
id

l- -.':a nemultumirea, momentele in care este in relatie lucru gl uneorl surAde, dar mai ales poate susline o privire.
I 3
I -'-neavoastri fac legdtura cu viata sa antenatal;: ii Pare at6t de atent, uneori... Nu poate fi, totu;i, concentrat
: s5 se construiasci gi si cucereasc; siguranla zisa ,de dec6t ln momentele de trezie calma de dupa supt. Privirea,
;
-:ispensabili pentru a face fa!i, pulin cite pu!in, la mi rosu I d u m neavoastrS, contactu I cu corpu I d u m neavoastrS,

I - =:ultalile pe care Ie va intampina. capacitatea dumneavoastri de a fi prezenU (la dispozilia sa)

ii vorbesc la fel de mult ca vocea dumneavoastr;, iar toate
tF rir['3 Sl it**"i]S*f* acestea ii sunt indispensabile. Odata trecutd prima lun;,
F
:.
aceste schimburi devin malfrecvente 9i mai intense. lmediat
F -:::3re, mama sau tatil i se adreseazebebelu;ului ce este disponibil, bebelugul cauU in felul sau si imite :5
--=':ele de comunicare: suptul, schimbatul, baia. mi;carilefelei dumneavoastri. De la mutrila de satisfac!ie la
1." ' ru
:- bebelu;ului se citette in
privirea sa. Un nou- primul surds, intre 3 ;i 6 siptim6nl, araH deja o tendinli de
i

I
- . :cate fixa mama ,,ochi in ochi". La citeva zile, a comunica prin mimic;.
:-.: sa scoati limba atunci cind cineva face acest
t
g
3
 /L.

Ba zele secur&m{l& afectlve

incd de la na;tere, bebelu;uligi recunoa;te mama;ieste dependentin intregime de ea. Mama are
uneori nevoie de ceva timp pentru a stabilio legdturd puternicJ intre ea;icopilulei.in scurttimp,
dragostea dintre ei cre;te: mama;i bebelu;ulvorfi din cein ce mai mult pe aceea;i lungime de
u nd5.

vocea, sa-i sesizeze mirosul... Nou-nascutul

Thezirea lublril ldentitatea triiegte intr-o lume nelini;titoare, fiindci
rnaterne nou-ndscutului pentru el totul e nou: lumina, senza!iile
La unele femei, bebelu;ul trezelte Pentru mai multi siguranli;i de frig;i de cald, foamea gi nevoile
inci de la na;tere un elan puternic 9i pentru garanlia ci revenili acasi fiziologice. CSnd il !ineli in bra!e,
o inc6ntare aproape de sentimentul cu copilul dumneavoastri, li nu cu vi da!i seama cit de neajutorat
miraculosului, acestea fiind gata bebelu;ul altei femei, inci din sala este 5i cum il lini;tegte prezen!a
si primeasci ;i si diruiasci de nagtere personalul maternitilii dumneavoastrS. $i astfel sim!ili o
pune la incheietura nou-niscutului o emo!ie intensi, o dragoste puternicS,
toati dragostea din lume. Ele se mici brilari de identitate Pe care
,,indrigostesc la prima vedere" de degi congtientizarea dependenlei Iui
bebelusul o va pistra P6ni la
bebelu;ul lor. totale de dumneavoastrd poate inspira
iegirea din spital.
Pentru altele, atagamentul nu este la fel u neori u n sentiment de tea mi

de spontan. Unele mame trec printr-o fazi

de dezamigire sau se simt str5ine de copil - ,,Dulcea nebunie
de obicei pentru scurt timp: nu-l recunosc 1i nu
regisesc la el o aseminare cu trisaturile proprii sau cu
cele ale tatilui. Bebelugul imaginat a devenit unul c6t se
poate de real 9i mama trebuie si uite imaginea pe care
5i-o formase anterior. Cu c6t inchipuirile ei au fost mai
vag conturate, cu atit riscul dezamigirii va fi mai mic;i
copilul va fi mai repede acceptat a5a cum este el.
in general, cele mai multe mame trec prin aceste
sentimente in timpul primelor trei zile dupi nagtere,
resimlind treptat o afecliune din ce in ce mai puternicS.
Cu c6t mama va fi mai interesati de bebelu;ul ei 9i se
va arita mai disponibili, cu at6t mai repede legiturile
dintre ei vor deveni mai strinse.
O NEVOIE V AIA DE CONTACTE UMANE . iNtT-UN fCI,
bebelu;ul insu;i este cel care vi va determina si-l iubi!i.
Complet dependent de dumneavoastri, v5 va dovedi ln
toate modurile posibile in ce misuri are neapirati ne-
voie de dragoste. Vi afla!i in centrul vie!ii lui, iar el va arati
acest lucru. lnspira!i de pediatrul britanic John Bowlby
(t927 - tggo), psihanali;tii vorbesc despre o ,,pulsiune de
atagament" esenlial5 pentru supravieluirea bebelu;u Iui.
Aceasta depige5te simpla satisfacere a nevoilor elemen-
tare, precum hrinirea,;i include o mare nevoie de contact
fizic qi psihic: si simti atingerea mamei, si-i audi
a mamelor"
Teoretic, satisfacerea nevoilor unui nou-niscut este foarte
simpli: ii e foame, 1l doare ceva, ii e frig, se simte singur..
gi vrea ca toate astea si inceteze! in practicS, lucrurile sunt
ma i com pl icate, desigu r, deoa rece pl6 nsetele bebel u gu I u i
nu sunt insolite de note explicative. orice mami invali
insi la un moment dat sd descifreze aceste pl6nsete. Daci
stim si ne g6ndim, aceasti capacitate este surprinzitoare.
Psihanalistul britanic Donald Winnicott o explici in parte,
descriind starea psihologici a mamei dupi na;tere ca pe
o,,nebunie".
Mama manifesti o toleran!5 incredibilS la cerinlele
bebelu;ului gi se mul!ume;te in schimb cu foarte pulin:o
eructalie, o privire, un scaun... Ea se coboara la nivelul lui,
uneori cu pre!ul unei desprinderi de realitate. Dar aceasti
stare poate fi benefica, deoarece ii permite si pitrunda in
universulcopilului;i si rispundi mai bine la nevoile lui.
Nevola de siguran!5
Fire5te ci nu inlelege!i intotdeauna ce vi cere bebelu;ul;
incd nu-i puteli interpreta toate semnalele. Dar esenlial
este ca, in momentele neplicute, si simti alinarea
bralelor dumneavoastrS. De fiecare dati cdnd rispunde!i
la chemirile bebelulului, ii satisface!i o nevoie imediati gi
 e& S& Am suferit o cezarianS de urgen!5
-1q
.*." *r
.in
gi de aceea am fost separat; de
bebelugul meu inainte de a putea stabili un
a are contact real cu el. Relalia noastri viitoare va fi
:imp, afectati de acest lucru?"
ede E
LIGATURI ATECTIVE f
o,
Stabilirea relaliilor afective inci de la na5tere este ol
o idee care a avut epoca ei de glorie qi care trebuie CL
;cutu
o
I
coboriti de pe piedestal. Enunlati pentru prima tr
t rndca
!l
dati in anii'7o, teoria care suslinea c5 relalia
:afii le dintre mami 5i copilva fi ideali daci din primele
.evoile z4 de ore de viali bebelugul i;i va petrece 16 ore
:ra!e,
-:orat
in contact strins cu mama lui nu
nici in practicS, nici de cercetitori.
a fost confirmat5
r
5
o,
ta $i totu;i, aceasti teorie a avut avantajele ei. or
:iti o De exemplu, maternitilile i-au incurajat pe pirinli
n tca, si-9i copilul in brale imediat dupi na;tere, si-l alinte
!ini o
qr
ei lui gi s5-l legene timp de to minute, o ori sau mai mult, in
- spt ra loc s5-l incredinleze unei infirmiere imediat dupi tiierea
cordonului ombilical. Astfel pirinlii ;i bebelugul au tansa
de a stabili un prim contact fizic. c
Dezavantajul este acela ci mamele care nu-5i pot !ine 5
o,
copilul in brale imediat dupi nastere (din cauza unei !r
cezariene de urgen!5 sau a unei na;teri normale dificile) T'
t
au impresia ci rateazi primul lor contact strAns cu
bebelu;ul. nr
3u r...
sunt Nou-nisculii dispun de toate simlurile: pot stabili
.,.ului contactul vizual gi pot recunoagte vocea mamei. Sunt treji
- va!i imediat dupi venirea pe lume, momentulfiind propice
faca pentru un prim contact,,oficial" cu pirin{ii. Dar cum sunt
asaltali de o multitudine de senzalii provocate de mediul
nou, lipsa unui contact imediat nu va fi ln niciun caz
hotSrdtoare pentru viitoarele lor relalii cu pirinlii.
Momentele de dupi na;tere sunt, desigur, importante,
dar nu mai mult dec6t orele, zilele, siptimAnile;i anii

f* mai multe mame incearci foarte repede un sentiment

pe care ii veli petrece impreuni. Ele marcheazi doar '=
de inceputul unui proces lung;i complex, in care ambele r ,-t
.,fugocte la prima vedere" pentru bebelugul lor, fapt care le face foarte
,,pirli" inva{5 sJ se cunoasci ;i si se iubeasci.
-pFtirc la solicit;rile copilului lor. : o.l
lar acest Iucru poate debuta fie in orele imediat
urm5toare na;terii, fie prin peretele de plexiglas al unui
incubator, fie maitArziu, la revenirea acas5.
:\o
i&odata il ajutali si descopere c; nu c; se poate
,c
e singur, r3
he2 pe dumneavoastri si ci starea de disconfort nu va :-'
-5ul; r5
-lia belebug are, neincetat, nevoia de a se simti in siguran!5 .t+
I

3 rea astfel, mai t6rziu, sigur ci il iubili gi il protejafi, va '\o rD

- le{i destulS incredere in sine pentru ca s; devine, treptat,
;:i (E iin ce mai autonom
gi :N
q
Ple nsetele, e.*$3 adevS rat *lrxNb*j
Tn primele doui luni un bebelu; pl6nge cel mai mult, atit din cauza ury*i/ disconfort
fzic, cAt;i firi o cauza evidenta, ;i, in toate cazurile, niciodatd dintr-un simplu capriciu.
Este perfect normal sa nu se poati explica toate lacrimile unui nou-nascut, iar acest-lucru nu
trebuie si v5 nelini;teasc5. Este inci total dependent de dumneavoastri ;i deseori este suficient
sd-l lua!iin brale pentru a se calma, atunci cind nu-i e foame.

lmaginali-vi doar cit de greu ar f s5 vi ocupali

LXpnmarea uner s{.4fi de un bebelu; care nu ar pl6nge niciodati!
Adevdnat sau
de disconfort Nu a!i avea nicio posibilitate de a gti ceea
fals? ii place sau il deranjeazS.
Pentru un adult, plAnsetele sunt ce ceea ce

asociate cu triste!ea gi suferinla. linerea unui bebelu; in

5i multor mame li se face brale poate sd-l faci si capete DE LA UN BEBELUS LA ALTUL .
realmente,,riu" atunci cind i5i obiceiuri proaste? Unii bebelu;i, este adevirat, plSng
aud bebelugul plin96nd intens. Fals. Nu le dali ascultare celor care vi spun mai mult decit allii. Temperamen-
Este normal ca pl5nsetele unui ci un nou-niscut capiti ,,obiceiuri proaste" tul fiecdruia are un rol important.
nou-niscut si o afecteze pe daci pirinlii sii il iau in brale;i il alini atunci Unii sunt mai sensibili la ceea ce
c6nd pl6nge. Este o idee invechiti 9i fals5. ii inconjoari ;i reaclioneazi la cea
mami pini in adincul sufletului
Dimpotrivi. Pentru ca un bebelug si capete, mai mici stimulare. Un nou-niscut,
ori si-i fie chiar insuportabile. Dar pulin cite pulin, puterea de a suporta
se int6mpli foarte rar ca plSnsetele frustririle, acesta are nevoie, in
de exemplu, poate tresiri ;i plSnge
unui bebelu5 si exprime o durere. primele sale luni de via!5, de o la cel mai mic zgomot, in timp ce, in
Cel mai des, nou-niscutul traduce prin cAt mai mare securitate aceeaSi situalie, fratele siu mai mare
plinsete o simpli jeni sau un disconfort. afectivS. ram6nea ticut. La orice v6rst5, capacitatea
Aceasti stare de riu poate fi at0t fizici, de de rezistenli la agresiunile externe sau la starea
exemplu, daci ii este foame, c6t;i psihici:in ambele de riu variazd de la un individ la altul. Aceste diferenle
cazuri, are nevoie de dumneavoastrS. Un bebelu; dispune sunt perceptibile din primele zile de via!5. !i din acest punct
doar de plinsetele sale pentru a va spune ci nu este in de vedere niciun bebelug nu seamini cu altul.
reguli ceva. in acest sens, este vorba de un veritabil Si nu uitali ci, prin plSnsetele sale, vi di diverse indicalii
limbaj pe care ve!i invS!a, pu!in cite pu!in, si-l inlelege!i. care vi permit si-l cunoa;teli mai bine. Vi veli adapta la

Irucu RAJATI
t
CONTACTE LE TACTI LE

I Pielea este un organ senzorial extrem
de important pentru nou-niscut ;i
pentru sugar. A atinge un bebelul
inseamni nu doar a intra in contact
cu el, dar gi a da un ,,con!inut" acestei
relalii: are nevoie si se simti linut 9i
strins in brale pentru a se obilnui cu
mediul exterior. Vi place s5-l luali in
brale, si-l sirutali ;i si-l m6ng6ia!i,
iar el adori aceste lucruri.
cazul in are sunteli deosebit de sen-
'insibili,
puteli, firi
ezitare, si-l lipili de
dumneavoastri, piele contra piele. Acest
contact intim este lini;titor gi agreabil
pentru bebelu;, in special imediat ce s-a
niscut sau in zilele care urmeazi (insi
acest lucru vi poate ajuta 5i si-i in!e-
Iegeli mai bine nevoile). Lipit de mama
sa, se simte protejat, la cald, recunoagte
mirosul siu gi bitiile inimii sale. Dar
aceste momente nu au valoare decit
daci nu genereazi nici un fel de jeni,
atit pentru mami, cit;i pentru tati.
toate cazurile, in timpul primului
'in
an, un bebelug are nevoie si se simti
linut la piept pentru a fi in relalie cu
apropialii sii in momentul anumi-
tor dificultili. Pulin cite pufin, vocea
dumneavoastri va permite sd-l luali
mai pulin repede gi mai rar in brale.
 Vocea, privirile pirinlilor 9i contactul cu trupul lor ii permit
stabileasci treptat relalia cu ei.

bebeluSul dumneavoastri a;a cum este, iar el igi va modula

reacliile in funcfie de ale dumneavoastr;.

in timpul primelor sbptamAni CSnd mI doare ceva, nu

Numeroase proteste ale unui nou-niscut mI simt bine sau nu pot s5 dorm,
semnaleazd un disconfort de origine fizicd: foamea, ia-mb ;i fine-m5 l6ng5 tine, chiar dacS faci
dificultatea de a eructa sau de a scipa de ni;te l' altceva in acela$itimp, Cind te simt mi;cindu-te,
gaze, o respiralie dif cilS deoarece nasul trebuie vorbind, legln6ndu-m d, cu fatp lipiti de g6tul
curSlat, contactul cu un scutec murdar, simplul
tbu e ca ;i c6nd m-ag intoarce in timp, c6nd eram in
fapt de a fi dezbricat, un zgomot nea;teptat...
burtica ta, regisind sunetele cunoscute,
Vefi identifica destul de repede cauza unora dintre
aceste pl6nsete;i veli descoperi cum s5 rispundeli, Brafele tale m5 lini;tesc, imi redau calmul
chiar daci la inceput va trebui sJ tatonali pulin. gi m5 fac si ffu acel ,,eu" care sunt cu
Alte pl6nsete vor rimine mai misterioase pentru adevbrat, iarasta mb
dumneavoastrd. Nu veli tti realmente ce 1l deranjeazi
sau il
nelini;tegte pe bebelugul dumneavoastri, dar
va calma c6nd il veli lua in brate. Un nou-niscut are mare
 T'
nevoie calmat, lncurajat. Nu conteazd ci nu veli
s; fie
-
intelege intotdeauna de unde provine starea sa de riu... nu
3
ol
toate pl6 nsetele pot fi explicate. in timpul primelor doui luni, C
nu trebuie si ezita!i si-l giugiulili. 5
0J(
Daci luim copilulin brale citeva minute c6nd p16nge
si-i satisfacem toate nevoile, nu doar ci nu-l ,,risfdl,am",
Caril vom ajuta si fie maifericit, maiincrezitorin elinsugi
si, cu timpul, va pl5nge mai pulin ;i va cere mai pulini
OJ
aten!ie. tr
Dali insi dovadi de realism: nu-l veli putea lua in o.
o
g
:ra!e de fiecare dati cind va plinge, iar alteori veli avea !)
-evoie de o pauzi in timpul unei crize de pl5ns.

.Criza" sffi rgitului zilei

Se intimplS in primele siptimini ca bebelugul, in fiecare
r
OJ
-.eari sau la inceputul noplii,si plSngi tare. Se zvArcolegte, ql
:'ezinti toate semnele unei stiri de riu intense. TotuSi, rl
o
-:e curat, a biut, a eructat, nu ii e prea cald... Aceasti stare !r
frecventi ;i trecitoare, corespunde unei faze de veghe NU ZGUDUITI NICIODATA UN COPIL
-:e
:q taG, care dispare spre 3 luni. inainte se atribuiau aceste
: ansete,,angoasei ciderii noplii". )Mulli bebelu;i cad victime, in fiecare an, sindromului ,,copilului
Astazi, unii pediatri consideri ci este mai curdnd vorba Este vorba despre copiii cu virste intre 5 9i 5 luni... Biielii
zg6l!iit".
e-
3
:e o stare de excitalie legati de toate stimulirile din timpul (6o%) sunt mai afectali decSt fetele. OJ

: ei" Odati ce limitele sale sunt atinse, bebelugul are nevoie !r

)Gestul de a-l zgudui, adici de a-l line de umir;i de a-l agita
;i-s'descarce tensiunea acumulati in timpul zilei 9i, intr-un ql
=,
dinainte inapoi, este deseori provocat de enervarea in fala unor
;r -mit mod, si se ,,elibereze". plinsete dificil de suportat, in special in caz de mare oboseali. ol
! Si ;ti!i insi ci urmirile
neurologice pot fi foarte grave: un hema-
-r' MOMENT SOLICITANT . Aceste crize de plSnsete sunt tom provoaci paralizii sau retard psihomotor variabil dupi caz'
;e:urati variabilS, dar pot depi;i doui ore;i deseori sunt dar ro% dintre copii mor. Abia daci un copil din patru rimine firi
n:ate solicitante. Dar cu cit reu;i!i si nu dramatiza!i, cu atAt sechele.
=
f
OJ

i .et' ajuta pe bebelu;ul dumneavoastri si traverseze acest niciun caz nu trebuie si zgdlliili copilul, cu at6t mai pulin un q)

*,:r.ent delicat. Un supt bldnd, o jucirie muzicali mobilS, 'innou-niscut 9i un sugar mai mic de 6 luni. ar

: :,aie daca ii place apa - puteli incerca mai multe metode, )Trebuie si-i informali pe cei din anturajul dumneavoastri ;i ft
o
;i'nu exista nicio solulie,,miracol". De o manieri generali, pe bone. Comportamentul unui bebelu; care a fost zg6l!6it se !)
modifici; in cazul in care aveli unele binuieli, nu ezitali si con-
*:.eferabil si nu incercali si-l solicitali prea mult sau s5-l
sultali medicul.
;tis:=ge!i: daci ii solicitali atenfia, nu va putea si se liniS-
tin cazul in care copilul plinge, oricare ar fi starea de spirit a
:ei5.,a. =
fl'
dumneavoastri sau a persoanei care-l ingrijegte, cel mai bine este o
si-i oferili o suzeti, si-l mingiiafi, si-l plimbali, s5-i vorbili, s5-i (,\
:trCRlZATl CONTACTUL FIZIC .
Deseori contactul corpului povestili ceva sau si-i cintali un cintecel.
!--'eavoastri sau altatilui (care are adesea posibilitatea )Daci enervarea pune stip6nire pe dumneavoastri pini la \o
I a .alma mai u5or bebelu;ul, lntruc6t, in general, accepti punctul de a nu vi mai putea controla, puneli-l pe copil in pat 9i
Trar -sor faptul ci nu inlelege cauza pentru care acesta indepirtali-vi, at6ta timp cit este necesar pentru a vi recipita
-
Trar:el, intr-o ambian!5 calmd, are cel mai mare efect. Chiar calmul.
tar:i aceasta nu-l liniSte;te definitiv ii veli spune in acest ) Daci simlili ci riscali intr-adevir si devenili violent sau violenti J
rncc:i il auzili gi ci-i acceptali starea de rdu. Daci totugi din cauza pl6nsetelor lui, apelali imediat la o persoani apropiati
,+
rc=s ptansete vi nelini;tesc mult, strigitele se dubleazi ca o
care si vi ajute p6ni ce vi recipitali stipinirea de sine. ro
nt.-state, este preferabil si-l puneli in leagin, rimindnd
rr:;te de el sau, dac5 este posibil, puneli-l in bralele unei
N
B-:"--a-e maicalme.

=.