1.

PROBĂ PENTRU EVIDENŢIEREA MINCIUNII

Material: patru povestiri (după J. Piaget, 1980)
Mod de desfăşurare:
Se prezintă copilului patru povestiri care cuprind o minciună sau inexactitate simplă, fără nici o
intenţie rea, dar marcând o abatere serioasă de la realitate şi o minciună oarecare cu conţinut
verosimil dar datorată unei intenţii vizibile de a înşela.
1. a) Un băieţel/o fetiţă se plimbă pe stradă şi întâlneşte un dulău de care îi este frică. El se
întoarce acasă şi povesteşte mamei că a văzut un dulău ,,cât o vacă”.
b) Un copil se întoarce de la şcoală şi povesteşte mamei că profesoara i-a dat o notă bună. Dar nu
este adevărat: profesoara nu i-a pus nici o notă, nici bună, nici rea. Mama copilului s-a arătat
foarte mulţumită, auzind vestea şi l-a răsplătit.
2. a) Un băiat se juca în camera lui. A intrat mama, cerându-i să facă o cumpărătură. Copilul nu
voia să iasă, aşa că i-a spus mamei că nu poate merge deoarece îl dor picioarele. Dar nu era
adevărat acest lucru.
b) Un băiat dorea mult să facă o plimbare cu maşina, dar nimeni nu-l invita. Într-o zi, mergând pe
stradă, zăreşte o maşină frumoasă şi, din nou, i se aprinde dorinţa de a se plimba cu maşina.
Întors acasă, povesteşte tatălui că domnul care conducea maşina frumoasă pe care a zărit-o, s-a
oprit înaintea lui, l-a invitat în maşină şi a făcut un tur cu el prin oraş. Dar nu era adevărat nimic
din ce a povestit, el doar inventase povestea.
3. a) Un băiat nu ştia să deseneze bine, deşi ar fi vrut tare mult să ştie desena. Într-o zi, pe când
privea un desen frumos pe care-l realizase altcineva, a spus celor din preajmă: ,,Desenul acesta l-
am desnat eu! Ce ziceţi despre asta?”
b) Un băiat s-a jucat cu foarfecele pe când mama sa lipsea şi le-a pierdut. Când mama s-a întors
el a spus că nu văzuse foarfecele şi nu pusese de fel mâna pe foarfece.
4. a) Un copil nu cunoaşte bine numele străzilor şi nu ştie bine unde se află strada Roşcovei. Într-
o zi, un domn îl opreşte pe stradă şi-l întreabă: ,,Unde este strada Roşcovei?”. Băiatul îi răspunde:

1
,,Cred că e acolo”. Dar nu era acolo. Domnul s-a rătăcit complet şi nu a putut găsi strada pe care
o căuta.
b) Un băiat cunoştea bine numele străzilor din oraşul său. Într-o zi un domn îl întreabă: ,,Unde
este strada Iasomiei?”. Băiatul întrebat a vrut să-i joace o festă trecătorului, aşa că a spus:
,,Încolo!”. Dar domnul nu s-a rătăcit ci, peste puţin a găsit drumul.

Povestirile vor fi redate copilului, două câte două. Înainte de a întreba subiectul, îi vom cere să
redea întâmplările auzite pentru a ne asigura că a înţeles.

Întrebări:
Pentru povestirea 1 a-b:
- Care dintre cei doi copii este cel mai rău? De ce?
- De ce a spus asta?
- Mama i-a crezut?
- Pe care dintre ei i-ai pedepsi mai mult dacă tu ai fi mama?
- Care din cele două minciuni este mai rea? De ce?
- De ce a spus copilul că a luat note bune?
- De ce a spus celălalt că a văzut un dulău mare?
- Ce părere ai despre cele două minciuni ?
- Mama a crezut minciuna cu dulăul? Dar cu profesoara? De ce?
- Când este cel mai rău: când mama crede minciuna sau când nu poate s-o creadă?

2 a-b:
- Care este cel mai rău copil? De ce?
- Povestea cu durerea de picioare este o minciună – de ce?
- Dar povestea cu maşina?
- De ce a vrut să spună aşa?
- Care dintre cei doi este cel mai rău? De ce?
- Pe care l-ai pedepsi mai mult? De ce?
3 a-b 4 a-b:
- Care este cel mai rău? De ce?

2
 - De ce a minţit cel cu foarfecele?
- Pe care l-ai pedepsi mai mult? De ce?
- Pentru ce a spus minciuna aceasta?
- De ce oamenii trebuie să spună minciuni?
- Ce se întâmplă când spunem minciuni?
- De ce este rău când minţi?
- Dacă nu am fi pedepsiţi, am mai spune minciuni?
- Este acelaşi lucru să spui minciuni oamenilor în vârstă sau copiilor?
- Ce este cel mai rău? De ce?

Cotarea răspunsurilor:
Se va evidenţia atitudinea copilului faţă de minciună din răspunsurile formulate la întrebările de
mai sus .

3
 2. PROBĂ PENTRU EVIDENŢIEREA SINCERITĂŢII
Obiectiv: evidenţierea atitudinii faţă de alţii.
Material: un carton pe care se desenează un cerc cu diametrul de 7 cm. La baza cercului se face
un X; pe cerc se plasează 6 cercuri de mărimi diferite şi o săgeată spre stânga în interiorul
cercului.
Mod de desfăşurare
Se cere subiecţilor să plaseze vârful creionului în punctul X şi apoi să facă câte un X la
baza celorlalte cercuri, urmărind direcţia săgeţii şi având ochii închişi. Se spune: Atenţie! Vârful
creionului pe X, închide ochii, începeţi!
Cotarea răspunsurilor: copilul care reuşeşte să deseneze cu creionul corect a trişat, deoarece
este imposibil să se realizeze sarcina cu ochii deschişi.
Notă: subiecţii nu vor fi anunţaţi că vom aplica o probă de sinceritate!

Fig. 1. Proba de evidenţiere a sincerităţii