Sunteți pe pagina 1din 5

LECȚIA: UNIREA PRINCIPATELOR ȘI REFORMELE LUI ALEXANDRU IOAN CUZA

CLASA: a VIII-a

FIȘĂ DE LUCRU
UNIREA PROF. LUCA OCTAVIAN

PRINCIPATELOR ȘI
REFORMELE LUI
ALEXANDRU IOAN
CUZA
DOCUMENT 1
CONVENȚIA DE LA BALTA LIMAN (1 mai 1849)
(fragment)

Art. I. Date fiind circumstanțele excepționale provocate de ultimele evenimente


cele două Curți Imperiale au convenit că, în loc să urmărească modul stabilit prin
regulamentul din 1831 de alegere a hospodarilor1 Moldovei și Valahiei, acești înalți
funcționari vor fi numiți de Maiestatea Sa Sultanul, de data aceasta după un mod
special, asupra căruia cele două Curți au căzut de acord, cu scopul de a încredința
administrarea acestor provincii celor mai demni candidați care se bucură de cel
mai bun renume în fața compatrioților lor.

Tot numai de date aceasta, cei doi hospodari vor fi numiți decât pentru șapte ani,
cele două curți rezervându-și dreptul, cu un an înainte de expirarea termenului
fixat prin prezenta tranzacție, să ia în considerație starea internă a Principatelor și
serviciilor pe care le vor fi adus cei doi hospodari pentru a se pronunța de comun
acord asupra hotărârilor ulterioare.

DOCUMENT 2
CONGRESUL DE LA PARIS (1856).TRATATUL DE LA PARIS-30 MARTIE 1856-
PREVEDERI REFERITOARE LA PRINCIPATELE ROMÂNE
(fragmente)

Art. 23. Înalta Poartă se îndatorează a păstra ziselor ţări o oblăduire neatârnată şi
naţională, precum şi deplina slobozenie de religie, legi, negoţ şi plutire. Legile şi
întocmirile de astăzi se vor schimba. Spre a se întocmi o deplină înţelegere asupra
acestei schimbări, se va întocmi o comisie care se va aduna la Bucureşti cu un
comisar al Înaltei Porţi şi despre a cărei alcătuire puterile tocmitoare se vor
înţelege între dânsele. Însărcinarea acestei comisii va fi de a cerceta şi a afla
starea de astăzi a ţărilor numite şi de a arăta temeiurile viitoarei lor întocmiri.

Art. 24. Sultanul făgăduieşte că va chema îndată, în fiecare din aceste două ţări, o
adunare într-adins pentru aceasta (ad-hoc) alcătuită din înfăţişătorii tuturor
intereselor şi tuturor stărilor de oameni ale neamului. Aceste adunări vor fi
chemate pentru sfârşitul de a da pe faţă dorinţele poporului asupra chipului de
întocmire hotărâtoare a ţărilor lor. (…)

Art. 25. Comisia, luând în băgare de seamă părerea celor două adunări, va trimite
fără întârziere la scaunul de astăzi al Congresului lucrările sale. Înţelegerea
hotărâtoare despre aceasta cu puterea suzerană se va aşterne în scris, într-o
lovitură încheiată la Paris între părţile tocmitoare;şi un hatişerif, potrivit acestei

1
învoieli, va hotărî desăvârşit noua stare a acestor ţări, care pe viitor vor fi puse sub
chezăşia tuturor pute rilor iscălite în tratat.

DOCUMENT 3
Convenţia de la Paris (7/19 august 1858)-încheiată între Austria, Franţa, Marea
Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia şi Turcia pentru organizarea Principatelor
Române
(fragmente)

Art. 1 — Principatele Moldovei şi Valahiei, constituie de acum înainte sub


denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei“, rămân sub
suzeranitatea M.S. Sultanul. Principatele se vor administra liber şi în afară de orice
amestec al Sublimei Porţi, în limitele stipulate prin acordul puterilor garante cu
curtea suzerană. […]

Art. 3 — Puterile publice vor fi încredinţate în fiecare principat unui hospodar şi


unei adunări elective acţionând, în cazurile prevăzute de prezenta convenţie, cu
concursul unei comisii centrale celor două principate.

Art. 4 — Puterea executivă va fi exercitată de către hospodar.

Art. 5 — Puterea legislativă va fi exercitată în mod colectiv de către hospodar,


adunare şi comisia centrală. (…)

Art. 7 — Puterea judecătorească, exercitată în numele hospodarului, va fi


încredinţată magistraţilor numiţi de el, fără ca cineva să se poată sustrage
judecătorilor săi naturali. O lege va determina condiţiile de admitere şi de înaintare
în magistratură, luând ca bază aplicarea în mod progresiv a principiului
inamovibilităţii.

Art. 8 — Principatele vor plăti curţii suzerane un tribut anual al cărui total rămâne
fixat la suma de 1 500 000 de piaştri pentru Moldova şi 2 500 000 de piaştri pentru
Valahia. […]

Art. 10 — Hospodarul va fi ales de către adunare pe viaţă.

Art. 11 — În caz de vacanţă şi până la instalarea unui nou hospodar, administraţia


va trece în atribuţia Consiliului de Miniştri, care va intra de drept în exerciţiu. […]

Art. 13 — Este eligibil în funcţia de hospodar oricine are vârsta de 35 ani, e născut
din tată moldovean sau valah, poate justifica un venit funciar de 3000 de galbeni, cu
condiţia să fi îndeplinit funcţii publice timp de zece ani sau face parte din adunări.

2
Art. 14 — Hospodarul guvernează cu ajutorul miniştrilor numiţi de el. (…)

Art. 16 — Adunarea electivă va fi aleasă în fiecare principat pe o durată de 7 ani,


conform dispoziţiilor electorale anexate la prezenta convenţie.(…)

Art. 27 — Comisia Centrală îşi va avea sediul la Focşani. Ea va fi compusă din 16


membri, 8 moldoveni şi 8 valahi, 4 vor fi aleşi de către fiecare hospodar dintre
membrii adunării ori dintre persoanele care au îndeplinit funcţii înalte în stat şi 4
de către fiecare adunare din sânul ei. (…)

Art. 35 — Odată constituită, comisia centrală va trebui să se ocupe în special de


codificarea legilor existente, punându-le în armonie cu actul constitutiv al noii
organizări. Ea va revizui regulamentele organice, precum şi codurile civil, criminal,
de comerţ şi de procedură, astfel încât, în afară de legile prezentând un interes pur
local, să nu mai fie în viitor decât unul şi acelaşi corp de legislaţie, care va fi
executoriu în ambele principate, după ce va fi votat de către respectivele adunări,
sancţionat şi promulgat de fiecare hospodar.

Art. 38 — Se va înfiinţa o Înaltă Curte de Justiţie şi de Casaţie comună ambelor


principate. Ea îşi poate avea sediul la Focşani. Constituirea ei se va reglementa
printr-o lege. Membrii săi vor fi inamovibili.(…)

Art. 42 — Miliţiile regulate, existând acum în ambele principate, vor primi o


organizare identică, spre a putea, la nevoie, să se unească şi să formeze o singură
armată. Pentru aceasta se va face o lege comună. (…)
i

Citiți cu atenție documentele 1-3 și pe baza acestora răspundeți


următoarelor cerințe:
1) Care era durata domniilor din Moldova și Țara Românească conform
Convenției de la Balta Liman?
2) Pe baza documentului 2 spuneți cum se numeau adunările consultative
create conform hotărârilor Congresului de la Paris pentru fiecare dintre
Principatele Române și ce rol aveau acestea.
3) Numiți pe baza documentului 3 cele șapte Mari Puteri europene.
4) Ce nume avea noul stat român, conform Convenției de la Paris?
5) Cine exercita autoritatea executivă și pe cea legislativă conform Convenției
de la Paris?
6) Care erau singurele instituții comune ale Principatelor Unite, conform
Convenției de la Paris?
7) Ce rol avea Comisia Centrală de la Focșani?

3
1 Hospodar=domn
)

S-ar putea să vă placă și