Sunteți pe pagina 1din 35

Anul II. Nr. 7.

'
Octo1nvrie 1936.

-;;;;��-
=• �aus
m wmwmw �w mwmw a u a
FZ ma m m '"' .-, m •= M e re,
•zuaaua u -
.

'
.

Apar odată pe Jună.


\

Director: TRAIAN BRĂILEANU,


orofesor de Sociologie la Universitatea din Cernăuţi.


CUPRINSUL
ARTICOLE

r. Andre Joussain : Spre dislocarea Frontului popular.


I hjTraian Brăileanu : Funcţionarism şi birocratism. ,

Ill. George Macrin : Taberele de muncă.


IV. Alexandru Randa : Cazul Weininger.

\ I

I REI?ACŢIA: Cernăuţi, str. General Berthelot 5.


ADMINISTRAŢIA (Profesor Constantin Zoppa): •

Cernăuţi, str. Baltinester 15.


Abonamentul pen1ru 1 an • • • . �. • Lei 60
Exemplarul . . . . • . • • • • • • •

5
I
I

\

'

Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernăuţi. •

www.dacoro111anica.ro
REVISTA CARŢILOR
Corneliu Zelea-Codreanu, Pen tru legionari. (Traian B,·aikanii).
Radu Oyr, Femela în eroismul sp iritual
, moral şi naţional. (George
Macri'tt).
Dimitrie Bucevschi, Amin tiri din anul Unirii .

Emanoil Catelly, Cartea noastră .

Maior Constantin Atanasiu, Psihotehnica îrr armatele străine.

REVISTA REVISTELOR
Iconar. - Ţara Şipeniţului. - Revista de pedagogie. - Revue
lnternationale de Sociologie. - Buletinul A. O. I. R. - Orientări.
- Făt Frumos. - Oind Rominesc. - Pa�ini Literare. - Liber­
tatea. - Glasul strămoşesc. - Omul nou. - Iubiţi Bisrlca. -
Credinţa. - Chemarea Naţionalistă - Id ea naţională. - Cuvîn­
tul Satelor. - Cruciada. -- Opinia Bucureşteană. - Scinteia. -
Crainicul.

Fiecare număr va avea cel puţin 32 pagini.


Manuscrisele nu se înapoiază

www.dacoromanica.ro
ANUL II. Nr. 7. Octomvrfe 1936

Insemnări Sociologice
Director : TRAIAN BRĂILEANU,
profesor tk Sociol-Ogie la Uni„ersitatea din Cernăuţi.

Spre dislocarea Frontului popular


Ofensiva Frontoloi popular s'a năpustit asupra Frantei ca
un talaz puternic. Ea s'a tntins mai departe decit prevedea
majoritatea celor ce, prin votul lor, au asigurat succesul parti­
delor înaintate la alegerile din Aprilie-Mai 1936. Astăzi ea
pare a tntîmpina piedici şi a începe o mişcare de retragere, deşi
intentiile condocătorilor ao ră.mas în fond aceleaşi.
Ocuparea ozinelor de către moncitori, sobt îndemnul C.
G. T.-eoloi 1) şi mai ales sobt cel al agitatorilor comunişti ve­
niţi diu afară, continol după on plan : potolit tntr'on Joc, con­
flictul între patroni şi amploiati renaşte tn alt loc, tn felol de a
tntretinea tn toatâ tara o agitatie revolutionară şi a o face să
dăinuiască ptnă la sosirea momentului prielnic râstornării so·
ciaJe ce se pregăteşte. Dar deja se produc reacţiuni.
Lipseşte lncă mail tntr'adevlr oa cei ce conduc C. G.T.-eol
să reprezinte toată. lumea muncii. Nu toţi muncitorii sont ce­
getişti. Mai mult, toţi cei ce aparţin C. G. T.-eului nu sunt tn
desăvtrşit acord co căpeteniile lor: ei urmează mişcarea, dar
nimic no spone totuş el defecţioni no se vor produce-. De fapt
s'ao produs deja ctteva. La Broosseval , tn Marna, muncitori
metalurgişti an hotărit să reia locrol şi unii dintre ei an demi­
sionat din C . G. T. co acest prilej. Stăpîniţi la tncepot prin ele­
mente extremiste, ei refuză a face mai departe jocul agitatorilor.
Alti muncitori, ne-cegetişti, n'au şovlit să aplice procedeul
adversarilor Jor tmpotriva guvemuloi complice al acestora : la
Olermont-Ferrand, ei ao ocopat prefectura cerlndo-i prefectolui
să restabileascl ordinea şi sâ facă sâ se respecte libertatea
muncii. Fâră tndoială, guvernul frontoloi popular, cu obişnuita
sa părtinire şi rea credinţă, s'a grăbit a pooe tn mişcare tmpo­
triva lor forţa publică, aceastâ forţă de care ei refoză a se
servi împotriva agitatorilor cari ocupă ozinele. Dar gestul man-

1) Confederation Generale du TravaiL

www.dacoromanica.ro
-2-

citorilor ne-cegetişti este totaş pentru el o prevestire că togl­


duiod ilegalitatea din partea demagogilor frontului popular, el
dă, tlin punct de vedere moral, drept celorlalte partide de a •

proceda în acelaş fel la rîndal lor.


Dnpă reactinnile, dealtminteri destnl de rare ploii acuma,
ale onor gropuri muncitoreşti, noi trebue să însemnăm reac­
ţiunea tării.
Fiirii a judeca tnainte asupra mişcărilor de opinie pe cari
Ie va provoca anunţarea devalorizării francalai, ceea ce afla tn
clipa cînd acest articol era aproape to tntregime scris, se pare
c ă o anumită plictiseală se manifestă faţă de rezaltatele expe­
rientei Leon Blam.
Fiiră tndoială; to ultimele zile ale Jni Septemvrie 1936,
popularitatea Joi Leon Blam rămtne simtitor aceeaş tn lumea
micilor amploiaţi şi a micilor barghezi anti-fascişti. Dar dăinuirea
mişelirilor de grevii cari nu încetează tnlr'un loc dectt penlru a
izbucni în altul începe sii nelinişteascii pe alegiitorul mijlocia.
Acesta, privind ta general ca simpatie revendicflrile muncitoreşti,
tntrnctt nn tntrec măsnra, aprobtud bucuros acordarea de con­
cedii pliitite cari dPaltminteri începeau a intra to obiceiuri, mai
ales to ce priveşte servitorimea, nu poate aproba totnş nici ne­
păsarea governoloi fată de ocupările de uzine, nici agitaiia re­
volationarl care amenintA. a degenera to războiu civil. Ctt despre
micii patroni, zugravi, lăcătnşi, gar9gişti sau altii, ei sunt direct
păgubiţi prin săptămîna de patruzeci de ore şi concediiJe plfltite,
sarcină prea grea pentru dinşii, spnn ei, şi pe care numai marii
industriaşi san comercianţi o pot suporta. Generalizarea acestor
măsuri acceptabile to principiu pare deci abuzivă.
Toate aceste fapte tşi an repercusiunea politică. Copleşiti
de către socialişti cari le-an luat rolul de partid dominant ce-l
avuseră ptnă acama, radicalii cred prilejul prielnic pentru a re­
dobtndi puterea. Acest partid de profitori şi spirite mărginite,
gata la toate pentru a avPa locurile, este capabil şi de a pro­

voca revoluţia cam şi de a face să parii că o opresc. Preferind,
la urma armei, o răsturnare socială unei reacţiuni nationaliste
care ar pune capăt exploatării sale a tării. acest partid n'ar re­
fuza totuş sa. tnfrlneze revoluţia tn i nteresai săo propria. lnte­
legem de aci că dopă ce an făcut jocal socialismnloi şi coma­
nismolui, radicalii încep a juca comedia apiirării ordinei. Deja
radicalul franc-mason Bienvenn-Martin somase pe ministrol de
interne, Salengro, să panii capiit ocnpiirii azi oelor; acesta a

www.dacoromanica.ro
-3

promis s'o facA. şi n'a făcut nirnic. DominecA. 20 Septemvrie 1936,­


Racar� ministrul jnstiţiei, Daladier, ministrol apA.rA.rii nationale
şi Campinchi, deputat radical, s'ao ridicat, to discorsori, împo­
triva violenţelor şi ocupărilor de uzine. S'ar pi.rea cA. socce­
sionea Cabinetotoi Leon Blam e virtual deschisA.
În sfîrşit, evenimentele din Spania na sant de felul să nu
impresioneze opiniunea. Masacrele, jafariJe, războiai civil al
cA.ror Rpectacol ni-l oferii aceastA. nefericiLA. ţarii, constitoesc o
prevestire pentru cei ce considerau revoluţia ca o asigurare de
fericire viitoare. Reacţiunea dosii co deplin succes de şefii ar­
matei împotriva anarhiei şi sdrobirea progresivi. a frontoloi
popular spaniol de c�tre naţionali sunt deasemeni de natorA. sA.-i
facă a se rA.sgtndi pe cei ce-şi imagineazil co naivitate că o
lege necesară împinge popoarele pe cAile democraţiei şi ale
comanismnloi. Dar mai ales partidele înaintate se gilsesc to falsa
poziţie tn care le-am văzut deja tn momental războiului italo­
etiopian şi al sancţiunilor tmpotriva Italiei: dopă ce ao dos
·campania zgomotoasă „tmpotriva fascismolai şi a războiai ni", ei
sunt fmpinşi de ora lor ln contra fascismoloi sA. ceară măsori
pe arma cilrora rilzboiol are toată şansa sA. izbocneascA.. Cerind
ridicarea oricărei interdicţii, oricărui embargou, oricilrai blocos
şi libera expediţie de arme şi monitioni tn Spania tn folosul lui
Frente popular, C. G. T.-eal acceptă co ştiintă riscai unei con­
flagraţii europene. Leon Blam care nu se da tnapoi faţA. de un
războia franco-italian no ar da tnapoi ca attt mai mult fără tn·
doială faţA. de o interventie armată în Spania, dacil ar fi tocă
tn opoziţie. Dar devenit şef al guvernalai, dorinţa de a l'llpie­
dica Italia şi Germania să sostie pe faţA. frontal naţional spaniol,
no mai puţin şi frica de a-şi tnstrilina definitiv opinia poblicl
franceză ostilă oriei.roi războia şi adtoc paci6slă, 1-ao obligat
să ceară celorlalte naţiuni o convenţie reciprocă de neatrali2te,
rA.rntntnd ca să sprijine pe sobt mină Frontal popular spaniol
prin trimiteri de arme şi manitiani asopra ci.rara ziarul Actlon
Franţalse a făcut laminA. Pozitianea sa a devenit din aceastt
pricină destul de dificilă. Constrtns a se înfăţişa ca sasţintnd o
politică de neintervenţie, el se vede tmpins la intervenţie de
către cea mai mare parte a trapelor cari 1-aa adus la potere şi
a căror. simpatie pentru guvernai din Madrid el declarA deschis
că o lmpărtAşeşte,
ln vremea eceasta, ţara primeşte, ca o lovitură de trăsnet,
anan"8rea unei noaJ devalorizA.ri a francului .

www.daroro111mrica.ro
-4-

D-J Leon Blam se declarase ostil oricArei devalorizări tn


momentul ctnd lua tn posesiune puterea. El luase tn această
privinţă angajamentele cele mai lămurite. El n'a tncetat sii re­
pete că devalorizarea e potrivnică intereselor generale ale tării
şi eelot ale clasei muncitoreşti. Hotărtrea sa de a amputa francul
co 30 Ja sotă din valoarea lui tl pune tn contradicţie co sine
tnsoş. Ea adevereşte prăbuşirea experienţei socialiste pe care a
încercat-o.
Lecţia pe care sociologul o poate scoate de aci mi se pare
· a fi următoarea: marile naţiuni civilizate au fost trase, una dopă
alta, spre o experienţă socialist�. Germania, Anglia, Australia etc.
au tncercat-o de-a-rîndol, Pretutindeni ea a dat greş. Ea e pe
cale să dea greş şi în Franţa.
(Trad. Tr. Brăileanu). Andre Joussalo.

Funcţionarism şi birocratism
I.

Lupta între partidele politice continui. Se ţin adonărj, tn cari


şefii de partide rostesc lungi discursuri, arăUnd că guvernul „no
mai e stăptn pe situaţie" şi el se impune o schimbare radicali
a metodelor de guvernare penlra a tmpiedica deslănţoirea anar­
hiei. Fiecare şef de partid - şi sunt multe partide la noi -
susţine el numai partidul siio e în stare să facă rtnduială, sl
salveze democraţia împotriva extremiştilor de dreapta şi de sttnga.
Şi chiar partidele „naţionaliste şi creştine", deci mai mult stio
mai puţin antisemite, făgăduesc a stirpi „extremismul" de dreapta.
Democrafia şi libertatea trebuesc apărate co orice preţ.
Dar toatii aceastl agitaţie şi vorbărie, toate aceste teorii
şi discuţii au un singur scop : răsturnarea guvernului şi luarea
succesiunii. Puterea t Locurile de deputaţi, senatori, prefecţi,
primari etc. - ială tinta luptei. Prea mult dureazlrl mizeria opo­
ziţiei, prea mult stii partidul liberal la ieslele bugetului ! „ Ţara"
treboe trezită, „cetăţenii" treboe sl reacţioneze ! Mai ales cetdţenit
treboesc liimoriţi asupra unui punct important, anume că nici
şefii nici sobşefii diferitelor partide nu sunt duşmani ai „mino­
rităţilor", şi mai ales nu sunt antisemiţi în felul lui Hitler. Ade·
vărat este, zic ei, că tn ţara noastră Romtnilor li se cuvine în­
tîietatea, dar asta nu tnseamnA. nicidecum o ştirbire a drepturile
cetăienilor de alt neam şi altă lege. Aşadar jidaaii pot fi Jinjştiti

www.dacoromanica.ro
-5 -

şi, deci, ao obligaţia să dea bani pentru campania de ristornare a


guvernuloi „care sprj i ini'l extremismul de dreapta". Dar jidanii
no mai sont dispuşi sl dea bani pentru nimicirea extremei drepte,
ci ei cer libertate de acţiune pentru extrema sttngă şi constituirea
unui „Front popular" tn care jidaniisă activeze cu drepturi
egale şi tn proporţie co contribuţia lor băneascii. Adicl ei cer
conducerea efectivă a Frontului popular şi, prin Frontul popular,
� Statoloi. Declaraţiile tn public ale şefilor de partide n'au nicio

importanţă; hotărltoare sont tratativele tn Jojele masonice, dela


noi şi din striiinl'ltate. Alegiitorii romtni, ţiirani şi intelectuali, se
lasă tmbiitaţi co apă rece, co vorbărie goală, cu poveşti şi pilde.
Problema principalii e cea a voturilor, a captării şi manevrArii
masselor pentru ajungerea la potere. Discuţiile serioase sunt re­
zervate pentru consiliile de administraţie, lojele masonice şi di­
feritele conciliabule co potentaţii finanfei jidoveşti din ţară şi
străinătate. Aci se pune la cale democratizarea progresivii a Sta­
tului nostro, adică bolşevizarea şi iudaizarea lai. Iar demagogii
noştri, ca to�i demagogii de pretatiadeni şi de totdeauna, sunt
gata sl vtndă tara.
Votul universal a născut demagogia şi luptele tntre dema•
gogi, iar demagogia a dat nttştere corupţiei şi desagregiirii Sta­
tului. Germenii revoluţiei treboe sii tncolţeascii pe urma dema­
gogiei, iar revoluţia se sflrşeşte ca dictatura comonisti'l - dacd
nu intervine extrema dreaptd.
Ce este aşa zisa extremii dreaptă ? Este mişcarea care vrea
sA oprească izbucnirea revololiei şi a răzhoioloi civil. Iar dacl,
Doamne fereşte, n'ar putea opri desllntoirea lor, mişcarea de
dreapta va lupta pentru triumfal ideii Statului naţional romtn
împotriva tendinţelor Jidanilor de a instilai tn Romtnia prin re­
voluţie di ctatora comunislă-jidoveascii.
Mişcarea naţionalistă deci nu este şi nu poate fi revolotio­
nară, ci ea este anttrevoluţionard şi conservativii. A şa a definit-o
şi Eminescu şi aşa este ea prin firea ei, deoarece este expresia
instinctului de conservare a naţiunii organizate politiceşte. Ea
se opune tendinţelor revoluţionare ale demagogilor de tot felul,
cari, pentru a ajunge la potere, aţtţii antagonismele de clasi'l şi
exploateaz!'l toate nemulţumirile mulţimii guvernate împotriva
clasei politice guvernante. Marea primejdie rezultată din aceste
lupte tntre demagogi a fost şi este desorganizarea aparatului
Statului şi tnlesnirea amestecului stri'linilor, Ia noi al jidanilor
comunişti, tn conducerea Statului, ei devenind tn luptele fratricide

www.dacoromanica.ro
- 6 -

arbitrii sitoaţiei şi nutrind nldejdea de a Ioa ei locul demago­


gilor venali şi incapabili de a condoce Statal.
Mişcarea naţionalistă nlzoeşte deci dară de a restabili soli­
daritatea clas�i condocătoare şi de a exclode, prin asta, ames­
tecai străinilor.
Deslegarea practică a acestei probleme nu este aşa de

simplă cam s'ar părea. Am arătat tn ctteva studii diferitele


•specie ale ei precom şi mijloacele prin cari s'ar potea tncerca
deslegarea ei. Ni s'a părot, şi credem a no greşi, el organizaţia
legionară este pe calea cea bonă de a tnfăptoi regenerarea elitei
noastre politice flră mari zgodoiri şi evittndu-se mişcări re­
voloţionare.
Legionarii no vreao să răstoarne elita actoală, nici no
•reao să răstoarne governe pentro ca, la rtndol lor, să fie răstor­
nati de Ja govern, ci ei vreao sa asigore tlrii o condocere po·
litici naţională, stabili şi scotitl de frămtntări demagogice. Mij­
loacele tntrebointate pentro atingerea acestoi scop soot de di­
ferite felori: participarea la viaţa politică tn temeiol constitoţiei,
edoca\ia cetlţenească to taberele de mancă, rezistenţa activă
împotriva demagogiei şi a comonismoloi. Condocătorol Legiunii„
d-l Cornelio Codreana, a tnţeles dela tncepot el on condocltor
tredoe să fie tn primai rtnd un organizator şi on educator. Pro­
blema ce şi- a propus spre deslegare a fost deci formarea legio­
narului, a Romtnoloi noo, a Romtouloi de elită. Crearea unoi

tip opos tipuloi de politician, a unoi o m deci care să aibă toate


virto\ile ce se cer unei elite politice nationale şi clroia să-i
lipseascl •iciile politicianoloi demagog şi coropt, sclav al fi­
nanţei jidoveşti şi al masoneriei.
Co drept cuvtnt, Căpitanol a văzot aci, to formarea omo­
loi noo, cheia problemei. Intoiţia loi l-a condos tn mod logic
Ja conceptia Joi Platon şi AristoteJ. Dar pornind dela realită�ile
noastre şi angajat de timpuriu to lupta politicii practici, el a
ajons sii găsească tn condi\ioni concrete date cea mai potrivit!
cale de a rezolvi problema fAră sl se lase amiigit de teorii sterpe
şi fără să se lase abltot din calea sa de empiriştii rotinari şi
sceptici.
II.
Edocaţia legionarii cuprinde toate stările şi clasele sociale
ale naţiunii romîneşti. Scopol ei esfe de a forma o elită onitarl
şi solidară ca ideologie şi conceptie, dar bine stroctorală şi ie­
rarbizatl dopă diferitele fancţioni sociale. Astfel tn orice stare,

www.dacoromanica.ro
-7 -

clasă, fnncţinne san profesiune s'ar găsi, legionarul va reprezenta


omnl de elită tnănntrol acelor categorii sociale. Evident tnsă că
pentra organizatia politică şi pentru oprirea destrămării şi de­
cAderii elitei politice important este ca legionarii să pătrundă
ctt mai molt tn elita politică şi să-şi pll.streze acl neştirbit ca„
racterul de legionar, adică să fie incornptibili şi pavăză neclin­ •

tită împotriva masoneriei şi a comunismnlni iudaic. Legionarul intrat


tn slujba Statnloi treboe să fie şi sli rA.mtnă funcţionar al Sta­
tului naţional romîn. Fie că e jandarm, primar, magistrat, preot,
tnvAţător, pretor, ministru, fiecll ocapll cea mai inferioară sau
cea mai superioară treaptă în ierarhia elitei politice - el treboe
sli fie tosufleţit de spiritul de jertfă pentru Statal naţional romtn,
el trebne sl·şi tmplinească datoria fărl şovăire şi trebue să tn­
ţe/eagă ce este datoria sa.
Toată nenorocirea noastră, tnstrflinarea pănatntoloi la oraşe
şi sate, înstrăinarea comertnlni şi industriei, decadeuţa ştiinţelor
şi artelor, degenerarea fizică şi morali, se datoreşte lipsei de
organizare a funcţionărimii Statului. Func�ionarii na slaa în
slnjba Statoloi, ci a partidelor politice, a lojelor masonice, a
cămătarului jidan dela sate şi a marelui financiar şi industriaş
jidan la oraşe. 8perţol tn toate formele, dela bacl;Jişol ordinar
de un pol ptnă la comisionai nobil de milioane, a deschis dramul
invaziei jidoveşti şi dominaţiunii politice a fi�anţei internaţionale
tot jidoveşti.
In Bucovina şi Basarabia s'an dat certificate de cetăţenie
cu miile şi cazul recent dela Cernflo\i unde no funcţionar romtn,
fost candidat cnzist to alegerile trecute, a „tncelăţenit" o serie
de j idani veniti din străinfltate, ne arată tn ce fel se explică spo­
rirea extraordinară a populaţiei jidoveşti tn Statul nostro. Cn tn-
esnirea imigrării prin sperţ şi corupţie începe tragedia, ea con­
tinuă cu înlesnirea tuturor afacerilor de export, import, devize
etc., tot prin sper�nirea funcţionarilor şi politicianilor. Citeam
tntr'on ziar cli spertarii şi afaceriştii romtni an depuneri la băncile
elveţiene cari ar atinge fabuloasa somli de 120 miliarde Iei. Iată
bilanţal politicei democratice dela Unire încoace! Corupţia a
pătruns tn toate instituţiile publice at!t de adtnc, tnctt astăzi nimeni
nu mai are încredere tn bona funcţionare a serviciilor pnblice.
Funcţionarii mari şi mici au o singură năzuinţă : să se îmbogăţească
repede, ctt mai repede. Se'nţelege cll marile afaceri de milioane,
sole de milioane şi miliarde snnt rezervate celor mari. Şi to co­
rn pţie s'a stabilit o ierarhie. Cel mic ciupeşte, cel mare înşfacă.

www.dacoromanica.ro
- 8-

Dar n'am aici talent nici gust pentru descrierea aminuntitl-


a corop\iei şi n'am nici izvoare precise de informaţie dectt ziat
rele şi zvonarile cari circall dela om lat om. Dar chiar optimis
fiind şi nedlnd crezare oricărei ştiri, soot totoş dispas să cred
• el Statal nostro n'are fonctionari devotaţi intereselor sale, ci
numai funcţionari devotaţi intereselor lor personale şi familiale
şi, poate, şi intereselor partidoloi din care fac parte, plrlsind
tnsl partidul şi trectnd tn altoi ctnd pria acel partid no-şi pol
satisface intei:esele lor proprii.
Aşa fiind, e lesne de înţeles el Jidanii pootnd, prin banii
lor, stiptnire pe partide, ao pas stiptnire şi pe func\ionari şi în
mi.sori ce stAptnirea lor în partidele politice devine mai pro­
nanţată, în aceeaş măsori. aluneci tot aparatul Statalaj în mti-
nile lor. ,
Contraacţiunea mişcirii legionare treboe sl se îndrepte
împotriva acestor teniinţe prin infiltrarea legionarilor tn institu­
ţiile Statului şi paralizarea acţianii de corupere sosţinoti de ji­
dovime. In învitimtnt, to magistratari, în armali, tn administraţie,
legionaro! treboe si ri.mtni. legionar, adici incoruptibil şi păzind
cu sfintenie şi abnegaţiune absoloti interesele Statoloi national
romtn. Legionarul treboe sl-1 urmireascl pe duşman acolo unde
tşi desflşoari opera sa nefasti de destrimare şi anarhizare. Dar
ca s'o poati face, în orice situaţie s'ar glei, legionarul trebae
să fie pe deplin format, sl fie într'adevir „om noo".
Exemplol „cazistoloi" amintit mai sos e edificator şi am
mai putea adoce ctteva exemple de astfel de fonc\ionari „na­
ţionalişti şi antisemiţi", cari ln discursuri toni şi fulgeri tmpo­
triva jidanilor, iar „tn particular" iao sperţari dela jidani şi „în­
virtesc" afaceri cu jidanii. Educaţia legionară, dacl şi-a dat
efectol, exclade astfel de fenomene. Rimîne totaş problema de
a cerceta şi controla, daci într'adevir spirital legionar a lnce­
put si pitrondl în serviciile pablice.
Se'ntelege el partidele politice, atlt la patere ctt şi tn •

opoziţie, an tot interesai să împiedice intrarea legionarilor tn


serviciile poblice şi răsptndirea spiritului legionar în iastitoţiile
Statoloi. Dar totaşa de bine se'nţelege că, lopttnd Intre ele şi
hărţuite de jidani, ele n'au posibilitatea sA zAdAraiceascA infil­
trarea legionari. Legionarii no sant doar dectt Romtni cinstiţi ,
incoroptibilj, muncitori, devotaţi StataJoi romtn - chiar ctnd no
sunt tmbrlc� tn cimaşl verde. Ci.maşa verde e an semn distinctiv

www.dacoromanica.ro
-9 -

exterior şi t�i are rostol şi rolol tn organizaţie. Hotărttor este


tasă caracterul legiooarolui şi acţiunea loi determinată de acest
caracter.

HI.

Se va obiecta că tn toate partidele sont oameni cinstiti şi


hani Romtai �i că Legionea „n'a monopolizat cinstea şi naţio­
nalismol''. Fără todoială că şi tn partidol lui Marios şi tn cel al
loi Solia erau oameni cinstiţi şi hooi Romani, n'am potea totoş­
afirma că Sta.tul roman era bine servit prin aceşti oameni ciastiţi
din cele donă tabere. Şi cu drept covtot se pone totrebarea, daci'l
după pri'lbaşirea aotorităţii S6natoloi şi izbocoirea ri'lzboaelor
civile ptnă la întemeierea şi organizarea imperiului prin Aogustos
a existat u n Stat roman. Şi prin ce a renâscot Statal rom 10?
Eminei:sco to scrierile sale politice a descoperit co inlt 1ţ!e
genială, de unde pornesc toate forţele cari ameninţă unitatea
Statoloi romto. In Ideea Statultti monarhic şi tn moile alte ar­
tjcole, Eminescu arată că „Statal treboe pus la adi'lpost de to­
verşo11atele lapte de partid", „la adăpost de patimele şi de
aspri1oea intereselor momentane şi -trecătoare•. In articolul
/lustra/it administrative, Emioesco descrie starea de plins a ad­
mioistratiei romtoeşti, desorganizarea instilaţiilor Statoloi prin
politica partidelor. „A administra? Dar tntrehaln-s'a vreonnl •lin
geniile universale ale liberalismoloi ce va să zică a administra ?
Ce va să zică a privi bonă starea populaţiei, ca p e on locru
tocredi ntat tntelepcionii şi vegherii tale? Excepţie fActod de tara
noastră, administratorol pretotindenea e uo adevărat părinte al
populaţiei rorale. El are să jodece, ctad scade popolaţia, 1 de ce
scade; cîad dă tndărăt producţia, de ce di'l ; ctod e an dram de
făcut, pe onde să-l facă; cînd e o şcoală de tofiiniat, unde s'o
aşeze mai co folos . . . Pentru sarcina de subprefect se cere attta
ştiinţă, attta dezinteresare, attta patriotism, pe ctt le poate avea
onmai on om cu moltă şi temeinică coltnri'l... Dar, fiindcă la
aproape toate posturile din ţară poate aspira oricare cennşer, de
aceea fiecine care a'nvătat doaă bochi, lasă plogal, cotoi şi cala­
podol tn ştirea Joi Dumnezea şi rtvneşte a se face roată la ca­
ro! Stataloi".
Regimul partidelor politice, laptele demagogice no togădoesc
o bonă organizaţie a serviciilor poblice, Fiecare partid îşi are
fonciionarii săi co cari vine la potere şi cari administrează ţara
tn interesol partidolui. Interesele ţării sont sohordonate interese-

www.dacoromanica.ro
-- 10 --

lor partidelor, - Statul nu există. Statal începe să existe sau să


renască din hoasol democraţiei demagogice prin organizarea unui
corp de funcţionari, a unei administraţii ierarhizate. "Inaintea
fnncţionarismalni imperial t>.l lui Angostas, zice Emile Lasbax
(tn la France ira-t-elle a un Trolsleme Empire ?, pg. 1 88 urm.),
nu exista Stat roman; dopă aceea numai, Statul roman a existat.
Atonei, tntr'adevăr, s'a născut noţiunea de serviciu public,· atonei
au răsărit, pentru a se răsptndi repede tn urmă, marile servicii
publice specializate, poliţie, alimentaţie, incendii, apă, clădiri;
toate aceste subt forma de prefec.turl, care dăinileşte încă tn
Franţa, şi a cărei origine se urcă l a această dală precisă. . . Co
A ogostns, Clandios, Hadrian, Septimios Severas, - cei patra
mari suverani administratori -, Statul roman se slrădaeşte ne­
încetat de a organiza Statal cu an număr ctl mai mic posibil de
funcţionari, pentru ca aceştia să fie tn realitate o arlstocrafle.
Cu Diocleţian, tn sec.' al Ill-lea, sistemul degenerează tn biro­
craţie ... Acesta este spectacolul Imperiului-Jos, al acestei faze
de decadenţe ctnd vechea aristocraţie a Statului, gavernarea ce­
lor mai buni, a făcut loc unei individualizări fără măsură a au­
toritătii, ctnd armata nn mai este suposă poterii conducătorilor,
ci lăsată tn voia legionarilor, ctnd foocţionarii recrutaţi nu mai
mult între cetăţenii romani, ci Intre barbarii prea puţin asimilaţi,
au perdut, cu s9ntimentol naţional, legalismal disciplinei. Im­
perial echilibrat al lui Aogastas a devenit o artificială juxJa­
ponere a donă elemente contradictorii: la vtrf, o monarhie des­
potică după tipul oriental; la temelie, o republică de bene ;ciari,
solidari numai prin interes, şi a căror cupiditate, după mărturia
celor administraţi din acea epocă, se apropie de venalitate''.
Observtnd organizarea serviciilor publice to Statul nostro,
ne vom tncredinta lesne, că regimal partidelor politice cu de­
magogia şi corupţia lor, a ucis şi ideea de Stat şi Statul. Acesla
nu poate renaşte dectt iarăş numai prin organizarea serviciilor
publice, prin crearea unei aristocraţii de funcţionari. Birocraţia
anarhică, lipsită de patriotism, amestecată cu străini neasimilaţi
şi cu Romtni tostrăinati, trebne pori.ficată, redusă la număr, iar
modul de pregătire şi recrutare 1t fanctionarilor (în toate servi­
ciile şi toate instituţiile publice) trebne stabilit tn conformitate
cu interesele Statului national romtn.
Problema deci nu se pune tn felul că am acuza pe toţi
funcţionarii noştri de necinste şi corupţie, saa pe toti membrii
partidelor politice. Ci constatăm că niciun mijloc nu există tn

www.dacoromanica.ro
- 11 -

sitoaţia actoală de a tmpiedica intrarea de elemente necinstite


şi coropte to serviciile poblice şi nicion mijloc pentro a le eli­
mina. Dimpotrivă, ni se pare lămorit şi verificat prin experienţă
şi Î8lorie ci regimol actoal, democratic, demagogic şi parlamen­
tar, înlesneşte nu nomai intrarea de elemente corople şi nepre­
gătite tn serviciile poblice, ci chiar le apiri şi protegoeşte, tn­
troctt tn primol rlnd aceşti oameni sont cel mai poternic sprijin
�I partidelor. Ei reprezint! şi sosţin partidele împotriva Statului,
-ei sont sttlpii democra\iei demagogice, ei soot devotaţii şefilor
de partide, ei fac alegerile, mijlocesc afacerile, canalizeazA banii
poblici în bazonarele poJilicianilor şi ale lor proprii.
De aceea fascismol şi hitlerismol au trezit ura netmpăcall
a democraţilor. Teorii şi idei no prea tolbori somnul politicia­
nilor. Tratate groase de sociologie, conferinţe savante, monografii
de sate romtneşti sont tolerate, deoarece nimeni no le citeşte. Dar
fapta, acţionea tndreptatl spre renaştere& Statoloi şi spre crearea
unei aristocraţii de funcţionari ai Statului no ai partidelor, va
deştepta co necesitate doşmănia şi ura politicianilor demagogi,
cari vor ciota, co orice mijloace, s� opreascA consolidarea
Statoloi.
De aci se explici atacorile totoror partidelor tmpotriva
legiunii şi tendinţa lor de a tmpiedica intrarea legionarilor ş i
a concepţiei legionare tn funcţionărimea romtnească.
Apariţia de numeroase partide şi organizaţii „naţionaliste,
creştine şi anticomuniste", sfiala ca care se vorbeşte tn presă
despre Legione şi legionari, e semnul ci democraţia demagogici
se simte ameninţată şi strtmtoratA. Ea e dispusă si devie naţio­
nalist!, creştini şi anticomoni�tă, ba chiar antisemită, dar nu
1nţelege să cedeze tn panelele esenţiale de cari depinde exi·
stenţa ei ş i posibilităţile de stăptoire, co schimbol, a ţării to fo­
losal partizanilor. Democraţia nu vrea ca Stalul si renasc!.
Prin armare votai universal, parla � entarismul, partidul sunt
lucrori cari trebae si rimtnă neatinse. Ţara e doar plini de
foşti miniştri, foşti prefecţi, foşti primari, cum şi de viitori mici ·

şi mari slujbaşi, cari aşteaptă venirea la patere a partidoloi lor


ca sn. fie repaşi tn foncţii �au să înainteze t11 grad şi si poati
administra tn voie averea ţării. Pentro realizarea acestor dorinţe
ei sunt gata s!'l extermina şi comonişti şi jidani, dar şi legionari,

tn nomăr nelimitat sao limitat, dopă cum li se va cere tn mo-
..mentol critic de cei ce tnlesnesc venirea la putere . . •

www.dacoromanica.ro
-12 -

In aceastl !nvllmlşeall şi loplll între partide, Legionea


tşi croieşte dram drept fă.rl cotituri şi compromisari. Ea tnain­
teazl tncet dar sigor, pe front larg, scottnd doşmanol din toate
pozi\ionile ocopate. Actionea Legionii deci no e tndreptată spre
an singor obiectiv, care ar 6 de pildă dobtodirea poterii prin
mijloace demagogice, ci ea merge în adlncime, transformînd ba­
zele organizaţiei noastre politic.e. Crearea unei aristocra\ii d&
foncţionari ai Statului şi infiltrarea lor tn serviciile publice ni
se pare, dopă cele spose mai tnainte, o actione menită nu numai
si sostie lopta pentro doblndirea poterii dar sl şi asigore tnfăp·
toirea onui Stat nafional deasopra şi, ctnd va. fi uecesar, îm­
potriva partidelor politice. Legionea. nflzoeşte deci a înlocui bi...
rocra\ia politiciauistl printr'o funcţionărime a Statoloi.

Traian Brăileanu

Taberele de muncă
Tabăra dela Carmen Sylva

In „Insemnhi Sociologice" acum on an i;aneam pe plan


de principii problema taberelor de muncă 1). Revin pe scurt. Edu­
ca\ia a interesat pe oameni întotdeauna. Ea e strtns legată de
perpetuarea speciei. Popoarele cari an avat prilejul sl capete o
edocatie conştientl şi-ao mlrit considerabil poterea de conser­
vare, tn daona popoarelor cârora le-a lipsit Io egală măsori
edocaţia specifică. Specificul naţional e o constantă primordială
a conservării. Prima probleml de care trebuia sâ se ocupe şi
clasa noastrl condocătoare, era aceasta, a edacatiei. •
Ori, toc-
mai cbestionile de educatie o preocupă mai potin. Caozele soc.t:
1. Stroctora ,politici a actoalei clase condocltoare. Clasa
noastrl condocltoare e lipsită. ea singoră de-o educaţie specific
naţională. Fiind o clasil parazitari ea nici nu poate preţui spe-
cificai etnic-etic '). •

2. Criza edocaţiei, depinztnd tn parte de criza generalii.


lntr'o vreme se ponea accentul pe edocatia intelectoloi, şi deci
avea mare preţ acumularea de conoştinţe: instrucţia, fizică şi
spiritoalA. Pentro a da tnsA omului o desvoltare armonică, s'a
cerut sl i se facl şi edocaţia vointei şi a sentimentoloi. Peda­
gogia de azi a ajons astfel la aşa zisa „şcoall activi". Greotatea

1) Insemnlrl Sociologice I, 3 şi 4. O. M. O noul şcoală romînească.


I) Congresul dela Suceava 1935. O. M. •Educatla cetăteneascl•, sub tipar·

www.dacoromanica.ro
- 13 -

eonstă to a glsi posibilitătile de-a pune to practică principiile


şcolii active, faţă de trebuinţele mereu cresctnde cerule de in•
slrucţie. Azi distingem „instrucţia" de „educaţie". Suntem to pe­
rioada ctnd nici una nu se face serios, din pricina celeilalte.
In Ro mtnia de pildă, elevii nu găsesc timpul pentru a studia din
pricina Cercetăşiei, Străjeriei, Serviciului premilitar, fără a mai
vorbi de limpol ocupat cu dexterităţile impuse de Şcoala muncii,
ca lucrai manual, şi de pregătirea serbărilor naţionale şi inter­
naţionale cari Io ultimul timp s'au puit peste măsură. Dar elevii
nu se folosesc prea mult nici de educaţia primită to formaţiile
educative probabil din pricina grijei pentru instrucţie.
In aceste tmprejnriiri apare tabdra de muncd. Am namit-o
o nonă şcoald romineascd, penlrncă ea a apărut pentru prima
datii tn Romînia, din iniţiativa şi sub directa sopraveghiere a
Ciipilanulni. Zece ani i-au trebail acestei ini\iative pentraca ea
sl se impuie definitiv. S'a ciintat prin diferite procedeie, dela
minciuni, atmosferii proastă, imitaţii, ptoA la atacurile ca gărzi
ţărăneşti, dar cu nimic ea n'a pulul fi compromisă, pentrocl
afării de legionari nimeni in Romtnia ptnă astăzi, nu tn\elege
nici măcar principiul, rostul taberei de mancă. In tabără se face
tocmai educaţia specificii a neamului, lacra care niciodată no
poale fi coprina de cei ce s'an despăr�it de ale pămtntnloi ro­
mtnesc şi se închină umanităţii.
Astăzi Guvernul s'a pripit să hotăreascl tabere de muncll
obligatorii. Acestea s'ar putea numi lagăre de concentrare sau
poate lagăre de munctl. Desigur că şi aceste lagăre lşi vor avea
rostul lor. !\Ianca chiar obligatorie e t:docativă, dar o condiţie a
taberei de manei legionare e munca ben.evold, conştient-educativd.
Momentan avem prea puţine date asupra lagărelor proectate ca
sA putem discuta. Nicidecum tnel ele no pot fi considerate ca
tabere de mancă. A fi to stare să lucrezi benevol, înseamnă el
fi primit de mai înainte de undeva o elementară doză de putere
de sacrificiu, pe care legionarii an primit-o tn laptele anterioare,
ceilalţi romtni an primit tnsii mai adesea o prea mare dozl de
lichelism politicianist. Tabăra legionară e aşadar o şcoală su­
perioară.
Imitaţiile de pinii acum - fără sncces vizibil - no sunt
tabere ci simple şantiere. ln Bucovina legionarii an aval, anal
acesta, numai patru tabere regulamentare, dar an avut aproape
o sotă de şantiere. Faptul el şi o parte din şantiere au fost nu­
mite tabere de cltre unii, arall tnc'odatl'l netnţelegerea problemei.

www.dacoromanica.ro
- 14-

Clasa noastri condocitoare n'a înţeles rost ol taberelor, ci a ob­


servat numai efectul lor, şi no întregol efect ci numai efectol
politic. Din aceasti caozi partidele s'au apucat de imitaţie, de
aci şi misora governuloi.
Ce s'a re alizat ploi acum prin taberele de muncă, legionare:
1. S'a umplut golul educativ lăsat de clasa noastră con­
duc?J.toare. Tineretol Io primai rtnd şi pe ormi tntregol neam, a
tncepot a deveni conştient şi mtndro, disciplinat şi muncitor, cu
trop şi soflet sănitos şi pe deasupra un element onitar deci tare.
Tineretul care tn şcoalâ n'a primit dectt o instrocţie problema­
tici şi o edocaţie desagregant umanitaristă, tşi face acum edo­
caţia demniliţii romtneşti, o edocaţie ostăşeasci fizicA şi spiritualA..
.Pentro tineretol şcolar ea se face to timpol vacanţei şi deci no-I
rA.peşte dela instrucţie. Poporul romtn ciroia pini acum „demo­
craţia" i-a ficat edocaţia politicianismoloi, tşi face şi el adevirata
educaţie ceti�eneasci. Io ţârile co adevirat democratice şi ţiri­
neşti ca Danemarca, ţiranuloi i s'a ficat aceastA educaţie ln
.Universitlţile ţlrineşti". La noi taberele lnlocuiesc de minune
aceste şcoli soperioare aJe poporoloi.
2. Se pun bazele celei mal sănătoase elite din cite a avut
ptnl! acum neamul rominesc. Elita ascetică 1), de care avem ne­
voie, to tabere se formează.
3. Taberele au fost pini acum cel mai serios mijloc prin
care s'a lucrat la unificarea orizontalii. şi verticală a neamului.
In tabere se şterge deosebirea spiritoal-romtneasci dintre ţirani,
muncitori şi intelectoali, dintre Bucovineni, Dobrogeni, Olteni,
Ardeleni etc. .
4. S'a ficat propagandl! rominească şi legionară, tn ţară
şi peste hotare. Prima tabiri de manei a luat fiioţA ln Romtnia.
Mult mai tîrzia, s'au lnfiintat on fel de şantiere benevole tn
Germania. Astizi acestea desvoltate şi încadrate regimoloi naţio­
nal socialist se apropie de taberele legionare. 'l'abere asemAnA.­
toare celor romtneşti se proecteazi astăzi to alte ţiri, de pildi
tn Polonia. Am discolat co vizitatori striini, cari na s'aa sfiit
sA. afirme cA siogurol lucru ce le-a plăcut tn Romtnia ·sont ta­
berele legionare. Dar no numai ln faţa străinilor ci şi'n faţa
poporoloi romtn, to special şantierele legionare au fost şi an
excelent mijloc de propagare, a eticei legionare. Omoi şi'n spe­
cial omoi din poper, omul plmtntaloi e impresionat mai molt

1) Ins. Soc. I, 6. T. Brlllleanu : Elita ascetlcll.

www.dacoro111anica,10

- 15 -

de realizlrile materiale ale spiritoloi dectt de spiritoalol por. Ţlra­


nol romtn nu poate trli fără spiritnal, dară certnda-i neapărate
posibilităţi de materializare. Pe el no-I atrage dogma creştină dectt
prin manifestarea religioasă, deaceea el e mai bon creştin Du­
minica la biserică dectt oriunde. Ţăranu l la o tntronire politici
no întelege adese nimic din cuvintele savante ale oratorilor, pe
el îl convinge massa de oameni '.in mişcare, gesturile oratorului,
disciplina fizică. Cea mai mică realizare mate rială, o cruce, o
fîntînă tl convinge mai mult dectt toate vorbele auzite Ia toate
adunările. Realizările lucrează apoi ca perzistenţă, ideile tl conving
momentan. l>eaceea acolo unde s'au făcut şantiere , toată lumea
ca prin minune a devenit l egion ară .
4 . S'a g ăsit o cale bonâ de refacere materlald a ţdrll. ln
1933, exista tn Romtnia o tabără care con str uia „ Casa Verde",
la Bucureşti. ln 1934, patra tabere, Rarăn, Giuleşti, Dealul-Negra,
Cot iogenii Mari. ln 1935, zece tabere şi mai multe şantiere. 1936
cca 50 de tabere şi 500 de şantiere 1). Prevederile eountate acum
on an s'au tmplinit întocmai. Aceac;ta arată că principial a prins
definitiv. Şi daci nri oricine poate tnHinta o tabără, oricine
poate lacra la refac.erea \Arii prin şantiere. In cele 500 de şan·
tiere ţărlnimea a demonstrat că poate să-şi refacă singură ţara,
lip sindu- se de promisiunile politicianilor. Ptnă acum taberele şi
şantierele au construit ctteva zeci de biserici, zeci de căminari,
case culturale, drumari, flnttni, troiţe, monumente, au î ngrijit
cimitire, au secat belţi, an ajutorat pe săraci.
6. Sa inobilat noţltinea de muncd. Aceasta s'a fă cot chiar
dela prima tabără legionară. Iată ce spune ciipitanol despre ta­
băra dela Ungheoi 2): „Prima noastră tabără a avut efectul onoi

tncepot de revoluţie to mentalitatea curentă. Toată lumea din


jur: ţă rani, muncitori şi na mai polin intelectuali - se aduna
plin! de curiozitate sii ne priveascii. Aceastii l ume era tnviiţatll
să-i vadă pe atudenti plimbîndo-se, eleganţj, pe Lăpuşneanu sau
cîntiod ctntece de veselie tn jurol meselor din berării, tn ceasu·
rile lor libere. Acum îi privea cam frămîntli lotul co picioarel�,
plini de noroi pînă la brtu, cum cară apă din Prut co căldările,
cam stau aplecaţi pe sapă sob arşita soarelui. Lumea asista la
sfărmarea unei mentalităţi stăplnitoare ptnl atonei : e ruşine

1) O statistică a tuturor taberelor şi şantierelor din acest an Inel nu


s'a fJcut.
') Corneliu z. Codreanu - Pentru Legionari I. Şibiu 1936, pag. 201.

www.dacoromanica.ro
- 16 -

pentro on intelectoal să moncească co bratele, mai ales tn mon·


cile greoaie, rezervate tn trecot robilor sao claselor dispreţoite" .
• Ţăranii şi moncitorii, despărtiti sofleteşte de celelalte ca­
tegorii şi sfioşi, pentract'l manca lor no era preţoită, s'ao laminat
la fată, vAztnd tn aceasta, din primai moment an semn al pre·
ţoirii moncii istovitoare şi a pretuirii lor".
In toate taberele, manca tn comon a tuturor claselor so·
ciale a tnohilat noţionea de mancă. Din mijloc de exploatare
şi tnjosire, notionea de mancă a ajoos prin Legiane mijloc de
.edocatie, de creaţie şi lnptă. Manca înobileazl azi, eri înjosea.
In fiecare an taberele sant închinate onni deziderat sope­
rior : Anal trecnt an fost închinate omului corect. Anal acesta
se tnchint'l pentru : .Judecarea situaţiei". (O miel llmorire. Că­
pitannl spone : pentrn a porni Ia actione treboie să ai a) o justif
judecare a situaţiei b) Curajul începutului c) Perseverenţa ptnă
la sflrşit. In cele mai moile ca:Gori biroinţa no se obtine, din
caozt'l el lipseşte ana dintre aceste condiţii).
Se dace zvon ct'l governnl ar intenţiona st'l paralizeze acti·
vitatea taberelor. CA. locrol acesta e imposibil se va dovedi ptnă
la primăvară. Pentro moment totaşi s'ar potea spone : E prea
ttrzio, realizările an devenit vizibile şi controlabile de toatl Io·
mea. Ele se vor lua ca panel de reper. Nu se poate opri o
misticii dopl ce şi-a găsit posibilităti de tntropare. Cînd, acam
an an, se dăduse tot aşa de pripit an ordin prin care li se in­
terzicea legionarilor zidirea de biserici, legionarii an răspons
conslroind de zece ori mai moile biserici. Taberele snot tntro­
pare din mistica legionari. Iată mersol lor tn fanctione de timp :
1 , 1, 4, 10, oo+ooO. Se prip�şte acela ce crede el dopă 500
vine iarăş zero. Din contra, totul ne permite să credem el dopă
sute e loc pentro mii şi zeci de mii. N o credem deci, că s'ar
găsi an govern attl de inconştient, sl creadă serios tn desfiin·
tarea taberelor legionare. Legionarii dimpotrivă vor sprijini cît
le va sta în putinţă orice activitate folositoare tării, a oricoi.
Dacl toate partidele din opozitie ar face ta raport co cantitatea
lor cel poţin jnmătate din ceea ce fac şantierele legionare, tn
cîtiva ani de zile am ajonge printre ţlrile din frontea Enropei.
Gnvernol ar rămtnea să sprijinească numai această operă, şi ar
.avea posibilităţi largi de-a se ocopa co chestionile generale : în­
.armare etc. lntr'o singorl comonl, lgeşti din jodetol Storojineţ,
-20 de legionari an fost to stare să facă tn vara aceasta an pod
peste an plrto, o casă unei vădave sărace şi 24000 de cărămizi

www.dacoromanica.ro
- 17 -

pentru şcoalA, tlrA nici un ajutor dela nimeni şi ou toatA lumea


lmpotrivă. Ce va fi tn stare sA fac! poporul romtn tntreg, ctnd
va fi liber tn ţara lui ? Făctnd bilanţal anului 1936, ln timp ce
legionarii an construit lucruri durabile şi folositoare, partidele
politice dela naţional-ţărAnişti ptnă Ja naţional creştini, au ţinut
lntrnniri, an spart geamuri şi capete, an protestat tmpotriva gu­
vernului şi-an cerat puterea. Dar ca ce s'a ales ţara ? O singură
cruce ridicată pe a n deal de 3 legionari face mai mult declt
toate lntrnnirile politir.iaoilor, co zeci de mii de oameni.
Ptnl astăzi problema taberelor rămlne strict legionară.
Admiţtnd prin absurd că vre·nn partid politic dela noi ar reuşi
să lnfiinteze tabere bane, tn acestea vor lua fiintl şi germenii
de distragere a partidului. Munca cinstit! pentru tară, ordinea
şi disciplina, ca şi erarhizarea naturală ce rezultă din tabere ar
lnsemna moartea politicianismaloi. De aci şi aversiunea politi­
cianilor pentru taberele de mancă, pe care le numesc : „focare
de anarhizare a ţării", „şcoli ale asasinatului", „tntreţinnte de
Hitler", ş. a, m. d. Fără a intra ln polemici co politicianii, vom
căuta să continuăm studiul tncepnt acum nn an. Vom descrie,
pe aceastA linie, tabăra dela Oarmen-Sylva, cea mai importantă
din acest an.
... *
*
Tabdra Carmen-Sylva e situată pe malul Mării Negre, la
marginea staţiunii maritime ca acelaş nome, către satul Tuzla.
Anul trecut cind an tncepnt lucrările străjuiau aci o serie de
prăpăstii Intre cari se'adosea numai coliba nnni pescar. Astăzi
prin munca de doi ani a legionarildr, local acesta e cel mai
vizitat şi mai frumos din Carmen-Sylva.
Un mănunchi de drumari pA.răsind nltimile vile ale staţiunii
se tndreaptă spre tabără. Aci Jandarmeria şi-a instalnt un lagăr,
spre a fi de folos legionarilor. Pe ţărm, o scurtă lămurire spune
co litere verzi. „Acl a fost prăpastie"'. O şosea şerpuieşte pe
ripă, şi clteva terase proaspete li menţin tlria. Incepi a tnţelege.
Namai la 200 metri, de sub coastă, an steag se desfac� ta bă­
taia vintnlni. Continui pe mal tntr'acolo şi toate drumurile se
revarsă tntr'o alee străjuită de duzi tineri, şi pietruită cu nisip
de mare. Numele ei e "Bulevardol Romlnul de Mtne". Te lnllm-
pină o tăbliţă pe care celeşti :
·

Fără Suedeji
Fără comisioane
Fără lmprnmnturi
Numai cu dragoste de ţară şi ca credinţă lu viitorul ei.

www.daroro111mrica.ro
- 18 -

Ridici ochii şi tabăra tntreagă ti-i tnainte. Trecătorul aşteaptA


an moment şi se lasă răpit de rrnmasete, rătăcindu-şi privirile
tn farnicarol de oameni, de terase de corturi şi cărări, ptoă şi
verdele nesftrşit <:a singorite corăbii i se pare că-l vede aci
pentru prima dată.
Dară să cobortm ca Romlnal de Mtne to tabără. Ajungem
tntr'o ptaţd acoperită ca an covor de nisip. Aci se dă raportalt
se ţin şedinţele de educaţie şi aa loc serbările legionare.
Şefal taberei e tnsoşi CăpitanaJ. Pe malul mării, co Intrarea ·

către nesfirşital apelor e coliba Căpitanului, ziditl din piatră de


mare ca şi-o serie lntreagă de colibe răsfirate prin tabără. La
Intrare stă veşnic an planton. In colibă sunt nnmai locrari
simple : donă paturi, o masă, ctteva scaane, cârti , ziare. ln fata
colibei an zid de piatră străjneşte marea. Un dram proaspăt co­
boară de aci ptnă pe plaje. La trei paşi dela coliba Căpilannlni
to acţlaş stil o colibă : „Vila Nicadorii". Apoi continui to linie
corturile „Statului Major". Inceptnd co „Corpul de Oardtl".
Lingă ,,Corpal de Gardă", s'a pai:J an portativ pentru „Obiecte
găsite", (scris tn mai mnlte limbi) şi o „tabii! a anunţurilor"�
pentru Jegionari. Oricine Intră to tabără trece pe la Corpnl d&
Gardă node i se face „totrarea". Asemenea la plecare legionarii
semnează cartea taberei şi se anunţă pentra „eşire". Caibaril&
mai importante şi-ao tnsemnat aci corturile lor : Vila Axa, Vila
Drabettt etc. Pe aceeaş terasă continuă corturile legionarelor.
Terasa a do oa e oca pat! de „Corpul legionar". Mai molte şiruri
de scări de piatră fac legâtara între terase. Dazi şi salctmi s'au
răsădit astprimăvarA printre colibe şi corturi. Donl colibe sunt
rezervate Bufetu/ul. Colibele sunt aşezate aci pe an arc de
curbă to central căreia mesele amplo o imensă sufragerie în
aer liber. Pe alocarea stau presărate bucăţi de piatră tnţepenite
pe picioare de lemn, sant cele mai fromoase mese de aci. Pe
acelaş arc de carbă e imediat butoiul de apd. Apa se aduce dela
Tuzla co sacaua şi no e dintre cele mai gustoase. Urmează
Debitul şi librăria. Aui se vînd diferite broşuri şi ilustrate le­
gionare. Ceva mai jos bucătăria şi magaztlle. Aci se tmparte
masa legionarilor. Gropi sâpate pentrn ceaonele de mămăligă şi
fierturi. Ieşi din acest arc de curbă tntr'o parte. O tăblită te
lămareşte : „rrtlţiile de cruce". Aci an fost găzdui�i copili. La
marginea taberei e infirmeria, ormeRză tirla oilor şi nişte şo­
proane pentru căruţe, cai, mdgari şi porci. In capătul celalt al
taberei spre Carmen-Sylva e coliba pescarilor. Un grop de pescari

www.dacoromanica.ro
- 19 -

an venit dela Salina patra zile şi patra nopti cu blircile. Ctteva


bdrci ale taberei stau ancorate tn fata colibei pescarilor, cu chip
şi numire romîneascl: „dor de ducii", „Nicadorii•. Priveşte
acum \lirmol tnalt. Intreaga tabliră e strlij uitl de o ghirlandli de
terase brodate pe fond roşu de pămtnt cu s<'oioi de mare. In
tabără toate decurg tn ordine ostăşeasci.
Programul unei zile:
Ora 51/3 deşteptarea
Ora 6 raportul, educatie fizică, judecarea sitaatiei şi tm­
plrtirea pe echipe de ]ocru. Echipele sab comanda
anui ·şef pleacă apoi la lacro ctnttnd.
Ora 9 pauză, dejunul.
Ora 91/1 lucru ptnl la orele 13, tntrerapt de pauze scurte
tn care se fac ctatece şi băi tn mare.
Ora 13 raport, cetirea ordinelor de zi, masa, apoi repaos
ptnli la 16. •

Ora 161/„ raport, continuarea lucrului.


Ora 20 tocetarea lucrului, urmeazli raportul de searli, ro­
gliciunea, ctntece, imnal legionarilor clizuţi şi
cina. DupA. cină culcarea.
Io fiecare zi căpitanul numeşte un oftter de serviciu care
e distins ca un brtu tn trei colori to diagonal A. El preia la ra­
portul dela ora 13 în fata frontu!ai, dela ofiţeroi anterior toate
agendele taberei şi dl raportul căpitanului. Ofiţerul de zi e
ales din Statul major, i se dl un adjutant din Corpul legionar
de preferiotă meseriaş, cioban, ţăran sau muncilor.
Meniul unei zile :
Dejun, ptoe cu br1nză.
Prtoz, borş cu fasole şi mA.mlligă.
Cina, fasole cu mlimăligli. Carne se dă namai de două ori
pe slipllmtnli.
Membrii taberei. Io tabA.rl au lucrat Romlni din toate clasele
sociale şi din toate regi onila tării. Multi dintre ei au venit
pe jos, to ee:hipe, ctnttnd, dela mari deplrtlri. Iată o sta­
tistică a taberei după profesiunl : Intre 1 Iulie - 30 August
1936 an tre®t prin tabără :
170 studenţi ctte 3 farmacişti
60 absolvenţi de şcoli cantori bisericeşti
superioare ş1 c1smar1
• • • •

facultăţi strungari
59 funcţionari ctte 2 dentişti

www.dacoromanica.ro
- 20 -

2 laboranţi ciasorn1car1
• • •

66 tirani zidari
38 elevi conductori tehnici
33 absolvenţi de li- cazang11
••

ceu şi şcoli infer. piloţi


33 avocati ctle 1 conrerenţiar aniv.
32 învăţători asistent universitar
18 profesori arhitect
16 comercianţi scalp tor
9 croitori pictor
9 meseriaşi bucătar
7 ingineri frizer
6 mnncitori şofeor
6 mecanici tapiţer
f> ttmplari tipograf
ctte 4 ziarişti vulcanizator
scritori rafinator
ajustori mecanici coşar
preo�i gardian

Urmeazii 8 liber profesionişti, iar an rest de 71 au cerut să li se


treacă numai numele tn registre. Foarte multă lume a ţinut sl
lucreze în tabără certnd sl rămtie complect acoperiţi. In tabără
au trecut şi molţi strf\ini, germani, poloni, cehi şi iagoslavi, cu
titlul de musafirl (toţi aceştia no sont luaţi tn considerare ln
toate datele pe care Je dăm aci). ln tabără nn existli altă erar·
bizare dectt cea legionarii. Ialli statistica membrilor taberei dupi
erarhie tn Legiune :
1 senator legionar
18 comandanli legionari
34 com-ajotori legionari
7 instructori legionari
293 legionari
238 membrii tn partidul „Tott1l pentru Ţarii"
78 simpatizanti
89 F. d. C.
2 mosafiri (trecuţi ln registru).
Femelle: Dapă profesiuni :
30 profesiane casnică
26 studente şi absolvente de şcoli superioare

12 eleve

www.dacoromanica.ro
- 21 -

1 coafezA.
13 nu li s'a trecat profesiunea.
Dupd Ierarhie :
12 legionare
38 membre
32 eimpatiztinte.
Copiii. Din prisosul taberei s'an putut întreţine anal acesta
50 de copii de muncitori dela minele Petroşani şi Şorecani.
Aceştia an lucrat allltori de legionari făcîndn-Ii-se şi lor educaţie
fizică şi spirituală. Ei an primit o tngrijire
specială din toat ;
panelele de vedere. La anul viitor Căpitanul speră să poată în­
treţine sute de copii tn tabărâ.
Io total tn J\Ceste donă luni an trecut prin tabară (tncadraţi)
710 bărbaţi, 82 femei şi 50 de copii.
Aceştia au lucrat II.OOO de zile. Socotind to medie namai
cu 50 de lei pe zi, lacrnl s'ar evolua la cel po�in 500.000 d&
lei (fără cheltoeli de transport, etc.).
/ntreţinerea taberei. Tabăra Carmen Sylva a fost sosţinutl
prin patru surse de venit. Le trecem tn revistă :
1. Din agriculttiră· Tabăra a cultivat 12 ha de pămînt şi
anume în următorul mod :
2 ha s'au sămănat 100 kg cartofi recollîndu-se 6000 kg şi
100 kg barpacicl recoltîndo-se 1000 kg.
5 h� s'a aămănat grtn, recolttnd-se 5000 de kg.
2 ha s'a sămănat porumb ; tncâ necules,
1 ha fasole.
2 ha pepeni, usturoi, mărar, ham�, bostănei, pătlăgele roşii.
Ciştigol ultimilor 3 ha a fost slab.
ln plus anul acesta în Dobrogea, fiecare organizaţie a tre·
hait sâ cultive 1000 m� de pămtnt tn folosul taberei. S'aa culti­
vat cca 30 de pogoane pe cari s'a sămânat legume şi poramb.
Pentru anul viitor măsura aceasta dovedindu-se folositoare,
Căpitanul a luat hotârîrea ca ea să fie extinsă pentru toată ţara.
Pentru întreţinerea taberelor la primăvard fiecare organi·
zaţle legionară îşi va cultiva pămîntul ei.
2. Din negoţ. Tabăra are un nbafet" şi o nlibrârie şi debit",
care dau an venit de cca 1000 lei pe zi. La bufet hrana esen­
ţialâ, ptnea laptele brtnza, se serveşte pe preţul de cost. Ser­
viciul fiind şi el gratuit toate se pot vinde relativ co malt mai
eftin dectt in Carmen Sylva. De pildă o friptură care în Carmen
Sylva coslll 30 de Iei tn tabâră costâ 12 lei. Din această cauză

www.dacoromanica.ro
- 22 -

vizitatori i consumă co drag la bufetul taberei. Numărul vizitato­


-ritor e foarte mare tn special tn sărbători, ctnd se aranjeazl şi
diferite serbări legionare. Incasările la .bufet şi debit ajung zilnic
la cca 9000 de lei, iar tn sărbători trec de 20000.
3.Dln donaţii tabăra numără ptnă la 30 Aogost peste 150
de donatori. Donaţiile sunt de donă feluri, tn bani şi tn natură.
Donaţii în natură se primesc tn fiecare zi dela producătorii din
Carmen-Sylva, consttnd ln special to legume şi alimente.
4. Din gospodăria taberei şi mărunte. Un ctştig 1 elativ
mic e'a scos din pescuit. Peştele s'a pregătit şi s'a pas tn vtn­
zare la bofel Co ajntorol copiilor s'ao scos scoici din mare şi
s'an vtndot cu 100 de lei sacul. In tabără s'au ţinut o scroafă
cu parcei, două zeci de oi. ctţiva cai, doi măgari şi on măgAraş.
Aceştia din urmă economisesc pe zi cca 250 de lei .ctt ar costa
.adusul apei co sacaua, şi căratul alimentelor din oraş.
In total ptnă la 25 Angqst jurnalul taberei dă :
.

Cheltueli 464.646 lbi


Venitori 51 8.921 lei
No putem da aci, cu toate că ar fi foarte interesant, mai
pe larg modal cam s'au efectuat toate aceste operatiuni. Dăm
tolnşi dopă jurnalul cassieriei oglinda unei zile. Am luat zina
de 16 Angost ctnd ln tabără are loc tnmormtntarea legionarului
Bulaco, răpit de valurile mării cu ctteva zile mai tnainte.

Venitori C b el t o l i
Cuibul „Negro-Vodă" Ca- Bnfetol 1718 lei
raomer 700 lei Ghiaţă şi sifoane 597 „
PAunescu, tmpr. restituit 50 „ Stragori şi prune de 880 „
D-l ing. Fotiade donează 1000 • 100 kg vin 1100 "
I. Alexandrescu, com. Bocătlria 247 "

Uzangi Orman 600 „ Tutungeria 7553 „


Olteanu I. Sibiu 2000 „ Plata oamenilor dela
P. S oresco, croit. Bucur. 400 „ armean ptr. piatră 5250 „
Scărltltescu C., Prahova 1 OOO " Făină 1 336 „
Debitul 6724 „ Toma şi Brădeanu,
Bufetul 8550 „ tmprumut 450 "
lnmormtntarea 1411 „

Total 2 1 .424 lei Total 20.542 lei


Anul trecut tabăra a încheiat cu un surplus de 70.000 lei
-00 care s'a întemeiat cooperativa Legionară din Bucureşti. Anul
.acesta surplusul va trece de 50.000.

www.dacoromanica.ro
- 23 -

Cam am vizat, lacral tn tabârl se efectaiazâ gratoit, ma­


terialele se obţin gratoit tn cea mai mare parte, chelloe1i supli­
mentare no sont şi totuşi tn tabărik s'a cheltuit tn două Ioni
aproape 1/8 de milion. (Îşi poate tncbipai acom oricine, ctt ar
costa o tabără obligatorie să zicem, de unde fiecare tnloc să paie
ar rtvni să iee. Lagărele goverooloi vor costa sute de milioane
uomai Ja materiale, procurate prin metoda bine conoscotă poli­
ticianistă. In aceste timpuri grele ctnd guvernai „are griji" de
armatii, de fonctionari, etc, ne vine a crede mai degrabă că se
vor tnfiinla laglre obligatorii dar numai co titlu de ,,experienţă'',
dacă partidul liberal va mai ajange asemenea zile).
Serbări şi manifestaţii. Io fiecare Daminicâ au loc tn ta­
bără serbări. Se fac demonstratii de mancă, tntreceri, lapte,
dansuri naţionale, ctotece. Anal acesta s'aa serbat tn tabără un
botez şi o nuntă legionari. Tot ln tablrl preotul a oficiat ser­
viciul pentru tnmormtotarea onoi legionar.
Făctnd acum o privire generală numai din această descriere
sumară asupra taberei, ea ne apare ca un stat în mic. lnceptnd
dela păstorit şi pescoit se face aci agricoltorâ, comert, se zi­
deşte, se munceşte, se cresc suflete şi tropori tarj, se seleciio­
neazA şi se erarhizează valorile şi, total tntr'o tncadrare precisă,
ostăşească. Âci trăesc toate clasele sociale şi toate vtrstele tn
tntelegere. Moncitorol allturi de profesoral universitar şi bltrtnol
de 60 de ani alături de copilul de 10 ani. Toţi se simt tineri
.şi legionari, toţi )aerează şi ard tn soare. Tabăra e o cetate
ideală, unde na exisll antagonism Intre generaţii şi Intre clasele
sociale. Tablra e cea mai bani şcoall tn care creşte şi a cres­
cut numai to cttiva ani de zile, ca puteri nebiknaite locă, roml­
nismul.
La sflrşit tabăra e o imensă mănăstire tn aer liber, tn care
se roagă legionarii pentru întregol neam. ln fiecare seară cu
braţele întinse şi cu ochii spintectnd nesftrşital de râsărit al
mării, ctntl imnul legionarilor căzoti şi aşteaptă ordinele Capi­
tanuloi şi ordinal loi Dumnezea. De acolo de sas Arhangh&lol
le trimite pateri de arhangheli.
Oeorge Macrln.

www.dacoromanica.ro
- 24 -

Cazul Weininger

Vom arăta tntr'nn exemplu extrem de inslrnctiv, cam chiar
nn ovreu „obiectiv" nu este în stare sl se emancjpeze de snb-
stanta sa rasială.
Un capitol special al clriii cunoscute a ovrenlni Weininger,
apărntl tn 1903 la Viena, .Sex şi caracter" \Geschlecht nnd
Charakter) se ocupă co chestiunea evreiască. Vom schiţa mai
jos liniile generale ale acestoi capitol, care, pare-se, a fost prea
puţin remarcat co tot interesai loi covtrşitor.
Comunism şl Ovreism. „Ovreiul e comunist născut" (424).
E curios, ctt de mail Ovreii preferă averea mobiliară, chiar
astăzi, cînd an facultatea să dobîndească imobile. E curios, cam,
co toată năznin�a lor spre ctştig, no rtvnesc proprietatea tn for­
ma ei snbstauţială, proprietatea funciară. Proprietatea e legată
tn mod indisolubil co individualitatea. E natural. că Ovreii devin
comunişti în bande. Comnnismnl ca tendinţă spre comunitate
treboe să-l deosebim întotdeauna de socialism, ca năzuinţă spre
cooperare socială şi spre recunoaşterea omenirij în fiecare
membro al ei. Socialismul e arie (Owen, Carlyle, Fichte), como­
nismnl ovreiesc (Marx)". „Şi rosese. Raşii însă sunt, tntr'nn mod
foarte semnificativ, foarte potin sociabili, şi an, dintre toate po­
poarele europene, cea mai puţini pricepere pentru Stat". (scris
tn 1903 ! ant.)
,,Socialdemocraţia modernă s'a îndepărtat alît de mult tn
ideologia ei de socialismul creştin, prerafaelilic, fiindcl"t Ovreii
joacă în cadrele ei un rol alît de considerabil. Cu toate formele
ei socializante, mişcarea muncitorească marxistă n'are nici o le­
gătură cu ideea statală ; şi asta treboe explicat designr prin ne­
priceperea totală a Ovreilor pentru ideea de Stat (417)
„Ovreiai e ou ştergltor de graniţe" (Grenzverwischer) kat'
exochen" (424).
lreligiositate şl materialism. „ Ovrei ni absolut n'are suflet;
căci, divino! intrinsec al omului e sofletol lui. Dar Ovreiai nu
ştie nimic despre divinul tn om . . . Iehova e nn idol abstract„
faţă de care el simte teama sclavnlni. Vechiului Testament îi
lipseşte credinţa tn nemurire. Cine n'are snflet, n'are trebuinţa
nemuririi (427).
.Ovreiul n'are nici on fel de mistică, tn afară de o super­
stiţie deşartă, o magie interpretativă, namilă Cabala. Monoteis­
mul ovreiesc n'are nimic cownn cu credinţa adevlrată tn Dumne-

www.dacoromanica.ro
- 25 -

zea. El este chiar negaţionea ei, „serviciol anal• al a<levăratoloi


servicio al principioloi bon. Homonimitatea Domnezeulai ovreiesc
şi creştin este cea mai răotăcioasă batjocorire al acestuia din
urmă. Na e vorba de o religie ratională ; cel molt de o credinţă
băbească, izvorttă din frică murdară (427). „Robol ortodox al lui
Iehova devine uşor şi repede materialist şi liber-cagetător• , • .

fiindcă. mentalitatea sclavoloi se transformă tn „antipodal ei


constant, tn obrăznicie", „Amtndonă sunt faze identice ale uneia
şi aceleiaş mentalitAti tn acelaş individ" (427).
„Materialismul şi ovreimea sunt locrori identice . , , Ovreiul
n'are nici o sfială tn faţa tainelor, fiindcă no le simte niclieri •

(428). „Nlzointa loi este, st vadă. Jomea ctt se poate de banal


şi ordinar, na cumva ca să asigure dreptol etern al veşnicoloi
obscur ci, dimpotrivă, ca să r�si'lltă o banalitate (ode Selhstver­
stândlichkeit) deşartă a universului, şi să elimine din cale obiec­
tivele ce tulbură mişcarea liberă de actione spiritoală" (428).
„Ovreismul to sensoJ cel mai larg e tendinta ştiinti6că, pentA'o
care ştiinţa e un mijloc de eliminare a transcendentoloi" (428).
„Nu este o tnttmplare, că chimia modernă este acaparată de
Ovrei tntr'o mi'lsoră tot altt de considerabilă ca odinioară de
Arabii constngeni. Contopirea co materia, trebuinţa de a mate­
rializa totul, presopune lipsa onoi Eu joteJigibil, e deci esenţial­
mente ovreiască" (428). „ Tendinţa por chimică a medicinei - e
ovreiască" (429).
„Uu plasmodiu parazitar" • • Ovreii no lrăesc . . . ca indi­
vidualităţi libere, ca Arienii. In modinvoluntar ni-i tnchipoim
pe Arieni ca an grop de indivizi distincţi, pe Ovrei ca an plas­
modia, tntins asopra onei soprafe�e mari" (422). „Ovreii n'ao
sentiment înrădăcinat şi original" (463). „Ei no sunt nimic, şi
deaceea ei pot să devie total". „Ovreiai . . . se adaptează con­
diţiunilor şi necesităţilor oricărui medio şi oriclrei rase ; ca şi
parazitai, care tn orice medio găzdoitor devine o altă fiintă şi
se transformă attl de mult tnctt crezi că ai tn faţă un animal
nou, pe ctnd tn realitate a rămas tntotd�aona acelaş. El se asi­
milează tuturora, şi aslfeJ asimiJeazfl toate ; şi n o el e subjugat
de altul, ci invers, el tşi subjugă. pe altoi". „Epoca noastră mo­
deroă arată ovreimea pe tnălţimea ei cea mai ridicată la care
a ajons dela zilele lui Irod. Spiritul modernilătii e ovreiesc ori­
unde tl contemplăm" (461).
Aroganţa ovreiasc4. „Ceeace se numeşte aroganţă ovre­
iască , se explică prin lipsa conştiintei onoi Ea, şi prin do·
• •

www.dacoromanica.ro
- 26 -

rinfa violentă de potentiere a vaJorîi personale prin înjosirea


aproapelui ; căci ovreiul adevărat . . . n'are Ea, şi deci nici o
valoare iodividoală. D e aude, cu toată iocomensarabilitatea cu
aristocraticol, pofta lui femeiască de titluri, şi parvenitismul său,
al cărai obrect poale să fie Joja to teatro, oaspeli creştini sau ·

chiar cunoştinţele lui ştiintifice" (418).


Constanţa caracteru/ul rasial ovreiesc No e adeviirat
. • • • •

că mentalitatea de sclav a Ovreiului a fost crescut! abia de


Arieni. • e inadmisibil să vorbeşti de modificări to interiorul
.

omului survenite prin infloenie exterioare 1n decursul genera­


ţiilor, fără ca sii se fi ivit to ioteriornl omului an ceva ce ar
fi sprijinit aceste influente exterioare. locă no e dovedit, dacă
există o moştenire a tosuşirilor achizitiooate. Mai sigur decît la
toate celelalte flinte, Ja om caracterul individului şi a l rasei
rămine constant. Numai superficialitatea cea mai abjectă ar potea
să creadă, că mediul fl)rmează omul • . Cam am putea să cre­
,

dem tn confecţionarea istorică a Ovreiului, dacă ştim, că vechiul


testament povesteşte, co satisfacţie vădită, cum lacov, Patriarcal,
minte pe tatăl său moribood lsac, corn minte pe fratele săa
Esao ş1 înşeală pe socrnl siio Laban" {421).
Weininger contra Weinlnger. Co toate aceste noţiuni par­
ţiale juste şi importante, Wein1nger treboe tnsă să naufragieze
tn mod fatal ctnd încearcă defiiniţia ovreimii tn totttlitatea ei.
Şi asta din motive cari oa sunt inteligibile dectt din panel de
vedere rasist.
„Ovrei mea•, declară "\Veioioger, „nu este o rasă, nici un
popor, nici o confesiune legal recunoscută Ovreimea este o
. • .

tendinţă spirituală, o constitotie psihică, care e o posibilitate


pentro toti oamenii, ş i care in ovreimea istorică şi-a giisit nu­
mai realizarea ei cea mai grandioasă". Cu toate că trebue sl
recunoască, cii .oamenii emineo\i erau aproape întotdeauna
antisemiţi (Tacit, Pascal, Voltaire, Herder, Goethe, Kant, Jean
PaoJ, Schopenhauer. Grillparzer, Wagner)", trece totuşi la o di­
versinne lalmudistică : .ln genere adevăraţii Arieni no sunt anti­
semiti, pe ctnd tn antisemitul agresiv se ivesc anumite tosoşiri
ovreeşti• (413). „Există Arieni cari sont mai ovrei, decît multi
Ovrei, şi există tatr'adevăr Ovrei, mai mult arieni dectt anomiti
Arii ni• (414). „Cei mai adevărati Arieni no sunt antisemiţi
. • . • . •

antisemiţii cei mtti radicali ti găsim între Ovrei" (413).


Cuvinte remarcabile. Acelaş Weininger care afirmă lămurit
constanţa rasială a Ovreilor t421) defineşte ovreimea ou ca o
rasă, ci ca o teodioţă spirituală. Preodoantisemitismol Joi arată
că „nonJ animal• totuşi a rămas .acelaş" (437). Weininger se
arată şi el ca an „ştergător de graniţe" kat'exochen (424). Defi­
nind aotisemitismol drept un fenomen specific ovreiesc, el apiirl.
instinctiv rasa sa faţă de consecinţele posibile ale criticei sare
por raţionale. No existl o dovadă mai convi ngătoare pentru
exactitatea diferen�ei raselor dectt cazai Weininger.
Alexandru Randa.

www.dacoromanica.ro
- 27 -

REVISTA CĂRŢILOR.
CorneJJu lelea-Codreanu, Pentru Legionari. Voi. I, Edi­
tura „Totul pentru Jară", Sibiu 1936, 482 pg. Lei 150. „In acest
volum, zice autorul, este scriRă povestea tiueretii meJe, dela 19 la 34
ani. cu simţirile, credinţa, gindurile, faptele şi greşeli le ei14• E mai
mult, zicern noi ; e descrierea documentată a unei mişcări politice
izvorită din gîndul, credinţa şi fapta autorului. Din bogăţia gînduri­
lor şi faptelor înşirate în această carte se desprinde limpede figura.
celui ce astăzi este Căpitanul legionarilor şi nădejdea celor ce cred
cu · tărie în viitorul neamului romînesc. El e în primul rînd om de
actiune, 11 0 teoretician speculativ. Deaceea îi place să istorisească
eve11imPntele poli tice aşa cum s'au desfăşurat, să le explice din ca­
racterul oamenilol', şi, pe urmă, să arate cum din aceste even imente
a scos directive pentru acţiune. Oind L. A . N. C. se destramă,
autorul îşi pune întrebarea. : cari au fost cauzele adevărate ale acestei
situaţii ? Răspunde : Lipsurile conducătorului, greşelile lui; şi arată
apoi cum trebue să fie conducătorul : „ U n conducător trebue să facă
necontenit şcoală, în sensul vederilor Jui, cu toţi luptătorii din jur,
pentru ca să asigure unitatea de gîndire a blocului respectiv. Să
eiabore1.e un plan de luptă. Să dea directive în materie de acţiune.
Să fie un permanent slujitor al unităţii mişcdrli, incercînd cu dra­
gostea lui, cu chemările lui, cu observaţiile, cu pedepsele să nete­
zească neînţelegerile şi nepotrivirile inerente oricărei organizaţii. Să
fie un neîncetat îndew11 către toţi Ja îndeplinirea datoriei lor. Să
procedeze cu drept11te, respectînd normele de conducere pe cari şi Je�a
i mp us şi în baza cărora şi-a adunat oamenii" (pg. 284). Iată aci for­
mularea scurtă şi litmurită a principiilor sale de conducere, pe cari
autorul Je expusese mai pe larg, la pg. 260-263 subt titlul "Critica
·

co nducătorului " . Găsim astfel de pop asuri teoretice, de reflexiuni scurte


aşa cum retultă din situatii concrete în fata cărora e pus omul de
acţiune şi mai ales conducătorul unei mişcări politice. Un astfel de
prilej peutru enun ţarea princi pi ilor fundameutale ale acţiunii sale se
iveşte prin inb:area sa în parlament. Pe cîteva pagiui (409-427)
autorul concentrează toată teoria sa politică, dind problemelor o for­
mulare clară şi pe întelesul tuturora. După o scurtă introducere : ln
Parlament, urmează : Cîteva observaţiuni asupra democraţiei,·
Elecţiune, selecţiune şi ereditate,· Individ, colectivitate naţionali!„
naţiune ; Neamul.· Ţelul final al Neamul1ii ; Monarhia şi legea
Monarhiei. „ Voiesc ca în paginile ce urmează să fac cîteva însemnări
trase din experieuţa zilnică în aşa fel încît să poată fi î n ţelese de
orice legionar ttnăr sau muncitor". lntr adevăr autorul a reuşit să
'

d ea în aceste rînduri toată sociologia de care are nevoie omul de


acţiune.
Dar nu î n aceste reflexiuni şi teorii stă marea valoare a cărtii·
Ele atrag ate1 ţia celor ce caut4 într'o carte de felul acesta teorie.
1

Pentru legionari, cărora li se adresează în primul rind autorul,


desfăşurarea dramatică a evenimentelor, lupta. şi zbuciumul, izbînzile

www.dacoromanica.ro
- 28 -

şi înfrîngerile prezintă interesul principal. Şi trehue să mărturisirJ


fără laudă deşartă : Căpitanul ştie să istorisească. E o carte scrisă
de un om tinăr, însufleţit pentru fapte mari şi vitejeşti, neînfricat în
fata primejdiei, gata de jertfii, camarad bun şi credincios, străin de
orice patimă josnică, trăind numai pentru un sfint ideal, pentru o
credinţă. E o carte scrisă de un 001 tînăr pentru tineretul care se
pregăteşte pentru luptă in slujba Neamului şi a Ţarii. Această carte
va atrage toate suflE>tele tinere şi toate sufletele cari n'au fost ucise
încă cu desăvîrşire de otra"va politician!smului în cetatea sfintă a
Romînismului clădită şi întărită de gîndul şi fapta Căpitanului.
Traian Brăileanu.

Radu Oyr. Femela fit eroismul spiritual, moral şl natlonal·


Bucu1·eşti 1936, editura „Cetăţuia Legionară", 48 de pagini. 15 lei.
Pentru început se discută asupra generatiei tinere şi momentului
istoric. I11tre generatia ce pleacă sigilată de parazitis1n şi „generaţia
tînără", răscolită de Căpitan, organizată şi gata de marş eroic şi
creator, s'a deschis prăpastie. Pentru biruinţa generaţiei tinere femeii
i se cuvine loc de frunte. E vorba de femeia acestei generaţii, de
femeia legionară. Poetul Rartu Gyr cred� în a:lerenţa feminină la
idealul şi caracterele generaţiei tinere. Făcînd o privire generală în
Istoria Universală şi a nE'amului, în literatură, se trece în revistă
„ Tipul ideal al suavităţii femenine„, „tipul lemenin reprezentativ în
eroismul spiritual-ct-eşti 11 ", „ f�meia în eroismul n1oral ", în eroism ul

demnitătii şi onoarei femenine" „în eroism ul naţional ", pentru a


ajunge la misiunea eroică, etică şi socială, spiritual-creştină şi eroic­
naţională a femeii, şi pentru a încheia astfel : „Prin misiunile ei ca
mamă, soţie, camaradă, factor educativ creşti n, n101·al şi social, precum
şi ca element dinamic în sti1nularea elanului spiritual-naţional, femeia
devine o sinteză de: creştinătate, devotament, credinţă, ahnegaţie,
eroism şi sacrificiu4• Broşura lui Radu Gyr e un imn închinat femeii,
aşa cum o visează el, femeii legionare. Prin muzica de cuvinte cu
adevărat rominească prin avîntul intuitiv şi totuşi printL·'o foarte
largă informaţiE>, studiul constitue un mare început al legionarismului
ia această direcţie.
George Macrln.

Dimitrie Bucevschl, Amintiri din anul Unirii, Cernăuţi,


1936. In ziua de 15-28 Noe1nvrie 1918 Consiliul Naţional al Ro­
mînilor din Bucovina a votat Unirea necondiţionată şi pentru ve<'ie

a BucovinE>i, î11 vechile ei hotare piuă la Ceremuş, Colacin şi Nistru,


cu Regatul Rominiei ". Totatunci s'a hotărît ca Actul Unirii să fie
prezentat M. S. Regelui Rominiei de către o delegaţie formată din
reprezentanţii tuturor claselor sociale. ln această delegaţie a fost
ales şi autorul broşurii de faţă, care istoriseşte cum a fost primită
delegaţia la laşi, cum a plecat apoi la Bucureşti luînd parte la în­
toarcerea triumfală a Familiei Regale şi a autorităţilor în Capitala
Ţării. Autorul ne face să r:trăim acele clipe cari înseamnă peutru

www.dacoromanica.ro
- 29 -

noi toti început de viată nouă, liberă şi Juminoasă. Autoru] încheie :


„Dintre cei ce·a.u prezidat şi au activat ]a actele măreţe de pregătire
şi înfăptuire a Unirii, cei mai mulţi au trecut în rindurile dispăru­
ţilor. Fie ca exemplul lăsat de măreţia fa1>telor şi de sufletele lor, de
vajnici luptători pe tărîmul nation1tlist romîn, să fie îndreptarul ce]or
ce au menirea să ducă steagul romînesc mai departe spre mărirea şi
afirmarea neamului romînesc deapururi".

Cartea noastră. Alcătuită şi redactată de u n comitet ; editată


de soc. culturală „Cartea noastră", sub preşedinţia d-lui Emanoil
Catelly, prefectul judeţului Bălţi, 1936. „Ouvîntul înainte" al d-lui
.Catelly ne lămureşte asupra scopului urmărit cu publicarea acestei
„enciclopedii săteşti", care cupriude cunoştinţe elementare de religie,
istorie, geografie, hmba şi literatura neamului, sfaturi practice de
agricultură, pomicultură, viticultură, apicultură, creşterea vitelor, ete„
scrise pe înţelesul tuturor. Se vor tipări în fiecare a-" cite 5.000 ex.
cari se vor împărţi ca premii şcolarilor ce vor termina cu1sul primar,
"aşa că, în puţin timp, prin acest sistem, vom ajunge să introduce m
în casa fiecărui locuitor o carte folositoare" . Intelectualii grupaţi în
societatea „Cartea noastră" s'au gîndit mai întîiu la judeţul Bălţi şi
la Basa1-abia.. Nădăjduim însă că această carte se va răspindi în
toate satele de pe întreg cuprinsul Ţării noastre. Cartea are 940 pag.
text, numeroase ilustra�i, e legată trainic şi tipărită citeţ pe hirtie
bună. Inşirăm numelt> membrilor din coniitet cari au redactat şi al·
cătuit cartea, căci ei merită toate laudele : Emanoil Catelly, pre­
fectul judeţului Bălti ; Jacob Cocervă, fost prefect ; profesorii : Marc
Vdluţd, Petru Stati, Gheorghe Cîrţu, Mihai Horn ; ingine1·i agro­
nomi : Mihail Oubencu, Gheorghe Vasilache, Alexandru Liubo­
mudrov, Th. Cerneţchi ; Dr. Victorin Oheţeul, medic de circ. ;
Gheorghe Arghitopol, secreta1·ul episcopiei ; Oluhovschl, medic ve­
te1inar ; Alex. Cîlcîi, agronom pomicultor; institutorii : Oh. R. Ru­
căreanu ş i Petre Th. l/timescu ,· Locot. Jitariu Anton, ofiţer de
Stat major; Gheorghe Niculescu, secretarul comitetului ; planşele şi
desenurile executate de Vsevolod Dembschl.

Maior Constantin Atanasiu. Psihotehnica în armatele


străine. Bucureşti 1936, 26 pg. -Raţionalizarea în armată, Bucu­
reşti J 936, 16 pg. Pe autor îl preocupă problema raţionalizării în
general şi aplicarea principiului raţionalizării îu armată în deosebi.
Organizare, în orice domeniu de activitate, rară raţionalizare JIU e
eu putinţă. Aşa şi în organizarea armatei moderne, năzuinţele con­
ducătorilor trebue să fie îndreptate spre o raţionalizare şi specializare
cit mai înaintată. In acest scop va trebui să. se ţină seama de selec­
ţiunea oamenilor după aptitudini. De aci nevoia de aplicaţiuni psiho­
tehnice în armată. Autorul arată în prima broşură rolul ce se atribue
psihotehnicei în armatele străine precum şi rezultatele ce s'au do­
bîndit şi faţă de cari „nu putem ramîne indiferenţi şi deci sa im­
pune să studiem această che1:1tiune şi pentru armata uoastră". ln
zroşura a doua, autorul schiţează planul dt:1 orientare pentru raţionali-
·

barea în armată. „Intrebuintarea oamenilor după aptitudini, zice

www.dacoromanica.ro
- 30 -

autorul, perfecţionarea metodelor de instrucţie şi evitarea orică.ror risipe


de energie, timp şi personal, mai ales, în scopuri ce nu sunt în le·
gătură cu războiul, sunt probleme ce trebuesc rezolvate pe b21ze ştiin·
ţiqce spre a. obţinea o armată nu numai numeroasa, ci şi bine pre·
gătită din punct de vedere profesional . . . Cu cit un Stat este mai
.

sărac în armament, cu atit el trebue să caute să-l suplinească prin


pregătirea calitativă a oştirii sate. Inferioritatea numerică trebue com-
pensată prin calitate".
Traian Brăileanu.

R EVISTA REVISTELOR. -

Iconar. An. II, No. 1, Sept. 1936, Cernăuţi, str. Dragoş-Vodă


No. 9 Iconarul" a lntrat în al doileit an, fapt pe care-l î nseamnă
. •

d-l Liviu Rusu într'un prim-articol 11Un an nou pentru căpitan şi


artă", în care lămureşte şi drumul revistei pentru viitor. D·l O.
Macrin defineşte raportul între „ Romînesc şi verde" ; .Rominul a în­
drăgit coloarea verde, care e semnul bunătăţii, al tinereţii, al demni­
tăţii şi cinstei ; .legionarismul a îmbrăcat verdele în toate rornineştile
lui înţelesuri ". „ Nicări, zice autorul, 11 'am găsit această desvăluire
de asperităţi pe plan politic atît de precis oglindită în viziunile neamu­
lui ca la. noi între verdele rominesc Jegionar şi roşul jidovesc co­
munist". „Biserica şi decaclenţa morală a tineretului" e titlul unui
articol în care d-l Barbu Sluşanschi critică aspru atitudinea repre­
zentanţilor Bisericii faţă de năzuinţele tineretului nationalit1t. Două
pagini de versuri, Cronici şi Însemnări (semnate de M. Streinul).
Ţara Şipeniţulul. An. l, No. 2, Sept. 1936. Red. şi Adm.
Stăuceni, jud. Cernăuţi. Semnează studii şi articol e : Constantin Iacob
(Ministrul şcoalei, Dr. Angelescu), l. Ţară (Secolul unităţii uationale),
Pompei Atanasiu (Pe marginea şcoalei primare din Bucovina), Erast

Hostluc (Sate şi biserici din Bucovina de peste Prut), etc. La partea
literară găsim poeţi cunoscuţi : Mircea Streinul, Teofil Lianu, O.
Drumar. Note mărunte. Cărţi şi reviste.
Revista de pedagogie. Director C. Narly, An. VI, Caetul
JII. Cernău ţi str. Spiru Haret 2. La studii. un capitol din pedagogia.
,

general ă : „Despre mijloacele educaţiei în general" de d-l C. Narly,


care semnează, la rubrica „Politica şcolară•, şi un interesant şi te­
meinic studiu cu titlul .., Două probleme actuale'' şi anume Auto·
nomia universitară şi Examenul de bacalaureat. Nu putem <lecit
să atragem atenţia profesorilor precum şi a autorităţilor şcolare asupra
-expunerilor d-lui Narly. S'a scris mult şi multe cu privire la aceste
probleme, dar nu credem că s'a scris ceva mai bun. Acest nu1nlr
mai cuprinde şi alte studii şi articole precu m şi numeroase recenzii
şi dări de seamă. Pentru partea largă ce se face „!semnărilor so­
ciologice" ne exprimăm mulţumiri călduroase.
Revue lnternatlonale de Socio1og1e. Director Emile las­
bax. An. 44, No. VII-VIU (lulie--August 1936). Articole : Arnost
Blaha, Problema intelectualului ; Roger Bastide, I11văţămîntul so­
ciologiei în Franţa. La Note şi Discuţiuni, o amplă dare de seamă

www.dacoromanica.ro
- 31 -

a d-lui Oaston Richard asupra Arhivei pentru ştiinţa şi reforma


socială a d-l11i D. Gusti. 'rot d-l Oaston Richard publică dări de
seamă asupra „ Istoriei pedagogiei" de C. Narly, asupra Revistei de
pedagogie precum şi asupra Jnsemnărtlor sociologice, dind atenţie
�i studiului „Sociologia lui T. G. Masdryk" de Tr. Brăileanu.
D-l Oaston Richard, a căru i concepţie sociologică a ieşit bi­
ruitoare faţă de şcoala lui Durkheim, urmăreşte cu mare interes
mişcarea sociolog1cl şi pedagogică dela noi contribuind astfel, şi Îl\
aceste domenii, la stringerea legăturilor între intelectuHlitatea franceză
şi cea romînească. Pentru această năzuinţă îi suntem adînc recunos·
cători.

Buletinul A. O. I. R. An. XVIII, No. 8 (A ugus t 1 923) cu·


pri nde o serie de comunicări pentru congresul din Octomvrie (ţi nut
la Iaşi), semnate de d-n ii ing. Andriescu-Cale, V. Cernat, D. A.
Pastia, dintre cari ni se pare de maro interes cca a d-lui PHstia
privind „ D atoria Statului pentru amenajarea căderilor de apă şi
electrificarea Ţării". O problemă actuală e tratată în articolul „Inginer
şi Arhitect", în care se preconizează înfiin ţarea de redactii regionale
ale Buletinului.

N-rul 9 (Sept. 1936) continuă cu publicarea comunicărilor pentru


congres : „lnvăţămintul industri�I după noua lege din 1936 de irig.
Js. Mihăilescu, „Invăţămintul tehnic superior la laşi" de Dr. ing.
Cezar Parteni Antoni şt Dr. Const. I. Andreescu, "Combaterea
-secetei• de ing, St. Bărbulescu, acelaş subiect ing. Oh. Agapie,
„Problema locuinţei" de irig. St. Mihdescu, „Situaţia telegrtttiei în
Romînia• de ing A. Avramescu, „Rolul Statului în industrializare•
de Dt•. ing. /. Basgan, „O monetă nouă cu irnportantă utilizare"
<le ing. N. MihtJ.ilescu, d-l ing. I. Andreescu - Cal e : „ Vlllorificarea
Prutului şi Siretului pentru ridicarea laşilor şi a Moldovei ", „ Cum
trebueşte atacată problema siste1natizării laşului", „ Amel io area uli·

m en tării cu apă a oraşului laşi ". Am amintit aceste comunicări, toate


temeinic studiate şi documentate, pentru a pune tn lumină străduin­
ţele inginerilor noştri d e a. munci pentru progresul tării. Acest pro­
.grea nu poate fi înfăptuit decît prin 1nuncă organi zată - ceea ce
începe lumea să înţeleagă Toată vorbăria politicianilor „reforn:iatori"
.

nu pretueşte ni1nic în faţa creării reale în toate domeniile. Elabo­


rările spiri tului trebuesc traduse în form e materiale, spiritul trebue
-să devie trup pentru a-şi da roadele sale pentru viaţă. Dela filosofie
-duce dl'umul drept spre inginerie, cum drept este drumul dela gind
la faptă.
Orientări. An. V. No. 8-9 (Aug.-Sept. 1936). Directorul
revistei d-l C. R. Crişan continuă tratatul său de pedagogie socială,
-dindu-ne în acest număr un capitol despre „Armătura Educ21torului".
Adînc, ca totdeauna, autorul p ăt ru nde în miezul prob l ern ei „culturii•
pe care ed ucatorul trebue să şi-o însuşească pentru a o putea transmite.
Intre acest studiu şi Recenziile şi lnsemnările de la sfîrşi t, versuri
frumoase de diferiţi poeţi ((N. Patraşcu, Radu Nour, Simion Creţu,

www.dacoromanica.ro
- 32 -

Octav Sergeţiu, C. Ştefănlu) şi cîteva epigrame de B. BaierlJ. şi


Al. Başturea.
Făt-Frumos. Director Leca Morarlu. An. Xl, No. 4 (Iulie­
Sept 1936) Amintim din bogatul cuprins : I. E. Torouţiu, Data
.

mortii lui Alex I. Cuza ; Artur Oorovel, T. Ştefanelli (Amintiri) ;


leca Morariu, Sînziana şi Pepelea. Vitrina cărţii. Multe şi mărunte.
Cronică.
Oind Romînesc, Revistă de cultură editată de Astra. Cluj.
An. IV, No. 8-9 (Aug.· Sept.) · Pe noi ne interesează mai ales ;
Ovidiu Comşa, Biopolitica ; Victor Iancu, Originalitatea în artă :
N. Său/eseu, Şcoala Ţărănească.
Pagini Literare. Turda. An. III, No. 9 (Sept.) Studiul „Car­
tea duhului romînesc• de Grigore Popa ne-a ţintuit atenţia. La
Cronici, recenzii şi însemnări scrise bine.
* •
*
Am însem11at mai sus numai revistele mai volurninoase şi mai
reprezentative. Mărtu ri sim însă, că adeseori găsim în ga1.ete modeste
cari ne vin în schimb arti<'ole şi studii cari ar merita să fie notate
şi scoase din noianul ştirilor şi polemicilor gi:i zetăreşti . Dar spaţiul
nu ne îngăduie dectt să dăm numele acestor gazete şi locul unde apar.
Libertatea, Dir. Ioan Moţa. Bucur�şti l, Calea Victoriei 63.
• Olasul Strămoşesc, Cluj, str. Baba Novac 1. Et. li. • Ogorul,
Dir. N. Trandaftrescu-Nămdeştt, B ucurPşti str. Brezoianu No. 3.
,

ţ
• Omul nou. Br.iila. • Iubi i Biserica. Foaie de zidire sufletească
pentru popor. Prim redactor Preot Traian lucanu, Drăceni·Baia.
• Credinţa. Revistă ilustrată de cultură religioasă şi naţională, Red.
Prof. N. Cotos, Cernăuţi, str. Vladimir Reeta No. 9. • Chemarea
Naţionalistă. D1r. Laur Preda, laşi, str. Cuza Vodă 17, Et. 11. •
Ideea Naţională. Dir. N. N. Manolescu. Buzău, str. Nae Stă­
nescu 49. • Cuvintul Satelor. Di rectori : Ioan Ciucurel şi Nico­
lae A. Roşu. Lug1 j şl Timişoara. • Cruciada. Dir. Oclav Stetln.
Bucureşti, str. Radu dela Afumaţi No. 16. • Oplnil Bucureşteană.
Dir. Petre Bruteanu. Bucureşti, str. Vasile Gherghel 9. • Scinteia„
Revista elevilor dela liceul "Petru Maior" din Gherla, Jud. Someş.
Director Emil Precup. • Crainicul. Organ de luptă naţionalistă şi
creştini\, Red. Ioan O. Blebea. Calaraşi, str. Vînil.tori 107. An. I„
No. 1 - ii dorim vjaţă lungă.

www.dacoromanica.ro

• •

I

••

www.d
acoro
1nanica.ro