Sunteți pe pagina 1din 43

Oferta educațională a Fundației Noi Orizonturi

pentru Programul
„Școala Altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” 2016

„Resurse educaționale online pentru profesori și școli”, proiect sprijinit de Telekom

Despre Fundația Noi Orizonturi:


De peste 15 ani, dezvoltăm și susținem modele de educație prin experienţă, prin care tinerii
reuşesc să aducă îmbunătăţiri în viaţa şi în comunităţile lor.

Pentru copiii și tinerii din România (11-19 ani), Fundația Noi Orizonturi a dezvoltat două programe
naționale cu ecou internațional: IMPACT, ce folosește metoda educației prin proiecte de serviciu în
folosul comunității, și Tabăra VIAȚA, bazată pe metoda educației prin aventură.

Cu ajutorul programelor noastre, copiii și tinerii devin mai implicați în comunitate, mai responsabili și
mai încrezători în forțele proprii. Ei dobândesc valori și îşi antrenează abilități de viață, precum cele
de comunicare și lucrul în echipă, care îi vor ajuta ca, în viitor, să aibă mai multe şanse de succes pe
piaţa muncii.

Activitatea Fundației Noi Orizonturi este apreciată de profesioniști din domeniul educației, mediul
ONG și corporate, și nu doar la nivel național, ci și internațional. Dr. Cathryn Thorup (Ph.D.Harvard),
specialist în probleme de tineret, spune despre noi că: „Fundația Noi Orizonturi reunește arta și
știința de dezvoltare a tineretului într-un model global, care merită să fie examinat de către
profesioniștii în dezvoltare la nivel global. Ori de câte ori sunt rugată să vorbesc despre cele mai
bune practici în domeniul educației prin serviciul în folosul comunității, programul IMPACT al
Fundației Noi Orizonturi este exemplul pe care îl ofer.”

1
Page
Programele noastre:

Cu sprijinul Fundaţiei Noi Orizonturi, elevi şi profesori (lideri IMPACT) formează Cluburi de Iniţiativă
Comunitară pentru Tineri IMPACT în şcolile sau liceele lor. Săptămânal, aceste Cluburi se întâlnesc.
Aici, tinerii au parte activităţi distractiv-educativ, dar identifică şi dezbat problemele pe care le văd
în jurul lor. Pentru a le rezolva, ei realizează, apoi, proiecte prin care îşi ajută comunitatea. De
exemplu: renovează săli de spitale, strâng fonduri pentru copii bolnavi, propun soluţii autorităţilor
locale. Peste 200 de proiecte cu IMPACT au loc anual.

IMPACT este prezent în peste 130 de unităţi de învăţământ din România, din 28 de judeţe din ţară.
Este primul model educaţional dezvoltat în România şi preluat cu succes la nivel internaţional în
peste alte 10 țări, printre care: SUA, Armenia, Mexic, Republica Dominicană.

VIAŢA este prima tabără de educaţie prin aventură din România. Până acum, a ajutat la dezvoltarea
a 7.000 de copii şi tineri. Cuprinde activităţi precum mersul la înălţime, escaladă, orientare cu
busola. Acestea îi provoacă pe participanţi să iasă din zona de confort şi să devină mai curajoşi, mai
comunicativi şi solidari, mai atenţi la ei şi la ceilalţi sau la problemele din jur.

Toate activităţile VIAŢA sunt construite pentru siguranţa deplină a participanţilor. Acestea se
desfăşoară sub formă de Tabără, dar şi programe scurte, special construite pentru sfârşitul de
săptămână şi orice vacanţă din timpul anului.
2
Page
CE ACTIVITĂȚI PROPUNEM ÎN CADRUL PROGRAMULUI „ȘCOALA ALTFEL: SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII
MAI BUN” 2016?

Pe baza modelului educațional IMPACT, Fundația Noi Orizonturi, cu sprijinul Telekom, vine către
școli și către cadrele didactice cu o propunere de activități dezvoltate pe baza activităților de tip
IMPACT, ce pot fi folosite în cadrul saptămânii „Școala Altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun 2016”,
cât și oricând în viitor.

Proiectul sprijit de Telekom - Resurse educaționale online pentru profesori și școli - își propune să
dezvolte instrumente digitale moderne pentru profesorii care doresc să se implice în activități
extracurriculare ce dezvoltă abilități de viață în rândul tinerilor, complementare competențelor
dobândite în școală.

Practic, în cadrul proiectului, vom construi o bază de date online de resurse/activități educaționale
pentru profesori, accesibilă atât în cadrul Școlii Altfel, cât și ulterior. Pentru a consulta activitățile
propuse pentru Școala Altfel 2016, intrați pe http://impact-clubs.org/ro/stiri/scoala-altfel (Portalul
IMPACT) în secțiunea Oportunități/Școala Altfel.

Baza de date online a fost creată special prin proiectul Resurse educaționale online pentru profesori și
școli – sprijinit de Telekom prin Concursului de proiecte de responsabilitate socială Teimplici.ro,
editia 2015”, desfăşurat pe platforma www.teimplici.ro. Ea este disponibilă gratuit pentru toţi
profesorii din România şi poate fi accesată atât de pe desktop, cât și de pe tabletă sau smartphone.
Odată lansată, această bază de date va creşte constant.

AICI se găsesc gratuit primele 3 planuri de activități ce se pot realiza pe parcursul a minim 6 ore-
maxim 8 ore de activități în cadrul Școlii Altfel 2016, urmând ca, până în decembrie 2016, baza de
date să fie continuu populată cu resurse pentru orice profesor, dar și pentru profesorii voluntari lideri
IMPACT. La finalul anului 2016, în baza de date se vor găsi peste 20 de planuri de activități,
cuprinzând peste 300 de activități educaționale experiențiale, ce vor putea fi căutate în funcție de
tematici, obiective educaționale, număr de participanți, resurse necesare etc. Resursele se pot regăsi
de asemenea ca plan de activități/lecție în format PDF, ce poate fi uşor de accesat şi descărcat, tot pe
Portalul IMPACT. (http://impact-clubs.org/ro/stiri/scoala-altfel).

Activitățile propuse de Fundația Noi Orizonturi în baza de date de activități educaționale sunt
activități specifice Cluburilor de Inițiativă Comunitară IMPACT și sunt realizate pe baza curriculumului
educațional IMPACT, care are la bază metodologia educației prin serviciu în folosul comunității și
metodologia educației prin experiență.

Activitățile propuse pentru Școala Altfel 2016 sunt structurate astfel încât să acopere:
● Minim 1h30’ - maxim 3 ore de activități/tematică/zi pentru un minim de 12 de elevi per grup,
● Minim 1 zi (6 ore) de activități în săptâmâna 18-22 aprilie 2016,
● 3 tematici specifice metodologiei IMPACT:
 Invăță să înveți
 Luarea deciziilor
 Managementului timpului
3
Page
CINE POATE SĂ FACILITEZE ACTIVITĂȚILE?

Activitățile propuse în oferta noastră educațională pot fi facilitate de către:


● Profesori din școli generale și licee care nu sunt neapărat parte a programului IMPACT, dar care
pot facilita activitățile, preluând conținutul sesiunilor propuse de Fundația Noi Orizonturi în
materialul de mai jos. Menționăm, însă, că activitățile trebuie adaptate la vârsta grupului (prin
simplificare sau prin creșterea nivelului de provocare a acestora);
● Elevi din cadrul oricăror școli generale sau licee care au abilități minime de leadership și facilitare
și care pot prelua activitățile propuse de Fundația Noi Orizonturi mai jos, în parteneriat cu un
profesor.
● Profesorul/profesori (lideri) în cadrul Cluburilor de Inițiativă Comunitară IMPACT active în cele
peste 130 de școli la nivel național;
● Elevi, membri IMPACT cu potențial de lideri sau lideri juniori în cadrul Clubului lor IMPACT, care
pot facilita alături de profesori;

STRUCTURA ACTIVITĂȚILOR

Metodologie
Metodologia propusă de noi se înscrie în pedagogia educației experiențiale, incluzând metode prin
care profesorul ”intenționat stimulează participanții la procesul de învățare cu experiențe directe și
procese de reflecție concentrate pe experiențe, pentru a crește nivelul de cunoștințe, a dezvolta
abilități și a clarifica valori în rândul participanților la procesul educațional” (What is Experiential
Education? Association for Experiential Education).
Pentru a fi complet procesul de învățare, este important ca, după fiecare activitate (unde se specifică
în designul sesiunilor), să fie realizată activitatea de procesare (denumită și debrief), adică dialogul
structurat în urma activităților prin care se urmărește atingerea obiectivelor de învățare ale sesiunii.

4
Page
Ciclul învățării prin experiență (David Kolb) descrie cel mai bine procesul de învățare practicat în
activitățile educaționale propuse:

Activitățile sunt propuse sub forma unor activități IMPACT de minim 1h30’ pentru un grup de minim
12 (activitățile pot fi adaptate pentru o clasă cu maxim 30 de elevi).

ATENȚIE:
 Fiecare activitate de 1h 30 - 3 ore poate fi reluată pentru un alt grup de 12-30 de participanți,
dacă se dorește realizarea activității cu mai multe grupuri de elevi.
 Planurile de activități care au peste 30 de minute, 1h, pot fi scurtate sau prelungite de
facilitatori după nevoile existente la momentul respectiv.
 În următoarea zi, la activități poate participa același grup de elevi sau un grup nou de elevi.

Spațiul de lucru recomandat:


Activitățile se pot realiza în cadrul unei clase de elevi, unde scaunele sunt așezate în semicerc, se
poate folosi tabla sau un flipchart. Activitățile pot fi adaptate cu ușurință și pentru spații alternative
în aer liber.
Dacă veți folosi activitățile propuse mai jos în cadrul programului “Să știi mai multe, să fii mai bun”
2016 vă rugăm să urmăriți pașii următori:

A. Dacă sunteți profesori într-o școală generală sau liceu în care NU sunteți implicat(ă) activ într-un
Club de Inițiativă Comunitară pentru Tineri IMPACT:
● vă rugăm să vă înscrieți, completând câteva date personale, în formularul
5

https://docs.google.com/a/noi-
Page

orizonturi.ro/forms/d/1lF2jKsU7uvpLnA1h8wOuxY4Mya4MpUnHMvCgFizv3JA/viewform. Contactele
le vom folosi pentru a vă oferi sprijin acolo unde este nevoie în implementarea activităților, în
promovarea implicării dvs. și informarea cu privire la alte oportunități viitoare.
Pentru eliberarea unei adeverințe, care să ateste implementarea activităților propuse de Fundația
Noi Orizonturi în cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai bun” 2016 este necesară
completarea și trimiterea fișei de raport completată online la https://docs.google.com/a/noi-
orizonturi.ro/forms/d/1hgKDWe5GVZ2A7OllrCqndqxiUg4gsznQyiHxP1CAH8c/viewform până la data
de 6 mai (cel târziu), împreună cu 5-6 poze.

B. Dacă sunteți lideri/facilitator IMPACT într-o școală în care este deja activ un Club de Inițiativă
Comunitară IMPACT:
● vă rugăm să informați mentorul/coordonatorul care se ocupă de activitatea Clubului IMPACT din
care faceți parte despre faptul că veți folosi propunerea de activități în cadrul Școlii Altfel. Dacă veți
folosi mai multe activități IMPACT decât cele propuse de Fundația Noi Orizonturi este extraordinar și
vă rugăm să informați pe scurt mentorul/coordonatorul despre acest lucru prin e-mail sau telefon.
Pentru eliberarea unei adeverințe, care să ateste implementarea activităților propuse de Fundația
Noi Orizonturi în cadrul programului „Să știi mai multe, să fii mai bun” 2016 este necesară
completarea și trimiterea fișei de raport de la sfârșitul documentului la lidia_state@noi-
orizonturi.ro, până la data de 6 mai (cel târziu), împreună cu 5-6 poze.

6
Page
1 Denumirea sesiunii : Învață să înveți

Obiective de învățare- valori, abilități, Concepte cheie:


cunoștinte (V.A.C). Participanții vor putea:

C – să definească învățarea Învățare


C – să reflecteze critic cu privire la scopurile
învățării Motivația învățării
A – să-și identifice punctele tari/slabe în ceea ce
privește învățarea Strategii de învățare
A - să-și elaboreze propria strategie de învățare
V – să manifeste încredere în atingerea Planul personal de învățare
obiectivelor de învățare
V – să manifeste perseverență în învățare

Planul de activități

Activități Metoda Timpul Materiale

1. Bun venit și introducere Prezentare 5 minute Flipchart, markere

2. Învățare - Dezvățare Joc de spargere a gheții 15 minute Nu sunt necesare

3. Ce-am învățat de la… Reflecție individuală, 15 minute Bilețele printate (Anexa


discuție facilitată 1)

4. Ce este învățarea pentru Bulgărele de zăpadă 15 minute Coli de hârtie A4,


tine creioane

5. Motivația de a învăța Lucru pe grupe 30 minute Coli de hârtie, creioane

6. Învățarea școlară Interviul 40 minute Ghid interviu printat


(Anexa 2)

7. Tehnici de învățare Mozaic 40 minute Anexele 3,4,5,6 printate

8. Planul personal de învățare Exercițiu individual 15 minute Anexa 7 printată


7 Page
9. Evaluarea sesiunii Exercițiu individual 15 minute Bilețele print (Anexa 8)

Timpul total estimat: 3 ore

Descrierea activităților:

1. Bun venit și introducere – 5 minute

Pregătirea activității: Facilitatorul va prezenta care sunt obiectivele întâlnirii, ce tipuri de activități se
vor desfășura (fără a intra în detaliu) și care este durata sesiunii.

2. Învățare – dezvățare1 - 15 minute

Scop: Această activitate este un joc de spargere a gheții cu rolul de a introduce participanții în tematica
sesiunii și de a stimula grupul să lucreze împreună.

Pregătire și facilitare:

Facilitatorul invită grupul de participanți să se ridice în picioare și să formeze un cerc. Rugați


participanții să păstreze între ei o distanță de cel puțin un braţ. Împreună vor trebuie să dezvețe
anumite mișcări cu care sunt foarte obișnuiți și să învețe altele noi. Facilitatorul va da niște comenzi
verbale iar participanții vor trebui să le execute:

 Stânga = participanții îndreaptă mâinile spre stânga


 Dreapta = participanții îndreaptă mâinile spre dreapta
 Jos = participanții lasă mâinile jos
 Sus = participanții ridică mâinile sus
 Față = participanții ridică mâinile în față
 Spate = participanții întind mâinile spre spate
 Val mexican = se ridică mâinile sus (ca la fotbal)

După ce experimentează de câteva ori, facilitatorul introduce schimbări în modul de a executa


comenzile. Iată noile mișcări:

 Sus = mâinile la stânga


 Spate = val mexican
 Jos = mâinile la dreapta
 Față = mâinile jos
 Stânga = mâinile la spate
 Dreapta = mâinile la stânga
 Val mexican = mâinile jos
8 Page

1
Adaptat după: Paul Kloosterman, Mark E. Taylor, Learning to Learn in Practice, Handbook for facilitators,
2012
Participanții experimentează de câteva ori, apoi facilitatorul va da comenzile din ce în ce mai repede.
La un moment dat participanții vor pierde controlul și se va produce haos şi hilaritate.

Facilitatoul încheie jocul și invită participanții să ia loc și să reflecteze împreună cu privire la joc.

Întrebări de procesare/debrifing:
 Care a fost sarcina? Ați reușit să îndeplinți sarcina?
 Cum v-ați simțit în timpul exercițiului?
 A fost greu? Ușor? De ce?
 Care ar fi câteva lecții despre învățare?

Facilitatorul menționează că, în cele ce urmează, vor avea cu toții ocazia să pătrundă mai adânc în
domeniul învățării și să învețe lucruri practice despre ce înseamnă a învăța să înveți.

3. Ce-am învățat de la… - 15 minute

Scopul acestei activități este de a conștientiza grupul cu privire la învățarea involuntară și de introduce
participanții în starea de reflecție cu privire la ceea ce înseamnă procesul de învățare.

Facilitarea activității. Într-o cutie, facilitatorul introduce bilețele (vezi Anexa 1) pe care sunt notate diferite
contexte de învățare. Invită apoi tinerii să extragă un bilețel, să-și ia un minut de reflecție și să ofere apoi
un răspuns la întrebarea „Ce-am învățat de la...”

 Un moment de criză
 Animalul meu favorit
 Ultima carte citită
 Mama mea
 Ultima călătorie
 Ziar/ revistă citită recent
 Sportul pe care îl practică
 Propriile greșeli
 Televizor
 Colegii mei de școală
 Părinții mei
 Natură
 Cel mai exigent profesor
 Cel mai bun prieten
 Politicieni
 Cerșetor de pe stradă
 O discuție cu un prieten

Lista poate fi extinsă astfel încât fiecare participant să poată primi un bilețel. După ce toți tinerii
contribuie cu răspunsurile lor, pe baza acestora, facilitatorul îndeamnă participanții să definească
învățarea (în activitatea următoare).

4. Ce este învățarea pentru tine - 25 minute


9
Page
Scopul acestei activități este de a-i ajuta pe pe tineri să exploreze percepțiile cu privire la învățare,
pornind de la diferite experiențe relatate în activitatea anterioară.

Pregătire și facilitare. Pentru această activitate va fi folosită metoda “bulgărele de zăpadă”. La


început individual (2 minute), apoi în perechi (3 minute), iar în cele din urmă în grupe de câte 4 (10
minute), participanții vor reflecta cu privire la diferitele experiențe de învățare menționate mai
devreme și, pe baza acestora, vor defini învățarea. După expirarea timpului, grupele sunt invitate să
împărtășescă definițiile la care au ajuns cu restul participanților. Timp de prezentare 2 minute pentru
un grup. Facilitatorul notează pe coala de flipchart definițiile propuse și, după fiecare prezentare,
invită grupurile să comenteze și să contribuie cu gândurile lor legate de ideile prezentate.

După ce au fost împărtășite definițiile, facilitatorul face o sinteză a răspunsurilor și întrebă


participanții care este diferența dintre acest tip de învățare și învățarea din școală?

Este posibil ca tinerii să ofere o mare varietate de răspunsuri, considerând că învățarea din afara
școlii are loc într-un mod spontan, provenind din experiență, distracție, descoperire, creativitate,
practică, căutare de informații etc., pe când învățarea din spațiul școlar este centrată în jurul
memorării și reproducerii de informații.

Mențiunea facilitatorului: După toate contribuțiile participanților, facilitatorul face o sinteză a


răspunsurilor pentru a oferi o definiție de lucru cu privire la învățare.

Învățarea este acel proces prin care dobândim cunoștințe, dezvoltăm abilități și conștientizăm
propriile atitudini și valori.

În acest sens, învațarea are loc atunci când suntem capabili să:

 Înțelegem și conferim un sens subiectului, experienței sau simțămintelor prin interpretarea


acestora cu propriile noastre cuvinte sau acțiuni
 Devenim conștienți de noile achiziții (cunoștințe, abilități, atitudini) și le folosim în noi
contexte de viață

5.Motivația de a învăța - 30 minute

Scopul acestei ativități este de a-i ajuta pe tineri să identifice principalii factori motivaționali care
contribuie la învățare.

Pregătire și facilitare. Facilitatorul împarte participanții în patru grupe de lucru și distribuie fiecărui
grup coli de flipchart și markere. Grupele de lucru vor avea ca sarcină să discute și să identifice
principalii factori care contribuie la motivația de a învăța, pe patru categorii (fiecare grup va alege
una din categorii):

- Factori interni care motivează învățarea


- Factori externi care motivează învățarea
- Factori interni care blochează (demotivează) învățarea
- Factori externi care blochează (demotivează) învățarea.
10
Page
Înainte de a începe lucrul pe grupe, facilitatorul menționează că: factorii motivaționali sunt cei care
activează, energizează, direcționează comportamentele de învățare. Participanții sunt rugați ca în
grupele de lucru să se gândească la propria lor experiență de învățare, avută în cadrul formal sau
non-formal.

Timpul de lucru: 15 minute. După expirarea timpului, grupele vor delega un reprezentant care să
prezinte rezultatele la care au ajuns.

Este posibil ca rezultatele pe care le vor prezenta participanții să includă următoarele:

Factori interni care încurajează învățarea Factori externi care încurajează învățarea

Nevoia de cunoaștere Recompensele – note bune, premii


Pasiunea pentru un domeniu Prestigiul social
Plăcerea de a învăța Statutul profesional şi o carieră de success
Interesul pentru un anumit domeniu Atractivitatea unui domeniu
Profesor care inspiră respect sau are un stil de
predare atractiv

Factori interni care blochează învățarea Factori externi care blochează învățarea

Plictiseala Amenințările și pedepsele


Neîncrederea în sine Învățarea=Memorare
Frica de eșec Irelevanța sau inaplicabilitatea subiectului
Lipsa de scop spre care să tindă Monotonia
Lipsa de obiective Competiția (mentalitatea învingători – învinși)
Lipsa de progres Mediu impropriu de învățare
Lipsa unui sistem și succes
Administrare defectuoasă a timpului
După ce grupele prezintă rezultatele muncii lor, facilitatorul invită și restul participanților să pună
întrebări sau să completeze listele prezentate. Facilitatorul încheie activitatea cu câteva întrebări de
reflecție:

Intrebări de procesare/debriefing:

- La ce ne ajută să cunoaștem factorii motivaționali ai învățarii?


- Cine au o pondere mai importantă în învățare: factorii interni sau cei externi?
- Ce putem face pentru a combate factorii care contribuie la blocarea învățarii?

6. Învățarea școlară – Interviul2 - 30 minute

Scopul: de a-i stimula pe tineri să reflecteze cu privire la cum, când și ce învață în școală.

Pregătire și facilitare: Facilitatorul prezintă scopul activității și împarte grupul în grupe de câte 3. În
11

fiecare grup vor exista 3 roluri distincte: intervievatorul, intervievatul şi reporterul. Fiecare grupă va
Page

2
Adaptat după: Paul Kloosterman, Mark E. Taylor, Learning to Learn in Practice, Handbook for facilitators,
2012
primi un exemplar din ghidul interviului (vezi anexa). Pe parcursul exerciţiului, rolurile pot fi
schimbate, astfel încât fiecare să îndeplinească fiecare rol. Reporterul notează rezultatele interviului
într-o manieră care să fie pe înţelesul celor care vor dori să citească interviul mai târziu. Un interviu
durează cel mult 10 de minute. Rezultatele interviului vor fi puse la dispoziţia întregului grup.
(flipcharturi pe perete, ziar etc.).

După ce cele trei interviuri au fost realizate, facilitatorul poate încheia activitatea cu o sesiune de
întrebări de procesare.

Întrebări de procesare/debriefing:

- Cum vi s-a părut activitatea?


- Care a fost rolul cel mai interesant?
- Ce ați aflat despre felul în care învățați?
- Ce ați aflat despre felul în care învață ceilalți?
- Care au fost cele mai surprinzătoare diferențe sau asemănari?
- Ai idei noi pentru viitor în ceea ce privește învățarea? Alte feluri, metode etc?
- În ce fel v-a ajutat acest exerciţiu?

7. Tehnici de învățare – 40 minute

Scopul: de a-i familiariza pe tineri cu diferite tehnici de învățare, care să-i ajute în îmbunătățirea
propriei învățări.

Pregătire și facilitare:

Facilitatorul menționează participanților că vor deveni experți într-o tehnică de învățare (vezi anexa),
dar că se vor familiariza și cu alte tehnici de învățare.

Participanții sunt împărțiți în grupuri de câte 4 membri. Fiecare grupă, va fi numerotată cu un număr:
1, 2, 3, 4 și va primi un document printat (în care este explicată o tehnică de învățare). Fiecare
membru trebuie să se familiarizeze cu tehnica respectivă și să o învețe pentru a o prezenta celorlalți.
Tinerii au la dispoziție 15 minute pentru a studia materialul împreună cu grupurile lor și de a elabora
o strategie de predare a tehnicii respective. Este recomandat ca participanții să se gândească și la
modalități de a verifica înțelegerea materialului de către cei cărora le vor preda (din celelalte
grupuri).

După expirarea timpului, grupurile vor fi mixate astfel încât în fiecare grup să existe câte un membru
din grupele 1,2,3,4. Fiecare membru al grupului nou format va fi expert într-o anumită tehnică de
învățare. Pentru 5 minute, fiecare expert va prezenta noilor colegi tehnica sa de învățare și se va
asigura că ceilalți au înțeles-o. Scopul echipei este ca toți membrii să învețe toate tehnicile de
învățare prezentate.

Întrebări de procesare/debriefing:
12

- Cum vi s-a părut activitatea?


Page

- Cum v-aţi simțit în postura de experți?


- Cum a fost să învățați de la colegii voștri?
- Care tehnici de învățare vi se par cele mai potrivite pentru voi și de ce?
- Care tehnici de învățare ați vrea să le folosiți de acum înainte și de ce?

8. Planul personal de învățare -15 minute

Scopul acestei activități este de a oferi participanților posibilitatea de reflecție cu privire la învățare
precum și dezvoltarea unui plan de învățare pentru viitorul apropiat.

Pregătire și facilitare: Facilitatorul va înmâna participanților Anexa – Planul personal de învățare și


va invita tinerii să folosească următoarele 10 minute pentru a începe să-și elaboreze propriul plan de
învățare, pe baza a ceea ce au învățat până acum, în cadrul întâlnirilor despre învățare. Elaborarea
planului ar presupune un timp special de reflecție și lucru individual motiv pentru care, participanții
vor fi îndemnați să continue lucrul la planul lor acasă și să-l perfecteze pe măsură ce încep să-l pună
în aplicare.

Planul personal de învațare are următoarele rubrici:

Ce vreau să învăț? Care De ce vreau să Ce trebuie să fac Când? Ce am nevoie și cine


ar fi obiectivele mele de învăț aceasta? pentru a atinge mă poate ajuta?
învățare? acest obiectiv?

13
Page
9. Evaluarea sesiunii - Astăzi am învățat… - 15 minute

Scop: Această activitate are scopul de a-i stimula pe tineri să reflecteze și să evalueze ceea ce au
învățat pe parcursul întâlnirii.

Pregătire și facilitare: Facilitatorul printează și decupează în avans bilețelele de evaluare (Vezi Anexa
7_Am învățat), pe care sunt scrise propoziții nefinalizate (ex: Astăzi am învățat …, Am descoperit…,
Am realizat că…, Am fost surprins când…, Am fost puțin dezamăgit…, Îmi propun să…, Săptămâna
viitoare aș vrea să…, Am simțit că…, Un lucru pe care am să-l fac de-acum diferit este…, Ceea ce a fost
interesant pentru mine a fost… etc.).

Participanții sunt invitați să formeze un cerc și să se așeze pe scaune. Bilețelele vor fi introduse într-o
cutiuță, iar fiecare participant va fi invitat să ia un bilețel şi să-și ia un minut de reflecție, după care să
împărtășească cu restul grupului continuarea propoziției, așa cum și-o imaginează, în urma
experienței de învățare avute.

Referințe bibliografice:

Maria Neagu (coord.), Curriculum IMPACT, Angajabilitate, Fundația Noi Orizonturi, 2010
Maria Neagu (coord.), Curriculum IMPACT, Cetățenie activă, Fundația Noi Orizonturi, 2010
Paul Kloosterman, Mark E. Taylor, Learning to Learn in Practice, Handbook for facilitators, 2012

https://sites.google.com/site/videomeditatii/stiluri-de-invatare-1/invatarea-eficienta-tehnici-de-
invatare

https://en.wikipedia.org/wiki/Cornell_Notes

http://www.empower.ro/creativitate/sase-grade-de-separatie-in-inovatie/

http://www.virtualsalt.com/learn10.html

http://www.descopera.ro/pofta-de-scoala-idei-creative/11703590-cele-mai-bune-metode-de-invatare

http://www.virtualsalt.com/learn8.html 14
Page
Anexa 1 TEHNICI DE ÎNVĂŢARE - Ce am învățat de la …

Un moment de criză

Animalul meu favorit

Ultima carte citită

Mama mea

Ultima călătorie

Ziar/ revistă citită recent

Sportul pe care îl practice

Propriile greșeli

Televizor

Colegii mei de școală

Părinții mei

Natură

Cel mai exigent professor

Cel mai bun prieten

Politicieni

Cerșetor de pe stradă

O discuție cu un prieten
15
Page
Anexa 2 TEHNICI DE ÎNVĂŢARE - Înterviul despre învățare

Scopul Interviului despre învățare este de a ajuta persoanele intervievate să conștientizeze cum, când
și ce învață. Pentru a ajuta intervievatorul să găsească întrebările relevante și să adreseze cât mai
multe aspecte ce țin de învățare, vei găsi aici un set de întrebări structurate în jurul câtorva tematici.
Nu trebuie să le folosești pe toate. Ar fi prea mult. Mai întâi trebuie să asculți persoana pe care o
intervievezi și să-ți bazezi întrebările pe ceea ce-ți relatează ea. Așadar, ești încurajat, invitat și ți se
permite să-ți formulezi propriile întrebări! Întrebările puse aici la dispoziție au rolul de a te inspira
sau de a te ajuta să ieși dintr-un impas, dacă e cazul.

A fi o persoană care învață


În ce măsură te consideri o persoană care învață?
Cum se reflectă acest lucru în atitudinea ta și în acțiunile tale?
Care ar fi rezultatele pozitive ale faptului că ești o persoană care învață?
Te consideri o persoană care învață, în general?
Cum ai descrie "o persoana care învață"?

Cum îți planifici învățarea


În ce măsură ți-e clar ce vrei să înveți?
Îți stabilești obiective? O direcție? Sau te gândești ca ești doar "deschis să înveți"?
Crezi ca ți-ar fi de folos să îți planifici învățarea? Dacă da: Cum? Dacă nu: De ce nu?
Cine crezi că te-ar putea ajuta să-ți planifici mai bine învățarea?
În ce măsura consideri că învățarea poate fi planificată pentru tine?

Momentele de învățare
Poți să-ți amintești acele momente în care ai simțit "Da, acum chiar că învăț!"?
Poți descrie un astfel de moment?
Ți-ai dat seama că învățai exact în acel moment sau doar mai târziu?
Înveți mai bine atunci când lucrezi în grup sau de unul singur?
Care momente consideri că reprezintă pentru tine momente de învățare? Când asculți, citești, când
faci ceva, când discuți, când te plimbi etc ?
De ce ai nevoie pentru ca ceva să devină un "moment de învățare"? O atmosferă anume? O
provocare? Siguranță? Să fii singur? Să fii cu alții? "Un aport nou"?

Cum știi că ai învățat?


Ce te face să decizi "acum am învățat ceva"?
Îți stabilești un criteriu? În ce mod?
E mai degrabă "ceva ce simți"?
Ai un "cuvânt" pentru asta? Care?
Îți notezi? Cum? Unde?
O spui altora? Când ? Ce?
Ai nevoie de o dovadă? Ce fel?
Ceri confirmarea altora?

Felul tău de a învăța


16
Page

Ce face din învațare o experiență pozitivă pentru tine?


Ești satisfăcut de "felul în care înveți"?
Ce ai dori să adaugi la "repertoriul tău de învățare" sau la modul tău de învățare?
Cum reușești să depășesti dificultățile întâmpinate atunci când înveți?
Cum ai explica ideea de "a învăța să înveți"?

Impactul învățării tale


Aplici imediat ceea ce ai învățat?
Reflectezi și evaluezi propria învățare?
Împărtășești ceea ce ai învățat?
Cum află ceilalți că ai învățat ceva nou?
Îți planifici o continuare/aprofundare a ceea ce ai învățat?

17
Page
Anexa 3 TEHNICI DE ÎNVĂŢARE - Luarea notițelor

Luarea notițelor este o modalitate de înregistrare a ideilor furnizate de un profesor, o carte sau o altă
sursă de informații. Luarea notițelor te ajută să organizezi, asimilezi, reții și folosești informații mult
mai bine.
Chiar dacă luarea notițelor diferă de la persoană la persoană și de la situație la situație, elementele
următoare pot contribui la eficientizarea procesului de înregistrare a informațiilor3:
- Abrevierile și prescurtările - se realizează folosind coduri unanim acceptate, dar şi prin
alegerea unor coduri personale
- Numerotările – se folosesc pentru a marca ideile principale sau categoriile enumerate
- Schemele – presupun desenarea unor figuri, desene, săgeți care să permită înțelegerea
conceptului prezentat, a ideilor principale sau a legăturilor dintre ele
- Marcarea cuvintelor cheie - se poate realiza prin sublinieri, accentuări, scris înclinat,
majuscule, scris de tipar, steluţe, încercuiri etc. Atunci când recitim notiţele, aceste marcaje
ne vor reaminti ce am considerat important atunci când am luat notiţele.
- Aranjarea în pagină - se referă la marcarea elementelor de conţinut prin plasarea lor în
spaţiu într-un anume fel. Paginarea nu are doar valenţe estetice, ci şi de uşurare a receptării
structurii textului
- Utilizarea culorilor - este recomandată pentru a pune în evidenţă idei, cuvinte cheie,
fragmente de text, definiţii, citate, opinii personale sau ale profesorului etc. Marcarea prin
culoare devine eficientă atunci când există stabilit un anumit cod.

Sunt numeroase tehnicile utilizate pentru luarea notițelor. În cele ce urmeză prezentăm ca exemplu,
Sistemul Cornell4 de luare a notițelor, metodă dezvoltată de profesorul Walter Pauk în 1950.
Metoda îi ajută pe cei care doresc să înregistreze într-un mod sistematic, să analizeze, sintetizeze și
reflecteze cu privire la un anumit material de studiat

Pentru a folosi această metodă împărțiți o coală de hârtie în trei secțiuni:


- Secțiunea 1 (partea din dreapta a colii) – este secțiunea cea mai mare, în care cu ideile
principale, așa cum sunt prezentate/ receptate la oră
- Secțiunea 2 (partea stângă a paginii) – este porțiunea cuvintelor cheie, se completează de
obicei în faza de revizuire și cuprinde clarificări ale sensurilor, oferă exemple, comentarii – pe
baza cărora sunt reactualizate informațiile
- Secțiunea 3 (partea de jos a paginii) – este zona rezumatului unde se include un rezumat din
două sau trei propoziții care sumarizează ideile din pagină

Alte exemple de metode de înregistrare a informațiilor5:


 hărți conceptuale –în jurul unor termeni cheie;
 liste structurate – presupun organizarea materialului prin clasificări și serieri, pe baza unor
termeni cheie;
 tabele – sistematizează informația, oferind imaginea de ansamblu asupra trăsăturilor
semnificative;
 matrici – rubrici distincte, perspective multiple;
 diagrame – reprezentări schematice, de diferite forme, realizate pe bază de analiză și sintez
18

3
https://sites.google.com/site/videomeditatii/stiluri-de-invatare-1/invatarea-eficienta-tehnici-de-invatare
Page

4
https://en.wikipedia.org/wiki/Cornell_Notes
5
https://sites.google.com/site/videomeditatii/stiluri-de-invatare-1/invatarea-eficienta-tehnici-de-invatare
Anexa 4 TEHNICI DE ÎNVĂŢARE - Harta mentală
ă
Este o metodă dezvoltată de autorul englez Tony Buzan. Metoda folosește imagini pentru a afișa un
concept sau un subiect central și ramificațiile pe care acesta le generează, dar și conexiunile dintre
acestea. De obicei, structura unei hărți mentale esta una similară unui arbore sau unui neuron.

Harta mentală începe prin afișarea ideii principale în centru, pe o coală de hârtie. Ideile care au legătură
cu acest concept central sunt apoi scrise în raze care pornesc de la centru și care se ramifică spre
margine, formând imaginea unui arbore cu ramuri din ce în ce mai mici. În acest fel, sunt ilustrate
cuvintele cheie (sau imaginile cheie) şi derivatele lor. Legătura dintre diferitele concepte sau idei sunt
semnalate prin săgeți.

Un exemplu de hartă mentală6

Avantajele metodei:

În special pentru cei cu un stil de învățare vizual – oferă o imagine de ansamblu, structurată, cu ideile
principale și conexiunile care se stabilesc între ele.
19
Page

6
Exemplu preluat de pe http://www.empower.ro/creativitate/sase-grade-de-separatie-in-inovatie/
Anexa 5 TEHNICI DE ÎNVĂŢARE - Fișele de învățare
ă
Metoda7 a fost dezvoltată de Sebatian Leitner pentru a face procesul de învățare mult mai eficient.
Metoda presupune folosirea unor cutiuțe pentru stocarea cartonașelor. Cartonașele (flashcards) sunt
coli de hârtie pe care sunt scrise pe o parte întrebarea, iar pe verso răspunsul la întrebare. Cartonașele
pot conține cuvinte din vocabular, date istorice, formule sau orice alt subiect care poate fi învățat în
formula întrebare-răspuns.

Toate cartonașele sunt introduse în prima cutie. Cartonașele sunt extrase, unul câte unul. Cele la care
răspunzi corect, merg în următoarea cutie. Dacă dai un răspuns greșit, recitește răspunsul și apoi pune
cartonașul înapoi în cutia 1. Atunci când revizuiești cartonașele din cutia 2, dacă răspunsul pe care îl dai
este corect, atunci poți muta cartonașul în cutia nr. 3. Procedura se va repeta și pentru cartonașele din
cutia nr. 3, până când cartonașul ajunge în ultima cutie. Dacă atunci când revizuiești un cartonaș din
cutia 2, 3, 4 și dai un răspuns greșit, cartonașul respectiv trece din nou în cutia nr. 1.

Folosirea8 acestor fişe de învăţare are câteva avantaje:

- Sunt la îndemâna fiecăruia


- Pot fi confecționate manual sau tipărite la imprimantă
- Sunt simplu de utilizat
- Pot fi tipărite în culori, pentru a fi mai atrăgătoare și a oferi indicii vizuale
- Combină repetarea și testarea în același timp
20
Page

7
http://www.virtualsalt.com/learn10.html
8
http://www.descopera.ro/pofta-de-scoala-idei-creative/11703590-cele-mai-bune-metode-de-invatare
Anexa 6 TEHNICI DE ÎNVĂŢARE - Metoda SQ3R
ă
Este o strategie de învățare concepută pentru a îmbunătăți amintirea informațiilor citite printr-un
proces de angajare variată și repetată cu materialul citit9.

Cei cinci pași ai metodei oferă cinci tipuri de implicare activă solicitând pe cel care citește să
interacționeze cu materialul citit creând în acest fel o experiență de învățare mult mai puternică decât
doar simpla lecturare a unui text.

Metoda cuprinde 5 activitățí distincte cu diferite modalități de procesare a informațiilor citite: Survey
(Imaginea de ansamblu), Question (Întreabă), Read (Citește), Recite (Repetă), Review (Revizuiește)

o Fă-ți o imagine de ansamblu/ Vedere generală


 Formează-ți o impresie generală asupra structurii și problemelor principale
(exemplu, în citirea unei cărți/capitol – este indicată mai întâi formarea unei idei
generale despre conținutul cărții, modul în care este el organizat, citirea
titlurilor şi a secțiunilor, legăturile dintre diferitele elemente)
 De mare ajutor pot fi introducerea, sumarul și concluziile cărții
o Întrebă
 înainte de a citi fiecare secțiune, este bine să te întrebi ce tratează secțiunea
respectivă și ce te-ar interesa în mod deosebit
o Citește (Read)
 Lectuează atent a materialul
 Reflectează cu privire la ceea ce citești
 Vezi dacă întrebările tale își găsesc răspunsul
 Caută conexiuni între diferitele elemente
 Subliniază cuvintele cheie/ ideile fundamentale
o Repetă
 După ce termini o secțiune fă o pauză pentru a repeta punctele majore
 Rememorează conexiunile dintre diferitele elemente
 Încearcă să redai ideile principale cu propriile cuvinte
o Revizuiește
 La sfârșitul capitolului/ cărții revizuiește tot materialul
 Verifică dacă ți-ai însușit cunoștințele necesare din materialul studiat și care
sunt conexiunile între secțiuni
 Răspundeți la întrebările propuse în stadiile precedente
21
Page

9
http://www.virtualsalt.com/learn8.html
Anexa 7 TEHNICI DE ÎNVĂŢARE - Planul personal de învățare
ă

Ce vreau să învăț? De ce vreau să Ce acțiuni Când se va Ce resurse am Cine mă poate


(Care sunt obiectivele învăț aceasta? concrete am să întâmpla nevoie pentru ajuta, sprijini,
mele de învățare) (Care este fac pentru a aceasta? aceasta? încuraja,
motivația mea?) atinge acest monitoriza în
obiectiv? atingerea
obiectivului
propus?

22
Page
Anexa 8 TEHNICI DE ÎNVĂŢARE - Evaluare
ă
Am învățat... Am descoperit... Am realizat că...

Am fost surprins când... Am fost puțin dezamăgit când... Cel mai interesant a fost...

Îmi propun să... Săptămâna viitoare aş vrea să... Am simțit că...

Un lucru pe care am să-l Consider că această întâlnire m-a ajutat Cred că...
fac diferit de-acum să...
înainte...

Cel mai important pentru Mi-aș dori ca... Am luat în considerare ...
mine a fost...

Mi-a plăcut când... Ceea ce aș vrea să schimb este... Ceea ce aș vrea să aplic în viața mea
este...

Pentru mine, concluzia Cea mai importantă lecție pe care o iau Cred că ceea ce pot aplica în viața
întâlnirii este... cu mine este... mea de-acum înainte este...

23
Page
2 Denumirea sesiunii : Luarea deciziilor

Obiective de învățare- valori, abilități, cunoștinte Concepte cheie:


(V.A.C). Participanții vor fi capabili să:

C – listeze etapele de luare a deciziilor  Luarea deciziilor


A – lucreze în echipă pentru a lua decizii
 Opțiuni și alegeri
A - analizeze diferite posibile rezultate ale
procesului de luare a deciziilor  Consecințe
A – identifice diferiți factori decizionali la nivel de
comunitate
V – demonstreze gândire critică atunci când iau
decizii

Planul de activități

Activități Metoda Timpul Materiale

1.Bun venit și introducere Prezentare 5 minute Flipchart, markere

2.Provocarea de 10 minute Icebreaker 30 minute Flipchart, markere, premii


minute pentru câștigători
(opţional)

3.Introducere în tematica Brainstorming pe 15 minute Post-it, pixuri, foi flipchart,


deciziilor grupe markere

4. Cine decide? Lucru pe echipe 15 minute Anexa Cine decide, pixuri


sau creioane

5. Cine ne influențează Lucru pe grupe 15 minute Hartie, creioane, foi


deciziile? flipchart, markere

6. Bătrânul, băiatul și măgarul Poveste 20 minute Nu sunt necesare

7. Pași în luarea deciziilor Exercițiu 30 minute Anexa printată


individual
Luarea deciziilor
24

8. Evaluarea sesiunii Ex. individual 15 minute


Page
Timpul total estimat: 2 ore 30 minute

Descrierea activităților:

1.Bun venit și introducere - 5 minute


Pregătire activității: Facilitatorul va prezenta care sunt obiectivele întâlnirii, ce tipuri de activități se vor
desfășura (fără a intra în detaliu) și care este durata întâlnirii.

2. Provocarea10 de 10 minute - 25 minute


Scop. Aceasta este o activitate distractivă, energizantă menită să creeze o atmosferă interesantă şi de
distracție precum și de a introduce subiectul de luare a deciziilor într-un mod foarte simplu.

Pregătire și facilitare:

Facilitatorul scrie lista de mai jos pe o foaie de flipchart. Este important ca aceasta să rămână acoperită
până la sfârșitul activității, astfel încât nimeni să nu poată vedea sarcinile în avans.

1. Faceţi un tur în jurul camerei (5 puncte)


2. Creaţi pentru facilitator un obiect ce poate fi purtat, cum ar fi o pălărie sau o cravată (10 puncte;
bonus de 5 puncte în cazul în care facilitatorul îl poartă)
3. Identificaţi ceva unic la fiecare persoană din echipă (5 puncte)
4. Cântaţi un cântec împreună (15 puncte)
5. Confecţionaţi un avion de hârtie și aruncaţi-l de la un capăt al camerei la altul (10 puncte)
6. Puneţi pe toată lumea din sală să semneze pe o singură bucată de hârtie (5 puncte)
7. Calculaţi numărul animalelor de companie deținute de grupul vostru (20 de puncte)
8. Atribuiţi un pseudonim pentru fiecare membru al echipei (5 puncte)
9. Creați cărți de vizită pentru fiecare membru al echipei (5 puncte; bonus de 5 puncte, dacă utilizați
porecle membrilor echipei tale)
10. Construiţi un turn din toate materiale deținute de grupul vostru (10 puncte)
11. Convinge un membru din altă echipă să vi se alăture (20 de puncte)
12. Daţi un nume echipei voastre și creaţi un slogan (5 puncte pentru numele, 5 puncte pentru sloganul)
13. Emiteţi sunetele specifice junglei amazoniene (10 puncte)
14. Făceţi o listă cu ceea ce echipa voastră vrea să obţină de la această întâlnire(15 puncte)
15. Formaţi un şir de la un capăt al camerei la altul, apelând, convingând pe cei din afara grupului vostru
să se alăture. (5 puncte; bonus de 10 puncte dacă altcineva îți alătură)
25
Page

10
Activitate adaptată după: http://blog.trainerswarehouse.com/time-management-activities/
Lista poate fi particularizată, în funcție de nevoile și creativitatea facilitatorului, atribuind valori
punctuale pentru fiecare realizare. Separat trebuie pregătită o listă pentru scor pentru toate echipele,
dar informaţia ar trebui să rămână ascunsă până la sfârșitul activității.

Participanții se împart în echipe de câte cinci, după care este prezentată lista de sarcini ce trebuie
realizate. Explicați că scopul lor este de a aduna cât mai multe puncte posibil. Acestea trebuie să fie
sigure și au doar zece minute!
Daţi participanților numai zece minute pentru a îndeplini sarcinile și bucurați-vă de spectacol! Țineți
evidența activităților realizate cu succes de către fiecare echipă. La sfârșit, se adaugă la punctaj. Anunțaţi
câștigătorul. Veti putea acorda premii, dacă doriți. Închideți activitatea cu o sesiune de debriefing.

Întrebări de procesare/debrifing:
 Cum vă simțiți? V-a plăcut acest joc?
 Care a fost sarcina? Ați reușit să îndeplinți sarcina?
 Ce s-a întâmplat?
 Cât de greu a fost să decideţi sarcina pe care doriţi să o realizaţi?
 Cum ați împărți sarcinile între membrii echipei?
 Ce abilități au intrat în joc în această activitate?
 Ce decizii a trebuit să luaţi în timpul acest joc (de exemplu, prioritate unor sarcini asupra altora,
cine şi ce a făcut etc.)? Cum ați lua aceste decizii?
 Ce s-ar putea face mai bine data viitoare?
 Ce se poate învăţa din acest joc?

3.Introducere în tematica deciziilor - 20 minute


Scopul activității: Acesta este un exercițiu scurt conceput pentru a ajuta participanţii să se gândească la
deciziile din propriile lor vieți și la diferitele moduri în care abordează deciziile care trebuie luate.

Pregătirea activității. Înainte de activitate, trasează trei coloane pe foaia de flipchart cu următoarea
clasificare11:

 Nicio decizie - Îi lăsăm pe alţii să decidă în locul nostru


 Decizii rapide – Decizii fără să ne gândim la consecințe
 Decizii responsabile – decizii pe care le facem, luând în considerare consecințele lor asupra
noastră și asupra celorlalți

Facilitarea activității: Distribuiţi post-it-uri şi pixuri / creioane participanților. Organizaţi în grupuri de


câte trei, cereți-le să se gândească la diferite decizii pe care le iau în viața lor de zi cu zi și să scrie pe
post-it - fiecare decizie să fie notată separată pe un post-it. (Exemplele ar putea include şi ceea ce decid
să mănânce la micul dejun, ce să poarte, cum să-și petreacă week-end-ul, cât timp amână trezirea după
26

11
Clasificare inspirată de The Decision Making Guide: A Fun Course in the Art of Responsible Decision
Page

Making: https://access.bridges.com/usa/en_US/choices/pro/content/lessons/
decisionmakingguide/dmg_usa_teachers.pdf
ce sună ceasul etc.) Oferiţi grupurilor 5-10 minute pentru a veni cu cât multe decizii ca acestea, apoi
cereţi-le să le posteze pe foaia de flipchart, în coloana potrivită. Asiguraţi-vă că au înţeles sarcina,
punând pe fiecare să dea un exemplu de decizie.

Întrebări de procesare/debriefing:
 Ce părerea aveți despre aceste tipuri de decizii?
 Este bine să lăsăm pe alții să decidă pentru noi?
 Când este justificat să lăsăm pe alții să decidă pentru noi?
 Când considerați că nu trebuie să ne gândim la deciziile pe care le luăm?
 Considerați că ar trebuie să fim raționali în toate tipurile de decizii pe care le luăm?
 Care ar fi diferenta între deciziile emoționale și deciziile raţionale?
 Care ar fi tipurile de decizii în care ați vrea să fiți mai responsabili?

4. Cine decide? - 15 minute

Scop. Această activitate oferă participanților șansa de a gândi asupra factorilor care le influenţează
deciziile – adică oamenii și contextele care ne influențează deciziile care ne afectează viața de zi cu zi.

Pregătirea și facilitarea: În aceleași grupe de lucru ca în activitatea precedent, distribuiți participanților


fișele de lucru (vezi Anexa). Grupele trebuie să identifice, pentru diferite situații de viață, persoanele/
instituțiile responsabile pentru anumite decizii. Fiecare echipă are la dispoziție 10 minute pentru a
identifica răspunsurile la toate situațiile prezentate. După ce toate grupurile au terminat, adunaţi toţi
participanţii și invitaţi grupurile să împărtășească răspunsurile lor. Notaţi răspunsurile lor pe foaia de
flipchart. Închideți activitatea cu o sesiune de debriefing.

Întrebări de procesare/debriefing:
• Cum ați decis ca grup, care este răspunsul corect?
• Care sunt factorii de decizie din comunitatea noastră? Cum putem afla cine sunt factorii de decizie
din comunitatea noastră?
• Cum vă simțiți când vă gândiţi cât de multe piese din viaţa voastră sunt influențate de deciziile altor
oameni?
• Cum puteți influența aceste decizii?

5. Bătrânul, băiatul și măgarul12 - 20 minute

Scopul povestirii: Unul din aspectele dificile ale procesului decizional este că întotdeauna cineva poate
avea o altă opinie despre care sunt cele mai bune decizii pe care lua. Această poveste - o fabulă a lui
Esop – ne vorbește despre faptul că noi nu putem mulțumi pe toată lumea atunci când luăm decizii.
Pregătire și facilitare:
27
Page

12
Poveste găsită la: http://www.taleswithmorals.com/aesop-fable-the-man-the-boy-and-the-donkey.htm
Citiți povestea cu voce tare. După ce aţi citit povestea, invitaţi grupul să discute folosind întrebările din
rubrica de întrebări pentru debriefing.

Bătrânul, băiatul şi măgarul

Un bărbat și fiul său au pornit cu măgar lor spre piață. În timp ce mergeau de-a lungul drumului, un
concetățean a trecut și a zis: „Ce nebuni, la ce e bun un măgar, dacă nu pentru a fi călărit?"

Deci, omul a pus băiatul pe măgar și au mers mai departe, pe drumul lor. Dar, în curând, au trecut pe
lângă grup de oameni, dintre care unul a spus tovarășilor săi, "Priviţi ce tânăr leneș! El merge călare, în
timp ce tatăl lui bătrân merge pe jos! "

Atunci, omul a ordonat băiatului său să coboare şi s-a urcat el pe măgar, dar nu au mai mers mult până
când s-au întâlnit cu două femei, dintre care una a șoptit "Ce rușine, bădăran leneș, să-şi lase fiul său cel
mic să meargă pe jos, în timp ce el se plimbă călare!"

Ei bine, omul nu știa ce să mai facă, dar în cele din urmă l-a luat şi pe băiatul lui pe măgar. În acest timp
au ajuns în piaţa oraşului și trecătorii au început să râdă de ei. Omul s-a oprit și a întrebat de ce sunt de
batjocură? Bărbații au spus: "Nu ți-e rușine să te urci şi tu şi fiul tău în spinarea unui biet măgar?"

Omul și băiatul s-au dat jos și au încercat să se gândească ce să facă. Ei s-au tot sfătuit şi, în cele din
urmă, au legat măgarul de picioare şi l-au luat chiar ei în cârcă, cărându-l pe drumul spre piaţă. Dar,
trecând peste un pod, măgarul a dat din picioare şi cei doi l-au scăpat în apă şi cum măgarul avea
picioarele legate, s-a înecat.

„Să vă fie învăţătură de minte!", a spus un omul bătrân care i-a văzut.
Morala...

Întrebări de procesare/debriefing:

 Ce s-a întâmplat în poveste?


 Ce ați găsit interesant în poveste?
 Cum te-ai simţi să fii în situaţia lor?
 Ce anume din poveste se referă la subiectul legat de luarea deciziilor?
 Este bine să încercăm să mulţumim pe ceilalţi? De ce da sau de ce nu?
 Ce putem învăța din poveste?
 Ați fost vreodată în situaţia în care aţi încercat să-i mulţumiţi pe toţi şi au fost toţi supăraţi? Puteţi
să ne împărtășiţi?
 Ce situații din viața ta are legătură cu ceea ce s-a întâmplat în poveste? Cum le veţi aborda acum,
după ce aţi auzit această poveste?

6. Cine influențează deciziile mele - 15 minute


28

Scopul activității: În fiecare zi luăm decizii cu privire la multe lucruri, mici și mari, în toate domeniile
Page

vieții. Luăm decizii financiare, decizii de carieră, deciziile medicale, decizii romantice, decizii de familie
etc. Dar niciodată nu luăm aceste decizii într-un vid - suntem mereu influențați de semenii noștri şi, mai
ales, de cei apropiați nouă. Următorul exercițiu este menit să ne ajute să înțelegem cine sau ce are o
influență asupra deciziilor pe care le facem în viețile noastre și să evaluăm dacă această influenţă este
pozitivă sau negativă.

Pregătire și facilitare: Distribuiţi fişa (vezi Anexa): “Cine influențează deciziile mele?” pentru fiecare
participant în parte. Fișa include o listă a diferitelor decizii posibile, precum și diverse influențe probabile
din viața participanților. Cereți-le să completeze fișa, adăugând decizii sau influențe suplimentare, după
cum consideră necesar. Încheiaţi activitatea cu o informare generală şi cu un debrief realizat cu ajutorul
întrebărilor de mai jos.

Întrebări de procesare/debriefing:

• Cum vi s-a părut acest exercițiu? A fost util sau nu?


• Pentru care din deciziile din lista ar fi de dorit să cunoaştem opiniile altor persoane?
• Ce decizii te-au făcut să te simți inconfortabil pentru că ai fost influenţat de alte persoane?
• Este bine sau rău dacă alte persoane ne influențează deciziile? De ce?

7. Pași în luarea deciziilor

Notă: Acesta este un exercițiu individual care îi ajută pe participant să pună în practică, în viața lor, tot
ceea ce au învățat în cadrul acestei sesiuni.

Pregătire și facilitare:

Explicați grupului că există câțiva pași în procesul de luare a deciziilor. Prezentați etapele de la o hârtie
flipchart (pregătită în prealabil):

 Defineşte-ţi decizia ta: ia un moment și scrie pe foaie decizia pe care încearci să o iei
 Identifică-ți obiectivul real: ce vrei să obții?
 Notează-ți opțiunile: identifică fiecare opțiune pe care o ai
 Analizează fiecare opțiune și a scrie pe foaie avantajele și dezavantajele pentru fiecare dintre ele
 Alege opțiunea cu cel mai mare număr de avantaje şi care are cele mai mari șanse de a te
conduce la atingerea obiectivului real
 Gândiți-vă la modul în care alții vor fi afectaţi de această opţiune
 Luați în considerare modul în care viitorul vostru va fi afectat de această opţiune
 Consultă-te cu o persoană de încredere, dacă este necesar şi apoi ia decizia finală şi rămâi la ea
 Gândeşte-te la un plan de acțiune
 Pune decizia ta în acțiune
 Evaluează decizia ta

Împărțiți Ghidul decizional (Vezi Anexa) și invitaţi fiecare participant să încerce să soluţioneze cerinţele
29

din fişă. Subliniaţi că ei pot şi chiar ar fi indicat să folosească pașii respectivi atunci când au decizii
importante de luat.
Page
8. Evaluarea sesiunii – Pictură murală de grup - 15 minute

Această activitate are scopul de a-i stimula pe tineri să reflecteze și evalueze cu privire la ceea ce au
învățat pe parcursul sesiunii.

Facilitatorul lipește pe perete o bucată mare de hârtie (suficient de lungă astfel încât toți participanții să
poată scrie pe ea în același timp). Fiecare participant trebuie să deseneze o imagine care să reprezinte
ceea ce au învățat ei în timpul întâlnirii. Apoi, facilitatorul invită participanții să ghicească ce reprezintă
fiecare imagine.

Referințe bibliografice:
Maria Neagu (coordonator), IMPACT CURRICULUM, Angajabilitate, Fundația Noi Orizonturi, 2011
http://blog.trainerswarehouse.com/time-management-activities/
https://access.bridges.com/usa/en_US/choices/pro/content/lessons/
decisionmakingguide/dmg_usa_teachers.pdf
http://www.taleswithmorals.com/aesop-fable-the-man-the-boy-and-the-donkey.htm

30
Page
Anexa 1 – LUAREA DECIZIILOR: Cine decide?
ă
CINE DECIDE?

Instrucţiuni:

Lucrând în grupuri de 3-4, citiţi fiecare dintre situațiile de mai jos și scrieţi cine decide în fiecare situație.
Aveţi zece minute pentru a finalize sarcina.

CINE DECIDE?
Care este vârsta legală pentru a ne căsători?

Cum voi fi pedepsit dacă fur de la supermarket?

Dacă cineva ar trebui să aibă permisiunea de a construi o casă


într-un sat?

Până la ce oră sunt deschise şcolile?

Dacă un spațiu public poate fi transformat într-un loc de joacă


pentru copii?

Cine curăță străzile din orașul tău?

Ce programe sociale sunt dezvoltate în comunitatea ta?

Cine ar trebui să facă parte din Consiliul Local?

Cum să ne cheltuim banii?

La ce ai voie să te uiţi pe Internet?

Cum să realizăm siguranța membrilor comunității?

Cine poate trăi în orașul /satul tău?

Ce haine să poarte invitaţii la nunta ta?

La ce vârstă trebuie să începem școala?


31
Page
Anexa 2 – Cine influențează deciziile pe care le iau
ă
Instrucţiuni: Citiți următoarele situații de decizie și bifați caseta pentru fiecare persoană care crezi că îţi
influențează decizia. Puteți bifa mai mult de o căsuţă pe linie. Simțiți-vă liber pentru a adăuga alte
persoane, dacă este necesar.
SITUAŢIA
Cel mai
Cine îmi Fraţi- Familia Leaderi
Nimeni Partenerul bun Părinţii Colegi Alţii
influenţează surori extinsă religioşi
prieten
decizia?
Unde mergi în
vacanţă?
Cu cine te vei
mărita?
Ce dietă ţin?
Ce studii să
urmezi?
Ce pastă de dinţi
utilizezi?
La ce oră să te
trezeşti?
Dacă mergi sau nu
la şcoală?
Să cumperi o casă?
Schimbarea frezei
Cu cine să mergi în
vacanţă?
La ce film să ne
uităm?
Cum să îţi cheltui
banii?
Ce faci în
weekend?
Dacă îți cumperi
haine noi?
Dacă pleci sau
rămâi la şcoală?
Dacă te muţi în alt
oraş?

Ce pantofi să
32

porţi?
Ce profesie îţi
Page

alegi?
Anexa 3 - Ghid de luare a deciziilor
ă
Instrucţiuni:
Acesta este un exercițiu individual. Există câțiva pași în procesul de luare a deciziilor:
1. Defineşte decizia ta: scrie pe o foaie decizia pe care vrei să o iei.
2. Identifică obiectivul real: ce cauți, ce vrei să obții, unde vrei să ajungi?
3. Notează-ţi opțiunile: identifică fiecare dintre opțiunile pe care le ai.
4. Analizează fiecare opțiune și notează avantajele și dezavantajele pentru fiecare dintre ele.
5. Alege opțiunea cu cel mai mare număr de avantaje și care are cele mai bune șanse de a te conduce
la atingerea obiectivului tău.
6. Gândiți-vă la modul în care alții vor fi afectaţi de această opțiune și cum viitorul tău ar putea fi
schimbat.
7. Decide și angajează-te să pui în practică decizia ta.
8. Gândeşte-te la un plan de acțiune pentru a pune în practică această decizie.
9. Evaluează decizia ta.

Mai jos, tabelul vă va ajuta să luaţi decizii:

Decizia pe care o voi lua este:

Opţiunea 1: Opţiunea2: Opţiunea 3:

Avantaje Dezavantaje Avantaje Dezavantaje Avantaje Dezavantaje

Total Total Total Total Total Total

Planul meu de acţiune:


33
Page
3 Denumirea sesiunii : Managementul timpului

Obiective de învățare- valori, abilități, cunoștinte Concepte cheie:


(V.A.C). Participanții vor putea:
 Conceptul de timp și cum lucrăm cu el.
V - să îşi asume responsabilitatea pentru folosirea
Percepem timpul diferit; toți avem același
eficientă a timpului
timp, dar unii dintre noi îl folosesc cu
A - să dezvolte strategii prin care să atingă
înțelepciune.
scopurile personale în timp util
 Strategii personale pentru a folosi timpul
C - să descrie ce înseamnă conceptul de timp şi
în favoarea noastră.
relaţia cu timpul din punctul lor de vedere
 Eficiență = să faci lucrurile în timpul stabilit
C - să descrie care sunt beneficiile
sau chiar mai scurt, dar bine
managementului timpului în viața de zi cu zi
C - să descrie ce ar putea cauza un management al  Eficacitate = să faci lucrurile bune
timpului ineficient
A - să realizeze o planificare a timpului personal
folosind metoda 123
C - să descrie care ar putea fi paşii de realizat
pentru un management eficient al timpului

Planul de activități

Activități Metoda Timpul Materiale

1.60 secunde=1 minut Joc de 5 minute Scaune


spargere a
gheții

2.Obiectul personal Exercițiu 15 minute Hartie, pixuri, scoth, etc

3.Poem irlandez Poem 20 minute Copii Xerox poem

4. Din ce în ce mai eficient Joc de echipă 15 minute Mingi din hârtie

5.Cum vreau să-mi petrec Lucru pe 30 minute Hârtie, pixuri, marker sau cretă,
timpul acum? grupe table sau flipchart

6. Managementul timpului în Lucru pe 30 minute Hartie, creioane, foi flipchart,


viața mea grupe markere
34

7. Metoda 123 Lucru 20 minute Flipchart sau tablă


Page

individual/
Prezentare

8. Evaluarea sesiunii Exercițiu 10 minute Minge de hârtie


individual

Timpul total estimat: 2 ore 50 de minute

Descrierea activităților:

1. 60 secunde = 1 minut (5 minute)


Pregătire activității: profesorul/facilitatorul le cere participanților să ascundă toate ceasurile și
telefoanele mobile pe care le au la ei. Apoi toată lumea trebuie să stea pe scaun în liniște cu ochii închiși.

Facilitarea activității: apoi profesorul/facilitatorul le cere participanților să se ridice și să închidă ochii. La


comanda „Start, fiecare persoană trebuie să numere 60 de secunde în gând și să se așeze pe scaun când a
terminat. Este important de accentuat că acest exercițiu funcționează doar atunci când toată lumea
păstrează liniștea pe tot parcursul lui. În momentul în care s-au așezat, participanții pot deschide ochii,
însă nu înainte! Odată ce au deschis ochii nu au voie să vorbească până când nu termină toată lumea.
Facilitatorul notează momentele în care s-au așezat participanții pe măsură ce exercițiul avansează.

Întrebări de procesare/debriefing:

 Ce s-a întâmplat în timpul exercițiului?


 De ce credeți că avem fiecare o percepție diferită asupra timpului? Cum ați descrie timpul?
 Puteți prezenta o situație când voi și altcineva ați avut o percepție diferită asupra unui anumit lucru? Ce
spune asta despre noi?
 Ce putem face știind că timpul este relativ pentru fiecare dintre noi?

2. Obiectul personal (15 minute)


Pregătire și facilitare: etapa individuală: oferă-le participanților 5 minute pentru a construi un obiect care
să îi reprezinte. În acest fel, ei vor avea timp și spațiu pentru a se autoevalua și pentru a lua contact cu ei
înșiși. Este important ca fiecare participant să aibă aceleași materiale ( 1hârtie colorată, 1 creion, 1 lipici,
1 bucata de scotch, 1 pix etc.). Obiectul poate fi orice, însă există și niște restricții: obiectul nu poate fi
mai lung decât cel mai lung material pe care îl primesc, participanții trebuie să folosească toate resursele
și obiectul trebuie să fie în forma finală în 5 minute (fără excepție).

Etapa de grup: Participanții vor împărtăși unii cu alții poveștile obiectelor create. După ce s-au exprimat
majoritatea participanților, poți începe să reflectezi și să concluzionezi cu ei cu privire la: relația lor cu
timpul când lucrează/se concentrează asupra a ceva, cu privire la strategia lor de lucru sub presiunea
timpului. Fii atent și la reacția celor care poate nu au terminat sarcina. Oferă-le ocazia să-și exprime
sentimentele.
35

Întrebări de procesare/debrifing:
 Care a fost sarcina? Ați reușit să îndeplinți sarcina?
Page
 Cum v-ați simțit în timpul exercițiului pregătind obiectul vostru?
 V-a făcut plăcere să lucrați la obiectul vostru? Ce provocări ați întâmpinat?
 Sunteți mulțumiți de obiect? Au fost 5 minute suficiente pentru voi?
 Ați simțit presiunea timpului în timp ce pregăteați obiectul? Ați descoperit ceva despre voi în
timpul exercițiului? Cum reacționați, de obicei, zi de zi când sunteți sub presiunea timpului? Ce
faceți de obicei când aveți multe teme pentru școală, dar și alte activități distractive sau de
familie planificate în același timp?
 Ce puteți învăța din acest exercițiu despre voi și despre relația voastră cu timpul? Ce puteți
schimba în această privință?

După finalizarea exerciţiului, puteţi să scrieţi pe o foaie de flipchart următoarele date de la care poate
porni activitatea următoare. Ştiaţi că, în 70 de ani de viață, ne petrecem:

 27 ani dormind
 3,3 ani mâncând
 5 luni așteptând la semafor
 1 an căutând lucruri nepuse la locul lor

3. Poem irlandez (20 minute)


Pregătirea activității: profesorul/facilitatorul va pregăti scris pe tablă sau va înmâna câte o copie pentru
fiecare elev a următorului poem.

Rezervă-ţi timp să munceşti ,


căci acesta este preţul succesului.
Rezervă-ţi timp să gândeşti,
căci asta este sursa puterii.
Rezervă-ţi timp să te joci,
căci este secretul tinereţii.
Rezervă-ţi timp să citeşti,
căci este sămânţa înţelepciunii.
Rezervă-ţi timp să fii prietenos,
căci îţi va aduce veselie.
Rezervă-ţi timp să visezi,
căci te va ridica la stele.
Rezervă-ţi timp să iubeşti,
căci este bucuria vieţii.
Rezervă-ţi timp să fii mulţumit,
căci este muzica sufletului.
36

Rezervă-ți timp să trăiești în prezent


căci aceasta este sursa fericirii.
Page
Facilitarea activității: rugați unul sau doi participanți să citească cu voce tare poemul. E important să
fie citit cu voce tare de două ori ! După ce au citit, fiecare elev va fi invitat să sublinieze unul din versurile
din poem pentru care simte sau crede că își rezervă cel mai mult timp în viaţa lui. Rugaţi-i rând pe rând
să împărtășească cu ceilalți versul pe care l-au ales. După ce aproape toată lumea a reușit, vor fi invitați
să subilinieze două versuri care să reflecte pentru ce nu își dedică timp în general. Vor fi rugați iarăși să
împărtășească ce au subliniat.

Întrebări de procesare/debriefing:
 Ce părerea aveți despre acest poem?
 Aveți timp pentru toate acestea în viața voastră?
 Cum vă faceți timp pentru muncă (teme), prieteni, joacă, citit, visat, gândit, trăit momentul?
 Care sunt lucrurile pe care v-ar plăcea să le faceți, dar pentru care nu aveți timp acum?
 Ce puteți să faceți în această privință?
 Ce ați putea face de acum înainte, ca să folosiți timpul într-un mod care să vă aducă mai multe
beneficii?

4. Din ce în ce mai eficient (15 minute)


Pregătirea și facilitarea: participanții vor fi rugați să formeze un cerc, stând în picioare. Le sunt date trei
mingi făcute din hârtie, iar sarcina lor este să treacă mingile prin mâinile tuturor participanților cât de
repede pot, până când acestea ajung înapoi la facilitator.

Acesta le spune participanților timpul pe care l-au avut după fiecare tură, încurajându-i să încerce din nou
și să obțină un timp mai bun cu fiecare încercare. Timpul ar trebui să se îmbunătățească de la o tură la
alta. Sarcina este repetată până când obțin cel mai bun timp - de obicei spre final, grupurile își unesc
mâinile și ating mingile în același timp toți odată, în 1-2 secunde.

Mențiunea facilitatorului: După finalizarea jocului, debriefing-ul/procesarea ar trebui să sublinieze ideea


că toți putem folosi timpul cu înțelepciune, dacă găsim alte soluții mai creative atât personal, dar și atunci
când facem o sarcină în cadrul unei echipe sau a unui grup.

Întrebări de procesare/debriefing:

 Care a fost sarcina? Ce trebuia să faceți în acest exercițiu?


 A fost greu sau ușor să obțineți un timp mai bun după fiecare tură? Care au fost ideile care v-au
ajutat să îndepliniți sarcina într-un timp tot mai bun?
 Cine a contribuit la succesul grupului?
 Credeți că e important să faceți lucruri/sarcini în mai puțin timp? Care credeți că sunt
ingredientele necesare pentru a folosi timpul mai eficient în tot ce facem?
 Pot să ne ajute ceilalți din jurul nostru să devenim mai eficienți cu timpul nostru?
 Cum putem noi să ne ajutăm pe noi să devenim mai eficienți cu timpul nostru?
 Ce ați învățat din acest exercițiu despre timp și eficientizarea lui?
 Ce vă propuneți să folosiți din acest joc într-o situație din viața de zi de zi, când trebuie să faceți
37

o sarcină în grup într-un timp scurt? Puteți să dați un exemplu concret?


Page
5.Cum vreau să îmi petrec timpul acum? (30 minute)

Pregătire și facilitare:

Etapa individuală: daţi-le participanților 5-10 minute să facă o listă cu activitățile pe care vor să le facă în
acea săptămână, chiar și lucruri pentru care nu au avut timp în trecut, luând în considerare și elementele
discutate în poemul irlandez.

Etapa de grup: organizaţi niște grupuri Bzz ( 2 sau 3). Participanții vor discuta cu partenerul câteva
strategii posibile pentru a realiza toate activitățile săptămânii. Pot desena sau scrie împreună un plan al
strategiei pe care o au pentru a realiza tot ce și-au propus să facă, ținând cont și de elementele din
poemul irlandez. După ce discută în grup și fac un plan, vor împărtăși ideile în grupul mare sau în grupuri
de câte 5/6 persoane, dacă grupul mare depășește 20 de participanți.

Întrebări de procesare/debriefing:

 Cât de complicat a fost să listați lucrurile pe care vreți/ trebuie să le faceţi săptămâna aceasta?
 Cum a fost să împărtășiți cu altcineva planul vostru? Cum v-ați simțit să povestiți despre asta?
 Ați fost vreodată în situaţii în care nu ați reuşit să vă încadraţi în timp pentru a duce o sarcină la
bun sfârşit? Care credeți că au fost motivele pentru care nu ați reușit? Puteți să dați exemple
concrete? Care au fost situaţiile în care ați reușit și care au fost elementele de succes?
 Ce ați putea face acum pentru a putea fi mai organizaţi cu timpul vostru?

Toate ideile/ soluțiile de eficientizare a timpului vor fi adunate de facilitator pe tabla sau pe o foaie de
flipchart. Profesorul/facilitatorul va sumariza la final toate ideile scrise. După sumarizare, facilitatorul va
ruga fiecare participant să scrie pe o foaie de hârtie mica o promisiune de eficientizare a timpului (doar
una) pe care fiecare se angajează să o respecte în următoarele 2 săptămâni. Hârtia scrisă de fiecare va fi
semnată, ca și angajament personal, și fiecare o va pune bine undeva în haine sau rucsac.

NOTĂ: Ca alternativă, în locul exercițiului cu grupuri Bzz, fiecare participant poate scrie pe o hârtie câteva
lucruri pe care ar vrea să le facă în acea săptămână, dar pentru care cred că nu vor avea timp. Toți
participanții stau în cerc pe scaune și, la un start al facilitatorului, fiecare hârtie va fi dată persoanei din
stânga, care va scrie o soluție, astfel încât activitățile să aibă loc și va împături hârtia dând-o următoarei
persoanei din stânga, tot așa, până când hârtia ajunge la proprietar. Toată lumea citește soluțiile, discută
răspunsurile și analizează aplicabilitatea lor în viața de zi cu zi.

6. Managementului timpului în viața mea ? (30 minute)

Pregătire și facilitare : se împarte grupul în două echipe. O echipă trebuie să se gândească şi să decidă
care sunt beneficiile unui management eficient al timpului şi cealaltă echipă trebuie să identifice câteva
cauze care ne fac să ne pierdem uneori timpul. După ce fiecare echipă finalizează, trebuie să trimtă un
delegat care să vină să prezinte concluziile pentru tot grupul. După ce s-au prezentat concluziile, mai
38

poate veni şi facilitatorul cu completări - vezi mai jos.


Page
Mențiunea facilitatorului:
Beneficiile managementului timpului:
 îți atingi scopurile
 prioritizezi mai bine
 creezi o imagine de ansamblu a sarcinilor tale
 îți amintești mai multe lucruri
 profiți mai mult de timpul tău
 delegi
 comunici mai bine
 îmbunătățești creativitatea
 îți menții viața în echilibru
 faci față schimbărilor din viața ta
 crești calitatea vieții

Cauze care duc la pierderea timpului:


 prea mult timp petrecut pe rețele de socializare și internet
 priorități neclare în ce este de facut
 amânarea sarcinilor mari și neplăcute
 prea mult timp în fața televizorului sau dormind
 lipsa de structură și organizare
 nu poți spune NU uneori

39
Page
7. Metoda 123

Pregătire și facilitare:

Facilitatorul prezintă participanților un instrument foarte ușor pentru un management al timpului


eficient (lista „de făcut” și metoda 123 pentru prioritizare). Fiecare participant primește hârtie și un
creion și trebuie să întocmească o listă „de făcut” pentru a doua zi de dimineață şi până seara. Acest
lucru ar trebui să dureze maxim 10 minute.

Apoi, cu modelul 123 în față, trebuie să prioritizeze sarcinile, hotărând ce sarcini trebuie îndeplinite
primele, care pot fi amânate pe mai tâziu și care pot aștepta poate în următoarele zile. După ce au
terminat, câțiva dintre participanți pot prezenta ceea ce au lucrat.

Pentru metoda 123, poți folosi modelul din anexa 1, care poate fi desenat pe flipchart sau pe tablă:
După ce fiecare şi-a facut planul de activităţi pe ziua următoare, discută cu participanţii- Care cred că
ar fi paşii pentru succes în managerierea timpului? Se adună de la ei câteva idei, se scriu pe tablă sau
pe un flipchart, după care facilitatorul poate să vină cu următoarele completări.

Mențiunea facilitatorului::
Metoda în 7 pași pentru succes în planificarea timpului.
 Stabilește cu precizie ceea ce îți dorești.
 Notează-ți hotărârile.
 Stabilește un termen limită pentru țelul pe care îl urmărești.
 Întocmește o listă cu toate lucrurile pe care crezi că va trebui să le faci pentru a-ți atinge
țelul.
 Organizează-ți lista sub forma unui plan (priorități, succesiune).
 Pune-ți IMEDIAT planul în aplicare.
 Ia HOTĂRÂREA să nu treacă nicio zi fără să faci ceva pentru atingerea obiectivelor
tale.

Întrebări de procesare/debriefing:

 A fost greu să întocmiți lista pentru mâine?


 Ați mai făcut asta înainte?
 Considerați că e important să puneți pe hârtie aceste idei? În ce fel va ajutat modelul 123 să le
prioritizați?
 Sunteți surprinși de rezultat?
 Credeți că acum aveți timp să faceți ce este pe listă?
 Veți folosi metoda în fiecare zi/săptămână?
 Ce părere ai despre aceste sfaturi - 7pași de succes în managementul timpului?
 Te recunoști în ele? Sunt adevărate pentru tine?
 Faci vreodată așa? Cât de importante sunt aceste aspecte pentru tine?
 În ce măsură crezi că obiceiurile de pierdere a timpului pot fi schimbate? De cine depinde
schimbarea lor?
40
Page

8. Evaluarea sesiunii (10 minute)


Participanții vor fi așezați în cerc. Facilitatorul/profesorul va arunca o minge de hârtie la unul dintre
participanți. Cine va primi mingea va trebui să spună câteva cuvinte despre ce a simțit în timpul
activității din cadrul Școlii Altfel și despre modul în care îi poate ajută pe ei, în viața de zi cu zi, ceea ce
au experimentat. Vor da mai departe de la unul la celălat, până fiecare a reușit să-și exprime ideile,
concluziile, planurile legate de această sesiune.

Bibliografie

Maria Neagu (coordonator), IMPACT CURRICULUM, Angajabilitate, Fundația Noi Orizonturi, 2011

 www.noi-orizonturi.ro

41
Page
Anexa 1- Metoda 123
ă
Nivelul de urgență

Sarcini (exemplu) Prioritatea (1)- acum Prioritate (2)-curând Prioritate (3)-poate aștepta
sau cât mai repede

A.Cumpărare
pixuri și caiete

B.Pregătit pentru
teză

C.Vizionat un film

……………….

42
Page