1

Religia este credinfa in supranatural, sacru sau

divin, gi codul moral, practicile, valorile qi instituliile asociate cu aeeasti credingi. in
cursul dezvoltirii sale religia a luat un imens numlr de forme in diverse culturi sau persoane.
CuvAntul religie vine din limba latini, fie din re-legio (re-citire, referindu-se la repetarea
scripturilor, dupi Cicero) fie din re-ligio (- a lega , a reconecta, a reface leg5tura cu Dumnezeu).
Religia poate fi definiti ca un sistem bazat pe incercarile oamenilor de a explica universul gi
fenomenele lui naturale, adesea implicAnd una sau mai multe zeititi sau alte forfe supranaturale,
sau ca un sistem de ciutare a scopului sau inlelesului viefii.

CAnd fac bine, mi simt bine; cAnd fac riu, mi simt riu. Asta este religia mea."

(Abraham Lincoln)

A avea credin$ inseamni a crede in ceea ce nu vezi, iar rlsplata pentru aceasti credinfi va fi #
vezi ceea ce crezi."

(SfAntulAugustin)

Teologia nu este ceea ce gtim despre Dumnezeu, ci ceea ce nu ;tim despre naturi."

(Robert G. Ingersoll)

Cu cAt studiez mai mult religiile cu atAt sunt mai convins ci omul nu a venerat altceva decAt pe el
insuqi."

(Sir Richard Francis Burton)

 Schema lecliei
Religia tn lumea contemporand

Secolul XX a cunoscut mari frimdntdri politice, economice, sociale; a fost un

secol al crizelor ideologice. Marile religii ale lumii, au suferit qi ele transformdri.
Astfel, s-a vorbit la sf6rqitul mileniului al doilea de ,,rdzbunarea lui Dumnezeu", ,,de
reintoarcerea la religie" ca despre o noud epocd a lui Mesia, datoriti experimentelor
tragice;i macabre ale secolului al XX-lea.

I. Crqtinismul

l. Biserica Catolici - cea mai mobilizatoare qi influenti Bisericd creqtind

- Ioan al XXII-lea, ales papd in 1958, a hotir6t in ianuarie 1959 sd organizeze un
conciliu ecumenic
Ecumenism - miqcare de apropiere intre Bisericile cre;tine, a cdrei finalitate o
constituie restabilirea unitdlii creqtine
- octombrie 1962 - decembrie 1965 - Roma - Conciliul Vatican II - participd
reprezentanli ai catolicismului din intreaga lume:
hotEriri adoptate:
- recunoaqterea pluralismului in interiorul qi in afara Bisericii
- afrcmarea libertilii religioase
- intrarea oficial6 a catolicismului in miqcarea ecumenicS
- distingerea noliunii de tradi{ie de respectarea oarbd a trecutului
Institu{ii profund schimbate: Curia Romani (institufie cu rol administrativ) a
devenit organism cu reprezentare internalionald iar numdrul prelafilor italieni care
lucrau in cadrul serviciilor sale, a descrescut foarte mult. Sinodul Episcopilor -
conciliu restrdns pe care papa il poate convoca foarte uqor pentru a se informa sau a
se sfrtui qi ,,Conferinfele episcopale nafionale", ii reunesc pe episcopii din fiecare
(ard. Reforma liturgici - limba latind inlocuitd de limbile nalionale - scopul de a
obline de la credinciogi o participare activd la slujbele religioase. Astfel rezultd un
fenomen de,,liberali zar e" a Bisericii Catolice.
Reforma s-a lovit de dubld opozifie:
a. catolicii tradi{ionaliqti care nu mai recuno;teau Biserica pe care o qtiau
qi au reproqat ierarhiei cd a mers prea departe cu reformele
b. cei care aqteptau schimbiri mult mai radicale:
- credincioqi dezamdgili de conservatorismul ierarhiei in privinfa avortului
- preoli care cereau abolirea obligaliei celibatului, dreptul de a exercita activitate
remuneratd qi angajarea in politica ,,teologia eliberarii" din America Latind
(miqcare de erezie ap[rutd in cadrul Bisericii Catolice din America Latina - il
considerd pe Iisus marxist care luptd cu sIracii impotriva exploatdrii de cStre cei
bogafi)

2. Biserica Ortodoxl
- profund anconth in tradilie - neexistAnd weo schimbare comparabilE cu ceea ce
s-a intamplatin cazul celorlalte confesiuni creqtine.
- Patriarhul de la Constantinopol, qeful onorific al Bisericilor ortodoxe
 Puternic reprimate in perioada comunist[, Bisericile Ortodoxe au inceput sd se
refacd dupd 1989, acesta fiind qi cazul Bisericii Ortodoxe Romffne.
Influen{a sa socialS a crescut, la fel gi participarea credincioqilor la reinoirea
sentimentului religios

Ecumenismul modern s-a dezvoltat mai ?ntAi in protestantism, incepdnd din

in 1994 cuprindea peste 320 debiserici din peste Oa pti,intre care gi Bisericile
1910.
Ortodoxe. S-a renun{at astfel la acuzele de ,,schism6", acum Bisericile numindu-se
,,fr6!eqti".

lI. Islamul (supunere tn trad.)

Dupd Primul Rizboi Mondial - lumea islamicd - inoire sociald qi politicd

?mpotriva colonizatorilor occidentali din !6rile arabe. De la mijlocul anilor 50, religia a
devenit un puternic suport al nalionalismelor.
- schimbarea cea mai radicald in Iran - 1978 ,,revolutia islamied" - Khomeini
- a restabilit legea musulmann(qaria)
- a suprimat o grdmadd de drepturi
- executii sumare
- i-a pedepsit pe cei care consumau alcool qi pe adulteri
Apare fundamentalismul musulman
Fundamentalism - formd de manifestare religioasd prin care credinla este respectatd
strict prin litera scripturii
Pe plan extem a dus un rdzboi lung gi sdngeros impotriva Irakului qi a mobilizat
popula{ia ?mpotriva ,,Marelui Satan" (Statele Unite)
In anii 90 are loc radicalizarca qi expansiunea mondiald a fundamentalismului prin
aparilia organizafiei Al Qaeda. Doud elemente au concurat la aceastd evolulie:
infrangerea trupelor sovieticd in Afganistan in 1989 qi acceptarea de cStre Arabia Sauditd
- pdm6nt sffint pentru Islam - a trupelor americane.
Fundamentalismul Islamic nu este singura evolufie posibild, deoarece existd gi un
islam tolerant, care poate alimenta comportamentele politice ;i culturale de deschidere
cdtre lume.

III. Budismul
- capacitatea de a se adapta la noutatea situa{iilor qi la diversitatea culturilor
dpdv intelectual opus materialismului insd nu se opune gtiinlei moderne
- rdm0ne astdzi foarte puternic ?n Tailanda qi Birmania
- eliminat pe scard largd in India intre secolele VIII-XI in 1956 s-a produs o
oarecare revenire prin convertkea a 3,5 milioane de persoane.
- in !6rile comuniste din Asia a intdmpinat cele mai mari greutd{i. in China este
tolerat, dar regimul il controleazd indeaproape
- dupi invadarea Tibetului in 1959, de cdtre chinezl, regimul a chutat sd pun6 capdt
influenfei budiste, dup ace dalai-lama qi inalfi ierarhi budiqti au fost nevoifi sd se
refugieze in tdrile vecine
- creqterea interesului Occidentului pentru cultura qi valorile spirituale ale Asiei a
. dus la crearea numeroaselor grupuri de studiere qi de practicare a budismului
 Anexi

Una din ;ase persoane din intreaga lume nu are o religie, arati un studiu global pe
marginea relieiilor realizat de Pew Research Center. Aceste persoane sunt numite
"neafiliate" in aceast6 cercetare qi fac parte din al treilea grup ca m[rime, respectiv 16%o
din populalia globall, aproape egal cu cel al catolicilor.

Cregtinismul (inclusiv catolicii) este cea mai rdspdnditb religie din lume, cu 2,2
miliarde de adepli, ceea ce reprezint632% dinpopula{ia global6.

Creqtinii sunt secondaJi de musulmani, cu 1,6 miliarde de practicanli, adic623o/o.

Mai sunt un miliard de hindugi, adicd l\Vo din popula{ia globald, qi aproximativ jumState
de miliard de budigti, respectiv 7o/o.

Slu* of ltllalor nefig$olls rerot'p*, AOaO

Jrol':trr.rr Irr {;ilr .r:; ; r:l r: lJf {riiii i ::; .;t:i r;! r ii:rr rl

O.89r,

5-ggn
F.rlk Religioftists"
?-1"*t,
B{.rddfrists

tu'r Fps€Eh Cer,Er's Fotur an ReliB'or, & Fubl,. Lta€ '

StnErl F.-dr#\s L:rrEi:!6Fr. ft!i mlrt 20:f,

Persoanele care practicd religii tribale, precum africanii, chinezii, americanii

indieni sau religia tradilionald aborigend, reprezintl 6Yo din populalia global6.

Evreii, aproximativ 14 milioane la numdr, reprezintd doar 0,2 %o din populalia

globalS.

Studiul a fost realizatpebazacercetdrii a2.500 debaze de date diferite, inclusiv

recensdmdnturi gi anchete demografice ale copiilor qi adullilor din232 de [Eri.

10
 IV. Dialogul religios
- dialogul dintre confesiunile ueqtine a dus in anii70,1a un dialog intre religii
- religiile luptd pentru pdstrarea liberti{ii religioase
- religiile trebuie sd fac6 falb gi prozelitismului. Cea mai suslinutd activitate de
recrutare de adep{i o duce Islamul care cdqtigd teren in special in Africa
Prozelitismul - acliune dusd de o Bisericd sau de un grup religios, prin care
urmdreqte recrutarea de noi adepfi
- promovarea dialogului interreligious se face in cadrul unor manifest[ri precum
Cina tradi{ionali (iftar) pentru pace gi toleran!6, organizatd de Fundalia pentru
Cercetdri Strategice gi Sociale - Grup Marmara (Istanbul). Aici se intdlnesc lideri
spirituali ai creqtinismului (ortodox qi catolic), islamismului qi mozaismului.
Concluzie:
Religiile promoveazE:
- dialogul
- diversitatea
- libertateareligioasi
- ecumenismul (cele creqtine)
Dar totodatd pot fi tentate sE alimenteze fenomenul de prozelitism