Sunteți pe pagina 1din 57

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE


PUBLICĂ
PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE, AUDIT FINANCIAR ŞI
EXPERTIZĂ CONTABILĂ

Lucrare de disertaţie

Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Florin BOGHEAN
Absolvent:
Daniel RAŢĂ

Suceava 2015
FUNDAMENTAREA DECIZIEI DE INVESTIȚII
FINANȚATE DIN FONDURI EUROPENE
NERAMBURSABILE

STUDIU DE CAZ: CLINICA MEDICALĂ LIFE++


CUPRINS

ABSTRACT ................................................................................................................................... 9
MOTIVAȚIA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII ............................................................... 11
CAPITOLUL I. CADRUL INTERNAȚIONAL DE FUNCȚIONARE A PROGRAMELOR
DE FINANȚARE EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ ....................................................... 15
1.1. Politici europene în domeniul economic ............................................................................ 15
1.2. Abordarea integrată a Comisiei Europene în domeniul politicilor economice și sociale ... 17
1.2.1. Stimularea investițiilor ..................................................................................... 19
1.2.2. Un angajament reînnoit în favoarea reformelor structurale ............................. 20
1.2.3. O politică de responsabilitate bugetară ............................................................ 22
1.3. Reformele structurale la nivelul statelor membre............................................................... 22
CAPITOLUL II. CADRUL NAȚIONAL DE FUNCȚIONARE A PROGRAMELOR DE
FINANȚARE EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ ............................................................. 23
2.1. Programe de aderare şi preaderare...................................................................................... 23
2.2. Dezvoltarea mediului de afaceri din România prin asistența financiară a Uniunii Europene
în perioada 2014-2020 ............................................................................................................... 25
2.2.1. Strategia națională pentru competitivitate 2014-2020...................................... 25
2.2.2. Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020 .................. 29
2.2.3. Acordul de parteneriat 2014-2020 cu România ............................................... 30
CAPITOLUL III. ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIȚIEI ÎN ECHIPAMENTE
MEDICALE PENTRU DEZVOLTAREA S.C. LIFE++ S.R.L. : STUDIU DE CAZ .......... 32
3.1. Considerații generale .......................................................................................................... 32
3.2. Bugetul investiţiei S.C. LIFE ++ S.R.L. ............................................................................. 33
3.3. Fundamentarea calculaţiilor de costuri şi venituri .............................................................. 33
3.3.1. Venituri prognozate .......................................................................................... 34
3.3.2. Cifra de afaceri preconizată .............................................................................. 36
3.3.3. Cheltuieli prognozate ....................................................................................... 37
3.4. Proiecţia contului de profit şi pierdere pe o perioadă de 3 ani după finalizarea
proiectului .................................................................................................................................. 39
3.4.1. Proiecţia contului de profit şi pierdere pe o perioadă de 3 ani după finalizarea
proiectului varianta nerealizării investiţiei ................................................................. 39
3.4.2. Proiecţia contului de profit şi pierdere în situația în care firma ar beneficia de
finanțare ...................................................................................................................... 40
3.5. Analiza diagnostic a investiției realizată de SC LIFE++ SRL ........................................... 42
3.5.1 Rentabilitatea cifrei de afaceri ........................................................................... 42
3.5.2. Rata solvabilității generale ............................................................................... 42
3.5.3. Rata lichidității curente .................................................................................................... 44
3.6. Proiecţia bilanţului .............................................................................................................. 45
3.7. Proiecția fluxului de lichidităţi (cash-flow) pe durata implementării investiției şi după
încetarea finanţării nerambursabile ........................................................................................... 47
3.8. Proiecția indicatoriilor VAN și RIR ................................................................................... 50
CONCLUZII ȘI PROPUNERI .................................................................................................. 53
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE .............................................................................................. 55
LISTA TABELELOR, GRAFICELOR

Tabel nr. 1.1. Indicatori economici privind strategia Europa 2020 ............................................. 17
Tabel nr. 2.1. Structura regiunilor de dezvoltare din România .................................................... 24
Tabel nr. 2.2 Sectoarele economice cu potențial de specializare inteligentă ............................... 26
Tabel nr. 2.3.Specializarea Județeană pe sectoare economice..................................................... 27
Tabel nr. 2.4. Priorități strategice de dezvoltare .......................................................................... 28
Tabel nr. 2.5. Alocarea bugetelor pe programe de finanțare pe 2014-2020 ............................... 30
Tabelul nr. 2.6. Defalcarea bugetelor pe tematici pentru perioada 2014-2020 ........................... 31
Tabel nr. 3.1. Bugetul pentru investiția propusă........................................................................... 33
Tabel nr. 3.2. Previziunea veniturilor în perioada 2014-2017 în varianta cu investiţie .............. 34
Tabel nr. 3.3. Previziunea veniturilor în perioada 2014-2017 în varianta fără investiţie ........... 34
Tabel nr. 3.4. Previziunea comparativă a cifrei de afaceri şi a ratei de creştere a acesteia în
perioada 2014-2017 ...................................................................................................................... 36
Tabel nr. 3.5 . Previziunea cheltuielilor în perioada 2014 - 2017 în situaţia în care compania ar
beneficia de investiţie .................................................................................................................... 37
Tabel nr. 3.6. Previziunea cheltuielilor în perioada 2014 - 2017 în situaţia în care compania nu
ar beneficia de investiţie ............................................................................................................... 37
Tabel nr.3.7. Previziune privind noile locuri de muncă create ..................................................... 38
Tabel nr. 3.8. Previziunea contului de profit şi pierdere în perioada 2014-2017 în situaţia în
care compania nu ar beneficia de investiţie................................................................................. 39
Tabel nr. 3.9. Previziunea contului de profit şi pierdere în perioada 2014-2017 în situaţia în
care compania ar beneficia de investiţie...................................................................................... 40
Tabel nr. 3.10. Evoluția prognozată comparativă a profitului net în perioada 2014-2017 ......... 41
Tabel nr. 3.11. Previziunea rentabilității cifrei de afaceri în perioada 2014-2017 .................... 42
Tabel nr.3.12. Previziunea solvabilităţii generale în perioada 2014-2017 .................................. 43
Tabel nr. 3.13.Previziunea lichidității curente în perioada 2014-2017........................................ 44
Tabel nr. 3.14. Bilanţul previzionat în perioada 2014-2017 în situaţia în care compania ar
beneficia de investiţie .................................................................................................................... 45
Tabel nr. 3.15. Bilanţul previzionat în perioada 2014-2017 în situaţia în care compania nu ar
beneficia de investiţie .................................................................................................................... 46
Tabel nr. 3.16. Fluxul de numerar în perioada 2014-2017 în situaţia în care compania ar
beneficia de investiţie .................................................................................................................... 48
Tabel nr. 3.17. Analiza parametrilor VAN şi RIR ......................................................................... 52
Tabel nr. 3.18. Defalcarea bugetelor pe tematici pentru perioada 2014-2020 ............................ 53
Grafic nr. 1.1. Analiza evoluției investițiilor și a declajelor de tendință sustenabilă .................. 19
Grafic nr. 3.1. Previziunea comparativă a veniturilor în perioada 2014-2017............................ 35
Grafic nr.3.3. Evoluția prognozată comparativă a profitului net în perioada 2014-2017 ........... 41
Grafic nr.3.4. Evoluția prognozată comparativă a cifrei de afaceri și a profitului net în perioada
2014-2017 ..................................................................................................................................... 42
Grafic nr.3.5. Previziunea solvabilității generale în perioada 2014-2017 .................................. 43
Grafic nr.3.6. Previziunea lichidității curente în perioada 2014-2017 ........................................ 44
ABSTRACT

The development of the romanian business environment starting with 2000 was very much
connected with the country EU integration process. The European single market with its standards
and requirements shaded a lot the business strategies for all the companies.
By aproaching a very technical subject such as The Financial Analysis – fundamental
instrument for the investments with european funds, our work is a contribution in explaining and
developing the businesses proficency in order to acces more easy the funding opprtunities.
The general goal of this work is to contribute in clarification of the financial-accounting
processes and previsions in the accesing european funds approach for the romania business sector
according to the european standards and procedures.
Our aim is to discuss about one of the most important problems which the romanian
economic society is facing – understanding the national and international rules regarding the
european funds programms functioning, and also the manner in which every company should
approach the financial and accounting sections of their projects, because each project’s financial
inputs are the ground for obtaing the results.
The work specific objectives are the following:
1. Increasing awareness of the international context of the EU funds and functioning
adressed to the business environment in Romania;
2. Increasing awareness of the national context of the EU funds and functioning adressed to
the business environment in Romania:
3. A comparative presentation of the design and structuring the financial analysis of a
project of investment financed by nonreimbursable funds.
Increasing awareness of the international context of the EU funds and functioning adressed
to the business environment in Romania
This specific objective of the present research papers considering the presentation of the
international context and operation of the EU funds in Romania, is very important when structuring
a financing proposal. The structure of a European funding project must provide that the applicant
who whishes to propose a project must show how the investment idea integrate in the financing
objectives of the programm, and in the same time to integrates in the international context at
policy’s level for the developement of the business sector in Romania.
This research paper goes in the 2000-2006, 2007-2013 and 2014-2020 structural funding
packages. In the same time, in this reasearch paper the Europe Startegy 2020 will be presented
with its objectives and important elements, as the main important financing objectives of the 2014-
2020 EU financing period for the business environment.
Increasing awareness of the national context of the EU funds and functioning adressed to
the business environment in Romania:
The necessety of integrating a project in the main national strategies for 2014-2020 period
is essential, because 80% of the projects to be implementes will be selected from the priorities lists
from the natioanl strategies for business sector.
This research paoer will present the Partenership Agreement for 2014-2020 with Romania,
the National Strategy for Competitiveness 2014-2020, the National Research and Innovation
Strategy. Taking into consideration these strategic documents, one can successfully answer all the
requirements for the investement project by fullfiling all the national startegies for business sector.
A comparative presentation of the design and structuring the financial analysis of a project
of investment financed by nonreimbursable funds.
By studying this research paper, one can find the last section, with a presentation of a study-
case of the way a financial analysis must be carried out in order to fullfil the investment project
logics, but in the same time the financer requirements.
In order to draw a conclusion, the research paper will be an excellent study-case, but also
a proper theoretical approach for every financial specialist to understand the best ways
toapproach and structure the financial analysis as a base for every investment. The business sector
needs more succes exemples, more good-practice exemples to be more performant and more
profitable in its investments.
By each investment of every company, Romania will gain more added value, more
competitivity and that will give the opportunity to increase the living standards of its citizens.
In the same time, by using these kind of paper waorks, the Economical Studies Faculty
from Suceava, will act more as a labaoratory for specialists and as a business support
organization for developing the economical sector.
MOTIVAȚIA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

Dezvoltarea mediului de afaceri din România începând cu anul 2000 a depins foarte mult
de statutul pe care țara noastră l-a avut în raport cu Uniunea Europeană. Parcurgerea etapelor
premergătoare aderării a fost un proces laborios și dificil pentru întreaga societate românească.
Începând cu anul 2000, data începerii etapei de preaderare a României, societatea
românească a ales traseul aderării la o uniune economică europeană în principal, care este
structurată pe o serie de standarde în diverse domenii și sectoare de activitate, inclusiv în mediul
de afaceri.
Această nouă perspectivă a supus mediul de afaceri românesc la familiarizarea și apoi
adoptarea unor standarde europene, pentru a putea intra pe piața unică a Uniunii Europene. Pentru
atingerea acestui obiectiv, Uniunea Europeană a pus la dispoziția statului român pachete de sprijin
financiar nerambursabile care să fie accesate de administrația publică locală și centrală, dar și de
mediul de afaceri.
Pachetele de finanțare adresate mediului de afaceri au fost cele mai consistente intervenții
financiare în beneficiul dezvoltării economice a României, care, ele însele, au fost bazate pe
standarde, proceduri și metodologii de accesare, cu care agenții economici s-au familiarizat an de
an. Pachetele de finanțare s-au succedat pe perioade programatice (2000-2006; 2007-2013; 2014-
2020).
Astăzi, la 8 ani după aderarea României la Uniunea Europeană, în calitate de stat membru
cu drepturi depline, putem constata că Fondurile Structurale de care a dispus și dispune România
sunt cea mai mare și mai atractivă sursă de finanțare a activităților economice în special și a
dezvoltării economice în general.
Obiectivul general al prezentei lucrări de cercetare este de a contribui la clarificarea
importanței prelucrărilor și previziunilor financiar-contabile în procesul de atragere a fondurilor
nerambursabile ale Uniunii Europene pentru mediul de afaceri românesc pe baza standardelor și
procedurilor de finanțare europene. Obiectivul general propus abordează una din problemele
importante cu care societatea și specialiștii în economie se confruntă, și anume înțelegerea cadrului
național și internațional de funcționare a programelor de finanțare europeană, și modul în care
trebuie abordate secțiunile financiar-contabile ale proiectelor, secțiuni de bază a cererilor de
finanțare.
Obiectivele specifice ale prezentei lucrări de cercetare sunt următoarele:
1. Creșterea gradului de conștientizare a contextului internațional al apariției și
funcționarării fondurilor europene adresate mediului de afaceri din România
2. Creșterea gradului de informare cu privire la contextul național al funcționării
fondurilor europene adresate mediului de afaceri din România;
3. Prezentarea tehnică a necesităților de încadrare a unei investiții ecomomice în cadrul
politicilor regionale, naționale și internaționale ca și elemente de bază în punctarea
unui proiect investițional în grila de evaluare;
4. Prezentarea comparativă a modului de structurare și concepere a unei analize
financiare pentru un proiect de investiții finanțat prin fonduri europene
nerambursabile.
1. Creșterea gradului de conștientizare a contextului internațional al apariției și
funcționarării fondurilor europene adresate mediului de afaceri din România. Acest obiectiv
specific al prezentei lucrări de cercetare are în vedere prezentarea contextului intenațional al
apariției și funcționării fondurilor europene în România, aspect foarte important în gândirea unui
proiect. Structura unui proiect de finanțare europeană trebuie să prezinte faptul că un aplicant care
dorește să propună un proiect trebuie să prezinte modul în care ideea sa de investiție se încadrează
în obiectivele de finanțare ale Programului de Finanțare, și în același timp se încadreză în contextul
internațional la nivel de politici pentru dezvoltarea mediului de afaceri din România.
Prezenta lucrare de cercetare trece în revista pachetul de finanțare structural 2000-2006, 2007 –
2013, precum și pachetul 2014-2020. De asemenea, în cadrul lucrării sunt prezentate obiectivele
și elementele importante ale Strategiei Europa 2020, obiectivele de finanțare ale Uniunii Europene
pentru perioada 2014-2020 pe secțiunea dezvoltare economică – mediul de afaceri.

2. Creșterea gradului de informare cu privire la contextul național al funcționării fondurilor


europene adresate mediului de afaceri din România; Necesitatea încadrării unui proiect în cadrul
strategiilor de referință la nivel național pentru perioada 2014 – 2020 este esențială deoarece 80%
din proiectele ce se vor selecta vor propune investiții în domeniile prioritare propuse de strategiile
naționale de dezvoltare a mediului de afaceri.
Prezenta lucrare trece în revista Acordul de Parteneriat 2014-2020 cu România, Strategia
Națională pentru Competitivitate 2014-2020, Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și
Inovare. Prin parcurgerea și familiarizarea cu aceste documente strategice, se pot răspunde cu
succes tuturor cerințelor legate de coerența proiectului cu documentele strategice naționale privind
mediul de afaceri.

3. Prezentarea tehnică a necesităților de încadrare a unei investiții ecomomice în cadrul


politicilor regionale, naționale și internaționale ca și elemente de bază în punctarea unui proiect
investițional în grila de evaluare; Acest obiectiv specific va fi abordat prin prezentarea
comparativă a unor grile de evaluare și a modului de punctare a încadrării unui proiect în cadrul
politicilor regionale, naționale și internaționale. Este esențială înțelegerea faptului că doar o idee
bună de investiții prezentată într-un proiect nu va fi suficientă pentru obținerea finanțării.
Abordarea corectă a contextului sau a politicilor regionale, naționale și internaționale va duce cu
siguranță la punctarea suplimentară a proiectului propus.

4. Prezentarea comparativă a modului de structurare și concepere a unei analize financiare


pentru un proiect de investiții finanțat prin fonduri europene nerambursabile. În cadrului lucrării
de cercetare există o secțiune care va prezenta comparativ o analiză financiară a unui proiect de
investiții a mediului de afaceri, unde vor fi discutate principalii indicatorii economici ce trebuie
luați în calcul. Tematica propusă de această lucrare este necesară din mai multe considerente:
- necesitatea unei prezentări tehnice a problematicii gândirii și conceperii unui proiecte de
finanțare cu fonduri europene neramburabile;
- necesitatea fundamentării tehnice a cerințelor privind conceperea analizelor financiare în
cadrul proiectelor de investiții;
- creșterea gradului de performanță în utilizarea fondurilor europene pentru mediul economic.

Orice demers ştiinţific este bazat pe o metodologie de cercetare specifică stabilită, compusă
din tehnici şi metode utilizate în vederea atingerii obiectivelor propuse. Procesul de documentare
științifică este bazat într-o mare măsură pe documentarea bibliografică, iar această componentă
are o importanţă hotărâtoare deoarece, prin intermediul literaturii de specialitate, avem
posibilitatea să cunoaştem zestrea ştiinţifică. Lucrarea de faţă abordează interdisciplinar economic,
fiscal, contabil, juridic, o tematică relativ nouă în comparaţie cu alte domenii, dar care prezintă din
ce în ce mai mult interes datorită importanței pentru mediul de afaceri.
Natura cercetării întreprinse în lucrarea „Fundamentarea deciziei de investitții finanțate prin
fonduri europene nerambursabile” are mai multe dimensiuni: conceptuală, metodologică. Inițial
lucrarea va aborda dimensiunea de cercetare conceptuală prin care vom investiga conceptele şi
probleme actuale privind noțiunile și conceptele utilizate în fundamentarea unei investiții prin
prorame de finanțare europene, precum şi importanţa unui sistem eficient de guvernanţă
corporativă pentru evaluarea eficientă a riscurilor. Managementul riscurilor ce pot afecta
funcționarea unui proiect este esențial datorită efectului pe care acestea le pot avea (riscuri de
resurse umane, financiare, legate de furnizori si actvitatea lor, riscuri legate de finanțator). Natura
cercetării întreprinse va dobândi apoi o dimensiune metodologică, prin faptul că demersurile
efectuate se vor concretiza în prezentarea unui model de simulare util privind modul în care trebuie
structurat și fundamentat un proiect de finanțare nerambursabilă pentru mediul de afaceri.
Cercetarea se încadrează într-un demers ştiinţific pozitivist, deoarece au fost cuprinse şi
abordări critice şi interpretativiste ce au ca scop explicarea diferitor concepte, dar şi evidenţierea
posibilelor soluţii pentru problemele identificate. Examinarea ştiinţifică a problemelor şi demersul
de obținere a obiectivele şi scopurile propuse ne-au orientat spre utilizarea următoarele metode de
cercetare:
 metoda analiticăva fi folosită pentru a conduce o analiză a abordării teoretice a deciziilor,
a riscurilor şi a rolului acestora în procesul de fundamentare a investițiilor cu finanțare
nerambirsabilă;
 metoda de cercetare calitativă o vom realiza prin culegerea de date prin intermediul unei
cercetări documentare realizată la nivelul principalelor surse oficiale la nivel european și
la nivel național, a documentelor de programare oficială; Cercetarea calitativă se va face și
la nivelul datelor financiar contabile pentru aplicația prezentată.
 metoda inducţiei şi deducţiei – va fi utilizată în analizarea situațiilor particulare și apoi
analiza celor generale.
CAPITOLUL I. CADRUL INTERNAȚIONAL DE FUNCȚIONARE A
PROGRAMELOR DE FINANȚARE EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ

Modernizarea și dezvoltarea României începând cu anul 2000 a depins foarte mult de


statutul succesiv pe care țara noastră l-a avut în raport cu Uniunea Europeană. Toate etapele
parcurse au influențat în mod nemijlocit dezvoltarea mediului economic.
Acest lucru s-a realizat pe parcursul a aproximativ 16 ani, începându cu semnarea în 1991
a unui Acord de Comerț și Cooperare între România și Uniunea Europeană, apoi în octombrie
1999, Comisia Europeană publică un ”Raport privind progresele României în procesul de aderare
la Uniunea Europeană1”, pentru ca pe 15 februarie 2000, dupa decizia Consiliului European de la
Helsinki din decembrie 1999, să aibă loc oficial începerea negocierilor de aderare ale României la
Uniunea Europeană.
România a încheiat negocierile de aderare în cadrul summitului Uniunii Europene de iarnă
de la Bruxelles din 17 decembrie 2004. Tratatul de aderare a fost semnat pe 25 aprilie 2005 la
Abația Neumunster din Luxembourg, urmănd ca cele două țări nominalizate, România și Bulgaria,
să adere la 1 ianuarie 2007, cu excepția cazului în care sunt raportate încălcări grave ale acordurilor
stabilite, caz în care aderarea va fi amânată (clauze de salvgardare)2.
Uniunea Europeană este structurată pe mai multe tratate și înțelegeri internaționale
succesive. Însă, semnarea Tratatului de Aderare al României și Bulgariei la Uniunea Europeană a
modificat mai multe înțelegeri de bază internaționale:
 Tratatul de la Roma (se ma numește Tratatul de instituire a Comunității Europene);
 Tratatul Euratom;
 Tratatul de la Maastricht (cunoscut sub numele de Tratatul de formare al Uniunii
Europene).
Numele integral al tratatului este Tratatul între Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul
Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul
Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia,
Republica Lituania, Marele Ducat al Luxembourgului, Republica Ungară, Republica Malta,
Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica
Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii
și a Irlandei de Nord și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și
României la Uniunea Europeană.3

1.1. Politici europene în domeniul economic


Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene în ianuarie 2007, în urma unui proces
lung de negociere cu Uniunea Europeană. Acest proces a avut în vedere alinierea unor parametri
de dezvoltare cu un set de cerințe și standarde instituite în baza tratatului semnat cu Uniunea
Europeană.
În calitate de stat membru România trebuie să mențină o serie de indicatori la care s-a
obligat încă din 2007, iar pentru acest efort de menținere a standardelor, dar mai ales de reducere
a diferențelor înregistrate pe diverse domenii de activitate, statul român beneficiază, alături de
toate celelalte state membre de o asistență financiară nerambursabilă. Această intervenție
financiară este reglementată și agreată la nivel european de instituțiile reprezentative ale Uniunii
Europene: Comisia Europeană prin Directoratele sale Generale, Parlamentul European (ca și for
legislativ european) și Consiliul Uniunii Europene.

1
Raport privind progresele României în procesul de aderare la Uniunea Europeană, Comisia Europeană 1999
2
Integrarea României în Uniunea Europeană – Wikipedia,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_Rom%C3%A2niei_%C3%AEn_Uniunea_European%C4%83
3
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 157, 21 iunie 2005, http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/ALL/?uri=OJ:L:2005:157:TOC
În calitatea sa de stat aflat într-o etapă de preaderare la Uniunea Europeană si apoi de stat
membru cu drepturi depline, România a beneficiat și beneficiază de trei etape structurale de
finanțare instituite la nivel european:
 perioada anilor 2000-2006 în calitate de stat aflat în etapa de pre-aderare (programe de
tip PHARE, SAPARD, ISPA, Cross-Border Cooperation, etc.)
 perioada anilor 2007-2013 în calitate de stat membru cu drepturi depline (programe
operaționale regionale şi structurale: REGIO, PNDR/FEADR, POS CCE, POS DRU,
POS T, POS M, PODCA, PO AT);
 perioada anilor 2014-2020 în calitate de stat membru cu drepturi depline, Romania va
beneficia de 11 Programe operationale ce totalizează aproximativ 43 de miliarde de
euro din care 22 de miliarde sunt alocate pentru politica de coeziune.
Obiectivele de dezvoltare ale Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 vor fi
definitorii pentru toate statele membre şi reprezintă direcţiile prioritare ce vor fi susținute financiar
și logistic pentru o dezvoltare pe principii comune, dar solide a tuturor statelor membre.
Strategia“Europa 2020 – Inițiative majore de creștere inteligentă, durabilă și favorizarea
incluziunii” are stabilite cinci obiective la nivelul Uniunii Europene. Acestea sunt foarte
imporatnte, deoarece documentul strategic european este baza documentelor strategice naționale
ce au fost realizate în ultimii ani.
Aceste obiective, conform datelor puse la dispoziție de site-ul oficial al Comisiei
Europene4, sunt:
1. Ocuparea forței de muncă – propunerea europeană este de a atinge o rată de ocupare
de 75% în cadrul populației cu vârste între 20 și 64 de ani. Acest obiectiv vine pe fondul
problemelor foarte severe legate de gradul de ocupare actual al forței de muncă versus numărul
asistaților sociali și al pensionarilor, precum și datorită ratelor foarte ridicate de șomaj.
2. Cercetare și dezvoltare – bugetele ce vor fi investitite în cadrul acestor domenii vor
fi impresionante la nivelul Uniunii Europene. Acestea vor fi constituite prin cumularea unor surse
financiare precum ar fi:
a. 3% din Produsul Intern Brut (PIB-ul) Uniunii Europene pentru cercetare și dezvoltare;
b. alocarea unor sume foarte mari din pachetul structural 2014-2020 pentru fiecare stat
membru pentru cercetare și dezvoltare;
c. Programul Horizon 2020 (estimat la aproximativ 80 de miliarde de euro).
3. Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei – în cadrul acestui obiectiv
există trei priorități definite:
a. reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelurile înregistrate în
1990;
b. creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă până la 20%;
c. creșterea cu 20% a eficienței energetice.
4. Educație
a. reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a școlii;
b. creșterea la peste 40% a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul
populației cu vârstă de 30-40 de ani.
5. Lupta împotriva sărăciei și a excluiziunii sociale
a. reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă
să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale.
Obiectivele trasate în cadrul Strategiei Europa 2020 au în vedere nivelul pe care Uniunea
Europeană incorpore ar trebui să îl atingă în anul 2020. După cum se poate observa mai sus,
obiectivele au în vedere indicatori majori de dezvoltare, și apoi, pe baza acestora, au fost stabilite
obiective naționale pentru fiecare stat membru.

4
Obiectivele Europa 2020 – Comisia Europeană - http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-
nutshell/targets/index_ro.htm
Pentru România, obiectivele majore ale „Strategiei Europa 2020” au fost transpuse pe
următorii indicatori economici:

Tabel nr. 1.1. Indicatori economici privind strategia Europa 2020


Rată de ocupare 70%
Cercetare și dezvoltare (in % din PIB) 2%
Obiective de reducere a emisiilor de gaze (in comparație cu nivelurile din 19%
2005)
Energie regenerabilă (în % din consumul final) 24%
Eficiență energetică 42.99
Părăsire timpurie a școlii (%) 11.3%
Educație superioară (%) 26.7%
Reducerea populației cu risc de sărăcie și excludere socială (număr de 580.000
persoane)
Sursa: Overview of Europe 2020 targets5.

La nivelul Uniunii Europene, în ultimii 7 ani au fost foarte multe discuții și opinii exprimate
cu privire la strategia cea mai potrivită de ieșirea din criza economică cu care a fost confruntată
Uniunea începând cu anul 2008. Prioritățile principale până în 2020 vor fi legate de dezvoltarea
unei economii mai avansate, cu un grad cât mai mare de ocupare a forței de muncă.
Creșterea economică avută în vedere are câteva caracteristici definitorii:
 creștere economică inteligentă – prin canalizarea investițiilor în educație, cercetare și
dezvoltare;
 creștere economică durabilă – prin preocuparea către problemele de mediu, scăderea
emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă;
 creștere economică orientată spre o favorizare a incluziunii sociale – reducerea sărăciei,
includerea categoriilor defavorizate în societate;
Creșterea economică la nivel european este monitorizată și coordonată de o serie de
instituții anual, acest lucru fiind luat foarte în serios de toți actorii implicați. Rolul coordonator al
acestui proces a fost preluat de Comisia Europeană, care, după schimbarea echipei în 2015, a
propus o serie de activități menite să accentueze creșterea economică.
Noua Comisie Europeană are o agendă ambițioasă cu privire la dezvoltarea economică și
ocuparea forței de muncă. Astfel în 28.11.2014 a fost emis un document important ce se numește
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană,
Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții
având în vedere Analiza anuală a creșterii pentru 2015.
Noua Comisie Europeană propune o abordare integrată, stimularea investițiilor, un
angajament reînnoit în favoarea reformelor structurale, continuarea responsabilității bugetare,
raționalizarea sistemului de guvernanță pentru a-l face mai eficace și a spori gradul de asumare6

1.2. Abordarea integrată a Comisiei Europene în domeniul politicilor economice și sociale


Criza economică care a afectat spațiul european începând cu anul 2008 a creat o serie
întreagă de vulnerabilități economice. Soluțiile trebuie să fie integrate și să abordeze câteva aspecte
economice integrate. Principala preocupare este de a se elimina riscul menținerii unui ritm scăzut
de creștere economică, a unei inflații situate aproape de zero și a unei rate ridicate a șomajului.
În această perioadă, Banca Central Europeană va juca un rol foarte important, deoarece va
prelua sarcina de a realiza politica monetară în zona EURO. În acest sens, a fost deja implementat

5
Annex 2 – Overview of Europe 2020 targets - http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/annexii_en.pdf
6
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Central Europeană, Comitetul Economic și
Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Analiza anuală a creșterii pentru 2015,
Bruxelles 28.11.2014, COM (2014) 902 final
Programul privind achiziționarea de titluri de valoare garantate cu active (octombre 2013).
Scopul imediat a fost de a obține o relaxare a politicii monetare. Alte două programe ale Băncii
Central Europene vor contribui la o mai bună politică monetară la nivelul zonei EURO: Progrmul
de obligațiuni garantate și Programul de operațiuni punctuale de refinanțare pe termen lung.
Abordarea trebuie să fie categoric pe specificul fiecărui stat membru, însă va urma
abordarea integrată a Uniunii Europene. În acest sens, Comisia Europeană instituie trei piloni
principali pentru politica economică și socială în 2015:
 Stimularea coordonată a investițiilor – a fost deja lansat și pus în aplicare un program
de investiții de aproximativ 315 miliarde euro. Datorită inițiatorului, acest program se
mai numește și Planul Juncker. La momentul lansării, Președintele Comisiei Europene,
domnul Jean-Claude Juncker a declarat: ”Actuala Comisie este hotărâtă să obțină
rezultate. Prin prezentarea propunerii de astăzi privind Fondul European pentru
investiții strategice, ne îndeplinim, împreună cu partenerul nostru, BEI, angajamentul
asumat în luna noiembrie în plenul Parlamentului European. Facem un pas important
către reîncadrarea în muncă a europenilor și revitalizarea economiei Uniunii. Contez
acum pe asumarea conducerii politice de către colegiuitori, Parlamentul European și
Consilu, pentru adoptarea rapidă a propunerii, astfel încât fondul să fie operațional
până în luna iunie și să înceapă generarea de noi fluxuri de investiții. Cetățenii Europei
așteaptă obținerea acestor rezultate și nu avem timp de pierdut”7
Lista proiectelor finanțate a fost deja făcută publică, România a propus proiecte în valoare de
21 miliarde de euro (Autostrada Montana între Borș și Ungheni, autostrada Dunăre-Marea Neagră
între Constanța-București-Craiova-Constanța, magistrala de metrou Bragadiru – Voluntari și cea
către Otopeni, se numără printre propunerile României)8
 Un angajament reînnoit pentru reluarea reformelor structurale – Gradul de îndatorare
al fiecărui stat (subiect amplu discutat în perioada acută a crizei economice) trebuie
analizat corelat cu capacitatea fiecărui stat de a-și rambursa împrumuturile accesate.
Pentru a putea face acest lucru, este nevoie de continuare a reformelor structurale,
bazate pe identificarea domeniilor de excelență sau a industriilor performante. Aceste
domenii vor fi finanțate în continuare datorită competitivității lor precum și a valorii
adăugate mari generate (energie, telecomunicații, economie digitală).
 O politică de responsabilitate bugetară–există două aspecte esențiale care creează
responsabilitatea bugetară: nivelul deficitului și nivelul datoriei fiecărui stat.
Controlarea acestora este esențială pentru zona EURO. Fiecare stat a utilizat soluția
creșterii controlate a deficitului intern pentru a stimula creștere cererii și a economiilor
naționale în contextul crizei economice. Alte elemente importante sunt abordările tot
mai mari legate de evaziune fiscală și fraudă fiscală prin care să se garanteze protejarea
mediului economic performant, dar și eliminarea concurențelor neloiale.
Criza economică din anii 2008-2010 a dus la modifcarea paradigmei economice a Uniunii
Europene, iar în peroada următoare este foarte important să fie restabilite încrederea în investiții,
reducerea nesiguranței, apariția unor politici economice predictibile pe intervale de timp. Pentru a
pune în practică aceste propuneri, Comisia propune raționalizarea și consolidarea semestrului
european al politicilor economice astfel încât să sprjine cei trei piloni9.

7
Comisia Europeană – Comunicat de presă – Punerea în aplicare a Planului de investiții de 315 miliarde EUR se
desfășoară conform calendarului: Comisia prezintă propunerea legislativă privind Fondul European pentru investiții
strategice, Strasbourg, 13 ianuarie 2015, http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-3222_ro.htm
8
Ziarul Financiar – 10.12.2014 – Noi proiecte de infrastructură pe bani europeni: Atutostrada ”Montana” de 7,5
miliarde euro și metroul Bragadiru-Voluntari de 3,1 mld euro.
9
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Central Europeană, Comitetul Economic și
Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Analiza anuală a creșterii pentru 2015,
Bruxelles 28.11.2014, COM (2014) 902 final
1.2.1. Stimularea investițiilor
Climatul investițional este esențial la nivelul Uniunii Europene, însă și la nivelul României.
Poate una din consecințele cele mai severe ale peroadei de criză traversate recent este deteriorarea
încrederii investitorilor și diminuarea investițiilor. Acest aspect a influențat în mod direct ritmul
de creștere economică.
Pentru contrabalansarea acestei situații, este necesară o politică la nivel european de
stimulare a investițiilor pe termen scurt și mediu, prin oferirea unor politici coerente raportate la
modul în care fiecare stat membru va încuraja relansarea investițiilor.
Planul pus în derulare de noua conducere a Comisiei Europene, coordonat de Președintele
Comisiei Europene dl. Juncker oferă, pe lângă bugetul substanțial (315 miliarde de euro), și un
model de ”bună practică” în această perioadă, creează un model de politică activă pentru
dezvoltarea investițiilor. Acest plan este în sine o investiție, o injectare de resurse financiare în
piața europeană ca și proces, însă ca și rezultat, planul de dezvoltare va duce la crearea unui mediu
economic mai stabil, mai performant, cu infrastructură specifică pe măsură.
Un lucru foarte important în această perioadă este legat și de fezabilitatea investițiilor.
Trebuie avut în vedere un dublu aspect: reluarea investițiilor performante realizate până în anul
2007, dar, pe de altă parte, este necesară o reorientare a politicilor investiționale către domenii noi,
de actualitate, și care vor genera profitabilitate.
Conform previziunilor Comisiei Europene, ritmul de creștere economică este fragil,
deoarece nu sunt suficiente investiții. În anul 2013, investițiile se situau sub 19,3% din PIB, cu
aproximativ 2 puncte procentuale sub media istorică atinsă. Rezultă astfel un deficit investițional
în Europa cu 230 până la 370 de miliarde EUR sub tendințele pe termen lung, conform Comunicării
Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic
și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții.

Grafic nr. 1.1. Analiza evoluției investițiilor și a declajelor de tendință sustenabilă


Sursa: Prelucrarea proprie a autorului

Alte necesități de investiții pentru perioada următoare identificate la nivel european:


 tehnologii actualizate și tot mai performante pentru agricultură;
 inovare și cercetare în activitatea și dotările din mediul de educație;
 modernizarea și actualizarea sistemelor de protecție socială;
 modernizarea cu noi tehnologii a sistemelor și rețelelor energetice;
 introducerea pe scară tot mai largă a utilizării resurselor de energie regenerabilă;
 modernizarea și refacerea infrastructurii de transporturi;
 instalații noi de gestiune și management a deșeurilor, de reciclare și tratare a apei;
 broadband cu performanțe sporite.
Conform Analizei anuale a creșterii pentru 2015, principalele caracteristici ale Planului de
Investiții pentru Europa sunt considerate a fi grupate în trei axe:
 Mobilizarea până la sfârșitul anului 2017, a unor fonduri suplimentare pentru investiții
în valoare de cel puțin 315 miliarde de EURO;
 Inițiative punctuale pentru a se garanta faptul că investițiile răspund necesităților
economiei locale;
 Măsuri de îmbunătățire a mediului investițional, pentru a spori activitatea investițiilor
în Europa.
Acest plan de investiții trebuie însă însoțit de alte măsuri care să-i asigure o mai mare
stabilitate și coerență.
 Proiectele depuse pentru a fi finanțate în cadrul acestui plan totalizează un buget de
aproximativ 1.300 de miliarde de euro. După selectarea proiectelor ce vor intra în
bugetul inițial de 315 miliarde euro, este necesară realizarea unei liste scurte cu alte
proiecte (o listă de rezervă) din două motive. În primul rând, în situația apariției unor
probleme în implementarea proiectelor propuse spre finanțare să fie posibilă o înlocuire
rapidă cu un proiect aflat pe lista de rezervă. În al doilea rând, proiectele de investiții
de pe lista de rezervă vor fi propuse spre finanțare unor alți finanțatori privați sau de
altă natură;
 Realizarea unei platforme de consiliere pentru toate investițiile aflate în derulare.
Această platformă trebuie să ofere o informație tehnică beneficiarilor (autorități
contractante, autorități de management, consultanți și organizații de consultanță, alte
surse de expertiză tehnică și asistență tehnică);
 Asistență tehnică directă beneficiarilor proiectelor selectate, deoarece este nevoie de
funcționare rapidă a întregului sistem de finanțare și de implementare, cu respectarea
însă a legislațiilor locale și comunitare specifice.
Îmbunătățirea mediului investițional se poate face prin:
 o politică coerentă la nivel normativ, atât la nivelul Uniunii Europene, dar mai ales la
nivel național și regional, în funcție de organizarea fiecărui stat membru;
 implementarea unui sistem de măsuri pentru dezvoltarea unor surse noi și alternative
de finanțare pe termen lung a economiei și pentru avansarea către o uniune a piețelor
de capital;
 măsuri pentru finalizarea piețelor unice de în difeite sectoare (energie, transporturi,
economie digitală). Piața Uniunii Europene are aproximativ 500 de milioane de
consumatori, toate politicile economice trebuie să fie adresate acestora, iar aceștia, la
rândul lor, sunt principalul motor de mișcare a economiei europene. Este necesară
unificarea sectoarelor cheie (într-o primă etapă) la nivelul Uniunii Europene, apoi a
altor sectoare.

1.2.2. Un angajament reînnoit în favoarea reformelor structurale


Piața unică europeană este o necesitate, nu doar un obiectiv abstract. Exista deja domenii
în care piața s-a unificat la nivel mondial. De exemplu piața digitală este deja ”mondializată”,
adică are o structură clară la nivel mondial. O piață unică europeană digitalizată ar fi un excelent
motor de creștere și valoare adăugată la nivel european. O piață unică digitală conectată ar putea
genera câștiguri din creșterea eficienței în valoare de 260 de miliarde EURO pe an10.
O unificare a pieței europene pe diverse sectoare de activitate ar putea răspunde unor
necesități cum ar fi:
 unificarea pieței digitale în domeniul infrastructurii energetice și feroviare;

10
Mapping the cost of Non-Europe 2014-2019, studiu publicat de Parlamentul European în iunie 2014
 unificarea pieței digitale în domeniul libertății de expresie, a serviciilor medicale, a
serviciilor publice;
 unificarea pieței digitale în domeniul producției de bunuri și de furnizare a serviciilor;
 unificarea pieței digitale în domeniul producției de automobile, sau în sectorul chimic;
 unifcarea piețelor digitale la nivelul energiei sau a educației.
Deși necesitățile unificării pieței mai ales în domeniul digital sunt atât de mari, doar 14%
din IMM-uri își vând produsele sau serviciile online, și doar 12% dintre consumatori fac
cumpărături într-o altă țară decât cea de origine11.
Unul din Programele de mare interes ce se va derula la nivelul Uniunii Europene are în
vedere o analiză a legislației existente. Această inițiativă se va numi Programul privind o
reglementare adecvată și funcțională (REFIT).
Un reproș adus frecvent sistemului Uniunii Europene este legat de faptul că sufocă cu
legislația sa multe domenii, astfel că 74% dintre europeni consideră că Uniunea Europeană
generează prea multă birocrație12 conform Euro-Barometrului 79. Abordând această chestiune,
Președintele Comisiei Europene Jose Emanuel Barroso a subliniat ”Uniunea Europeană trebuie
să facă pași mari în problemele mari și pași mici în problemele mici”13.
Prin Programul REFIT Comisia va stabili în mod concret, pentru fiecare domeniu de
politică în parte, care sunt sectoarele unde se vor realiza acțiuni de simplificare sau de renunțare
la unele prevederi legislative emise de Uniunea Europeană, având drept scop reducerea sarcinii
impuse întreprinderilor și de a facilita punerea în aplicare a legislației.
Președintele Barroso a afirmat: ”Cu Programul REFIT, Comisia a întreprins cel mai amplu
exercițiu de până acum pentru a face legislația UE mai puțin strictă și mai simplă. Faptul că
aplicăm cu fermitate principiile subsidiarității și proporționalității nu va pune în discuție
beneficiile importante pe care reglementările UE, în special dispozițiile care stau la baza pieței
unice, le aduc cetățenilor și întreprinderilor. Pachetul REFIT, prezentat astăzi, oferă o perspectivă
pragmatică asupra viitorului legiferării în Europa”14
Prin acest program, Comisia oferă o imagine de ansamblu a rezultatelor obținute în ultimii
ani astfel încât legislația adoptată șă își atingă scopul. Astfel, Comisia a adoptat începând cu anul
2005, 660 de inițiative destinate simplificării, codificării sau reformării unor acte legislative. 5590
de acte legislative au fost abrogate, prin consultarea unui comitet consultativ format din top 10
companii cu privire la cele mai împovărătoare acte legislative ale UE a permis Comisiei să
integreze prioritățile acestor întreprinderi în cadrul agendei sale privind adecvarea procesului de
reglementare.
Între 2007 şi 2012 s-a realizat o reducere de 26% a sarcinii administrative pentru
întreprinderi, ceea ce corespunde unei economii de 32,3 miliarde de euro/an. De asemenea, se vor
mai economisi alte 5 miliarde de euro în momentul în care actele legislative în cauză vor fi adoptate
de către colegiuitor.
Mai mult decât atât, Comisia Europeană are în vedere retragerea propunerilor aflate în
dezbatere și abrogarea actelor legislative ale UE în vigoare dacă:
1. Domeniile în care Comisia își continuă activitatea de evaluare, dar a decis să nu
prezinte propuneri
2. Dispozițiile legislative care nu mai sunt necesare prin prisma evoluțiilor ulterioare și
pentru care Comisia intenționează să propună abrogarea;
3. Propunerile care au stagnat în procedura de codecizie și ale căror șanse reale de progres
sunt limitate.15

11
Mapping the cost of Non-Europe 2014-2019, studiu publicat de Parlamentul European în iunie 2014
12
Eurobarometru 79 (întrebarea QA16.4 de la pagina 59 -
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb79/eb79_anx_en.pdf.
13
Starea Uniunii – Jose Emanuel Barroso 11 septembrie 2013
14
Idem 13
15
”Programul REFIT – Adaptare pentru creșterea economică” – Bruxelles 2 octombrie 2013 -
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-891_ro.htm#footnote-1
1.2.3. O politică de responsabilitate bugetară
O importantă sursă de destabilizării economiei după anul 2008 a fost politica bugetară a
fiecărui stat membru și deciziile care au fost luate, în cea mai mare parte bazate pe interese
economice naționale sau locale. Lipsa unei coordonări la nivelul Uniunii Europene, a dus la
dezechilibre regionale, și în cele din urmă de lipsă de performanță economică a fiecărui stat.
Abordarea integrată pe cei trei piloni a Comisiei Europene este orientată tocmai pentru a
schimba politica economică actuală cu o coordonare și o reacție comună a statelor membre față de
anumite situații de criză.
Pentru ieșirea economiilor europene din criză, printr-o coordonare la nivel european s-a
reușit impunerea unor soluții comune (cum ar fi de exemplu limita de deficit bugetar).

1.3. Reformele structurale la nivelul statelor membre


Pentru anul 2015, Comisia Europeană recomandă concentrarea atenției Statelor Membre
pe o serie de reforme esențiale, deoarece sunt relevante pentru toate statele membre, masurile
concrete fiind personalizate de la o țară la alta.
Domeniile în care ar trebui avute în vedere aceste reforme sunt:
 îmbunătățirea dinamicii pe piețele forței de muncă și combaterea nivelului ridicat al
șomajului;
 reformarea sistemelor de pensii;
 modernizarea sistemelor de protecție socială;
 îmbunătățirea flexibilității piețelor de produse și servicii;
 îmbunătățirea condițiilor cadru pentru investițiile întreprinderilor;
 îmbunătățirea calității investițiilor în cercetare și inovare;
 îmbunătățirea eficienței în administrația publică.
Acest sistem de reforme va fi susținut financiar de Comisia Europeană prin programele
structurale adresate fiecărui stat membru.
CAPITOLUL II. CADRUL NAȚIONAL DE FUNCȚIONARE A
PROGRAMELOR DE FINANȚARE EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ
Dezvoltarea mediului economic în România cu sprijinul pachetului de finanțare structural
oferit de Uniunea Europeană s-a făcut în mai multe etape, în funcție de perioadă și de statutul
României în raport cu Uniunea Europeană.Aceste etape, ce pot fi analizate comparativ sunt în
număr de trei:
 2000-2006 prin Programele Phare CES (buget estimativ de aproximativ 1 miliard
euro);
 2007-2013 prin Programele Operaționale Regionale și Programele Operaționale
Sectoriale;
 2014-2020 prin aceleași programe.

2.1. Programe de aderare şi preaderare

Perioada 2000 – 2006 – Programul PHARE


Programul PHARE este unul din cele trei instrumente de preaderare finanțate de Uniunea
Europeană în procesul de asistență acordată țărilor din Centrul și Estul Europei. Aceste programe
se adresează statelor aflate în proces de aderare și de a deveni stat membru al Uniunii Europene.
Programul Phare a fost creat inițial pentru a oferi asistență tehnică și financiară Poloniei și
Ungariei. Însăși denumirea PHARE înseamnă de fapt Pologne et Hongrie – Aide a Restructuration
Economique. Acest program, suba această denumire a fost uzitat și în România.
Obiectivele Programului de ajutor financiar PHARE au fost trei:
1. întărirea administrațiilor și instituțiilor publice pentru a funcționa eficient în interiorul
Uniunii Europene;
2. apropierea de acquis-ul comunitar și reducerea necesității perioadelor de tranziție.
Acquis-ul comunitar reprezintă legislația extinsă a Uniunii Europene ce este obligatorie
pentru toate statele membre și aflate în proces de aderare sau pre-aderare.
3. promovarea coeziunii economice și sociale.
Perioada 2007 – 2013 – Programul Operațional Regional și Programele Operaționale Sectoriale
Întreaga perioadă de finanțare 2007-2013 a fost structurată și fundamentată pe Planul
Național de Dezvoltare (2007-2013), care nu a fost o strategie de dezvoltare a României, ci mai
degrabă un instrument de prioritizare a investițiilor publice în scopul de a genera dezvoltare. Acest
document a fost întocmit pe baza Politicilor de Coeziune Economică și Socială ale Uniunii
Europene. În cadrul acestui document, au fost aprobate șase priorități naționale de dezvoltare:
 Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere;
 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport;
 Protejarea și îmbunătățirea calității mediului;
 Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și a incluziunii sociale și întărirea
capacității administrative;
 Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol;
 Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării.16
Pe baza acestor priorități au fost constituite mai târziu, programele operționale ca și bază a
intervenției financiare a Uniunii Europene în România. Toate aceste operațiuni au fost corelate cu
Capitolul 21 de negociere “Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale”, închis
de altfel de către autorităile române în 23 septembrie 2014.
Pentru a putea accesa programele structurale europene, și pentru atingerea obiectivelor de
dezvoltare regională, România a adoptat în 1998 Legea nr. 151 care a permis constituirea a 8

Planul
16
Național de Dezvoltare 2007-2013, decembrie 2005 - http://www.fonduri-
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Doc_prog/PND_2007_2013/1_PND_2007_2013%28Ro.%29.pdf
regiuni de dezvoltare, prin asocierea voluntară a județelor. În baza acestei legi au fost constituite
NUTS (Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică). Regiunile de dezvoltare ale
României se încadreză în nivelul de statistic NUTS II conform standardelor create de Uniunea
Europeană.

Tabel nr. 2.1. Structura regiunilor de dezvoltare din România


Suprafața totală la Populația la 1 iulie
NUTS II NUTS III
NUTS I 31 dec 2003 (km2) 2004 (număr de
Regiune de dezvoltare Județe 17
persoane)18
Bacău, Botoșani,
Regiunea Nord Est Iași, Neamț, 36.850 3.738.601
Suceava, Vaslui
Brăila, Buzău,
Regiunea Sud Est Constanța, Galați, 35.762 2.850.318
Tulcea, Vrancea
Argeș, Călărași,
Dâmbovița,
Regiunea Sud Muntenia Giurgiu, Ialomița, 34.453 3.342.042
Prahova,
Teleorman
Dol, Gorj,
Regiunea Sud Vest Oltenia Mehedinți, Olt, 29.212 2.317.636
România
Vâlcea
Arad, Caraș-
Regiunea Vest România Severin, 32.033 1.939.514
Hunedoara, Timiș
Bihor, Bistrița
Năsăud, Cluj,
Regiunea Nord Vest 34.160 2.738.461
Maramureș, Satu
Mare, Sălaj
Alba, Brașov,
Regiunea Centru Covasna, Harghita, 34.100 2.539.160
Mureș, Sibiu
Ilfov, Municipiul
Regiunea București Ilfov 1.821 2.207.596
București
Sursa: Legea 151 din 1998

Pentru perioada 2007-2013, în baza Planului Național de Dezvoltare au fost lansate


următoarele programe operaționale:
 POSCCE – Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice;
 POR – Programul Operațional Regional;
 POS DRU – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;
 POS M – Programul Operațional Sectorial Mediu;
 POS DCA – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității Administrative;
 POP – Programul Operațional Pescuit;
 POS T – Programul Operațional Sectorial Transport;
 POS AT – Programul Operațional Sectorial Asistență Tenică;
 PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală.
Programele de finanțare pentru mediul de afaceri fac parte din POSCCE, POR, POP,
PNDR. Având în vedere că la data realizării acestei lucrări, Pachetul de finanțare structural 2007-
2013 (care are ca și perioadă de implementare încă doi ani, adică până în 2015) este pe final, se
vor detalia doar măsurile de finanțare (exemplificativ) din cadrul POS CCE – Programul
Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice. Acest program a grupat o mare
diversitate de măsuri de finanțare/intervenție.

17
Institutul Național de Statistică – situația la 31 decembrie 2013
18
Institutul Național de Statistică – situația la 1 iulie 2014
După prezentarea acestui program, se vor trece în revistă noile măsuri de finanțare pentru
mediul economic pentru perioada 2014-2020. Aceste programe sunt încă nelansate la momentul
realizării acestei lucrări.
POSCCE – Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice care
finanțează:
 extinderea capacității de producție;
 modernizarea întreprinderilor;
 acordă sprijin financiar pentru accesul instituțiilor publice și Imm-urilor la Internet și
servicii conexe;
 sprijin financiar pentru achiziționarea de hardware și software;
 extinderea și modernizarea rețelelor de transport, distribuție și furnizare a energiei
electrice, gazelor naturale și petrolului, în scopul reducerii pierderilor.
Bugetul POSCCE pentru întreaga perioadă 2007-2013 este de 2.284.675.277
euro.Beneficiarii acestor măsuri de finanțare sunt diferiți în funcție de specificul fiecărui program.
Ca și categorii generale, aceștia pot fi:
 IMM-uri și întreprinderi mari;
 Operatorii economici ce activează în sectorul energetic (sector strategic);
 Furnizorii de rețele de comunicații electronice;
 Alții în funcție de program.
La data de 30 iunie 2015, Guvernul României a prezentat un raport cu stadiul absorbției
fondurilor structurale și de coeziune pentru fiecare program operațional. Astfel, POSCCE
înregistrează o rată de absorbție de 58,16% adică o sumă de 1,475 miliarde de euro. Această rată
de absorbție este mică având în vedere durata scurtă până la finalizarea perioadei de programare
(finalul anului 2015) și a valorii contractelor semnate de finanțare (proiecte aflate în implementare)
adică de 3,042 miliarde euro.19

2.2. Dezvoltarea mediului de afaceri din România prin asistența financiară a Uniunii
Europene în perioada 2014-2020
Documentele de bază pentru dezvoltarea mediului de afaceri în perioada 2014-2020 sunt
următoarele:
1. Acordul de Parteneriat 2014-2020 cu România;
2. Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020;
3. Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare.
Cele trei documente fac o radiografie a mediului economic românesc, a tuturor particularitățile
care pot genera dezvoltare sau blocaje în asigurarea dezvoltării economice a României. Pe baza
lor au fost dezvoltate prioritățile perioadei 2014-2020, principalele domenii de intervenții.

2.2.1. Strategia națională pentru competitivitate 2014-2020


Strategia Națională pentru Competitvitate 2014-2020 este un document elaborat de
Ministerul Economiei. Acest document a fost realizat printr-un efort inter-instituțional la care au
participat mai multe ministere (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației
Naționale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice).
Strategia Națională pentru Competitivitate izvorăște din dezideratul de a construi pe baze
strategice un viitor mai bun pentru economia românească și pentru români în general. Prin
viziunea, prioritățile și obiectivele propuse, acest document strategic oferă o soluție pentru
dezvoltarea economică a României pe termen scurt și mediu, soluție care să permită depășirea
obstacolului de a valorifica un potențial competitiv recunoscut pe piață, dar incomplet pus în

Ministerul Fondurilor Europene – Stadiul absorbției Fondurilor Structurale și de Coeziune pe fiecare Program
19

Operațional la 30 iunie 2015, http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-


62/rezultate/std_abs/Raportare_PO_30.iunie.2015.pdf
valoare pentru a crea valoare adăugată și prosperitate sau ceea ce se mai numește ”capcana
țărilor cu venituri medii”20.
Strategia Națională pentru Competitivitate identifică 10 sectoare economice cu potențial
de specializare inteligentă (tabelul 2.2)

Tabel nr. 2.2 Sectoarele economice cu potențial de specializare inteligentă


Domenii de specializare Tehnologia
Eco-nano-
inteligentă din Strategia CDI informațiilor Energie,
tehnologii
2014-2020 și a mediu și
Bioeconomia și Sănătate
comunicațiil schimbări
materiale
Direcții de politică industrială or, spațiu și climatice
avansate
securitate
Rol Turism și
√ √ √
economic ecoturism
important și Textile și pielărie √
cu influență Lemn și mobilă √
asupra
ocupării
Industrii creative √ √
Industria auto și
√ √
componente
Tehnologia
Dinamica informațiilor și √
competitivă comunicațiilor
Procesarea
alimentelor și a √ √ √
băuturilor
Inovare,
dezvoltare
Sănătate și produse
tehnologică √ √
farmaceutice
și valoare
adăugată
Energie și
management de √ √
mediu
Bioeconomie
(agricultură,
silvicultură, pescuit
√ √ √ √
și acvacultură),
biofarmaceutică și
biotehnologii
Sursa: Strategia Națională pentru Competitivitate

Domeniile de investiții în perioada 2014-2020 sunt structurate și pe județe, fiecăruia dintre


acestea fiindu-i stabilită o specializare economică.Specializarea economică este evidențiată de
sectoarele cu cel mai mare excedent comercial (în 2012), în care intră primul sector și următoarele
trei dacă soldul pozitiv al balanței comerciale reprezintă cel puțin 50% din excedentul cel mai
mare21(tabelul 2.3).

20
Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020, iunie 2014, Ministerul Economiei
21
Institutul Național de Statistică, martie 2013
Tabel nr. 2.3.Specializarea Județeană pe sectoare economice
Regiunea de
Sectoare economice
dezvoltare
Nord-Est Bacău (produse de lemn, pluta şi împletituri din nuiele; materii textile si articole din acestea;
încălţăminte, pălării, umbrele și articole similare)
Botoşani (materii textile şi articole din acestea)
Iaşi (maşini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Neamţ (produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe)
Suceava (produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele)
Vaslui (maşini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Sud-Est Brăila (mijloace de transport, materii textile si articole din acestea, metale comune șiarticole
din acestea)
Buzău (materii textile și articole din acestea, metale comune şi articole din acestea)
Constanţa (mijloace de transport, produse vegetale, animale vii şi produse animale)
Galaţi (metale comune și articole din acestea)
Tulcea (mijloace de transport)
Vrancea (materii textile ți articole din acestea)
Sud Argeş (mijloace de transport)
Călăraşi (metale comune și articole din acestea; produse vegetale)
Dâmboviţa (maşini, aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus; metale comune și articole din acestea; animale vii și produse animale)
Giurgiu (animale vii și produse animale)
Ialomiţa (produse ale industriei chimice și ale industriilor conexe; materii textile și articoledin
acestea)
Prahova (produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele)
Teleorman (produse alimentare, băuturi, tutun; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Sud-Vest Dolj (mijloace de transport)
Gorj (materiale plastice, cauciuc și articole din acestea)
Mehedinţi (mijloace de transport)
Olt (metale comune și articole din acestea)
Vâlcea (materiale plastice, cauciuc și articole din acestea)
Vest Arad (mijloace de transport)
Caraş-Severin (mijloace de transport; maşini, aparate și echipamente electrice; aparate
deînregistrat sau de reprodus; metale comune și articole din acestea)
Hunedoara (maşini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus; produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele)
Timiş (maşini, aparate si echipamente electrice; încălţăminte, pălării, umbrele și
articolesimilare; mijloace de transport)
Nord-Vest Bihor (încălţăminte, pălării, umbrele și articole similare; maşini, aparate și
echipamenteelectrice; aparate de înregistrat sau de reprodus)
Bistriţa-Năsăud (maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau
dereprodus)
Cluj (mărfuri și produse diverse; încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare)
Maramureş (mărfuri și produse diverse)
Satu Mare (mărfuri și produse diverse; materiale plastice, cauciuc și articole din acestea)
Sălaj (metale comune și articole din acestea)
Centru Alba (produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele)
Braşov (mijloace de transport)
Covasna (materii textile şi articole din acestea; animale vii și produse animale)
Harghita (mărfuri şi produse diverse; materii textile și articole din acestea; produse delemn,
pluta şi împletituri din nuiele)
Mureş (produse ale industriei chimice ți ale industriilor conexe)
Sibiu (maşini, aparate si echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus;mijloace
de transport)
Sursa: Strategia Națională pentru Competitivitate

Această specializare județeană este acceptabilă, însă nu este foarte eficientă. Unitățile
administrative atât de reduse reprezintă totuși o vulnerabilitate în ceea ce privesc conceptualizarea
domeniilor și a ariilor de intervenție. Reforma administrativă nu a fost finalizată, astfel că nivelul
actual de descentralizare este insuficient, ceea ce duce la o adoptare doar formală a principiului
subsidiarității.
Există o dihotomie între abordarea de sus în jos (nivel național spre local) și cea de jos în
sus (nivel local spre nivel național). Toate aceste lucruri identifică necesitatea unor direcții comune
de acțiune cu strategiile de dezvoltare regională în scopul obținerii unui impact maxim. Este
necesară aplicarea „Teoriei celor trei C”:
 Concentrarea – depășirea diferențelor de densitate;
 Conectarea teritoriilor – depășirea factorului de distanță;
 Cooperarea – depășirea factorului de divizare.22
Comisia Europeană a propus în 2011 calcularea unui Indice al Competitivității Regionale
(ICR) . În acest sens a fost propusă o metodologie de calcul care ca premisă ideea competitivității
23

economice ca un complex de factori care concentrează printre altele: valorificarea creativă și


inovativă a potențialului regional, realizarea unui sistem de conexiuni la nivel teritorial prin
conexiunile intra și inter-industriale pe lanțuri de valoare, valorificarea patrimoniului cultural și
natural, utilizarea la maxim a potențialului de cercetare și dezvoltare.Strategia Națională pentru
Competitivitate identifică 5 Priorități strategice de dezvoltare (tabelul 2.4):

Tabel nr. 2.4. Priorități strategice de dezvoltare


Prioritatea 1 Îmbunătăţirea mediului de reglementare
Prioritatea 2 Acţiuni parteneriale între mediul public şi mediul privat
Prioritatea 3 Factori şi servicii suport
Prioritatea 4 Promovarea celor 10 sectoare de viitor
Prioritatea 5 Pregătirea Generaţiei 2050 şi provocări societale
Sursa: Strategia Națională pentru Competitivitate

În cadrul Priorității 4– Promovarea celor 10 sectoare de viitor - documentul strategic


identifică 10 domenii care vor fi principalele domenii finanțate în următorii 10 ani. Sectoare
propuse:
 Turism şi ecoturism
 Textile şi pielărie
 Lemn şi mobilă
 Industrii creative
 Industria auto şi componente
 Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor
 Procesarea alimentelor şi a băuturilor
 Sănătate şi produse farmaceutice
 Energie şi management de mediu
 Bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică şi
biotehnologii24

22
Comisia Europeană 2009 – Cartea verde privind coeziunea teritorială și dezbaterile privind viitoarea reformă a
politicii de coeziune
23
Comisia Europeană 2011 – A New Regional Competitiveness Index: Theory, Methods and Findings, Working Paper
no.2/2011
24
Strategia Națională pentru Competitivitate – Prioritatea 4: Promovarea celor 10 sectoare de viitor
2.2.2. Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020
Strategia Națională de CDI 2014-2020 este strâns legată de Europa 202025 și mai ales de
inițiativa „O Uniune a inovării26 ca și element principal de dezvoltare și implementare a
Programului Horizon 202027.
Aceste documente dezbat în detaliu situația setorului cercetării și inovării la nivel european.
Concluziile referitoare la acest sector în România, mai ales în interacțiunea sa cu dezvoltarea
economică și pe baza standardelor europene este că România nu are destui cercetători. Lipsește
masa critică de resurse umane petru dezvoltarea unor domenii promițătoare și, în mod special,
pentru cercetarea și inovarea interdisciplinară. Numărul de cercetători din mediul de afaceri este
în scădere, iar marile companii cu filiale în România sunt tot mai reticiente în a investi în
laboratoare sau centre de cercetare proprii pe teritoriul României. Aceste lucruri, în ciuda
numărului mare de institute naționale de cercetare – dezvoltare, a centrelor de cercetare, a
universităților. 28
Conform Comisiei Europene, principala provocare pentru România este competitivitatea
sa scăzută29. Pratic, în perioada 2014-2020 România își propune crearea unui mediu stimulativ
pentru inițiativa sectorului privat prin mai multe mecanisme:
 Credite fiscale:
o Adoptarea procedurilor pentru deducerile fiscale de 50% asociate cheltuielilor
de cercetare-dezvoltare;
o Îmbunătățirea reglementărilor privind contabilitatea cercetării, în scopul de a
înlesni definirea și înregistrarea activităților CD private;
o Campanie de comunicare a instrumentelor fiscale disponibile operatorilor
privați.
 Fonduri de capital de risc și de garantare:
o Crearea, în cadrul unei scheme de ajutor ”de minimis” a unui fond de investiții
cu capital de pornire (”seed capital”) destinat antreprenorilor cu idei inovatoare,
precum și a unui fond de investiții cu capital de risc (”venture capital”) și de
creștere (”growth capital”) destinat ”start-up” – urilor inovatoare;
o Crearea, în cadrul unei scheme de ajutor de minimis, a unui sistem de credite
(micro-credite, credite pentru capital de lucru, credite pentru investiții de
dezvoltare) cu dobânzi subvenționate în favoarea IMM-urilor inovatoare;
o Crearea unui sistem de garanții individuale, pentru acoperirea riscului
tehnologic, în favoarea IMM-urilor inovatoare.
 Gestiunea proprietății intelectuale:
o Adoptarea legii invențiilor de serviciu într-o formă care să încurajeze inovarea
în sectorul privat și, în mod special, localizarea activităților CDI în România;
o Instituirea unui program de acțiuni de sprijin indirect pentru cercetare, precum
pregătirea cercetătorilor și inginerilor în problematica drepturilor industriale și
a proprietății intelectuale;
o Dezvoltarea, în instituțiile publice, a capacității de comercializare în domeniul
inovării;
o Facilitarea accesului la servicii de sprijin și comercializare în domeniul inovării;
o Încurajarea obținerii și valorificării proprietății intelectuale.30
Un alt concept important adus de Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare
2014-2020 este specializarea inteligentă care prespune:

25
Europe 2020 - http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm.
26
Innovation Union – A Europe 2020 Initiative - http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm.
27
Horizon 2020 – The EU Framework Programme for Research and Innovation -
http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/
28
Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020
29
European Commission, Research and Innovation performance in EU Member States and Associated countries.
Innovation Union progress at country level, Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2013, p. 226.
30
Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020

Stimularea unui anumit tip de comportament economic, cu ambiții și orientări regionale
sau globale;
 Înțelegerea impactului social al științei, tehnologiei și al activităților economice în
sectoarele relevante;
 Cercetarea și dezvoltarea interdisciplinară.
Domeniile de specializare inteligentă pentru perioada 2014-2020, identificate pe baza
potențialului lor științific și a relevanței comerciale sunt următoarele:
 Bioeconomia – domeniul poate beneficia de marele potențial al agriculturii, corelate cu
dezvoltarea industriei alimentare locale, tot mai active și care, prin alinierea la
standardele europene, are un nivel tot mai mare de calitate. Un alt domeniu al
Bioeconomiei este domeniul farmaceutic, sectorul horticol, forestier, zootehnic și
piscicol, valorificarea biomasei și a biocombustibililor;
 Tehnologia informaţiei şia comunicaţiilor, spaţiu şi securitate – dezvoltarea de
software, de tehnologii pentru Internet, calculul de înaltă performanță, dezvoltarea de
aplicații spațiale dedicate sau integrate, tehnologiile și infrastructurile spațiale, misiuni
spațiale proprii, securitatea societală bazată pe dezvoltarea de tehnologii, produse,
capacități de cercetare și sisteme pentru securitatea locală și regională, securitate
cibernetică, securitatea internă a cetățeanului;
 Energie, mediu şi schimbări climatice–reducerea dependenței energetice a României
prin valorificarea superioară a combustibililor fosili, diversificarea surselor naționale
(nucleară, regenerabile, curate), transport multifuncțional (”smart grids”) și mărirea
eficienței la consumator, de asemenea, implementarea conceptului de ”oraș inteligent”.
 Eco-nano-tehnologii şi materiale avansate–industria de echipamente agricole,
investiții în cercetare pentru combustibili, materiale noi și/sau reciclate, nano-
tehnologiile în general.

2.2.3. Acordul de parteneriat 2014-2020 cu România


Documentul oficial și esențial care va face posibilă împlementarea unui nou pachet de
finanțare prin fondurile structurale între România și Uniunea Europeană este Acordul de
Parteneriat 2014-2020 cu România. Acest document a fost semnat în 6 august 2014.Semnarea sa,
este rezultatul unui proces amplu de negociere a structruii și a modului de finanțare pentru
următoarea perioadă programatică.
În cadrul Acordului de Parteneriat, s-a făcut următoarea alocare pe programe de finanțare
(tabelul 2.5)31:
Tabel nr. 2.5. Alocarea bugetelor pe programe de finanțare pe 2014-2020
Program Fonduri ESI Alocare (EURO)
PO dedicat infrastructruii de anvergură FEDR + FC 2.483.527.507
6.934.996.977
PO dedicat capitalului uman FSE + YEI 4.326.838.744
PO dedicat capacității administrative FSE 553.191.489
PO dedicat competitivității FEDR 1.329.787.234
PO dedicat asistenței tehnice FEDR 212.765.960
PO Regional FEDR 6.700.000.000
PNDR FEADR 8.015.663.402
FMAOP EMFF 168.421.371
Total 30.725.192.684
Sursa: Acordul de Parteneriat cu România 2014-2020

O altă defalcare utilă este pe obiectivele tematice și fonduri (tabelul 2.6):

31
Rezumat Acordul de Parteneriat cu România 2014-2020
Tabelul nr. 2.6. Defalcarea bugetelor pe tematici pentru perioada 2014-2020
Tematică Total Euro
1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării 1,066,927,655
2 Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor, 531,914,894
precum și îmbunătățirea utilizării și a calității acestora
3 Sporirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului 3,116,885,497
agricol (pentru FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii
(pentru EMFF)
4 Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate 3,897,186,096
sectoarele
5 Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum și a prevenirii 2,014,946,099
și gestionării riscurilor
6 Conservarea și protejarea mediului și promovarea eficienței 4,971,125,541
resurselor
7 Promovarea unui transport durabil și eliminarea blocajelor din cadrul 6,132,463,679
infrastructurilor rețelelor majore
8 Promovarea sustenabilității și a calității locurilor de muncă și 2,228,599,960
sprijinirea mobilității lucrătorilor
9 Promovarea incluziunii sociale, precum și combaterea sărăciei și a 3,408,091,244
oricărei forme de discriminare
10 Investiții în educație, instruire și învățământ vocațional pentru 1,654,073,699
competențe și învățare pe tot parcursul vieții
11 Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a 797,021,277
părților interesante și o administrație publică eficientă
Asistență tehnică 799,962,726
TOTAL 30,619,198,367

Sursa: Acordul de Parteneriat pentru România 2014-2020

Prin analiza ultimilor zece ani de evoluție economică putem trasa mai multe concluzii:
 Competitivitatea mediului de afaceri românesc poate crește prin dezvoltarea în principal a
unor activități din cadrul priorităților de finanțare;
 Rolul deosebit de important pe care îl va juca innovarea, cercetarea și dezvoltarea pentru
mediul de afaceri, și orientarea unor bugete nerambursabile și rambursabile pentru mediul
de afaceri care va aborda aceste tematici;
 Specializarea pe regiuni și chiar pe județe, ca și bază de plecare a clusterelor economice.
Propunerile de afaceri în domeniile prezentate vor avea cele mai mare șanse de reușită;
 Orientarea economică profundă a priorităților de finanțare pe perioada 2014-2020. Acest
lucru va determina o presiune pe creșterea analizelor și fundamentărilor financiare ale
proiectelor pentru a demonstra contribuția fiecărui proiect la indicatorii de rezultat ai
programului.
CAPITOLUL III. ANALIZA FINANCIARĂ A INVESTIȚIEI ÎN
ECHIPAMENTE MEDICALE PENTRU DEZVOLTAREA S.C. LIFE++
S.R.L. : STUDIU DE CAZ

Aplicația din cadrul prezentei lucrări analizează o clinică medicală ce oferă servicii de
endocrinologie, alergologie, nefrologie, medicină internă, ginecologie, cardiologie, neurologie și
interne pentru pacienții cu patologie endocrină, cardiovasculară, pneumologică-alergologică,
nefrologică.
Clinica LIFE++ dorește achiziționarea unor echipamente medicale noi, și anume
Mamograf Digital 2D și Pistol Biopsie.

3.1. Considerații generale


Principalul obiectiv al analizei financiare este de a calcula indicatorii performanței
financiare ai investiției și de a oferi instrumentele necesare efectuării analizei de opțiuni.
a. Documente suport utilizate în realizarea analizei financiare
Principalele documente utilizate în elaborarea analizei financiare aferente prezentului
proiect sunt prezentate mai jos:
 Hotărârea nr. 274/2013 privind acordarea ajutoarelor de minimis pentru investițiile
realizate de întreprinderile mici şi mijlocii.32
 Procedura privind acordarea ajutoarelor de minimis pentru investițiile realizate de
întreprinderile mici şi mijlocii.
 Ghidul Solicitantului “Schema de ajutor de minimis pentru investițiile realizate de
întreprinderile mici şi mijlocii” instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 274/201333 .
b. Metodologia utilizată
Conform Ghidului Comisiei Europene pentru Analiza Cost-Beneficiu34 a proiectelor de
investiții, scopul analizei financiare este de a stabili cel mai potrivit sistem de finanțare pentru
acestea și de a oferi instrumentele necesare efectuării analizei de opțiuni. Analiza financiară are în
vedere sustenabilitatea pe termen lung, precum și indicatorii de performanță financiară ai
investiției.
Metodologia utilizată în analiza financiară aferentă aplicației “Investiţii în echipamente
medicale pentru dezvoltarea S.C. LIFE++ S.R.L.” - prin utilizarea metodei incrementale, costurile
şi veniturile au fost evaluate prin analizarea diferenței dintre scenariul „cu proiect” şi scenariul
„fără proiect”, din care rezultă indicatorii financiari strict legați de proiect.
c. Ipoteze în realizarea analizei financiare
 Aplicația are ca referință anul 2012, respectiv situațiile financiare (bilanț, cont de profit
și pierdere) aferente acestui an;
 Pentru anul 2013 se regăsește același trend ca și anul 2012, cu o creștere a cifrei de
afaceri de 5% estimată ca urmare a numeroaselor investiții făcute şi majorarea
numărului de angajați în strânsă legătură cu investițiile realizate;
 Orizontul de analiză este de 3 ani;
 Perioada de implementare a investiției este de 12 luni și este prezentată în graficul de
realizare a investiției;
 Valoarea totală a investiției luată în considerare în analiza financiară este valoarea fără
TVA, respectiv 658.500 RON, în conformitate cu bugetul.

32
Monitorul Oficial al României, anul 181, nr. 305, marți 28 mai 2013
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/ajutordestat/HG274.pdf
33
Ghidul Solicitantului - http://www.aippimm.ro/files/otimmc_files/54/660/ghidminimis274-2013.pdf
34
Ghidul Comisiei Europene pentru Analiza Cost-Beneficiu
http://www.adrnordest.ro/user/file/library%20reference/Ghid%20pentru%20analiza%20Cost%20-%20Beneficiu.pdf
3.2. Bugetul investiţiei S.C. LIFE ++ S.R.L.
Pentru dezvoltarea firmei S.C. LIFE++ S.R.L. se doreşte achiziția unor echipamente
medicale noi, respectiv Mamograf Digital 2D şi Pistol Biopsie, iar bugetul are următoarea
structură:

Tabel nr. 3.1. Bugetul pentru investiția propusă


Valoarea cheltuielilor Valoarea ajutorului de
eligibile 35 minimis solicitat
Tip cheltuială pentru care se solicită lei fără TVA lei fără TVA
finanţare 2014 2015 Total 2014 2015 Total
a) Cheltuieli cu realizarea de construcții
noi 0 0 0 0 0 0
b) Cheltuieli cu achiziția de construcții 0 0 0 0 0 0
c) Cheltuieli cu echipamente
tehnologice - mașini, utilaje şi
instalații de lucru 658.500 0 658.500 658.500 0 658.500
Mamograf digital 2D 652.500 0 652.500 652.500 0 652.500
Pistol biopsie 6.000 0 6.000 6.000 0 6.000
d) Cheltuieli cu aparate şi instalații de
măsurare, control şi reglare 0 0 0 0 0 0
e) Cheltuieli cu mijloace de transport
neînmatriculabile, pentru susținerea
activității întreprinderii 0 0 0 0 0 0
f) Cheltuieli cu echipamente IT 0 0 0 0 0 0
TOTAL 658.500 0 658.500 658.500 0 658.500
Sursa: Prelucrare proprie a autorului
*Preţurile echipamentelor corespund ofertelor primite, prin utilizarea unui curs mediu de 1 euro=
4,5 lei. Valoarea medie a cursului euro s-a stabilit în baza evoluţiilor din ultimul timp pe piaţa
cursului de schimb.

3.3. Fundamentarea calculaţiilor de costuri şi venituri


În elaborarea analizei financiare a companiei LIFE++, am analizat anii 2011 şi 2012.
Pentru aceste exerciţii financiare, încheiate, datele sunt preluate din situaţiile financiare ale
societăţii situaţii ce se depun anual la Administraţia Financiară. Pornind de la strategia şi
obiectivele de dezvoltare a societăţii, în prezenta documentaţie sunt prezentate proiecţii pentru anii
2014-2017, atât pentru situaţia în care societatea va beneficia de finanţare, cât şi în cazul în care
acest lucru nu s-ar întâmpla.
Centrul de endocrinologie LIFE++ este dotat cu aparatură de înaltă performanță, care să
răspundă cerințelor unui standard ridicat de certitudine a diagnosticului pacienților: 2 ecografe, 1
EKG, 1 oscilometru, 1 osteodensitometru cu ultrasunete, 1 DEXA cu raze X pentru diagnosticul
osteoporozei, 1 analizor metabolic TANITE, 1 exoftalmometru HERTER.
Dispunând de aparatura profesională la standarde europene, clinica oferă servicii medicale
de înaltă calitate pacienţilor cu patologie endocrină, cardiovasculară, pneumologică-alergologică,
prin intermediul unei echipe de medici cu calificare şi experienţă.
Centrul are în momentul de față 4 angajați , 1 medic neurolog, 1 psihiatru și 1 ORL-ist și
o asistentă medicală și colaborează cu un număr de 11 medici primari și specialiști care prestează
consultații de specialitate ca și colaboratori permanenți:

35Valoarea cheltuielilor eligibile este fără TVA.


3.3.1. Venituri prognozate
Previziunile veniturilor, în varianta cu investiţie, au fost calculate pornind de la premisa că
firma va obţine venituri în perioada 2014-2017 din prestarea serviciilor medicale de înaltă calitate
pacienţilor cu patologie endocrină, cardiovasculară, pneumologica-alergologică, nefrologică prin
intermediul unei echipe de medici cu calificare şi experienţă.
Previziunea veniturilor, în varianta în care societatea ar beneficia de investiţie, sunt redate
în tabelul nr. 3.2.

Tabel nr. 3.2. Previziunea veniturilor în perioada 2014-2017 în varianta cu investiţie


CU
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
INVESTITIE
Venituri din
198.729 211.661 246.905 368.038 498.598 657.155
exploatare
Venituri
0 0 0 0 0 0
financiare
Venituri
0 0 0 0 0 0
excepţionale
TOTAL
198.729 211.661 246.905 368.038 498.598 657.155
VENITURI
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
Previziunea veniturilor, în varianta în care societatea nu ar beneficia de investiţie, sunt
redate în tabelul nr. 3.3:

Tabel nr. 3.3. Previziunea veniturilor în perioada 2014-2017 în varianta fără investiţie
FĂRĂ
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
INVESTITIE
Venituri din
198.729 211.661 236.821 260.504 286.554 328.631
exploatare
Venituri
0 0 0 0 0 0
financiare
Venituri
0 0 0 0 0 0
excepţionale
TOTAL
198.729 211.661 236.821 260.504 286.554 328.631
VENITURI
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului

Prin realizarea unei paralele între cele două variante (varianta fără investiţie şi varianta cu
investiţie) putem observa din graficul nr. 3.1 că se va înregistra o creştere semnificativă a
veniturilor, ca urmare a realizării investiţiei.
Grafic nr. 3.1. Previziunea comparativă a veniturilor în perioada 2014-2017
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului

Retehnologizarea firmei și achiziționarea de echipamente tehnologice noi va diversifica


serviciiie medicale, de prevenție și depistare a cancerului de sân, cu respectarea standardelor de
calitate ale serviciilor prestate și va contribui la dezvoltarea competitivităţii clinicii oferind două
servicii complet noi:
 diagnosticarea cancerului mamar;
 realizarea schemelor de tratament pentru cancerul mamar;
 diagnosticarea altor tipuri de afecţiuni în urma prelevării de ţesut prin biopsie.
Pornind de la aceste considerente, putem descrie ipotezele luate în calcul la realizarea
proiecțiilor financiare în cele două variante analizate:
În cazul în care investiția nu se va realiza se estimează o creștere a cifrei de afaceri de 5%
în anul 2013 - comparativ cu 2012 (anul de referință), apoi o creștere de 10% anual în perioada
2014-2016, respectiv de 15% în ultimul an supus analizei, anul 2017. De asemenea, pentru partea
de cheltuieli s-au estimat majorări de la 3% în 2014 la 13% în 2017. Cheltuielile cu serviciile
prestate de terți respectă de asemenea trendul crescător, ca urmare a numărului mare de colaborări
externe, în detrimentul salariaților proprii. În ce privește cheltuielile salariale, acestea nu se
majorează semnificativ, ci doar suferă ajustări estimate, în concordantă cu legislația
Pentru scenariul conform căruia investiția se va realiza, ipotezele sunt următoarele: se
estimează o creștere a cifrei de afaceri de 5% în anul 2013 - comparativ cu 2012 (anul de referință),
apoi o creștere de între 15-20% anual în perioada 2014-2016, respectiv de 25% în ultimul an supus
analizei, anul 2017. Cheltuielile materiale și cu utilitățile estimate pentru acest scenariu
înregistrează majorări de 10% până la 20% în perioada analizată. Cheltuielile cu serviciile prestate
de terți se vor diminua semnificativ ca urmare a renunțării la colaborărilor externe cu specialiștii
din diferite domenii medicale în favoarea creării de 7 noi locuri de muncă, în urma realizării
investiției.
Așadar cheltuielile salariale se vor majora cu salariile corespunzătoare celor 7 persoane ce
vor fi angajate, pe perioadă nedeterminată cu normă întreagă, la un venit salarial estimat la 1023
lei/lună/persoană, cu toate contribuțiile incluse.
Cheltuielile cu amortizarea cresc de asemenea cu valoarea corespunzătoare echipamentelor
achiziționate. S-a estimat o amortizare liniară a acestora, cu respectarea duratelor normale de
funcționare prevăzute în legislația în vigoare.
3.3.2. Cifra de afaceri preconizată
Cifra de afaceri este un indicator care măsoară rezultatele la nivel microeconomic şi
reprezintă volumul încasărilor companiei din activitatea de bază, într-o perioadă de timp. Datele
prezentate în tabelul nr. 3.4 relevă trendul crescător al acestui indicator în varianta cu investiţie
comparativ cu varianta fără investiţie.

Tabel nr. 3.4. Previziunea comparativă a cifrei de afaceri şi a ratei de creştere a acesteia în
perioada 2014-2017
Evoluţia prognozată
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
a cifrei de afaceri
CA cu investiţie 192.072 201.676 231.927 278.312 333.975 417.468
CA fără investiţie 192.072 201.676 221.843 244.027 268.430 308.695
Rata de creştere –
… 5,00% 15,00% 20,00% 20,00% 25,00%
variantacu investiţie
Rata de creştere –
variantafără … 5,00% 10,00% 10,00% 10,00% 15,00%
investiţie
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului

Din analiza datelor, se obsevă tendința acestui indicator de creștere continuă în ultimii ani
și este datorată în primul rând numeroaselor investiții efectuate de Clinica LIFE++ și a prestării de
noi servicii medicale, a creării de noi centre de profit (graficul nr. 3.2).

Grafic nr .3.2. Previziunea comparativă a cifrei de afaceri în perioada 2014-2017


Sursa: Prelucrarea proprie a autorului

Evoluția cifrei de afaceri este una pozitivă în intervalul de timp 2014-2017, înregistrând
valori mai mari în varianta cu investiție. De exemplu, rata de creştere a cifrei de afaceri în 2017 de
la 15%, în varianta fără investiție, la 25% în varianta cu investiţie se datorează măririi capacității
de producție ca urmare a creării a 7 noi locuri de muncă și a dezvoltării competitivităţii în special
prin achiziției de 2 noi echipamente foarte performante.
3.3.3. Cheltuieli prognozate
Previziunea cheltuielilor pentru perioada 2014-2017 a fost întocmită în baza situaţiilor
financiare ale societăţii din anul 2012, iar pentru anii 2014-2017, s-au realizat proiecţii având în
vedere strategia de dezvoltare a societăţii şi bugetul de venituri şi cheltuieli al investiţiei preconizat
a se realiza. Calculaţia a fost efectuată atât pentru situaţia în care societatea va beneficia de
finanţare prin schema de minimis, cât şi pentru situaţia în care societatea nu va beneficia de
finanţare.
Proiecţiile financiare ale cheltuielilor, în varianta în care societatea va realiza investiţia,
sunt redate în tabelul nr. 3.5:

Tabel nr. 3.5 . Previziunea cheltuielilor în perioada 2014 - 2017 în situaţia în care compania ar
beneficia de investiţie
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
CHELTUIELI DIN
139.773 148.339 202.102 285.611 369.134 460.954
EXPLOATARE din care:
Cheltuieli materiale
2.733 2.870 3.314 3.778 4.307 5.169
consumabile
Alte cheltuieli materiale 16.646 17.478 19.226 21.533 24.763 29.716
Cheltuieli cu energia si apa 4.077 4.281 4.709 5.368 6.120 7.344
Cheltuieli cu lucrări şi
84.815 90.752 97.105 58.263 61.176 67.294
servicii executate de terţi
Cheltuieli cu impozite, taxe,
5.963 6.142 6.326 7.275 7.493 8.992
etc.
Cheltuieli cu personalul total 9.635 10.117 53.386 96.665 97.738 98.919
Cheltuieli cu amortizare,
15.904 16.699 18.035 92.728 167.536 243.521
provizioane
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului

Proiecţiile financiare ale cheltuielilor, în varianta în care societatea nu ar realiza investiţia, sunt
redate în tabelul nr. 3.6:
Tabel nr. 3.6. Previziunea cheltuielilor în perioada 2014 - 2017 în situaţia în care compania nu
ar beneficia de investiţie
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
CHELTUIELI DIN
139.773 148.339 154.489 168.880 190.770 217.051
EXPLOATARE din care:
Cheltuieli materiale
2.733 2.870 2.733 2.733 2.733 2.733
consumabile
Alte cheltuieli materiale 16.646 17.478 18.877 20.670 23.770 27.336
Cheltuieli cu energia şi apa 4.077 4.281 4.623 4.993 5.393 6.094
Cheltuieli cu lucrări şi
84.815 90.752 93.475 103.757 119.320 137.218
servicii executate de terţi
Cheltuieli cu impozite, taxe,
5.963 6.142 6.326 6.516 6.711 6.913
etc.
Cheltuieli cu personalul total 9.635 10.117 10.420 10.733 11.806 12.987
Cheltuieli cu amortizare,
15.904 16.699 18.035 19.478 21.036 23.771
provizioane
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului

Pentru varianta în care investiția nu se realizează, s-au estimat majorări ale cheltuielilor de
la 3% în 2014 la 13% în 2017. Cheltuielile cu serviciile prestate de terți respectă de asemenea
trendul crescător, ca urmare a numărului mare de colaborări externe, în detrimentul salariaților
proprii. În ce privește cheltuielile salariale, aceste nu se majorează semnificativ, ci doar suferă
ajustări estimate, în concordantă cu legislația în vigoare.
În varianta cu investiție, cheltuielile materiale și cu utilitățile estimate înregistrează
majorări de 10% până la 20% în perioada analizată. Cheltuielile cu serviciile prestate de terți se
vor diminua semnificativ ca urmare a renunțării la colaborărilor externe cu specialiștii din diferite
domenii medicale în favoarea creării de 7 noi locuri de muncă, în urma realizării investiției.
Așadar cheltuielile salariale se vor majora cu salariile corespunzătoare celor 7 persoane ce
vor fi angajate, pe perioadă nedeterminată cu normă întreagă, la un venit salarial estimat la 1.023
lei/lună/persoană, cu toate contribuțiile incluse.
Cheltuielile cu amortizarea cresc de asemenea cu valoarea corespunzătoare echipamentelor
achiziționate. S-a estimat o amortizare liniară a acestora, cu respectarea duratelor normale de
funcționare prevăzute în legislația în vigoare.
Cele 7 noi locuri de muncă, pentru dezvoltarea echipei de specialiști, sunt prevăzute în
calendarul creării noilor locuri de muncă, astfel (tabelul 3.7):

Tabel nr.3.7. Previziune privind noile locuri de muncă create


Perioadă de
angajare TOTAL
Cod COR Denumire post Nr. pers. 2014 persoane
Q angajate
Q1 Q2 Q3
4
221201 MEDIC RADILOG 1 1
221201 MEDIC ENDOCRINOLOG 1 1
222101 ASISTENT MEDICAL 1 1
222101 ASISTENT MEDICAL 1 1
334401 REGISTRATOR MEDICAL 1 1
334401 REGISTRATOR MEDICAL 1 1
532104 INGRIJITOR ÎN UNITĂȚI
1 1
SANITARE
TOTAL 0 0 4 3 7
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului

De asemenea, pentru varianta cu proiect, s-a luat în calcul amortizarea aferentă mijloacelor
fixe ce vor fi achiziționate prin proiectul de minimis, cu respectarea duratelor de funcționare a
acestora conform Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor
fixe.
3.4. Proiecţia contului de profit şi pierdere pe o perioadă de 3 ani după finalizarea proiectului
3.4.1. Proiecţia contului de profit şi pierdere pe o perioadă de 3 ani după finalizarea proiectului varianta nerealizării investiţiei

Tabel nr. 3.8. Previziunea contului de profit şi pierdere în perioada 2014-2017 în situaţia în care compania nu ar beneficia de investiţie
INDICATORI 31.12.2011 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
VENITURI DIN EXPLOATARE din care: 0 198.729 211.661 236.821 260.504 286.554 328.631
Venituri din vânzare mărfuri 0 0 0 0 0 0 0
Producţia vândută 0 192.072 201.676 221.843 244.027 268.430 308.695
Cifra de afaceri 0 192.072 201.676 221.843 244.027 268.430 308.695
Producţia exerciţiului
Alte venituri din exploatare 0 6.657 9.986 14.978 16.476 18.124 19.936
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE din care: 0 139.773 148.339 154.489 168.880 190.770 217.051
Cheltuieli materiale consumabile 2.733 2.870 2.733 2.733 2.733 2.733
Alte cheltuieli materiale 16.646 17.478 18.877 20.670 23.770 27.336
Cheltuieli cu energia si apa 4.077 4.281 4.623 4.993 5.393 6.094
Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi 84.815 90.752 93.475 103.757 119.320 137.218
Cheltuieli cu impozite, taxe, etc. 5.963 6.142 6.326 6.516 6.711 6.913
Cheltuieli cu personalul total 9.635 10.117 10.420 10.733 11.806 12.987
Cheltuieli cu amortizare, provizioane 15.904 16.699 18.035 19.478 21.036 23.771
REZULTATUL DIN EXPLOATARE 0 58.956 63.322 82.332 91.624 95.784 111.579
VENITURI FINANCIARE din care 0 0 0 0 0 0 0
Venituri din dobânzi 0 0 0 0 0 0
Alte venituri financiare 0 0 0 0 0 0 0
CHELTUIELI FINANCIARE din care 0 4.289 4.589 31.320 41.190 4.819 5.060
Cheltuieli privind dobânzile 0 4.289 4.589 31.320 41.190 4.819 5.060
Alte cheltuieli financiare 0 0 0 0 0 0
REZULTATUL FINANCIAR 0 -4.289 -4.589 -31.320 -41.190 -4.819 -5.060
REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI 0 54.667 58.733 51.012 50.433 90.965 106.520
VENITURI TOTALE 0 198.729 211.661 236.821 260.504 286.554 328.631
CHELTUIELI TOTALE 0 144.062 152.928 185.809 210.070 195.589 222.111
REZULTATUL BRUT 0 54.667 58.733 51.012 50.433 90.965 106.520
IMPOZIT PE PROFIT 0 8.017 10.278 8.927 8.826 15.919 18.641
REZULTAT NET 0 46.650 48.455 42.085 41.608 75.046 87.879
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
3.4.2. Proiecţia contului de profit şi pierdere în situația în care firma ar beneficia de finanțare

Tabel nr. 3.9. Previziunea contului de profit şi pierdere în perioada 2014-2017 în situaţia în care compania ar beneficia de investiţie
INDICATORI 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
VENITURI DIN EXPLOATARE din care: 198.729 211.661 246.905 368.038 498.598 657.155
Venituri din vânzare mărfuri 0 0 0 0 0 0
Producţia vândută 192.072 201.676 231.927 278.312 333.975 417.468
Cifra de afaceri 192.072 201.676 231.927 278.312 333.975 417.468
Producţia exerciţiului
Alte venituri din exploatare 6.657 9.986 14.978 89.726 164.624 239.686
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE din care: 139.773 148.339 202.102 285.611 369.134 460.954
Cheltuieli materiale consumabile 2.733 2.870 3.314 3.778 4.307 5.169
Alte cheltuieli materiale 16.646 17.478 19.226 21.533 24.763 29.716
Cheltuieli cu energia si apa 4.077 4.281 4.709 5.368 6.120 7.344
Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi 84.815 90.752 97.105 58.263 61.176 67.294
Cheltuieli cu impozite, taxe, etc. 5.963 6.142 6.326 7.275 7.493 8.992
Cheltuieli cu personalul total 9.635 10.117 53.386 96.665 97.738 98.919
Cheltuieli cu amortizare, provizioane 15.904 16.699 18.035 92.728 167.536 243.521
REZULTATUL DIN EXPLOATARE 58.956 63.322 44.803 82.428 129.464 196.201
VENITURI FINANCIARE din care 0 0 0 0 0 0
Venituri din dobânzi 0 0 0 0 0
Alte venituri financiare 0 0 0 0 0 0
CHELTUIELI FINANCIARE din care 4.289 4.589 47.320 42.190 3.700 4.200
Cheltuieli privind dobânzile 4.289 4.589 46.320 41.190 2.200 2.200
Alte cheltuieli financiare 0 0 1.000 1.000 1.500 2.000
REZULTATUL FINANCIAR -4.289 -4.589 -47.320 -42.190 -3.700 -4.200
REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI 54.667 58.733 -2.517 40.237 125.764 192.001
VENITURI TOTALE 198.729 211.661 246.905 368.038 498.598 657.155
CHELTUIELI TOTALE 144.062 152.928 249.422 327.801 372.834 465.154
REZULTATUL BRUT 54.667 58.733 -2.517 40.237 125.764 192.001
IMPOZIT PE PROFIT 8.017 10.278 6.601 22.009 33.600
REZULTAT NET 46.650 48.455 -2.517 33.636 103.756 158.401
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
Din analiza dalelor sintetizate în tabelul cu nr. 3.8 şi tabelul cu nr. 3.9, este relevant faptul că
finanţarea unei astfel de investiţii ar contribui la dezvoltarea Clinicii LIFE++, prin creşterea
semnificativă a profitului net începând cu anul al doilea după finalizarea acesteia.
Evoluția profitului net pentru cele două scenarii analizate și a ratelor de creștere ale acestuia
au fost analizate mai jos (tab. 3.10):

Tabel nr. 3.10. Evoluția prognozată comparativă a profitului net în perioada 2014-2017
Evoluţia prognozată a 31.12.201 31.12.201 31.12.201 31.12.201 31.12.201
31.12.2012
profitului net 3 4 5 6 7
Profit net varianta CU investiţie 46.650 48.455 -2.517 33.636 103.756 158.401
Profit net varianta FARA
46.650 48.455 63.949 71.416 75.046 87.879
investiţie
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului

Implementarea proiectului, asa cum a fost descrisă, va conduce la desfăşurarea unei activităţi
medicale, eficiente şi, pe termen mediu, la acumularea de profit, care devine sursa de finanţare şi de
susţinere a activităţilor clinicii şi a investiţiilor viitoare.
În graficul nr. 3.3 este prezentată evoluţia comparativă a profitului în cele două variante: fără
investiţie şi cu investiţie.

Grafic nr.3.3. Evoluția prognozată comparativă a profitului net în perioada 2014-2017


Sursa: Prelucrarea proprie a autorului

Profitul net în 2014-2017 în varianta fără investiţie este mai mic decât în varianta cu investiţie,
datorită infrastructurii medicale mai slab dezvoltate şi a externalizării unei părți a serviciilor.
În varianta cu investiţie, ambele echipamente tehnologice descrise în proiect vor fi
achiziţionate în anul 2014 conform bugetului, și vor fi puse în funcțiune în momentul achiziționării
lor. Odată cu realizarea acestei investiţii se are în vedere în primul rând lărgirea gamei de servicii
prestate.
3.5. Analiza diagnostic a investiției realizată de SC LIFE++ SRL
3.5.1 Rentabilitatea cifrei de afaceri
Rentabilitatea reflectă capacitatea întreprinderii de a produce profit, reflectând într-o formă
sintetică eficiența întregii activități economice a întreprinderii.
Mărimea profitabilităţii firmei este reliefată de acest indicator şi reflectă cât de rentabilă este
activitatea pe care aceasta o desfăşoară.

Tabel nr. 3.11. Previziunea rentabilității cifrei de afaceri în perioada 2014-2017


31.12.201 31.12.201 31.12.201 31.12.201 31.12.201 31.12.201
2 3 4 5 6 7
Profit net 46.650 48.455 -2.517 33.636 103.756 158.401
Cifra de afaceri 192.072 201.676 231.927 278.312 333.975 417.468
Rentabilitatea CA 24,29% 24,03% -1,09% 12,09% 31,07% 37,94%
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului

Previziunea rentabiliății cifrei de afaceri și a


profitului net în perioada 2014-2017
700
417.468
600
500 333.975

400 278.312
192.072 201.676 231.927
300
158.401
200 103.756
46.65 48.455 33.636
100 -2.517
0
-100 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

Profit net Cifra de afaceri

Grafic nr.3.4. Evoluția prognozată comparativă a cifrei de afaceri și a profitului net în perioada
2014-2017
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului

Dacă analizăm tabelul 3.1 observăm faptul că investiţia ce se doreşte a se realiza este una
profitabilă, trendul acestui indicator financiar fiind unul crescător şi în anii următori.

3.5.2. Rata solvabilității generale


Solvabilitatea, este un alt indicator fundamental al analizei economice, ce relevă capacitatea
unui agent economic de a-şi onora la scadenţă obligaţiile asumate faţă de creditorii săi. În mod
concret, această capacitate este interpretată prin posibilitatea agentului economic de a face faţă cu
totalul activelor de care dispune, oricăror obligaţii de plată şi rambursări de datorii.
Rata solvabilităţii generale dimensionează proporţia în care activele totale asigură acoperirea
financiară a datoriilor curente.
Tabel nr.3.12. Previziunea solvabilităţii generale în perioada 2014-2017
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
Active totale 474.955 490.927 1.921.601 1.275.123 1.227.294 1.213.526
Datorii totale 428.105 432.386 1.196.710 314.811 370.669 403.262
Rata de solvabilitate
1,11 1,14 1,61 4,05 3,31 3,01
generală
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului

Previziunea solvabilității generale în perioada


2014-2017
2500000
1921601
2000000

1500000 1275123 1227294 1213526

1000000
1196710
474955 490927
500000
428105 432386 370669 403262
0 314811
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

Active totale Datorii totale

Grafic nr.3.5. Previziunea solvabilității generale în perioada 2014-2017


Sursa: Prelucrarea proprie a autorului

Ca urmare a realizării investiţiei, societatea va avea capacitatea de a acoperi valoarea


datoriilor curente cu activul deţinut în anul 2015 de 4,05 ori, în 2016 de 3,31 ori, iar în 2017 de 3,01
ori (tabelul nr. 3.12).
3.5.3. Rata lichidității curente
Lichiditatea măsoară aptitudinea întreprinderii de a face față obligațiilor pe termen scurt și
reflectă capacitatea de a transforma rapid activele circulante în disponibilități.
O întreprindere este lichidă când resursele degajate de operațiunile curente ale exercițiului îi
furnizează suficiente disponibilități pentru a face față scadențelor pe termen scurt.
Valorile supraunitare ale ratei arată o lichiditate satisfăcătoare, fiind consecința unui fond de
rulment pozitiv.

Tabel nr. 3.13.Previziunea lichidității curente în perioada 2014-2017


31.12.20 31.12.20 31.12.201 31.12.20 31.12.20 31.12.20
12 13 4 15 16 17
Active curente 81.282 85.346 876.536 326.964 374.064 401.718
Datorii curente 286.557 289.423 1.052.317 216.086 281.817 302.859
Rata lichidității curente 0,28 0,29 0,83 1,51 1,33 1,33
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului

Previziunea lichidității curente în perioada 2014-


2017
1200000 1052317

1000000

800000
876536
600000

400000 286557 289423 281817 302859


216086
374064 401718
200000 326964
0
81282 85346
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

Active curente Datorii curente

Grafic nr.3.6. Previziunea lichidității curente în perioada 2014-2017


Sursa: Prelucrarea proprie a autorului

Lichiditatea curentă este important să fie pozitivă, valoarea ideală este 2:1 pentru majoritatea
afacerilor. După cum se poate observa pe perioada maximă a investițiilor aceasta tinde spre valori de
0,28 sau 0,29, apoi, după finalizarea investițiilor aceasta se reglează foarte bine. Spre valori foarte
solide de 1,51 și apoi 1,33. O lichiditate excesivă ar însemna stocuri supradimensionate, ceea ce ar
putea duce la dezechilibre în cadrul firmei.
3.6. Proiecţia bilanţului
Bilanţul previzionat al Clinicii LIFE++ pe perioada 2014 – 2017 în situaţia în care societatea ar beneficia de finanţare.
Tabel nr. 3.14. Bilanţul previzionat în perioada 2014-2017 în situaţia în care compania ar beneficia de investiţie
Nr. Crt. Explicație 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
1 Imobilizări necorporale 2.881 3.025 3.527 908 3.000 1.005
2 Imobilizări corporale 390.792 402.516 1.041.538 947.252 850.231 810.804
3 Imobilizări financiare 0 0 0 0 0 0
ACTIVE IMOBILIZATE 393.673 405.541 1.045.065 948.159 853.231 811.809
4 Stocuri 1.792 1.882 2.851 6.181 6.599 7.059
5 Creante 64.065 67.268 868.614 139.972 142.771 135.627
6 Disponibilități 15.425 16.196 5.072 135.811 189.694 259.032
ACTIVE CIRCULANTE 81.282 85.346 876.536 281.964 339.064 401.718
ACTIVE REGULARIZATE 0 0 0 0 0 0
TOTAL
474.955 490.887 1.921.601 1.230.123 1.192.294 1.213.526
ACTIV
7 Capital social 200 200 200 200 200 200
8 Rezerve 0 40 20.040 20.040 20.040 20.040
9 Rezerve din reevaluare 0 0 0 0 0 0
10 Rezultatul reportat 0 9.846 138.668 191.186 185.630 192.873
11 Rezultatul curent 46.650 48.455 -2.517 33.636 103.756 158.401
12 Repartizare rezultat curent 0 0 0 0 0 0
CAPITALURI PROPRII 46.850 58.541 156.391 245.062 309.625 371.514
PROVIZIOANE 0 0 0 0 0 0
13 Datorii mai mari de un an 141.548 142.963 144.393 98.725 88.852 100.403
14 Datorii comerciale 286.557 289.423 962.317 301.086 281.817 302.859
TOTAL DATORII 428.105 432.386 1.106.710 399.811 370.669 403.262
PASIVE REGULARIZATE 0 658.500 585.250 512.000 438.750
TOTAL
474.955 490.927 1.921.601 1.230.123 1.192.294 1.213.526
PASIV
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
Bilanţul previzionat al Clinicii LIFE++ pe perioada 2014 – 2017 în situaţia în care societatea nu ar beneficia de finanţare.

Tabel nr. 3.15. Bilanţul previzionat în perioada 2014-2017 în situaţia în care compania nu ar beneficia de investiţie
Nr. Crt. Explicație 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
1 Imobilizari necorporale 2.881 3.025 2.027 908 1.500 1.005
2 Imobilizari corporale 390.792 402.516 383.038 362.002 338.231 372.054
3 Imobilizari financiare 0 0 0 0 0 0
ACTIVE IMOBILIZATE 393.673 405.541 385.065 362.909 339.731 373.059
4 Stocuri 1.792 1.882 1.900 2.090 2.300 2.529
5 Creanțe 64.065 67.268 68.614 69.986 71.386 72.813
6 Disponibilități 15.425 16.196 17.816 23.161 30.109 39.141
ACTIVE CIRCULANTE 81.282 85.346 88.330 95.237 103.794 114.484
ACTIVE REGULARIZATE 0 0 0 0 0 0
TOTAL
474.955,00 490.886,91 473.394,50 458.146,13 443.524,68 487.543,07
ACTIV
7 Capital social 200 200 200 200 200 200
8 Rezerve 40 40 40 40 40
9 Rezerve din reevaluare
10 Rezultatul reportat 0 9.846 -27.504 -63.321 -99.565 -87.092
11 Rezultatul curent 46.650 48.455 63.949 71.416 75.046 87.879
12 Repartizare rezultat curent
CAPITALURI PROPRII 46.850 58.541 36.685 8.335 -24.279 1.027
PROVIZIOANE
13 Datorii mai mari de un an 141.548 142.963 144.393 148.725 154.674 160.861
14 Datorii comerciale 286.557 289.423 292.317 301.086 313.130 325.655
TOTAL DATORII 428.105 432.386 436.710 449.811 467.804 486.516
PASIVE REGULARIZATE 0 0 0 0
TOTAL
474.955,00 490.926,91 473.394,50 458.146,13 443.524,68 487.543,07
PASIV
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
Analizând structura bilanţului în varianta finanțării investiției constatăm următoarele:
 prin realizarea investiţiei prognozate, situaţia patrimonială a societăţii LIFE++, va
înregistra o creștere, în sensul că, valoarea activelor imobilizate va creşte în anul 2017,
ajungând la valoarea de 810.804 lei, faţă de anul 2013, când valoarea acestora era de
385.038 lei, evoluţie ce se datorează echipamentelor achiziționate şi finanțate prin
programul de Minimis.
 datoriile pe termen scurt sunt destul de ridicate datorită liniei de credit contractată pentru
susţinerea investiţiei şi pentru desfăşurarea activităţii curente; de asemenea compania
figurează în prezent şi cu datorii pe termen lung, ca urmare a creditelor deja contractate.
Analizând structura bilanţului în situaţia în care nu s-ar realiza investiţia constatăm
următoarele:
 situaţia patrimonială va înregistra un trend pozitiv pe toată perioada analizată.
 creanţele vor avea un trend crescător de unde reiese că firma întimpină dificultăţi la
încasarea facturilor iar acest lucru poate avea o influenţă negativă asupra gradului de
lichiditate.

3.7. Proiecția fluxului de lichidităţi (cash-flow) pe durata implementării investiției şi după


încetarea finanţării nerambursabile
Cunoscut şi sub denumirea internaţională de cash-flow, fluxul de numerar are rolul de a arăta
modul în care momentul înregistrării cheltuielilor şi al veniturilor influenţează rezultatele economice,
și astfel a apărut ideea urmăririi circulaţiei banilor în afacere pentru a demonstra viabilitatea sa.
Problema cea mai gravă care poate să apară este blocarea activităţilor afacerii din motivul lipsei de
numerar.
Fluxul de numerar defineşte ansamblul de operaţiuni efectuate de societate, care generează
încasări şi plăţi din activitatea de exploatare, reflectând capacitatea companiei de a genera lichidităţi
suficiente, în vederea realizării de noi investiţii.
Foarte dificil din punct de vedere al fluxului de numerar este anul 2014, anul de realizare a
investiţiei, când pentru implementarea obiectivelor propuse şi asumate prin contractul de finanţare,
este luată în calcul contractarea unei linii de credit ce va fi rambursată ulterior din sumele primite de
la finanţator şi din veniturile realizate din activitatea de exploatare.
Fluxul de numerar previzionat al companiei LIFE++ este prezentat în tabelul 3.16:
Tabel nr. 3.16. Fluxul de numerar în perioada 2014-2017 în situaţia în care compania ar beneficia de investiţie
IMPLEMENTARE PERIOADA OPERAȚIONALĂ
31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
ACTIVITATEA DE INVESTIȚII ȘI FINANȚARE
Aport la capitalul societății (împrumuturi de la
1
acționari/asociați)
2 Vânzări de active, incl TVA
3 Credite pe termen lung, din care - - - -
3,1 Împrumut pentru realizarea investiției
Alte Credite pe termen mediu și lung, leasinguri, alte
3,2
datorii financiare
4 Ajutor nerambursabil (inclusiv avans) -
658.500,00
Total intrări de lichidități - - -
658.500,00
5 Achiziții de active fixe corporale, incl TVA 816.540,00
41.940,61
6 Achiziții de active fixe necorporale, incl TVA 1.860,00 1.860,00
7 Creșterea investițiilor în curs
Total ieșiri de lichididăți prin investiții 818.400,00 - 1.860,00
41.940,61
Rambursări de Credite pe termen mediu și lung, din
8 12.000,00 20.000,00
care: 12.000,00 20.000,00
8,1 Rate la imprumut
Rate la alte credite pe termen mediu si lung,
8,2 12.000 12.000 20.000 20.000
leasinguri, alte datorii financiare
Plăți de dobânzi la Credite pe termen mediu și lung,
9 1.320 1.320 2.200 2.200
din care:
9,1 La împrumut - cofinanțare la proiect
La alte credite pe termen mediu și lung, leasinguri,
9,2 1.320 1.320 2.200 2.200
alte datorii financiare
Total ieșiri de lichidități prin finanțare 13.320,00 22.200,00
13.320,00 22.200,00
Flux de lichidități din activitatea de investiții și finanțare (831.720,00) (24.060,00)
645.180,00 (64.140,61)
ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
10 Încasari din activitatea de exploatare, incl TVA 258.830 310.597 372.716 465.895
11 Rambursări TVA 0 131.386 0 0
12 Credite pe termen scurt (linie credit) 800.000
Total intrări de numerar 1.058.830 441.983 372.716 465.895
13 Cheltuieli materiale consumabile 4.110 4.685 5.341 6.409
Alte cheltuieli materiale 23.840 21.361 30.706 36.848
14 Cheltuieli cu energia și apa 5.839 6.657 7.588 9.106
15 Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi 119.206 61.409 75.100 82.610
16 Cheltuieli cu impozite, taxe, etc. 6.326 7.275 7.493 8.992
17 Cheltuieli cu personalul total 53.386 96.665 97.738 98.919
19 Cheltuieli cu amortizare, provizioane 0 0 0 0
Plăți din activitatea de exploatare incl TVA 212.708 198.052 223.967 242.884
Flux brut inainte de plăți pentru impozit pe profit /cifra de afaceri ți
846.123 243.931 148.749 223.011
ajustare TVA
22 Plăți TVA 41.900 48.797 55.932
23 Rambursari TVA 149.472,98
24 Impozit pe profit - 22.008,78
6.601,13 33.600,15
Plăți/încasări pentru impozite și taxe (149.472,98) 70.806,22
48.501,40 89.532,01
25 Rambursări de credite pe termen scurt 130.000,00 670.000
26 Plăți de dobanzi la credite pe termen scurt 45.000,00 39.870
27 Dividende (inclusiv impozitele aferente)
Total plăți exclusiv cele aferente exploatării 25.527,02 70.806,22
758.371,90 89.532,01
Flux de numerar din activitatea de exploatare 820.595,95 77.942,43
(514.441,13) 133.479,14
Disponibil de numerar al anului precedent
16.196,25
Flux de lichidități net al perioadei (11.124,05) 53.882,43
130.738,87 69.338,53
FLUX DE LICHIDITĂȚI (CASH FLOW) 5.072,20 189.693,50
135.811,07 259.032,04
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
Din analiza financiară realizată în cadrul planului de afaceri rezultă faptul că firma va fi
capabilă, după implementarea proiectului, să genereze o auto-finanţare suficientă pentru a continua
activităţile cel puțin 3 ani de zile după finalizarea proiectului.
Cash-flow-ul cumulat este pozitiv pentru fiecare an, aceasta fiind condiţia de sustenabilitate
financiară impusă de documentul de lucru 4 al Comisiei Europene. Mai mult, în perioada 2016-2017,
disponibilul de numerar în cont va creşte ca urmare a achitării în mare parte a datoriilor pe termen
scurt, iar acest lucru va asigura treptat desfăşurarea activităţii firmei, utilizând disponibilul de numerar
din casierie.
Implementarea proiectului, aşa cum a fost descrisă, va conduce la desfăşurarea unei activităţi
medicale eficiente şi, pe termen mediu, la acumularea de profit, care devine sursă de finanţare şi de
susţinere a activităţii medicale per ansamblu, a serviciilor de asistență medicală specializată și a
investiţiilor viitoare.

3.8. Proiecția indicatoriilor VAN și RIR

Fundamentarea ansamblului de decizii specifice activitătilor investiţionale se sprijină pe un


sistem de indicatori de eficienţă. Principalii indicatori ai eficienței investițiilor sunt:

1. Valoarea actualizată netă (VAN) → constituie un indicator fundamental pentru evaluarea


economică şi financiară a oricărui proiect de investiţii. Indicatorul caracterizează în valoare absolută
aportul de avantaj economic al unui proiect dat de investiţii (câştigul investitorului pentru capitalul
investit în proiectul respectiv) exprimate sub formă de cash-flow în valoare actuală, sau ca valoare
netă actualizată. Indicatorul VAN realizează compararea între cash-flow-ul total actualizat degajat
pe durata de viaţă economică a unui proiect şi efortul investiţional total generat de acel proiect,
exprimat tot în valoare actualizată. Momentul de referinţă pentru calculul valorii actualizate a
investiţiilor şi cash flow-ului este considerat momentul începerii lucrărilor; deci, VAN este un
indicator de eficienţă a investiţiilor care evidenţiază surplusul total de cash-flow în raport cu costul
de investiţii necesar, toate exprimate în valori actualizate.
În plan economic şi financiar un proiect de investiţii cu VAN pozitiv semnifică faptul că acel
proiect are capacitatea de a rambursa pe perioada duratei de viaţă economică capitalul investit. Cu cât
VAN este mai mare, cu atât şi rentabilitatea investiţiei este mai mare. Dacă VAN are valoare nulă sau
negativă, proiectul este inacceptabil, rentabilitatea sa fiind inferioară ratei de actualizare.

2. Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea valoare care, utilizată ca rată de actualizare în
calculul VAN, conduce la VAN = 0, respectiv la o valoare egală a cheltuielilor investiţionale
şi a sumei fluxurilor financiare actualizate generate de proiect. Altfel spus, rata internă de
rentabilitate este acea rată de actualizare pentru care valoarea actualizată a costurilor (ieşirile
de trezorerie) este egală cu valoarea actualizată a veniturilor (intrări de trezorerie), iar
profiturile viitoare actualizate sunt zero. Rata internă de rentabilitate trebuie să fie mai mare
sau egală cu rata medie a dobanzii pe piaţă sau superioară costului capitalurilor permanente,
pentru a justifica investiţia efectuată. Numai în aceste condiţii rata internă de rentabilitate
permite compensarea costului finanţării.

3. Termenul mediu de recuperare este un indicator de eficiență a investițiilor care exprimă


intervalul de timp necesar recuperării capitalului investit prin intrările nete de trezorerie medii anuale
actualizate. Este de preferat o investiție care asigură o recuperare cat mai rapidă a cheltuielilor
investiționale.
Pornind de la proiecția fluxului de numerar care acoperă viața economică a investiției și
include investiția inițială, s-au calculat indicatorii de rentabilitate financiară, prezentați anterior:
Rata Internă de Rentabilitate Financiară a Investiției
11,19
(RIRF/K)
Valoarea Actualizată Netă Financiară a Investiției (VNAF/K) 195.527
Durata de recuperare a investiției 3
Rata de actualizare 8%

Analiza de senzitivitate/sensibilitate
Analiza de senzitivitate permite determinarea variabilelor sau parametrilor „critici(e)” ai(ale)
modelului. Variabilele respective sunt acele variaţii, pozitive sau negative, care au cel mai mare
impact asupra performanţei financiare şi/sau economice finale a unui proiect. Analiza este elaborată
prin varierea unui singur element la un moment dat şi determinarea efectului modificării respective
asupra RIR sau VNA.
Analiza de senzitivitate este o tehnică de evaluare cantitativ a impactului modificării unor
variabile de intrare asupra rentabilității proiectului investițional.
Instabilitatea mediului economic caracteristic României presupune existența unei palete
variate de factori de risc care, mai mult sau mai puțin probabil, pot influența performanța previzionată.
Acești factori de risc se pot încadra în două categorii:
 categorie care poate influența costurile de investiție;
 categorie care poate influența elementele cash-flow-ului previzionat.

Metodologia abordată se bazează pe:


 analiza senzitivității, respectiv identificarea variabilelor critice ale parametrilor
investiției;
 calcularea valorii așteptate a indicatorilor de performanță ai investiției.

Scopul analizei de senzitivitate este:


 identificarea variabilelor critice ale proiectului, adică acelor variabile care au cel mai
mare impact asupra rentabilității sale;
 evaluarea generală a robusteții și eficienței proiectului;
 aprecierea gradului de risc: cu cât numărul de variabile critice este mai mare, cu atât
proiectul este mai riscant;
 sugerează măsurile care ar trebui luate în vederea reducerii riscurilor proiectului.

Indicatorii luați în calcul pentru analiza senzitivităţii sunt:


 rata internă de rentabilitate (RIR);
 valoarea actualizată netă (VAN).
Tabel nr. 3.17. Analiza parametrilor VAN şi RIR
Analiza parametrilor VAN și RIR
IS pentru IS pentru
Variabilă Modificare VAN RIR
RIR VAN
Valori
195.527,00 11,19%
inițíale
Total 1,00% 197.460,00 13,90% 24,22% 0,99%
venituri -1,00% 193.594,00 9,34% -16,53% -0,99%
Cheltuieli cu 1,00% 195.128,00 10,76% -3,84% -0,20%
personalul -1,00% 195.926,00 11,66% 4,20% 0,20%
Cheltuieli cu 1,00% 194.637,00 10,26% -8,31% -0,46%
servicii
executate de -1,00% 196.417,00 12,30% 9,92% 0,46%
terți
Sursa: Prelucrarea proprie a autorului
Din analiza senzitivităţii indicatorilor VAN și RIR la variaţia cu 1% în plus, respectiv în
minus, a uneia dintre variabilele luate în calcul (venituri, cheltuieli salariale şi cheltuieli privind
serviciile prestate de terţi) se poate constata că proiectul prezintă o sensibilitate mare la modificarea
veniturilor și a costurilor legate de serviciile executate de terți.
În acest sens, se consideră atât veniturile proiectului cât şi cheltuielile cu serviciile prestate de
terți ca fiind o variabilă critică.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

CONCLUZIILE CADRULUI INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL DE FUNCȚIONARE A


PROGRAMELOR CU FINANȚARE EUROPEANĂ NERAMBURSABILĂ
Din punct de vedere a identificării celor mai oportune soluții de finanțare a activității
economice, fondurile europene rămân cea mai atractivă sursă, deoarece acestea sunt nerambursabile.
Proiectele de finanțare nerambursabilă în perioada 2014-2020 urmează să fie lansate, însă pentru
maximizarea șanselor de accesare, trebuie ca fiecare investițe să fie încadrată în prioritățile de
finanțare ale fiecărui program. Aceste priorități, pentru mediul de afaceri, sunt legate de principalele
documente strategice de dezvoltare analizate în cadrul prezentei lucrări de cercetare: Strategia
națională pentru competitivitate 2014-2020; Strategia națională de cercetare, dezvoltare și innovare
2014-2020; Acordul de Parteneriat 2014-2020 cu România.
Domeniile industriale prioritare vor fi: turism și ecoturism, textile și pielărie, lemn și mobilă,
industrii creative, industria auto și componente, tehnologia informațiilor și comunicațiilor, procesarea
alimentelor și a băuturilor, sănătate și produse farmaceutice, energie și management de mediu,
bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică și biotehnologii.
Alocările financiare ale Uniunii Europene pentru Româna în perioada 2014 – 2020 sunt
următoarele:
Tabel nr. 3.18. Defalcarea bugetelor pe tematici pentru perioada 2014-2020
Tematică Total Euro
3. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării 1,066,927,655
2 Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor, 531,914,894
precum și îmbunătățirea utilizării și a calității acestora
3 Sporirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului 3,116,885,497
agricol (pentru FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii
(pentru EMFF)
4 Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate 3,897,186,096
sectoarele
5 Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum și a prevenirii 2,014,946,099
și gestionării riscurilor
6 Conservarea și protejarea mediului și promovarea eficienței 4,971,125,541
resurselor
7 Promovarea unui transport durabil și eliminarea blocajelor din cadrul 6,132,463,679
infrastructurilor rețelelor majore
8 Promovarea sustenabilității și a calității locurilor de muncă și 2,228,599,960
sprijinirea mobilității lucrătorilor
9 Promovarea incluziunii sociale, precum și combaterea sărăciei și a 3,408,091,244
oricărei forme de discriminare
10 Investiții în educație, instruire și învățământ vocațional pentru 1,654,073,699
competențe și învățare pe tot parcursul vieții
11 Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a 797,021,277
părților interesante și o administrație publică eficientă
Asistență tehnică 799,962,726
TOTAL 30,619,198,367
Sursa: Acordul de Parteneriat pentru România 2014-2020
CONCLUZII ALE APLICAȚIEI
Din punct de vedere al principalilor indicatori financiari, se poate concluziona că investiţia
care face obiectul acestei analize va conduce la creşterea activelor imobilizate ale firmei, majorarea
cifrei de afaceri şi sporirea profitului net, ca urmare a investițiilor făcute de companie în infrastructura
medicală, ceea ce va crea un avantaj competitiv al societăţii pe piaţă şi va crește gama serviciilor
prestate de clinică.
Astfel, situaţia patrimonială a societăţii LIFE++ va înregistra un trend pozitiv, în sensul că,
valoarea activelor imobilizate va creşte până în anul 2017 cu 202,17 %, ajungând la valoarea de
819.879 lei, faţă de anul 2013, când valoarea acestora este de 405.541 lei.
Din graficul cifrei de afaceri se poate observa că implementarea proiectului de investiţii va
favoriza creşterea nivelul cifrei de afaceri pe termen lung de la nivelul de 201.676 lei în 2013 la
417.468 lei în 2017. În cote procentuale creșterea în 2017 față de anul de referință 2013, este de 207%
în varianta cu investiție față de 153,06% în varianta fără investiție.
Rentabilitatea cifrei de afaceriindică de asemenea creşterea procentuală a profitului net în
raport cu cifra de afaceri realizată, în situaţia în care investiția s-ar implementa și compania ar primi
o finanțare nerambursabilă, faţă de situaţia în care acest lucru nu s-ar întâmpla, indicatorul atingând
în anul 2017 valoarea procentuală de 36,39% față de 24,03% cât va fi în anul 2013.
În ceea ce privește profitul net realizat, acesta a fost estimat în 2017 la 151.917 lei în varianta
cu investiție, respectiv 87.184 lei în varianta fără investiție, ceea ce reprezintă o creștere a
indicatorului de 3,14 ori în varianta cu investiție, față de 1,80 ori, nivelul cu care ar crește profitul net
în varianta în care investiția nu s-ar realiza.
Rata solvabilităţii în urma realizării investiţiei indică capacitatea firmei de a acoperi valoarea
datoriilor curente cu activul deţinut, și este în anul 2017 de 3,76 ori, în 2016 de 3,15 ori, iar în 2011
de 2,94 ori. Vor exista totuşi şi câteva probleme cu care firma se va confrunta şi anume recuperarea
creanţelor de la clienţi. Acest lucru va afecta lichiditatea curentă a firmei, dar ca o măsură de precauţie
firma va apela la o linie de credit ce va fi utilizată pentru desfăşurarea activităţii curente.
Din analiza cash–flow-ului, se poate constata că societatea LIFE++ va avea capacitatea de a
asigura, din activitatea curentă fluxul de numerar necesar implementăriiacestei investiţii. În urma
estimărilor efectuate, valoarea indicatorului Rata lichidității curente va avea valoarea de 1,07 în anul
2015, valoarea de 1, 1 pentru anul 2016, respectiv 1,21 pentru anul 2017.
Valoarea Actualizată Netă a investiției, calculată pe baza fluxurilor de numerar nete ale
perioadei, este pozitivă și egală cu 195.527 lei.
Rata internă de rentabilitate financiară a investiției este de 11,19 si este net superioară ratei
de actualizare de 8%, concluzia ce se desprinde fiind aceea că acest indicator relevă compensarea
costului finantarii.
Durata de recuperare a investiției este relativ scurtă, 3 ani, și este inferioară durartei de
funcționare a bunurilor achiziționate, care conform catalogului mijloacelor fixe, este de 8 ani.
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Nr. Nume și prenume Titlul lucrării


1. Boghean Florin, Contabilitatea în procesul de asistare a deciziilor, Editura
(2010) Accent, Cluj-Napoca.

2. Boghean Florin Rolul costurilor naţionale în cadrul economiei regionale, În:


(2014) Dezvoltarea regională în contextul integrării în Uniunea
Europeană, p. 313-321.
3. Bostan Ionel (2003) Controlul fiscal, Editura Polirom, Iaşi
5. Hlaciuc Elena (1999) Metode moderne de calculaţie a costurilor, Editura Polirom,
Iaşi.
6. Bucur Ion (2012) Introducere în contabilitate, Editura C.H. Beck
7. Morariu Ana, Turlea Auditul Financiar Contabil, Editura Economica
Eugeniu (2001)
8. Munteanu Victor Controlul Financiar-contabil, Editura PRO Universitaria
(2012)
9. Tatu L., Serbanescu Fiscalitate de la lege la practică ed. 7, Editura C.H. Beck
C., Stefan D.,
Catarama D. (2010)
10. Pitulice Ileana Teorie și practică privind grupurile de societăți și situații
Cosmina (2007) financiare consolidate, Editura ContaPlus
11. Descendre N., Gomez La comptabilité financière à votre portée, Editura Wolters
A. (2013) Kluwer
12. Reheul A., Van den Financial Statement Analysis. A case study approach, Editura
Bosche J., Van de Wolters Kluwer
Wiele P., Verbuggen
S., Walraevens G.
(2011)
13. Winandy Jean – Pierre Droit fiscal européen et international, Editura Wolters
(2009) Kluwer
14. Comisia Europeană Analiza anuală a creșterii pentru 2015, Comunicare a
(2014) Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca
Central Europeană, Comitetul Economic și Social European,
Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții,
Bruxelles 28.11.2014, COM (2014) 902 final
15. Comisia Europeană Cartea verde privind coeziunea teritorială și dezbaterile
(2009) privind viitoarea reformă a politicii de coeziune
16. Comisia Europeană New Regional Competitiveness Index: Theory, Methods and
(2011) Findings, Working Paper no.2/2011
17. Comisia Europeană Research and Innovation performance in EU Member States
(2013) and Associated countries. Innovation Union progress at
country level, Luxembourg: Publications Office of the
European Union, 2013, p. 226.
*** ...............................................................
Referințe Internet

1. Wikipedia – Integrarea României în Uniunea Europeană -


https://ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_Rom%C3%A2niei_%C3%AEn_Uniunea_Europ
ean%C4%83
2. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L157, 21 iunie 2005 - http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=OJ:L:2005:157:TOC
3. Obiectivele Europa 2020 – Comisia Europeană -
http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/targets/index_ro.htm
4. Annex 2 – Overview of Europe 2020 targets -
http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/annexii_en.pdf
5. Comisia Europeană – Comunicat de presă – Punerea în aplicare a Planului de investiții
de 315 miliarde EUR se desfășoară conform calendarului: Comisia prezintă propunerea
legislativă privind Fondul European pentru investiții strategice, Strasbourg, 13 ianuarie
2015, http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-3222_ro.htm
6. Ziarul Financiar – 10.12.2014 – Noi proiecte de infrastructură pe bani europeni:
Atutostrada ”Montana” de 7,5 miliarde euro și metroul Bragadiru-Voluntari de 3,1 mld
euro.
7. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Central Europeană,
Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de
Investiții – Analiza anuală a creșterii pentru 2015, Bruxelles 28.11.2014, COM (2014)
902 final
8. Mapping the cost of Non-Europe 2014-2019, studiu publicat de Parlamentul European în
iunie 2014
9. Eurobarometru 79 (întrebarea QA16.4 de la pagina 59 -
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb79/eb79_anx_en.pdf.
10. Starea Uniunii – Jose Emanuel Barroso 11 septembrie 2013
11. Programul REFIT – Adaptare pentru creșterea economică” – Bruxelles 2 octombrie
2013 - http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-891_ro.htm#footnote-1
12. Planul Național de Dezvoltare 2007-2013, decembrie 2005 - http://www.fonduri-
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/Doc_prog/PND_2007_2013/1_PND_2007_2013%28Ro.%29.pdf
13. Institutul Național de Statistică – situația la 31 decembrie 2013
14. Institutul Național de Statistică – situația la 1 iulie 2014
15. Ministerul Fondurilor Europene – Stadiul absorbției Fondurilor Structurale și de
Coeziune pe fiecare Program Operațional la 30 iunie 2015, http://www.fonduri-
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/rezultate/std_abs/Raportare_PO_30.iunie.2015.pdf
16. Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020, iunie 2014, Ministerul Economiei
17. Institutul Național de Statistică, martie 2013
18. Strategia Națională pentru Competitivitate – Prioritatea 4: Promovarea celor 10 sectoare
de viitor
19. Europe 2020 - http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm.
20. Innovation Union – A Europe 2020 Initiative -
http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm.
21. Horizon 2020 – The EU Framework Programme for Research and Innovation -
http://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/
22. Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020
23. Rezumat Acordul de Parteneriat cu România 2014-2020
24. Monitorul Oficial al României, anul 181, nr. 305, marți 28 mai 2013
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/ajutordestat/HG274.pdf
25. Ghidul Solicitantului -
http://www.aippimm.ro/files/otimmc_files/54/660/ghidminimis274-2013.pdf
26. Ghidul Comisiei Europene pentru Analiza Cost-Beneficiu
http://www.adrnordest.ro/user/file/library%20reference/Ghid%20pentru%20analiza%20
Cost%20-%20Beneficiu.pdf