FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program 
1.1 Instituția de învățământ UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU
superior MUREȘ
1.2 Facultatea MEDICINĂ
1.3 Departamentul M2
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ
1.6 Programul de studii NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ
 
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei ALIMENTAŢIA ÎN COLECTIVITĂŢI­NUT209
2.2 Titularul activităților de curs conf.univ.dr. Monica Tarcea
2.3 Titularul activităților de lp asist.univ. Moldovan Geanina
2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL
 
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 3 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 2
3.4 Total ore din planul de învățământ 42 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 28
2
Distribuția fondului de timp/săpt
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 0,25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0,25
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,25
Tutorial 0,25
Examinări 1
Alte activități ­
3.7 Total ore de studiu individual / săpt 5
3.8 Total ore pe semestru 70
3.9 Număr de credite 3
 
4. Precondiții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competențe
 
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desfășurare a cursului
5.2 de desfășurare a laboratorului
 
6. Competențe specifice acumulate
­Descrierea conceptelor și necesarului nutrițional pe diverse categorii
de vârstă și în comunități
­Interpretarea  și  analiza  aspectelor  legate  de  starea  de  sănătate  a
gravidei,  copilului  școlar,  adolescentului,  adultului  și  vârstnicului  și
dietele recomandate
­Interpretarea  indicatorilor  nutriționali  specifici  pentru  diverse
Competențe profesionale comunități prin baze de date, rapoarte, articole și programe legislative
și informatice specifice
­Aplicarea  strategiilor  de  aprofundare  a  aspectelor  de  consultanță  a
pacientului sau grupelor la risc 
­Utilizarea adecvată de criterii și metode standard de evaluare a stării
 ­Utilizarea adecvată de criterii și metode standard de evaluare a stării
nutriționale  în  diferite  comunități,  activități,  climate,  perioade
fiziologice, situații de urgență și aplicarea intervențiilor adecvate.
­cunoaşterea  metodelor  de  investigare  a  dezvoltării  fizice  şi
neuropsihice  a  copilului  şi  programe  de  supraveghere  şi  educaţie
şcolară
­identificarea  rolurilor  și  responsabilităților  într­o  echipă
pluridisciplinară  și  realizarea  de  proiecte  specifice  domeniului,  cu
Competențe transversale
evaluare  corectă  și  aplicarea  normelor  deontologice,  de  etică
profesională și de securitate în muncă
­utilizarea  eficientă  a  surselor  informaționale  și  resurselor  de
comunicare și formare profesională asistată în elaborarea de proiecte
și studii, de formare profesională continuă și dezvoltare personală.
 
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
Noţiuni  de  bază  privind  alimentaţia  sanogenă  şi  siguranţa
alimentelor  din  colectivităţi  (de  şcolari,  tineri,  gravide,  vârstnici,
7.1 Obiectivul general al disciplinei
sportivi,  persoane  instituţionalizate,  cantine,  spitale,  alimentaţie
publică şi colectivă din restaurante/unităţi tip fast­food)
•Monitorizarea dezvoltării armonioase a individului, prin educaţie
fizică, educaţie igienico­sanitară şi nutriţională. 
•Promovarea  sănătăţii  şi  a  stării  de  bine  a  organismului  prin
7.2 Obiectivele specifice
formarea unui stil de viaţă sănătos.
•Evaluarea stării de sănătate și nutriționale a unei colectivități și
consilierea nutrițională adecvată.
 
8. Conținuturi
Nr. Nr.
8.1 Curs Metode de predare Observații Corelare cu ICS
crt. ore
Semestrul I
Statură
mică/nanism,
Câștig ponderal,
Dezvoltarea
Prezentare orală și 1 oră / normală a
1. 1.Alimentaţia şcolarului în colectivitate.
multimedia săptămână copilului,
Tulburări ale
metabolismului
calciului și
vitaminei D
Oboseală, Câștig
Prezentare orală și ponderal,
1 oră /
2. 2.Nutriţia adolescentului în colectivitate. multimediaPrezentare Pierdere
săptămână
orală și multimedia ponderală,
Acnee, Anemie
Câștig ponderal,
Prezentare orală și 1 oră / Edem Pierdere
3. 3.Nutriţia adultului în colectivitate.
multimedia săptămână ponderală,
Osteoporoza
Câștig ponderal,
4.Nutriţia în perioada de sarcină şi Prezentare orală și 1 oră / Anemie, Sarcina
4.
lactaţie multimedia săptămână și nașterea
normală
Modificări de
tranzit intestinal,
Constipație,
Traumatisme
prin cădere,
Prezentare orală și 1 oră /
5. 5.Nutriţia la vârstnici. Durere
multimedia săptămână
articulară,
Pierdere
ponderală,
Anemie,
Osteoporoza
 Osteoporoza
6.Serviciile alimentare și dietele din
Prezentare orală și 1 oră /
6. clinicile medicale și spitale. Norme
multimedia săptămână
igienico­sanitare spitalicești.
7.Serviciile alimentare și nutriția la Prezentare orală și 1 oră /
7.
persoanele instituționalizate. multimedia săptămână
Diabet zaharat,
Efecte ale
8.Alimentația și medicamentele, bioritmul Prezentare orală și 1 oră / medicamentelor
8.
fiziologic al organismului. multimedia săptămână asupra fătului,
Reacții
medicamentoase
Câștig ponderal,
Pierdere
ponderală,
9.Evaluarea stării de nutriţie şi clinice a Prezentare orală și 1 oră / Malabsorbție,
9.
pacientului consiliat. multimedia săptămână Diabet zaharat,
Tulburări ale
metabolismului
acidului uric
10.Practici de prevenire a riscului de
Prezentare orală și 1 oră / Tulbări de apetit
10. îmbolnăvire prin consum de alimente în
multimedia săptămână alimentar
colectivităţile de copii şi vârstnici.
11.Măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor Prezentare orală și 1 oră /
11.
în caz de dezastre. multimedia săptămână
12.Norme igienico­sanitare specifice unei
Prezentare orală și 1 oră /
12. unităţi de alimentaţie publică (cantină,
multimedia săptămână
fast­food, restaurant).
13.Programe de monitorizare şi planuri Prezentare orală și 1 oră /
13.
strategice ce intervenţie în colectivitate. multimedia săptămână
14.Legislaţie comunitară de sănătate Prezentare orală și 1 oră /
14.
publică. multimedia săptămână
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Negrişanu G. ­ Tratat de nutriţie, Ed. Brumar, Timişoara, 2005, ISBN:973­602­107­6.
2. Mincu I. ­ Alimentaţia dietetică a omului sănătos şi a omului bolnav, Ed. Encicopedică, Bucureşti,
2007, ISBN 978­973­45­0539­5.
3. Creff A. ­ Ghid practic de alimentaţie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2009.
 
Nr. Nr. Corelare
8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Observații
crt. ore cu ICS
Semestrul I
Demonstrații practice,
1.Metodologia evaluării stării nutriţionale, clinice şi 2 ore /
1. prelucrare meniuri,
de laborator a pacientului. săptămână
interventii comunitare
2.Metodologia evaluării dezvoltării fizice, Demonstrații practice,
 2.Metodologia evaluării dezvoltării fizice, Demonstrații practice,
2 ore /
2. neuropsihice şi nutriţionale a copilului şi prelucrare meniuri,
săptămână
adolescentului. interventii comunitare
3.Stabilirea raţiei calorice şi meniului Demonstrații practice,
2 ore /
3. corespunzător unei colectivităţi instituţionalizate şi prelucrare meniuri,
săptămână
evaluarea stării de nutriţie la şcolari. interventii comunitare
4.Stabilirea raţiei calorice şi meniului Demonstrații practice,
2 ore /
4. corespunzător unei colectivităţi instituţionalizate şi prelucrare meniuri,
săptămână
evaluarea stării de nutriţie la adolescenţi. interventii comunitare
5.Stabilirea raţiei calorice şi meniului Demonstrații practice,
2 ore /
5. corespunzător unei colectivităţi instituţionalizate şi prelucrare meniuri,
săptămână
evaluarea stării de nutriţie la vârstnici. interventii comunitare
Demonstrații practice,
6.Deplasare corp alimentar grădinița nr. 6 și liceul 2 ore /
6. prelucrare meniuri,
sanitar. săptămână
interventii comunitare
7.Stabilirea raţiei calorice şi meniului Demonstrații practice,
2 ore /
7. corespunzător unei colectivităţi instituţionalizate şi prelucrare meniuri,
săptămână
evaluarea stării de nutriţie la gravide şi lăuze. interventii comunitare
8.Stabilirea raţiei calorice şi meniului Demonstrații practice,
2 ore /
8. corespunzător unei colectivităţi instituţionalizate şi prelucrare meniuri,
săptămână
evaluarea stării de nutriţie în diferite afecţiuni. interventii comunitare
9.Stabilirea raţiei calorice şi meniului Demonstrații practice,
2 ore /
9. corespunzător unei colectivităţi instituţionalizate şi prelucrare meniuri,
săptămână
evaluarea stării de nutriţie la pacienţii cu cancer. interventii comunitare
10.Stabilirea raţiei calorice şi meniului
corespunzător unei colectivităţi instituţionalizate şi Demonstrații practice,
2 ore /
10. evaluarea stării de nutriţie la pacienţii cu boli prelucrare meniuri,
săptămână
dermatologice (dermatite atopice, psoriazis, interventii comunitare
micoze).
11.Stabilirea raţiei calorice şi meniului
corespunzător unei colectivităţi instituţionalizate şi
Demonstrații practice,
evaluarea stării de nutriţie la pacienţii cu boli 2 ore /
11. prelucrare meniuri,
cronice (gută, reumatism, tulburări alimentare, săptămână
interventii comunitare
carie dentară, osteoporoză, boli neurologice,
creşterea imunităţii, antistres etc).
Demonstrații practice,
12.Metodologia de evaluare a condiţiilor igienico­ 2 ore /
12. prelucrare meniuri,
sanitare din unităţile spitaliceşti (blocul alimentar). săptămână
interventii comunitare
Demonstrații practice,
13.Deplasare corp alimentar grădinița nr. 6 și 2 ore /
13. prelucrare meniuri,
liceul sanitar. săptămână
interventii comunitare
Examinare finală, 2 ore /
14. 14.Examinare finală, aplicații practice.
aplicații practice. săptămână
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Mincu I. ­ Alimentaţia dietetică a omului sănătos şi a omului bolnav, Ed. Encicopedică, Bucureşti,
1. Mincu I. ­ Alimentaţia dietetică a omului sănătos şi a omului bolnav, Ed. Encicopedică, Bucureşti,
2007, ISBN 978­973­45­0539­5.
2. Creff A. ­ Ghid practic de alimentaţie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2009.
 
9.  Coroborarea  conținuturilor  disciplinei  cu  așteptările  reprezentanților  comunității,
asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Cunoștințele nutriționistului se diversifică și se modifică funcție de pacient, și mai ales funcție de
vârsta acestuia, starea lui de sănătate și condițiile de trai din colectivitatea sa.
Astfel, în condițiile unei lipse acute la noi în țară de specialiști nutriționiști, această disciplină asigură
pe piața muncii persoane calificate atât ca nutriționist licențiat, cât și consilier în boli nutriționale sau
ca și expert în evaluarea și monitorizarea comunităților instituționalizate, cu impact asupra societății,
interesul pentru programe de evaluare, screeninguri și intervenții comunitare este ridicat și deschide
perspective clare de angajare în viitor.
 
10. Evaluare
10.1 Criterii de 10.3 Pondere
Tip activitate 10.2 Metode de evaluare
evaluare din nota finală
10.4 Evaluare pe
parcursul      
semestrului
La curs
În timpul
activităţii
practice
10.5 Evaluare
     
finală
În funcție de
Examen Evaluare scrisă prin test grilă cu complement
specificul 70%
teoretic final simplu și multiplu
disciplinei
În funcție de Examen practic prin evaluarea unui meniu funcție
Examen
specificul de vârstă, stare de sănătate și comunitatea 30%
practic final
disciplinei aferentă
10.6 Standard minim de performanță
 cunoaşterea indicatorilor de evaluare nutriţională, clinică şi paraclinică la pacienţi şi în colectivităţi
de tineri sau vârstnici
 etapele de monitorizare şi evaluare a programelor intervenţionale în comunitate
  aprofundarea  noţiunilor  de  stabilire  a  meniului  pentru  omul  sănătos  sau  bolnav,  pe  grupe  de
vârstă
  cunoaşterea  metodelor  de  investigare  a  statusului  nutriţional  în  corelaţie  cu  dezvoltarea  fizică  a
copilului
 
   

 
 FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program 
1.1 Instituția de învățământ UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU
superior MUREȘ
1.2 Facultatea DE MEDICINĂ
1.3 Departamentul MI ŞTIINŢE MORFOLOGICE
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii LICENTĂ
1.6 Programul de studii NUTRIŢIE SI DIETETICĂ
 
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Anatomia sistemelor de reglare
2.2 Titularul activităților de curs Sef lucr dr Halmaciu Ioana
Sef lucr. dr. Hălmaciu Ioana, Sef lucr dr. Dragos Popa, asist dr.
2.3 Titularul activităților de lp
Nagy Bota Monica
2.4 Anul de 2.5 2.6 Tipul de 2.7 Regimul
I II Verificare Obl
studii Semestrul evaluare disciplinei
 
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 3 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 2
3.4 Total ore din planul de învățământ 42 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 28
3
Distribuția fondului de timp/săpt
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri
Tutorial
Examinări 1
Alte activități
3.7 Total ore de studiu individual / săpt 6
3.8 Total ore pe semestru 84
3.9 Număr de credite 3
 
4. Precondiții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe elementare de biologie de nivel liceal
4.2 de competențe
 
5. Condiții (acolo unde este cazul)
Sala de curs cu retroproiectoare şi/sau videodataproiectoare,
5.1 de desfășurare a cursului
planşe, tablă, cretă
Sala de disecţie, muzeu de anatomie, preparate anatomice
5.2 de desfășurare a laboratorului
specifice lp
 
6. Competențe specifice acumulate
Proiectarea  şi  aprofundarea  noţiunilor  fundamentale  în  domeniul
medical cunoaştere teoretică integrată a corpului uman, a compoziţiei,
funcţiilor  acestuia).Descrierea  şi  interpretarea  noţiunilor  de  bază  ale
funcţionării  organismului  uman,  din  punct  de  vedere  morfologic  şi
Competențe profesionale funcţional,  integrarea  acestora  în  concepte/  situaţii  care  se  aplică
organismului  uman  cu  scopul  de  a  dezvolta  noi  competenţe
profesionale  specifice  calificării.  Dobândirea  unor  competenţe  pentru
înţelegerea  aplicaţiilor  medicale  ale  noţiunilor  teoretice  fundamentale
 înţelegerea  aplicaţiilor  medicale  ale  noţiunilor  teoretice  fundamentale
ale morfologiei funcţionale ale segmentelor aparatului digestiv.
Însuşirea  unor  deprinderi  şi  manualităţi  ce  permit  identificarea
obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizare
a  acestora,  etapelor  de  lucru,  timpilor  de  lucru,  termenelor  de
Competențe transversale
realizare  aferente  şi  riscurilor  aferente,cu  standard  minim:  realizarea
de  proiecte  sub  coordonare  pentru  rezolvarea  unor  probleme
specifice domeniului.
 
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
Se  asigură  prin  însuşirea  termenilor  şi  a  denumirilor  anatomice,
un limbaj medical necesar pentru intercomunicarea şi înţelegerea
7.1 Obiectivul general al disciplinei cunoştinţelor  medicale  fundamentale  necesare  calificării.  Se
structurează sistemul de referinţă (structura anatomică normală)
pentru orice situaţie evaluată.
Formarea  unei  reprezentări  spaţiale,  tridimensionale  a  corpului
uman, în ansamblu şi pe segmente (cu specific zona digestiva si
endocrina);  însuşirea  unor  echivalenţe  între  conţinutul  marilor
7.2 Obiectivele specifice
cavităţi  ale  corpului  şi  regiunile  de  suprafaţă;  Cunoaşterea  unor
date de anatomie topografică şi secţională (imagistică).
Însuşirea unor deprinderi şi manualităţi.
 
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
8.1 Curs Metode de predare Observații
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
Prezentarea
Predare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
macroscopică
1. 1. Anatomia funcţională a aparatului digestiv şi/sau 2
și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Predare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
2. Sinteza topografică a mediastinului și a macroscopică
2. şi/sau 2
cavității peritoneale. și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Predare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
 anatomie
retroproiectoare
3. Anatomia funcțională a glandelor digestive macroscopică
3. şi/sau 2
anexe ale tubului digestiv. și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Predare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
4. Anatomia funcțională a aparatului macroscopică
4. şi/sau 2
cardiovascular. și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Predare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
5. Anatomia funcțională a aparatului uro­ macroscopică
5. şi/sau 2
genital. și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Predare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
macroscopică
6. 6. Sistemul endocrin. şi/sau 2
și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Predare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
macroscopică
7. 7. Sistemele senzoriale. şi/sau 2
și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1.Ludovic Seres­Sturm, Klara Brînzaniuc, Cosmin Nicolescu, Remus Şipoş ­ Anatomia corpului,
University Press, 2005, ISBN 973­7788­60­5.pp 262
2.Enciulescu C, Branzaniuc K, Butilca F. ­ Anatomie generalitati, ed. II, Litografia UMF, 2004,
comanda 5397/2005 p167
3.Richard L. Drake, A. Wayne Vogl şi Adam W.M Mitchel ­ Gray`s Anatomy pentru studenţi, a doua
ediţie, 2010, ISBN 978­606­92506­0­0, traducere în limba română 
4.Seres­Sturm L., Klara Brînzaniuc, Z. Pavai, Magda Seres­Sturm ­ Neuroanatomie, University
Press, 2006, ISBN (10)973­7788­79­6, ISBN (13) 978­973­7788­ 79­ 5, CIP Nr. 12489, pp 236
5.Ludovic Seres­Sturm, Klara Brînzaniuc, Cosmin Nicolescu ­ Anatomia trunchiului, University
Press, 2005, ISBN 973­7788­11­7. pp 332
 
Nr. Metode de Nr. Corelare
8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Observații
crt. predare ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
Predare orală,
discuţie Prezentarea
interactivă, noțiunilor de
demonstraţii pe anatomie
1. Cavitatea bucală şi aparatul dento­
1. preparate 2 macroscopică
maxilar.Faringele.
anatomice şi/sau și
disecţie, microscopică,
demonstraţii în aplicații clinice
muzeu
Predare orală,
discuţie Prezentarea
interactivă, noțiunilor de
demonstraţii pe anatomie
2. Esofag, stomac, duoden, intestin subţire.
2. preparate 2 macroscopică
Studiu descriptiv.
anatomice şi/sau și
disecţie, microscopică,
demonstraţii în aplicații clinice
muzeu
Predare orală,
discuţie Prezentarea
interactivă, noțiunilor de
demonstraţii pe anatomie
3. 3. Splina şi pancreasul (organe izolate) preparate 2 macroscopică
anatomice şi/sau și
disecţie, microscopică,
demonstraţii în aplicații clinice
muzeu
Predare orală,
discuţie Prezentarea
interactivă, noțiunilor de
demonstraţii pe anatomie
4. Ficatul şi căile biliare extrahepatice (organe
4. preparate 2 macroscopică
izolate
anatomice şi/sau și
disecţie, microscopică,
demonstraţii în aplicații clinice
muzeu
Predare orală,
discuţie Prezentarea
interactivă, noțiunilor de
demonstraţii pe anatomie
5. 5. Colon şi rect. Studiu descriptiv, topografic preparate 2 macroscopică
anatomice şi/sau și
disecţie, microscopică,
demonstraţii în aplicații clinice
muzeu
Predare orală,
discuţie Prezentarea
interactivă, noțiunilor de
demonstraţii pe anatomie
 demonstraţii pe anatomie
6. Diafragmul. Muşchii, vasele, nervii peretelui
6. preparate 2 macroscopică
abdominal.
anatomice şi/sau și
disecţie, microscopică,
demonstraţii în aplicații clinice
muzeu
Predare orală,
discuţie Prezentarea
interactivă, noțiunilor de
demonstraţii pe anatomie
7. 7. Vascularizaţia organelor intraabdominale preparate 2 macroscopică
anatomice şi/sau și
disecţie, microscopică,
demonstraţii în aplicații clinice
muzeu
Predare orală,
discuţie Prezentarea
interactivă, noțiunilor de
demonstraţii pe anatomie
8. 8. Sistemul venos port preparate 2 macroscopică
anatomice şi/sau și
disecţie, microscopică,
demonstraţii în aplicații clinice
muzeu
Predare orală,
discuţie Prezentarea
interactivă, noțiunilor de
demonstraţii pe anatomie
9. Loja hepatică, gastro­splenică şi duodeno­
9. preparate 2 macroscopică
pancreatică. Bursa omentală.
anatomice şi/sau și
disecţie, microscopică,
demonstraţii în aplicații clinice
muzeu
Predare orală,
discuţie Prezentarea
interactivă, noțiunilor de
demonstraţii pe anatomie
10. 10. Formaţiuni peritoneale. preparate 2 macroscopică
anatomice şi/sau și
disecţie, microscopică,
demonstraţii în aplicații clinice
muzeu
Predare orală,
discuţie Prezentarea
interactivă, noțiunilor de
demonstraţii pe anatomie
11. 11. Vasele, nervii şi limfaticele retroperitoneului. preparate 2 macroscopică
anatomice şi/sau și
disecţie, microscopică,
demonstraţii în aplicații clinice
muzeu
Predare orală,
discuţie Prezentarea
interactivă, noțiunilor de
demonstraţii pe anatomie
12. 12. Rinichiul (organe izolate) preparate 2 macroscopică
anatomice şi/sau și
disecţie, microscopică,
demonstraţii în aplicații clinice
muzeu
Predare orală,
discuţie Prezentarea
interactivă, noțiunilor de
demonstraţii pe anatomie
13. Vasele, nervii, limfaticele şi structurile
13. preparate 2 macroscopică
 13. Vasele, nervii, limfaticele şi structurile
13. preparate 2 macroscopică
conjunctive ale bazinului.
anatomice şi/sau și
disecţie, microscopică,
demonstraţii în aplicații clinice
muzeu
Predare orală,
discuţie Prezentarea
interactivă, noțiunilor de
demonstraţii pe anatomie
14. 14. Aplicatii pratice, recapitulare si examinare. preparate 2 macroscopică
anatomice şi/sau și
disecţie, microscopică,
demonstraţii în aplicații clinice
muzeu
Bibliografie:
1.Richard L. Drake, A. ­ Gray`s Anatomy pentru studenţi, a doua ediţie, 2010
Wayne Vogl şi Adam W.M Mitchell, ISBN 978­606­92506­0­0, traducere în limba română 
2. Ludovic Seres­Sturm, Klara Brînzaniuc, Cosmin Nicolescu ­ Anatomia trunchiului, University
Press, 2005, ISBN 973­7788­11­7. pp 332.
 
9.  Coroborarea  conținuturilor  disciplinei  cu  așteptările  reprezentanților  comunității,
asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Aplicabilitatea practică a cursurilor nu numai a lucărilor şi stagiilor practice, obţinerea de abilităţi şi
competenţe specifice calificării.
 
10. Evaluare
10.1 Criterii de 10.3 Pondere
Tip activitate 10.2 Metode de evaluare
evaluare din nota finală
10.4 Evaluare pe parcursul
     
semestrului
La curs
În timpul activităţii practice Seminar organe Examinare orala 30%
10.5 Evaluare finală      
Examen teoretic final Examen scris Test grila 50%
Examinare pe preparate anatomice
Examen practic final Examen practic 20%
din muzeu
10.6 Standard minim de performanță
Elaborarea  argumentată  a  metodelor  şi  tehnicilor  aplicate,  pe  baza  cunoştinţelor  fundamentale  de
anatomie funcţională. 
Capacitatea  de  a  face  corelaţiile  corecte  între  elementele  cheie  ale  unui  subiect  şi  anatomia
teritoriului afectat, să faciliteze trecerea de la anatomia din laborator la anatomia practică şi aplicată
omului sănătos şi pacientului.
 
   

 
 FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program 
1.1 Instituția de învățământ UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU
superior MUREȘ
1.2 Facultatea MEDICINĂ
1.3 Departamentul M1 ȘTIINȚE MORFOLOGICE.
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii LICENTĂ
1.6 Programul de studii NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ
 
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei ANATOMIE GENERALĂ
2.2 Titularul activităților de curs Sef lucr dr. Halmaciu Ioana
2.3 Titularul activităților de lp Sef lucr dr Hălmaciu Ioana, Sef lucr Popa Dragos
2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare examen 2.7 Regimul disciplinei obl
 
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 2
3.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 28
5
Distribuția fondului de timp/săpt
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1
Tutorial 1
Examinări 1
Alte activități
3.7 Total ore de studiu individual / săpt 9
3.8 Total ore pe semestru 126
3.9 Număr de credite 5
 
4. Precondiții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştiinţe elementare de biologie de nivel liceal
4.2 de competențe
 
5. Condiții (acolo unde este cazul)
Sala de curs cu retroproiectoare şi/sau videodataproiectoare,
5.1 de desfășurare a cursului
planşe, tablă, cretă
Sala de disecţie, muzeu de anatomie, preparate anatomice
5.2 de desfășurare a laboratorului
specifice lp
 
6. Competențe specifice acumulate
Descrierea  şi  interpretarea  noţiunilor  de  bază  ale  funcţionării
organismului  uman,  integrarea  acestora  în  concepte/  situaţii  care  se
Competențe profesionale
aplică  organismului  uman  cu  scopul  de  a  dezvolta  noi  competenţe
profesionale de îngrijiri generale şi specifice de sănătate.
Însuşirea  unor  deprinderi  şi  manualităţi  ce  permit  identificarea
obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizare
a  acestora,  etapelor  de  lucru,  timpilor  de  lucru,  termenelor  de
Competențe transversale
realizare  aferente  şi  riscurilor  aferente,cu  standard  minim:  realizarea
de  proiecte  sub  coordonare  pentru  rezolvarea  unor  probleme
 de  proiecte  sub  coordonare  pentru  rezolvarea  unor  probleme
specifice domeniului.
 
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
Formarea  unei  reprezentări  spaţiale,  tridimensionale  a  corpului
uman,  în  ansamblu  şi  pe  segmente;  însuşirea  unor  echivalenţe
între  conţinutul  marilor  cavităţi  ale  corpului  şi  regiunile  de
7.1 Obiectivul general al disciplinei
suprafaţă;  construcţia  unor  reprezentări  ontogenetice  în
dinamică,  utile  pentru  diagnosticul  prenatal.  Însuşirea  unor
deprinderi şi manualităţi.
Se  asigură  prin  însuşirea  termenilor  şi  a  denumirilor  de
anatomie,  Cunoaşterea  unor  noţiuni  fundamentale  despre
7.2 Obiectivele specifice
aparatul  locomotor,  despre  mușchii,  oasele  și  articulațiile
membrelor, precum și despre biomecanica articulară.
 
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
8.1 Curs Metode de predare Observații
crt. ore cu ICS
Semestrul I
Prezentarea
Preadare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
1. Termeni generali anatomici. Osteologie macroscopică
1. şi/sau 2
generală. și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Preadare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
macroscopică
2. 2. Artrologie generală. şi/sau 2
și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Preadare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
macroscopică
3. 3. Articulațiile membrului superior. şi/sau 2
și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Preadare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
macroscopică
4. 4. Articulațiile membrului inferior. şi/sau 2
și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Preadare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
macroscopică
5. 5. Miologie generală. şi/sau 2
și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Preadare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
macroscopică
6. 6. Coloana vertebrală si sistemul locomotor. şi/sau 2
și
videodataproiectoare,
 și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Preadare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
macroscopică
7. 7. Osteotoracele sistemtul respirator. şi/sau 2
și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Preadare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
macroscopică
8. 8. Bazinul osos. şi/sau 2
și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Preadare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
9. Mușchii membrului superior și ai membrului macroscopică
9. şi/sau 2
inferior. și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Preadare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
macroscopică
10. 10. Elemente de vascularizație a membrelor. şi/sau 2
și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Preadare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
macroscopică
11. 11. Elemente de inervație ale membrelor şi/sau 2
și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Preadare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
12. Noțiuni de ontogeneză si antropogeneză macroscopică
12. şi/sau 2
umană. și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Preadare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
macroscopică
13. 13. Sistemul cardiovascular. şi/sau 2
și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Prezentarea
Preadare orală,
noțiunilor de
utilizând
anatomie
retroproiectoare
macroscopică
14. 14. Organele interne si sistemtul digestiv. şi/sau 2
și
videodataproiectoare,
 și
videodataproiectoare,
microscopică,
planşe, machete,
aplicații
schite pe tablă, etc
clinice
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. C. Enciulescu – Anatomie – Splanhnologie vol II Litografia UMF Tg. Mureș 195p 2006 Comanda
5492 ediția II 209 2011 Comanda 5707 editia III 2014
2. Klara Brînzaniuc, Suciu B.A, Popa D.C, Ioana Hălmaciu. Anatomia sistemului osos. Editura “
Petru Maior”University Press, Tîrgu Mureş, 2014, 139 pg, ISBN 978­606­581­054­9.
3. Richard L. Drake, A. Wayne Vogl şi Adam W.M Mitchel ­ Gray`s Anatomy pentru studenţi, a doua
ediţie, 2010, ISBN 978­606­92506­0­0, traducere în limba română.
4. Klara Brinzaniuc ­ Sistemul musculo­scheletal. Noţiuni de Anatomia funcţională şi Biomecanică cu
Aplicaţii medico­sportive, University Press, 2006, ISBN (10)973­7665­13­9, pp 220
 
Nr. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Nr. Corelare
Metode de predare Observații
crt. Stagii ore cu ICS
Semestrul I
Predare orală, discuţie Prezentarea
interactivă,demonstraţii noțiunilor de
pe preparate anatomie
anatomice şi/sau macroscopică
1. 1. Coloana vertebrală și toracele osos 2
disecţie, demonstraţii și
în muzeu, demonstrații microscopică,
în laboratorul de aplicații
Anatomie 3D. clinice
Predare orală, discuţie Prezentarea
interactivă,demonstraţii noțiunilor de
pe preparate anatomie
anatomice şi/sau macroscopică
2. 2. Oasele centurii pectorale . Humerusul 2
disecţie, demonstraţii și
în muzeu, demonstrații microscopică,
în laboratorul de aplicații
Anatomie 3D. clinice
Predare orală, discuţie Prezentarea
interactivă,demonstraţii noțiunilor de
pe preparate anatomie
anatomice şi/sau macroscopică
3. 3. Radiusul și ulna. Oasele mâinii 2
disecţie, demonstraţii și
în muzeu, demonstrații microscopică,
în laboratorul de aplicații
Anatomie 3D. clinice
Predare orală, discuţie Prezentarea
interactivă,demonstraţii noțiunilor de
pe preparate anatomie
anatomice şi/sau macroscopică
4. 4. Oasele centurii pelviene. Femurul 2
disecţie, demonstraţii și
 disecţie, demonstraţii și
în muzeu, demonstrații microscopică,
în laboratorul de aplicații
Anatomie 3D. clinice
Predare orală, discuţie Prezentarea
interactivă,demonstraţii noțiunilor de
pe preparate anatomie
anatomice şi/sau macroscopică
5. 5. Oasele gambei și piciorului 2
disecţie, demonstraţii și
în muzeu, demonstrații microscopică,
în laboratorul de aplicații
Anatomie 3D. clinice
Predare orală, discuţie Prezentarea
interactivă,demonstraţii noțiunilor de
pe preparate anatomie
anatomice şi/sau macroscopică
6. 6. Neurocraniul și viscerocraniul 2
disecţie, demonstraţii și
în muzeu, demonstrații microscopică,
în laboratorul de aplicații
Anatomie 3D. clinice
Predare orală, discuţie Prezentarea
interactivă,demonstraţii noțiunilor de
pe preparate anatomie
anatomice şi/sau macroscopică
7. 7. Recapitulare osteologie 2
disecţie, demonstraţii și
în muzeu, demonstrații microscopică,
în laboratorul de aplicații
Anatomie 3D. clinice
Predare orală, discuţie Prezentarea
interactivă,demonstraţii noțiunilor de
pe preparate anatomie
anatomice şi/sau macroscopică
8. 8. Seminar Osteologie 2
disecţie, demonstraţii și
în muzeu, demonstrații microscopică,
în laboratorul de aplicații
Anatomie 3D. clinice
Predare orală, discuţie Prezentarea
interactivă,demonstraţii noțiunilor de
pe preparate anatomie
anatomice şi/sau macroscopică
9. 9.Mușchii membrului superior 2
disecţie, demonstraţii și
în muzeu, demonstrații microscopică,
în laboratorul de aplicații
Anatomie 3D. clinice
Predare orală, discuţie Prezentarea
interactivă,demonstraţii noțiunilor de
pe preparate anatomie
anatomice şi/sau macroscopică
10. 10. Mușchii membrului inferior 2
disecţie, demonstraţii și
în muzeu, demonstrații microscopică,
în laboratorul de aplicații
Anatomie 3D. clinice
Predare orală, discuţie Prezentarea
interactivă,demonstraţii noțiunilor de
pe preparate anatomie
anatomice şi/sau macroscopică
11. 11. Organele interne 2
disecţie, demonstraţii și
în muzeu, demonstrații microscopică,
în laboratorul de aplicații
Anatomie 3D. clinice
Predare orală, discuţie Prezentarea
interactivă,demonstraţii noțiunilor de
pe preparate anatomie
anatomice şi/sau macroscopică
12. 12. Mușchii gâtului și toracelui 2
disecţie, demonstraţii și
 disecţie, demonstraţii și
în muzeu, demonstrații microscopică,
în laboratorul de aplicații
Anatomie 3D. clinice
Predare orală, discuţie Prezentarea
interactivă,demonstraţii noțiunilor de
pe preparate anatomie
anatomice şi/sau macroscopică
13. 13. Mușchii abdomenului 2
disecţie, demonstraţii și
în muzeu, demonstrații microscopică,
în laboratorul de aplicații
Anatomie 3D. clinice
Predare orală, discuţie Prezentarea
interactivă,demonstraţii noțiunilor de
pe preparate anatomie
anatomice şi/sau macroscopică
14. 14. Recapitulare 2
disecţie, demonstraţii și
în muzeu, demonstrații microscopică,
în laboratorul de aplicații
Anatomie 3D. clinice
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. C. Enciulescu – Anatomie – Splanhnologie vol II Litografia UMF Tg. Mureș 195p 2006 Comanda
5492 ediția II 209 2011 Comanda 5707 editia III 2014
2. Klara Brînzaniuc, Suciu B.A, Popa D.C, Ioana Hălmaciu. Anatomia sistemului osos. Editura “
Petru Maior”University Press, Tîrgu Mureş, 2014, 139 pg, ISBN 978­606­581­054­9.
3. Richard L. Drake, A. Wayne Vogl şi Adam W.M Mitchel ­ Gray`s Anatomy pentru studenţi, a doua
ediţie, 2010, ISBN 978­606­92506­0­0, traducere în limba română.
4. Klara Brinzaniuc ­ Sistemului musculo­scheletal. Noţiuni de Anatomia funcţională şi Biomecanică
cu Aplicaţii medico­sportive, University Press, 2006, ISBN (10)973­7665­13­9, pp 220
 
9.  Coroborarea  conținuturilor  disciplinei  cu  așteptările  reprezentanților  comunității,
asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Aplicabilitatea practică a cursurilor nu numai a lucărilor şi stagiilor practice, obţinerea de abilităţi şi
competenţe specifice calificării
 
10. Evaluare
10.1 Criterii de 10.3 Pondere
Tip activitate 10.2 Metode de evaluare
evaluare din nota finală
10.4 Evaluare pe parcursul
     
semestrului
La curs
În timpul activităţii practice Seminar osteologie Examinare orala 30%
10.5 Evaluare finală      
Examen teoretic final Examen scris Test grila 50%
Examinare orala pe preparate in
Examen practic final Examen practic 20%
 Examinare orala pe preparate in
Examen practic final Examen practic 20%
muzeu
10.6 Standard minim de performanță
Recunasoeter si diferentierea elementele anatomice de bază ale corpului uman, in special cele ale
sistemului cardiovascular, muscular, locomotor si digestiv, cu tangenta pentru nutritie
 
   

 
 FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program 
1.1 Instituția de învățământ UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU
superior MUREȘ
1.2 Facultatea MEDICINĂ
1.3 Departamentul M2
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii LICENTĂ
1.6 Programul de studii Nutriție și Dietetică
 
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Biochimie aplicata
2.2 Titularul activităților de curs vacant – sef de lucrări
2.3 Titularul activităților de lp As. univ. per determinata Sular Floredana
2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL
 
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 2
3.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 28
4
Distribuția fondului de timp/săpt
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 2
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1
Tutorial
Examinări
Alte activități
3.7 Total ore de studiu individual / săpt 4
3.8 Total ore pe semestru 112
3.9 Număr de credite 4
 
4. Precondiții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competențe
 
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desfășurare a cursului
5.2 de desfășurare a laboratorului
 
6. Competențe specifice acumulate
Interpretarea  rezultatelor  obținute  în  explorarea  de  laborator  a
echilibrului  hidro­electrolitic,  acido­bazic  al  organismului,  a
homeostaziei  calciului,  magneziului  şi  fosfaţilor,  a  parametrilor
metabolismului  lipidic,  glucidic,  a  proteinelor  serice,  valoarea
Competențe profesionale
diagnostică  a  determinărilor  de  enzime  serice,  teste  de  hemostază,
explorarea  sistemului  imun  specific  si  nespecific  celular  și  umoral.
Metode  moderne  de  investigare  în  laborator,  calitățile  și  limitele
acestora.
Disciplina  de  Biochimie  aplicată  ajută  studentul  să  integreze  noţiuni
prealabile  de  biochimie,  fiziologie  /fiziopatologie,  să  recomande  și
interpreteze investigaţii de laborator în contextul datelor clinice.
Competențe transversale
 interpreteze investigaţii de laborator în contextul datelor clinice.
Competențe transversale
Capacitatea de a aprecia influenţa unor factori preanalitici (recoltarea,
transportul  şi  conservarea  probelor)  asupra  rezultatelor  testelor  de
laborator, este de asemenea stimulată în studierea disciplinei.
 
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
Obiectivul general este acela de a crea studenţilor o bază logică
7.1 Obiectivul general al disciplinei de  gândire  atunci  când  solicită  şi  interpretează  analize  de
laborator.
Evidenţierea  mecanismelor  patogenetice  care  determină
modificări  ale  parametrilor  de  laborator  în  diverse  boli,  valoarea
7.2 Obiectivele specifice
diagnostică  a  testelor  de  laborator,  corelaţiile  care  se  pot  stabili
între contextul clinic şi rezultatele furnizate de laborator.
 
8. Conținuturi
Nr. Metode de Nr. Corelare
8.1 Curs Observații
crt. predare ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1. Homeostazia apei şi electrolitilor: sodiul, Prezentare orala
1. 2
potasiul. + .ppt
Prezentare orala
2. 2. Echilibrul acidobazic – explorarea in laborator 2
+ .ppt
3. Homeostazia calciului, fosforului şi magneziului Prezentare orala
3. 2
– Osteoporoza + .ppt
Prezentare orala
4. 4. Notiuni de nutritie: Necesarul nutritiv 2
+ .ppt
5. Microelementele si vitaminele ­ importanta lor Prezentare orala
5. 2
pentru homeostazia organismului. + .ppt
Prezentare orala
6. 6. Metabolismul carbohidraţilor 2
+ .ppt
7. Metabolismul lipidelor si lipoproteinelor – Prezentare orala
7. 2
implicarea in ateroscleroza + .ppt
8. Funcţiile biologice ale proteinelor plasmatice.
Metabolismul proteinelor plasmatice. Prezentare orala
8. 2
Caracteristicile principalelor proteine plasmatice, + .ppt
Proteinograma serică
Prezentare orala
9. 9. Metabolismul energetic si nutritia 2
+ .ppt
10. Enzimologia clinică. Diagnosticul enzimatic al Prezentare orala
10. 2
bolilor hepatice, pancreatice. + .ppt
Prezentare orala
11. 11. Enzimograma IMA, explorare de laborator. 2
+ .ppt
12. Metodele de explorare de laborator ale bolilor Prezentare orala
12. 2
gastro­intestinale si pancreatice exocrine. + .ppt
 gastro­intestinale si pancreatice exocrine. + .ppt
13. Patochimia ficatului: explorarea paraclinică a
Prezentare orala
13. functiilor hepatocelulare, vasculo­biliare, 2
+ .ppt
circulatorii si de apărare ale ficatului.
14. Functiile renale. Explorarea de laborator a Prezentare orala
14. 2
funcţiilor glomerulare şi tubulare. + .ppt
Bibliografie:
A. Bibliografia obligatorie:
1.  Dobreanu Minodora et al­ BIOCHIMIE CLINICĂ– implicatii practice­, ed 3 – Ed. Univ Press,
Tg.Mureş 2015.
 
B. Bibliografie facultativă:
2. Laker M.F.: Clinical Biochemistry for Medical Students. Ed. W. B. Saunders Co Ltd. London,
Philadelphia, Toronto, Sydney, Tokyo, 1996.
 
Nr. Nr. Corelare
8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Observații
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1. Protectia muncii in laboratorul clinic– reguli de
1. prim ajutor. Recoltarea sangelui – tipuri de Demonstratii practice 2
recoltoare si tehnici
2. Metode potenţiometrice de analiză. Explorarea
2. ionogramei și a parametrilor echillibrului acido­ Demonstratii practice 2
bazic
3. Metode optice de analiza. Analizorul automat.
Demonstratii practice,
3. Controlul de calitate in laboratorul de analize 2
prezentari de caz
medicale
4. Explorarea metabolismului glucidic. Testul de
Demonstratii practice,
4. toleranță la glucoză administrată oral, teste de 2
prezentari de caz
digestie și absorbție ale carbohidraților
5. Analiza proteinelor plasmatice – Demonstratii practice,
5. 2
disproteinemiile prezentari de caz
6. Explorarea metabolismului lipidic. Dislipidemiile Demonstratii practice,
6. 2
ca factori derisc aterogen prezentari de caz
Demonstratii practice,
7. 7. Examenul de urina 2
prezentari de caz
8. Explorarea sistemului imun celular nespecific. Demonstratii practice,
8. 2
Hemograma. Frotiul periferic. Testul de fagocitoza prezentari de caz
9. Clasificarea tehnicilor imune. Metode sensibile Demonstratii practice,
9. 2
de dozare a proteinelor prezentari de caz
10. Determinari ale vitaminelor serice ­ tehnica Demonstratii practice,
10. 2
ELISA prezentari de caz
11. Dozari ale hormonilor implicati in metabolismul Demonstratii practice,
11. 2
energetic ­ chemiluminescenta prezentari de caz
12. Determinarea alergenilor respiratori si Demonstratii practice,
 12. Determinarea alergenilor respiratori si Demonstratii practice,
12. 2
alimentari ­ Imunocromatografia pe suport solid prezentari de caz
Demonstratii practice,
13. 13. Reactia in lant a polimerazei (PCR) 2
prezentari de caz
14. 14. Verificare practică Demonstratii practice 2
Bibliografie:
Bibliografie obligatorie:
1.Dobreanu Minodora ­ Compendiu de lucrări practice / Ghid de valori normale de Laborator –
U.M.F. Tg.Mureş, 2002.
 
Bibliografie facultativă:
1. Mary L. Turgeon, Linne & Ringsrud's Clinical Laboratory Science ­ The basics and routine
techniques, Ed. 5, MOSBY­ ELSEVIER 2007 
2. Mihele Denisa, Pavlovici Maria: Biochimie clinică ­ Metode de laborator. Ed. Medicală, Bucureşti,
1996.
 
 
9.  Coroborarea  conținuturilor  disciplinei  cu  așteptările  reprezentanților  comunității,
asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
 Rezultatele furnizate de laboratorul de analize medicale, indispensabile oricărui medic ­ indiferent
de specialitate, furnizează 70% din informațiile necesare pentru diagnosticul, prognosticul /
monitorizarea stării de sănătate a pacienților.
 
10. Evaluare
10.2 Metode de 10.3 Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare
evaluare din nota finală
10.4 Evaluare pe parcursul
     
semestrului
Verificarile facute pe
La curs 15%
parcurs
Verificarile facute pe
În timpul activităţii practice 15%
parcurs
10.5 Evaluare finală      
În funcție de specificul
Examen teoretic final Examen scris/test 50%
disciplinei
În funcție de specificul
Examen practic final Examenul practic 20%
disciplinei
10.6 Standard minim de performanță
Barem minimal pentru promovarea materiei din curs:
1. Compartimentele hidrice ale organismului­distributia apei si electrolitilor 
2. Ionograma serica –concentratia serica a principalilor cationi si anioni 
3. Starile de hipo/hiperpotasemie 
4. Procese biologice/celulare generatoare de protoni. Sistemele tampon sangvine si capacitatea lor
de tamponare 
5.  Parametrii  echilibrului  acido­bazic;  variaţii  fiziologice  şi  patologice  ale  parametrilor  echilibrului
acido­bazic ­ acidoze si alcaloze 
6. Distributia calciului si fosforului in organism. Calciul plasmatic­modul de transport si concentratie 
7. Mecanisme implicate în echilibrul fosfo­calcic al organismului: Hormonul paratiroidian, vitamina D,
Calcitonina 
8. Stari de hipo/hipercalcemie­patologia implicata, teste de laborator utile in diagnostic. Osteoporoza
– clasificare 
9. Concentratia fiziologica serica a magneziului si caracteristicile starilor de hipomagneziemie 
10.  Clasificarea  proteinelor  plasmatice  dupa  functii.  Albumina,  a1AT,
a2Mg,Transferina,Ceruloplasmina, Haptoglobina, Imunoglobulinele G,A,M 
11. Proteinele de faza acuta –clasificare dupa cinetică și magnitudinea modificării 
12. Proteina C reactiva­rolul in monitorizarea sindromului inflamator 
13.  Stări  de  disproteinemie.  Modificarea  traseului  electroforezei  proteinelor  serice  in  diverse
sindroame  disproteinemice­  sindromul  inflamator  acut,  cronic,  mielomul  multiplu,  ciroza  hepatica,
sindromul nefrotic 
14. Principalele lipide si lipoproteine plasmatice. Clasificarea lipoproteinelor in  functie de migrare si
densitate 
15. Căile de metabolizare ale lipidelor alimentare si ale lipidelor sintetizate in ficat 
16.  Clasificarea  dislipidemiilor.  Dislipidemiile  ca  factor  de  risc  aterogen  (rolul  HDL­C  si  LDL­C  in
16.  Clasificarea  dislipidemiilor.  Dislipidemiile  ca  factor  de  risc  aterogen  (rolul  HDL­C  si  LDL­C  in
aterogeneza) 
17.  Glucoza  sangvina  de  origine  alimentara­(absorbtia  carbohidratilor  si  cinetica  postprandiala,
metabolismul glucozei în diverse celule) 
18. Teste de digestie si absorbtie ale carbohidratilor 
19. Glucoza sangvina de origine hepatica (glicogenogeneza/glicogenoliza, gluconeogeneza) 
20. Diabetul zaharat si principalele caracteristici ale diabetului zaharat tip I si II 
21. Clasificarea enzimelor plasmatice dupa functiile acestora. Izoenzime 
 
Barem minimal pentru promovarea materiei din lucrarile practice
 
22.  Recoltarea  produselor  patologice  de  sange  si  urina  pentru  analize  de  biochimie,  hematologie,
coagulare. Descrierea tipurilor de recoltoare si a modului de recoltare. 
23.  Controlul  intern  si  extern  de  calitate­definitie,  utilitate.  Definitiile  termenilor:  acuratete,  precizie,
sensibilitate, repetabilitate, reproductibilitate 
24. Principiul măsurătorilor cu electrozi ion selectivi – Ionograma serică 
25. Parametrii echilibrului acido­bazic 
26.  Principiul  separarii  prin  electroforeza  a  proteinelor  serice.  Principalele  clase  de  proteine
plasmatice­valori normale. 
27.  Disproteinemii.  Traseul  electroforezei  proteinelor  serice  in  sindromul  nefrotic,  sindromul
inflamator acut/cronic, ciroza hepatica, mielomul multiplu. 
28. Algoritmul gradual de diagnostic in dislipidemii – dozare TRIG, CHOL, HDL­C. Riscul aterogen.
Clasificarea lipidelor/lipoproteinelor serice. Valori normale ale concentrațiilor plasmatice ale acestora.
29.  Dozarea  glicemiei  si  hemoglobinei  glicozilate­principiu,  interpretare,  valori  normale  in  contextul
diagnosticului  si  monitorizarii  pacientului  cu  diabet  zaharat.  TTGO,  descriere,  interpretare,  indicatii,
contraindicatii. 
30.  Explorarea  caii  intrinseci  si  extrinseci  a  coagularii­APTT,  INR,  TQ.  Rolul  in  monitorizarea
tratamentului cu anticoagulante administrate oral/parenteral 
31. Hemograma­componentele si valorile normale ale acestora. 
32. Intervalele de valori normale pentru concentratia seric a a fierului si cuprului 
33. Valorile fiziologice (normale) pentru concentratiile serice ale parametrilor azotati neproteici (uree,
creatinina, acid uric). Clearance­ul de creatinina si estimarea ratei filtrarii glomerulare. Diagnosticul
starilor de insuficienta renala. 
34. Enzimele cu rol in diagnosticul si monitorizarea pacientului cu IMA, ciroza hepatica, pancreatita
acuta/cronica, boli musculare 
35. Examenul fizico­chimic al urinei ­ examinarea prin chimie uscata cu ajutorul stripului. 
36. Elemente componenete ale sedimentului urinar organizat si neorganizat. 
37. Componentele buletinului de analiza si valorile normale ale acestora.
 
   

 
 FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program 
1.1 Instituția de învățământ UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU
superior MUREȘ
1.2 Facultatea MEDICINĂ
1.3 Departamentul DSFF
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ
1.6 Programul de studii NUTRIȚIE ȘI DIETETICĂ
 
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei BIOCHIMIE GENERALA
2.2 Titularul activităților de curs conf.dr. Fazakas Zita
2.3 Titularul activităților de lp asist.drd. Uzun Cosmina
2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei Obl
 
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 2
3.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 28
4
Distribuția fondului de timp/săpt
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1
Tutorial
Examinări 1
Alte activități
3.7 Total ore de studiu individual / săpt 8
3.8 Total ore pe semestru 112
3.9 Număr de credite 4
 
4. Precondiții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competențe
 
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desfășurare a cursului
5.2 de desfășurare a laboratorului
 
6. Competențe specifice acumulate
Proiectarea  şi  aprofundarea  noţiunilor  fundamentale  în  domeniul
medical cât şi biochimic
Identificarea  şi  analiza  aspectelor  biochimice  si  nutriţionale  pe  grupe
de vârstă
Recunoasterea  dezechilibrelor  nutriţionale  şi  stabilirea  adecvată  a
Competențe profesionale dietelor  pe  grupe  de  boli  corelate  cu  interconexiunile  dintre
metabolismul glucidic, lipidic si protidic.
Definirea principiilor bichimice specifice alimentului.
Consiliere  nutriţională  in  diferite  boli  in  concordanta  cu  eventualele
deficite enzimatice sau hormonale.
Gestionarea sistemelor de informaţii bazate pe indicatori nutriţionali.
 Identificarea  obiectivelor  de  realizat,  a  resurselor  disponibile,
condiţiilor de finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru,
termenelor de realizare aferente şi riscurilor aferente.
Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într­o echipă pluridisciplinară
Competențe transversale in  care  parametrii  biochimici  trebuiesc  corelati  cu  alte  analize
paraclinice si cu examenul clinic. Aplicarea de tehnici de relaţionare şi
muncă eficientă în cadrul echipei şi în relaţie cu pacientul.
Utilizarea  eficientă  a  surselor  informaţionale  şi  a  resurselor  de
comunicare şi formare profesională asistată.
 
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
Cursurile  de  biochimie  oferă  informaţia,  necesară  pentru  a
stăpâni  noţiunile  cu  care  se  operează  la  celălalte  discipline  in
mod  special  la  disciplina  Biochimie  aplicată.  Se  va  aborda
7.1 Obiectivul general al disciplinei
noţiunea  de  status  oxidativ  cât  şi  principalii  antioxidanţi  cu
importanţa  biologică  a  acestora.  De  asemenea  se  va  prezenta
comoziţia bichimică şi energetică a celor mai uzuale alimente.
Însuşirea conţinutului şi noţiunilor specifice biochimiei fiziologiei şi
patologiei legate de digestia şi catabolismul glucidelor, lipidelor şi
proteinelor.  Studenţii  vor  primi  informaţii  legate  de  stresul
oxidativ,  şi  antioxidanţi  importanţa  lor  cât  şi  efectele  asupra
sănăţii,  cu  accent  deosebit  asupra  dibetului,  bolile
cardiovasculare,  obeziate,  cancer,  etc..  Se  vor  urmări  însuşirea
7.2 Obiectivele specifice
de cunştinţe referitoare la conţinutul bichimic, nutritiv şi energetic
al principalelor alimente.
Abilitarea  studenţilor,  în  cadrul  lucrărilor  practice,  cu  metode  de
analiză şi investigaţii necesare diagnosticării bolilor de nutriţie cât
şi  pentru  umarirea  parametrilor  biochimici  fiziologici  din  lichidele
biologice.
 
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
8.1 Curs Metode de predare Observații
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
metode oral exposive,
1.Obiectul biochimiei. Noţiuni introductive. prelegerea şi metode
1. 2
Glucide. oral interogative
asistate multimedia
metode oral exposive,
prelegerea şi metode
2. 2.Aminoacizi, peptide şi proteine. 2
oral interogative
asistate multimedia
metode oral exposive,
prelegerea şi metode
3. 3.Aminoacizi, peptide şi proteine. Lipide. 2
oral interogative
 oral interogative
asistate multimedia
metode oral exposive,
prelegerea şi metode
4. 4. Lipide. Vitamine. 2
oral interogative
asistate multimedia
metode oral exposive,
prelegerea şi metode
5. 5. Vitamine. Enzime. 2
oral interogative
asistate multimedia
metode oral exposive,
prelegerea şi metode
6. 6. Enzime. Căile centrale ale metabolismului. 2
oral interogative
asistate multimedia
metode oral exposive,
prelegerea şi metode
7. 7. Căile centrale ale metabolismului. 2
oral interogative
asistate multimedia
metode oral exposive,
prelegerea şi metode
8. 8. Metabolismul glucidelor. 2
oral interogative
asistate multimedia
metode oral exposive,
prelegerea şi metode
9. 9. Metabolismul glucidelor. Metabolismul lipidelor. 2
oral interogative
asistate multimedia
metode oral exposive,
prelegerea şi metode
10. 10. Metabolismul lipidelor. 2
oral interogative
asistate multimedia
metode oral exposive,
11. Metabolismul acizilor nucleici, aminoacizilor şi prelegerea şi metode
11. 2
proteinelor. oral interogative
asistate multimedia
metode oral exposive,
12. Procese reglatorii, noţiuni de hormonologie. prelegerea şi metode
12. 2
Stresul oxidativ. oral interogative
asistate multimedia
metode oral exposive,
prelegerea şi metode
13. 13. Stresul oxidativ. Antioxidanţi 2
oral interogative
asistate multimedia
metode oral exposive,
14. Compoziţia biochimică a celor mai uzuale prelegerea şi metode
14. 2
alimente oral interogative
asistate multimedia
Bibliografie:
1. Peter N.Campbell, Anthony D.Smith, Biochimie ilustrată, traducere în limba română Ed.Academiei
Române, Bucureşti, 2004 
2. Dejica D, Stresul oxidative în bolile interne, Ed.Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj­Napoca, 2000
3. Dejica D, Antioxidanţi şi terapia antioxidantă, Ed.Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj­Napoca, 2001
4. Veronica Dinu, Eugen Truţia, Elena Popa­Cristea, Aurora Popescu, Biochimie medicală, Ed.
Medicală, Bucureşti, 2000
5. Hobai Şt.( ed.), Andras Ibolya, Nemes­Nagy Eniko, Fazakas Zita; Biochimie Medicală; Ed Veritas,
Tg.Mureş; 2001
 
Nr. Nr. Corelare
8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Observații
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1. Noţiuni de bază pentru lucrări în laboratorul de studiul individual, în
1. biochimie. Exprimarea concentraţiei, Prepararea grup şi experimentul 2
unei soluţii. de laborator
studiul individual, în
2. Noţiunea de pH, determinrae instumentară a
2. grup şi experimentul 2
pH­ului. Noţiunea de sisteme tampon
de laborator
studiul individual, în
3. Determinarea concentraţiei calciului şi
3. grup şi experimentul 2
magneziului din lichidele biologice
de laborator
studiul individual, în
4. Determinarea concentraţiei potasiului şi
4. grup şi experimentul 2
sodiului din lichidele biologice
de laborator
studiul individual, în
5. Dozarea glicemiei prin metoda enzimatică şi cu
5. grup şi experimentul 2
ajutorul glucotesterelor
de laborator
studiul individual, în
6. Dozarea hemoglobinei şi a hemoglobinei
6. grup şi experimentul 2
glicate
de laborator
studiul individual, în
7. 7. Dozarea bilirubinei directe şi totale din ser grup şi experimentul 2
de laborator
studiul individual, în
8. Determinarea concentraţiei ac. uric din ser şi
8. grup şi experimentul 2
urină
de laborator
studiul individual, în
9. Dozarea colesterolului şi a HDL colesterolului
9. grup şi experimentul 2
din ser
de laborator
studiul individual, în
10. Determinarea activităţii transaminazelor din
10. grup şi experimentul 2
ser
de laborator
studiul individual, în
11. Dozarea proteinelor totale din ser prin metoda
11. grup şi experimentul 2
biuret
de laborator
studiul individual, în
12. Determinarea concentraţiei ureei şi creatininei
12. grup şi experimentul 2
din ser
de laborator
studiul individual, în
13. 13. Verificarea cunostintelor grup şi experimentul 2
de laborator
studiul individual, în
14. Identificarea componenţilor biochimici din
14. grup şi experimentul 2
urina patologică
de laborator
Bibliografie:
1.Hobai Şt., Máthé J, András I., Balogh­Sămărghiţan V., Fazakas Z., Nemeş­Nagy E., Dărăbuş A.,
Butilcă S., Szabó I.: Îndrumător de lucrări practice de biochimie, Litografia UMF Tg. Mureş, 2000.
 
9.  Coroborarea  conținuturilor  disciplinei  cu  așteptările  reprezentanților  comunității,
asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Compozitia nutrientilor in biomolecule active este stric necesara pentru ca viitorul nutritionist sa
poata consilia profesionist pacientii. Cunoasterea proceselor biochimice legate de degradarea si
sinteza biomoleculelor este capitala pentru consilierea adecvata a pacientilor in vederea stabilirii unei
diete personalizate pentru fiecare pacient.
 
10. Evaluare
10.2
Tip Metode 10.3 Pondere
10.1 Criterii de evaluare
activitate de din nota finală
evaluare
10.4
Evaluare pe
     
parcursul
semestrului
Corelarea aspectelor structurale cu cele functionale. Cunoaste­
rea principalelor bio­molecule prezente in nutrienti. Explicarea examen
La curs 15%
aspectelor patologice in lumina metabolismul normal sau test grilă
modificat.
Gradul de acomodare cu tehnicile de laborator. Cunostintele
În timpul examen
teoretice necesare intelegerii principiile metodelor de laborator
activităţii oral și 15%
Corelarea cunostintelor dobandite la curs cu aspectele
practice practic
practice.
10.5
Evaluare      
finală
Corelarea aspectelor structurale cu cele functionale. Cunoaste­
Examen
rea principalelor bio­molecule prezente in nutrienti. Explicarea examen
teoretic 70%
aspectelor patologice in lumina metabolismul normal sau test grilă
final
modificat.
Examen
practic 0%
final
10.6 Standard minim de performanță
Cunoasterea  aspectelor  generale  legate  de  structura  biomoleculelor  corelate  cu  functiile  biologice
ale  acestora.  Cunoasterea  generala,  a  cailor  metabolice  si  importanta  lor  fiziologica,  corelate  cu
aspecte patologice.
 
   

 
 FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program 
1.1 Instituția de învățământ
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ
superior
1.2 Facultatea DE MEDICINĂ
DEPARTAMENTUL DE ȘTIINŢE FARMACEUTICE
1.3 Departamentul
FUNDAMENTALE (DSFF)
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii LICENTĂ
1.6 Programul de studii NUTRITIE SI DIETETETICA
 
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei CHIMIA ALIMENTELOR
2.2 Titularul activităților de curs sef lucr dr Cristina Filip
2.3 Titularul activităților de lp sef lucr dr Cristina Filip
2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL
 
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 2
3.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 28
4
Distribuția fondului de timp/săpt
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1
Tutorial ­
Examinări 1
Alte activități ­
3.7 Total ore de studiu individual / săpt 8
3.8 Total ore pe semestru 112
3.9 Număr de credite 4
 
4. Precondiții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum ­
4.2 de competențe ­
 
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desfășurare a cursului
5.2 de desfășurare a laboratorului
 
6. Competențe specifice acumulate
•Identificarea şi analiza aspectelor nutriţionale pe grupe de vârstă 
•Recunoasterea  dezechilibrelor  nutriţionale  şi  stabilirea  adecvată  a
dietelor pe grupe de boli
•Definirea şi clasificarea nevoilor nutriţionale pe grupe de vârstă: copil,
adult, vârstnic, dar şi la sportive 
•Definirea terminologiei, metodelor şi principiilor specifice domeniului
•Utilizarea  conceptelor  fundamentale  pentru  analiza  şi  interpretarea
Competențe profesionale nevoilor nutriţionale şi a aspectelor nutriţionale pe grupe de varsta
•Interpretarea şi analiza principiilor nutriţionale în diferite afecţiuni
•Dezvoltarea şi aplicarea strategiilor specifice nevoilor nutriţionale şi a
aspectelor nutriţionale la diferite grupe de vârstă
 aspectelor nutriţionale la diferite grupe de vârstă
•Analiza  şi  evaluarea  nevoilor  nutriţionale  şi  a  aspectelor  nutriţionale
pe diverse categorii de indivizi
•Elaborarea şi proiectarea de măsuri de intervenţie pentru rezolvarea
problemelor nutriţionale pe diverse categorii de indivizi
•Identificarea  obiectivelor  de  realizat,  a  resurselor  disponibile,
condiţiilor de finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru,
termenelor de realizare aferente şi riscurilor aferente. 
•Realizarea  de  proiecte  sub  coordonare,  pentru  rezolvarea  unor
Competențe transversale
probleme  specifice  domeniului,  cu  evaluarea  corecta  a  volumului  de
lucru,  resurselor  disponibile,  timpului  necesar  de  finalizare  şi  a
riscurilor,  în  condiţii  de  aplicare  a  normelor  deontologice  şi  de  etică
profesională în domeniu, precum şi de securitate şi sănătate în muncă
 
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
Cunoaşterea  conţinutului  în  trofine  a  alimetelor  si  rolul
7.1 Obiectivul general al disciplinei
dietoterapiei în diferitele regimuri alimentare
Tematica  cursului  urmareste  largirea  pregatirii  profesionale  cu
notiuni  de  nutritie  si  dietoterapie.  O  alimentatie  corecta  pe  tot
parcursul  vietii,  poate  preveni  aparitia  unor  boli  cronice
degenerative  ca  ateroscleroza,  dislipidemiile,  diabetul  zaharat,
hiperuricemiile,  obezitatea,  etc,  boli  cu  mortalitate  crescuta  in
epoca  contemporana.  Sunt  studiate  principalele  grupe  de
alimente  din  puct  de  vedere  al  compozitiei  chimice,  valorii
nutritive,  a  posibilitatilor  de  alterare  sau  contaminare,  dar  si
metode  de  conservare.  Se  urmareste  efectuarea  de  catre
7.2 Obiectivele specifice
studenti  a  unor  metode  de  analiza  a  principalelor  grupe  de
produse  alimentare  punindu­se  accent  pe  metodele  cuprinse  in
STAS­urile in vigoare. Se acorda atentie indrumarii studentilor in
activitatea  de  laborator  cu  scopul  efectuarii  cit  mai  corecte  a
determinarilor,  dar  si  calcularea  corecta  a  rezultatelor  si
interpretarea  acestora  in  corelatie  cu  notiunile  predate  la  curs
precum si a reglemetarilor in vigoare. Se urmareste indrumarea
studentilor  in  scopul  formarii  unui  stil  de  munca  ordonat  si
organizat.
 
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
8.1 Curs Metode de predare Observații
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1. Introducere. Conţinutul şi importanţa chimiei Prezentare orala +
1. 2
alimentare. Alimentul ca factor nutritiv. multimedia
2. Alimentaţia raţională şi necesarul caloric.
Principiile alimentaţiei raţionale, valoarea calorică
a alimentelor, necesarul caloric al organismului, Prezentare orala +
2. 2
coeficientul de utilizare digestivă (CUD) şi de multimedia
reţinere (CR). Modificări ale trofinelor alimentare
în procesul culinar.
3. Proteinele, glucidele, lipidele ca factori nutritivi.
Prezentare orala +
3. Clasificare, rol biologic, valoare biologică, necesar 2
multimedia
şi surse alimentare
4. Substanţele minerale ca factori nutritivi.
Macroelementele în alimentaţie (calciul, fosforul, Prezentare orala +
4. 2
magneziul, sulful, sodiul, potasiul): rol biologic, multimedia
absorbţie, necesar şi surse alimentare.
5. Substanţele minerale ca factori nutritivi
Microelementele în alimentaţie (fierul, zincul,
Prezentare orala +
5. cuprul, fluorul, cobaltul, seleniul, manganul, 2
multimedia
molibdenul) rol biologic, absorbţie, necesar şi
surse alimentare.
6 . Vitaminele ca factori nutritivi. Corelaţii între
vitamine şi principiile nutritive. Vitaminele Prezentare orala +
6. 2
liposolubile (Vit. A, D, E, K): rol biologic, necesar, multimedia
 liposolubile (Vit. A, D, E, K): rol biologic, necesar, multimedia
surse alimentare.
7. Vitaminele ca factori nutritivi. Corelaţii între
vitamine şi principiile nutritive Vitamine
Prezentare orala +
7. hidrosolubile (Vit. B1, B2, B3 (PP), B5, B6, B8 2
multimedia
(biotina), B9 (acid folic), B12, C): rol biologic,
necesar, surse alimentare.
8. Apa potabilă. Nevoile de apă ale colectivităţilor.
Prezentare orala +
8. Compoziţia naturală şi poluarea apei. Influenţa 2
multimedia
apei asupra sănătăţii.
9. Apa potabilă. Apa potabilă: obţinere în sistemul Prezentare orala +
9. 2
centralizat, condiţii de potabilitate. multimedia
10. Laptele. Compoziţia chimică, valoare nutritivă,
Prezentare orala +
10. contaminare şi poluare, alterare, conservare. 2
multimedia
Laptele praf.
11. Produse lactate acide. Preparare, compoziţie Prezentare orala +
11. 2
chimică, valoare nutritivă şi dietetică. multimedia
12. Unt şi brânzeturi. Preparare, compoziţie Prezentare orala +
12. 2
chimică, valoare nutritivă multimedia
13. Carnea. Compoziţie chimică, valoare nutritivă,
transformările suferite de carne după sacrificare, Prezentare orala +
13. 2
alterare, contaminare şi poluare, conservare. multimedia
Preparate din carne.
14 .Peştele. Compozitie chimică, valoare nutritivă, Prezentare orala +
14. 2
alterare şi conservare. Produse din peşte: icrele. multimedia
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
I. Bibliografia obligatorie
1. Filip Cristina­ Chimia Alimentelor­Note de curs, Târgu Mureş: University Press, 2014.
1. Oşan Alexandrina ­ Chimia sanitară a factorilor de mediu, Târgu Mureş: University Press, 2004.
 
II. Bibliografie facultativă
1 . Mihele Denisa ­ Nutriţie, dietoterapie şi compoziţia alimentelor, Bucureşti: Ed. Multi Press
Intern.,2004.
2. Miere Doina ­ Chimia şi igiena alimentelor, vol.II, Cluj Napoca: Ed. Med. Univ. "Iuliu Haţieganu",
2007.
3. Dumitrescu Horea şi colab. ­ Controlul fizico chimic al alimentelor, Bucureşti: Ed. Medicală, 1997.
4. Mănescu S. şi colab. ­ Tratat de igienă, Bucureşti: Ed.Med., 1996.
 
Nr. Nr. Corelare
8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Observații
crt. ore cu ICS
Semestrul I
Determinări practice,
1. Reguli de protecţia muncii specifice labarotoruli
muncă individuală sau
1. de chimie alimentară. Reguli privind recoltarea 2
în echipă de 2­3
probelor din produse alimentare.
persoane.
 Determinări practice,
2. Determinarea apei din produse alimentare­ muncă individuală sau
2. 2
metoda prin uscare la etuvă. în echipă de 2­3
persoane.
Determinări practice,
3. Determinarea glucidelor din produse muncă individuală sau
3. 2
alimentare­ metoda Schoorl. în echipă de 2­3
persoane.
Determinări practice,
4. Determinarea glucidelor din produse muncă individuală sau
4. 2
alimentare­ metoda Luff­ Schoorl. în echipă de 2­3
persoane.
5. Determinarea proteinelor din produse alimntare Determinări practice,
( metoda Kjeldahl). Determinarea cazeinei din muncă individuală sau
5. 2
lapte ­metoda volumetrică. Determinarea în echipă de 2­3
aldozelor în prezența cetozelor. persoane.
Determinări practice,
6. Analiza apei. Determinarea pH­ului, reziduului muncă individuală sau
6. 2
fix, amoniacului. în echipă de 2­3
persoane.
Determinări practice,
7. Analiza apei. Determinarea nitraților, nitriților și muncă individuală sau
7. 2
hidrogenului sulfurat. în echipă de 2­3
persoane.
Determinări practice,
8. Analiza apei. Determinarea clorurilor și al
muncă individuală sau
8. substanțelor organice. Determinarea durității apei 2
în echipă de 2­3
și a clorului rezidual.
persoane.
Determinări practice,
9. Analiza apei. Determinarea durității apei și a muncă individuală sau
9. 2
clorului rezidual. în echipă de 2­3
persoane.
Determinări practice,
10. Analiza laptelui. Examenul organoleptic,
muncă individuală sau
10. determinarea densității, extractului, grăsimii, 2
în echipă de 2­3
titrului proteic, acidității.
persoane.
Determinări practice,
11. Analiza laptelui. Determinarea lactozei, a
muncă individuală sau
11. calciului, identificarea peroxidazei, amilazei, 2
în echipă de 2­3
reductazei microbiene.
persoane.
12. Analiza produselor lactate. Laptele praf: Determinări practice,
determinarea solubilității și prospețimii. Unt și muncă individuală sau
12. 2
branzeturi: detreminarea grăsimii, acidității, NaCl în echipă de 2­3
și prospețimii. persoane.
Determinări practice,
13. Analiza laptelui. Controlul pasteurizării muncă individuală sau
13. 2
laptelui: determinarea fosfatazei. în echipă de 2­3
persoane.
Determinări practice,
muncă individuală sau
14. 14. Verificare practică 2
în echipă de 2­3
persoane.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
I. Bibliografia obligatorie
1. Oşan Alexandrina, Nagy E., Tero Vescan Amelia, Nistor Cristina­ Chimia alimentelor­Aplicații
practice, Târgu Mureş: Lito UMF, 2010.
 
9.  Coroborarea  conținuturilor  disciplinei  cu  așteptările  reprezentanților  comunității,
asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Cursul abordeaza probleme de nutritie privind alimentatia rationala si necesarul caloric in functie de
virsta, sex, conditii fiziologice particulare, conditii de mediu si munca; bazele biochimice ale
alimentatiei (necesarul de proteine, glucide, lipide, substante minerale si vitamine) dar si efectul
nefast al utilizarii aditivilor alimentari. De asemenea, se insistă pe principii generale ale dietoterapiei
şi regimuri alimetare în diabetul zaharat, hiperuricemii, boli aterosclerotice şi cardio­vasculare,
pornind de la premisa rolului nutritie în consilierea bolnavilor în privinţa normelor dietetice pe care
trebuie sa le respecte adjuvant tratamentului medicamentos.
 
10. Evaluare
10.2 Metode de 10.3 Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare
evaluare din nota finală
10.4 Evaluare
pe parcursul      
semestrului
La curs ­
În timpul
Pregătirea teoretică a lucrărilor practice din Examinare orala
activităţii 10%
ziua respectiva individuala
practice
10.5 Evaluare
     
finală
Examen Cunoaşterea rolului principalelor trofine în
Examen scris ­ teste
teoretic alimentaţie, a compoziţiei alimetelor, precum 70%
grilă
final si notiuni de dietoterapie
Cunoașterea metodelor de analiza prezentate
Examinare individuala
Examen pe parcursul lucrarilor practice
prin proba practica si 20%
practic final ­Îndemânare și abilități practice. 
teoretica.
­Abilităţi de lucru în echipă
10.6 Standard minim de performanță
Cunoaşterea noţiunilor de bază privind rolul grupelor de trofine si compoziţia principalelor grupe de
alimente.  Tematica  lucrarilor  practice  este  corelata  cu  cea  a  cursului  cu  scopul  de  a  completa
notiunile teoretice predate la curs cu cele ale analizei de laborator.
 
   

 
 FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program 
1.1 Instituția de învățământ
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ
superior
1.2 Facultatea DE MEDICINĂ
DEPARTAMENTUL DE ȘTIINŢE FARMACEUTICE
1.3 Departamentul
FUNDAMENTALE (DSFF)
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii LICENTĂ
1.6 Programul de studii NUTRITIE SI DIETETETICA
 
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei CHIMIA ALIMENTELOR
2.2 Titularul activităților de curs sef lucr dr Cristina Filip
2.3 Titularul activităților de lp sef lucr dr Cristina Filip
2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul III 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei Obl
 
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 1
3.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 14
 
Distribuția fondului de timp/săpt
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1
Tutorial
Examinări 1
Alte activități
3.7 Total ore de studiu individual / săpt 8
3.8 Total ore pe semestru 112
3.9 Număr de credite 4
 
4. Precondiții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competențe
 
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desfășurare a cursului
5.2 de desfășurare a laboratorului
 
6. Competențe specifice acumulate
•Identificarea şi analiza aspectelor nutriţionale pe grupe de vârstă 
•Recunoasterea  dezechilibrelor  nutriţionale  şi  stabilirea  adecvată  a
dietelor pe grupe de boli
•Definirea şi clasificarea nevoilor nutriţionale pe grupe de vârstă: copil,
adult, vârstnic, dar şi la sportive 
•Definirea terminologiei, metodelor şi principiilor specifice domeniului
•Utilizarea  conceptelor  fundamentale  pentru  analiza  şi  interpretarea
Competențe profesionale nevoilor nutriţionale şi a aspectelor nutriţionale pe grupe de varsta
•Interpretarea şi analiza principiilor nutriţionale în diferite afecţiuni
•Dezvoltarea şi aplicarea strategiilor specifice nevoilor nutriţionale şi a
aspectelor nutriţionale la diferite grupe de vârstă
 aspectelor nutriţionale la diferite grupe de vârstă
•Analiza  şi  evaluarea  nevoilor  nutriţionale  şi  a  aspectelor  nutriţionale
pe diverse categorii de indivizi
•Elaborarea şi proiectarea de măsuri de intervenţie pentru rezolvarea
problemelor nutriţionale pe diverse categorii de indivizi
•Identificarea  obiectivelor  de  realizat,  a  resurselor  disponibile,
condiţiilor de finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru,
termenelor de realizare aferente şi riscurilor aferente. 
•Realizarea  de  proiecte  sub  coordonare,  pentru  rezolvarea  unor
Competențe transversale
probleme  specifice  domeniului,  cu  evaluarea  corecta  a  volumului  de
lucru,  resurselor  disponibile,  timpului  necesar  de  finalizare  şi  a
riscurilor,  în  condiţii  de  aplicare  a  normelor  deontologice  şi  de  etică
profesională în domeniu, precum şi de securitate şi sănătate în muncă
 
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
Cunoaşterea  conţinutului  în  trofine  a  alimetelor  si  rolul
7.1 Obiectivul general al disciplinei
dietoterapiei în diferitele regimuri alimentare
Tematica  cursului  urmareste  largirea  pregatirii  profesionale  cu
notiuni  de  nutritie  si  dietoterapie.  O  alimentatie  corecta  pe  tot
parcursul  vietii,  poate  preveni  aparitia  unor  boli  cronice
degenerative  ca  ateroscleroza,  dislipidemiile,  diabetul  zaharat,
hiperuricemiile,  obezitatea,  etc,  boli  cu  mortalitate  crescuta  in
epoca  contemporana.  Sunt  studiate  principalele  grupe  de
alimente  din  puct  de  vedere  al  compozitiei  chimice,  valorii
nutritive,  a  posibilitatilor  de  alterare  sau  contaminare,  dar  si
metode  de  conservare.  Se  urmareste  efectuarea  de  catre
7.2 Obiectivele specifice
studenti  a  unor  metode  de  analiza  a  principalelor  grupe  de
produse  alimentare  punindu­se  accent  pe  metodele  cuprinse  in
STAS­urile in vigoare. Se acorda atentie indrumarii studentilor in
activitatea  de  laborator  cu  scopul  efectuarii  cit  mai  corecte  a
determinarilor,  dar  si  calcularea  corecta  a  rezultatelor  si
interpretarea  acestora  in  corelatie  cu  notiunile  predate  la  curs
precum si a reglemetarilor in vigoare. Se urmareste indrumarea
studentilor  in  scopul  formarii  unui  stil  de  munca  ordonat  si
organizat.
 
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
8.1 Curs Metode de predare Observații
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1. Ouăle. Structură şi compoziţie chimică, valoare
nutritivă, învechire şi alterare. Grăsimile
Prezentare orala +
1. alimentare. Clasificare, compoziţie chimică, 2
multimedia
preparare, proprietăţi, valoare nutritivă, alterare,
conservare.
2. Cerealele: structura bobului de grâu,
compoziţie chimică, valoare nutritiva. Produsele Prezentare orala +
2. 2
din cereale: făina si pâinea. Compozitie chimica, multimedia
obtinere, valoarea nutritivă.
3. Produse zaharoase. Clasificare, caracteristici
generale, compoziţie chimică, valoare nutritivă,
contaminare şi poluare. Zahărul. Mierea.
Prezentare orala +
3. Ciocolata. Halva. Legume şi fructe. Compoziţie 2
multimedia
chimică, valoare nutritivă şi dietetică, păstrare,
conservare, contaminare şi poluare. Legumele şi
fructele ca factor de protecţie: legume.
4. Condimente. Sare, oţet, mirodenii. Băuturi
nealcoolice. Clasificare şi caracterizare,
preparare, compoziţie chimică, valoare nutritivă, Prezentare orala +
4. 2
alterare şi conservare. Infuziile de ceai şi cafea. multimedia
Băuturi hipocalorice, băuturi energizante, băuturi
pentru sportivi.
5. Băuturi alcoolice. Fermentaţia alcoolică.
 5. Băuturi alcoolice. Fermentaţia alcoolică.
Băuturi alcoolice nedistilate (berea, vinul). Băuturi
Prezentare orala +
5. alcoolice. Băuturi alcoolice distilate (alcoolul 2
multimedia
rafinat, rachiuri naturale). Efectele toxice ale
alcoolului asupra organismului.
6. Aditivi alimentari. Legislaţia sanitară în
Prezentare orala +
6. domeniul aditivilor alimentari. Criterii de utilizare a 2
multimedia
aditivilor alimentari.
7. Aditivi alimentari. Influenţa aditivilor alimentari
asupra sănătăţii. Clasificarea şi numerotarea
aditivilor alimentari. Aditivi alimentari.
Caracterizarea aditivilor alimentari conform
Prezentare orala +
7. clasificării după CEE (reprezentanţi, număr de 2
multimedia
cod, structură, acţiune, utilizare,doza zilnică
admisă, aspecte sanitare şi toxicologice pentru
categoriile de aditivi alimentari conform
clasificării).
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
I. Bibliografia obligatorie
1.Filip Cristina­ Chimia Alimentelor­Note de curs, Târgu Mureş: University Press, 2014.
2.Oşan Alexandrina ­ Chimia sanitară a factorilor de mediu, Târgu Mureş: University Press, 2004.
 
II. Bibliografie facultativă
1 . Mihele Denisa ­ Nutriţie, dietoterapie şi compoziţia alimentelor, Bucureşti: Ed. Multi Press
Intern.,2004.
2. Miere Doina ­ Chimia şi igiena alimentelor, vol.II, Cluj Napoca: Ed. Med. Univ. "Iuliu Haţieganu",
2007.
3. Dumitrescu Horea şi colab. ­ Controlul fizico chimic al alimentelor, Bucureşti: Ed. Medicală, 1997.
4. Mănescu S. şi colab. ­ Tratat de igienă, Bucureşti: Ed.Med., 1996.
 
Nr. Nr. Corelare
8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Observații
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1. Analiza cărnii. Prepararea probei medii,
Determinări practice,
determinarea pH­ului, identificarea amoniacului,
muncă individuală sau
1. determinarea coeficientului C. Analiza oului. 2
în echipă de 2­3
Determinarea prospețimii, dozarea fosfaților din
persoane.
albuș.
 albuș.
2. Analiza grăsimilor și uleiurilor. Determinare
unor indici ai compozitiei normale: indicele de iod Determinări practice,
și indicele de saponificare. Analiza grăsimilor și muncă individuală sau
2. 2
uleiurilor. Determinarea unor indici de prospețime: în echipă de 2­3
determinarea rancezirii ( r. Kreiss), indicele de persoane.
aciditate, indicele de peroxid.
3. Analiza produselor din cereale. Analiza făinii:
determinarea amidonului, acidității, glutenului Determinări practice,
umed. Analiza painii: determinarea aciditătii, muncă individuală sau
3. 2
clorurii de sodiu. Analiza produselor zaharoase. în echipă de 2­3
Determinarea acidității din produse zaharoase( persoane.
bomboane, rahat, jeleuri). Analiza mierii.
4. Analiza legumelor și fructelor. Deteminarea
Determinări practice,
acidului ascorbic și a carotenelor totale din
muncă individuală sau
4. legume și fructe. Analiza băuturilor nealcoolice. 2
în echipă de 2­3
Determinarea acidității totale , a dioxidului de
persoane.
carbon, a cafeinei din ceai și cafea.
5. Analiza băuturilor alcoolice nedistilate.
Determinări practice,
Determinarea gradului alcoolic la vin si a acidității
muncă individuală sau
5. totale Analiza băuturilor alcoolice distilate. 2
în echipă de 2­3
Determinarea gradului alcoolic, identificarea
persoane.
furfurolului și a alcoolului metilic.
6. Analiza aditivilor alimentari. Determinarea
acidului benzoic din produse alimentare­ metoda
Determinări practice,
Spectrofotometrică în UV. Analiza aditivilor
muncă individuală sau
6. alimentari. Determinarea azotaților și azotiților din 2
în echipă de 2­3
carne – metoda Griess­ Ilosvay. Analiza aditivilor
persoane.
alimentari. Determinarea zaharinei și ciclamatului
din produse dietetice.
7. 7. Verificare practică. 2
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
I. Bibliografia obligatorie
Oşan Alexandrina, Nagy E., Tero Vescan Amelia, Nistor Cristina­ Chimia alimentelor­Aplicații
practice, Târgu Mureş: Lito UMF, 2010.
 
9.  Coroborarea  conținuturilor  disciplinei  cu  așteptările  reprezentanților  comunității,
9.  Coroborarea  conținuturilor  disciplinei  cu  așteptările  reprezentanților  comunității,
asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Cursul abordeaza probleme de nutritie privind alimentatia rationala si necesarul caloric in functie de
virsta, sex, conditii fiziologice particulare, conditii de mediu si munca; bazele biochimice ale
alimentatiei (necesarul de proteine, glucide, lipide, substante minerale si vitamine) dar si efectul
nefast al utilizarii aditivilor alimentari. De asemenea, se insistă pe principii generale ale dietoterapiei
şi regimuri alimetare în diabetul zaharat, hiperuricemii, boli aterosclerotice şi cardio­vasculare,
pornind de la premisa rolului nutritie în consilierea bolnavilor în privinţa normelor dietetice pe care
trebuie sa le respecte adjuvant tratamentului medicamentos.
 
10. Evaluare
10.2 Metode de 10.3 Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare
evaluare din nota finală
10.4 Evaluare
pe parcursul      
semestrului
La curs ­
În timpul
Pregătirea teoretică a lucrărilor practice din Examinare orala
activităţii 10%
ziua respectiva individuala
practice
10.5 Evaluare
     
finală
Examen Cunoaşterea rolului principalelor trofine în
Examen scris, test
teoretic alimentaţie, a compoziţiei alimetelor, precum 70%
grilă
final si notiuni de dietoterapie
Cunoașterea metodelor de analiza prezentate
Examinare individuala
Examen pe parcursul lucrarilor practice
prin proba practica si 20%
practic final ­Îndemânare și abilități practice. 
teoretica.
­Abilităţi de lucru în echipă
10.6 Standard minim de performanță
Cunoaşterea noţiunilor de bază privind rolul grupelor de trofine si compoziţia principalelor grupe de
alimente.  Tematica  lucrarilor  practice  este  corelata  cu  cea  a  cursului  cu  scopul  de  a  completa
notiunile teoretice predate la curs cu cele ale analizei de laborator.
 
   

 
 FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program 
1.1 Instituția de învățământ UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU
superior MUREȘ
1.2 Facultatea MEDICINĂ
1.3 Departamentul M2
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ
1.6 Programul de studii NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ
 
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei CULTURA ALIMENTARĂ ŞI INTERACŢIUNI BIOCULTURALE
2.2 Titularul activităților de curs post vacant ­ Conf.dr. Tarcea Monica
2.3 Titularul activităților de lp ­
2.4 Anul de studii I­III 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei OPT
 
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) ­
3.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) ­
1
Distribuția fondului de timp/săpt
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 0,25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0,25
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri ­
Tutorial ­
Examinări 0,5
Alte activități ­
3.7 Total ore de studiu individual / săpt 2
3.8 Total ore pe semestru 28
3.9 Număr de credite 2
 
4. Precondiții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competențe
 
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desfășurare a cursului minim 15 studenti prezenţi la cursul opţional
5.2 de desfășurare a laboratorului
 
6. Competențe specifice acumulate
Proiectarea  şi  aprofundarea  noţiunilor  fundamentale  în  domeniul
medical cât şi fizico­chimic.
Definirea terminologiei, metodelor şi principiilor specific domeniului.
Competențe profesionale
Elaborarea  unui  proiect  de  cercetare  privind  fiziologia  şi  biologia
nutriţiei argumentarea metodelor, tehnicilor, procedeelor şi
Instrumentelor aplicate, pe baza cunostintelor fundamentale.
Identificarea  obiectivelor  de  realizat,  a  resurselor  disponibile,
condiţiilor de finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru,
termenelor de realizare aferente şi riscurilor aferente.
Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într­o echipă pluridisciplinară
şi  aplicarea  de  tehnici  de  relaţionare  şi  muncă  eficientă  în  cadrul
Competențe transversale
 şi  aplicarea  de  tehnici  de  relaţionare  şi  muncă  eficientă  în  cadrul
Competențe transversale
echipei şi în relaţie cu pacientul.
Utilizarea  eficientă  a  surselor  informaţionale  şi  a  resurselor  de
comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii
software  de  specialitate,  baze  de  date,  cursuri  on­line  etc.)  atât  in
limba romana cat si intr­o limba de circulaţie internationala.
 
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
Dobândirea  unpr  cunoștințe  referitoare  la  obiceiurile  alimentare
7.1 Obiectivul general al disciplinei ale diferitelor perioade din istorie, respective ale diferitelor regiuni
geografice ale globului.
Identificarea  tipurilor  de  alimentație  cu  rol  benefic  asupra
7.2 Obiectivele specifice sănătății,  respectiv  a  celor  care  implică  riscuri  în  producerea
diferitelor îmbolnăviri.
 
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
8.1 Curs Metode de predare Observații
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.Caracteristicile dietei, obiceiurile alimentare ale
diferitelor regiuni geografice ale globului. Prezentare
1. 2
Bucătăria franceză, bucătăria italiană, bucătăria orală+multimedia
englezească.
2.Caracteristicile dietei, obiceiurile alimentare ale
Prezentare
2. diferitelor regiuni geografice ale globului. 2
orală+multimedia
Bucătăria spaniolă, germană, maghiară.
Prezentare
3. 3.Caracteristicile bucătăriei orientale. 2
orală+multimedia
4.Caracteristicile dietei, obiceiurile alimentare ale
diferitelor regiuni geografice ale globului. Prezentare
4. 2
Bucătăria Țărilor Scandinave, bucătăria Americii orală+multimedia
de Sud.
5.Obiceiurile alimentare caracteristice regiunii
Prezentare
5. noastre. Bucătăria românească. Caracteristicile 2
orală+multimedia
bucătăriei orientale.
Prezentare
6. 6.Caracteristicile dietei diferitelor culte religioase. 2
orală+multimedia
7.Dieta civilizaţiei şi influenţa asupra stării de Prezentare
7. 2
sănătate. orală+multimedia
8.
9.
10.
11.
12.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Gibney MJ, Lanham­New SA, Cassidy A., Vorster HH. – Introduction to Human Nutrition, second
edition, Ed. Wiley/Blackwell, 2009. 
2. Shills EM and al. ­ Modern Nutrition in Health and Disease, Lippincott, Williams and Wilkins, 2006.
3. Mencinicopschi Gh. ­ Revoluţie în bucătărie, Ed. Coreus, Bucureşti, 2011.
 
Nr. Metode de Nr. Corelare
8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Observații
crt. predare ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
 
9.  Coroborarea  conținuturilor  disciplinei  cu  așteptările  reprezentanților  comunității,
asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Utilitatea cursului constă în dobândirea unor cunoştinţe privind specificul bucătăriei diferitelor regiuni
geografice ale globului, obiceiurile alimentare specifice diferitelor culte religioase, informaţii care sunt
utile în activitatea dieteticianului/nutriţionistului. Din punct de vederea a riscului asupra sănătăţii
dieteticianul poate face cunoştinţă cu tipurile de dietă care au rol în iniţierea/dezvoltarea diferitelor
afecţiuni, respectiv tipurile de dietă cu rol în menţinerea sănătăţii.
 
10. Evaluare
10.2 Metode de 10.3 Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare
evaluare din nota finală
10.4 Evaluare pe parcursul
     
semestrului
 La curs
În timpul activităţii practice
10.5 Evaluare finală      
În funcție de specificul
Examen teoretic final Test grila 100%
disciplinei
În funcție de specificul
Examen practic final ­
disciplinei
10.6 Standard minim de performanță
Studentul sa fie capabil sa evalueze si sa interpreteze corect principalele caracteristici de dieta din
bucataria si traditia internationala.
 
   

 
 FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program 
1.1 Instituția de învățământ UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU
superior MUREȘ
1.2 Facultatea MEDICINĂ
1.3 Departamentul M2
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ
1.6 Programul de studii NUTRȚIE ȘI DIETETICĂ
 
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT
2.2 Titularul activităților de curs
2.3 Titularul activităților de lp BADAU A.
2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I, II 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei DC
 
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs ­ 3.3 laborator (lp) 2
3.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs ­ 3.6 laborator (lp) 56
 
Distribuția fondului de timp/săpt
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri
Tutorial
Examinări
Alte activități
3.7 Total ore de studiu individual / săpt 0
3.8 Total ore pe semestru 56
3.9 Număr de credite 2
 
4. Precondiții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competențe
 
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desfășurare a cursului ­ nu este cazul
Sala de sport, sala de fitnnes, terenuri de sport in aer liber, pista
5.2 de desfășurare a laboratorului
de atletism
 
6. Competențe specifice acumulate
­Valorificarea informaţiilor, metodelor şi mijloacelor specifice educatiei
fizice  şi  sportului  în  vederea  optimizării  stării  de  sănătate  şi  a
dezvoltării fizice armonioase
­Formarea  capacităţii  de  trasmitere,  selectare,  exersare  si  predare  a
unor  cunoştinţe  referitoare  la  întocmirea  unor  sisteme  de  acţionare
(grupe de exerciţii) pentru dezvoltarea deprinderilor motrice de bază,
utilitare si sportive
Competențe profesionale ­Formarea  capacităţii  de  exersare  si  predare  a  unor  deprinderi
motrice de bază, utilitare si sportive
­Aplicarea  sistemului  de  reguli  specifice  organizării  şi  practicării
activităţilor de educaţie fizică şi sport şi adoptarea unui comportament
 activităţilor de educaţie fizică şi sport şi adoptarea unui comportament
adecvat în cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup
­Valorificarea  limbajului  corporal  pentru  exprimarea  şi  întelegerea
ideilor,  stărilor  afective,  şi  a  esteticului  în  general  şi  în  special  a
esteticului corporal
­Utilizarea  mijloacelor  electronice  pentru  selectarea  informaţiilor  si
documentarea  privind  elementelor  definitorii  ale  dezvoltării  fizice  si
activitatilor motrice
­Lucru  in  echipa  si  organizarea  unei  activitati  sporitve  pe  nivele  de
Competențe transversale
pregatire prin indeplinirea rolului si atributilor in cadrul echipei
­Respectare normelor de etica si deontologie profesionala
­Abilitati  de  comunicare  scrisa,  orala  si  motirca  prin  folosirea
terminologie specific si a miscarilor.
 
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
­  Dezvoltarea  calitatilor  motrice  si  extinderea  fondului  de
deprinderi  motrice  de  baza  si  sportive  prin  cuprinderea  tuturor
7.1 Obiectivul general al disciplinei
studenţilor  în  practicarea  sistematică  şi  organizată  a  exerciţiilor
fizice şi a sporturilor preferate;
1)  îmbunătăţirea  continuă  a  stării  de  sănătate,  a  vigorii  fizice,
psihice, precum şi a dezvoltării corporale armonioase;
2)  dezvoltarea  capacitatii  motrice  generale  si  imbunatatirea
conditiei fizice 
7.2 Obiectivele specifice 3)  formarea  deprinderilor  sportive  necesare  in  practicarea  unor
ramuri de sport;
4)  formarea  capacitatii  de  practicare  independentă  a  exercitiilor
fizice
5) participarea la competitile interstudentesti locale si nationale
 
8. Conținuturi
Nr. Metode de Nr. Corelare
8.1 Curs Observații
crt. predare ore cu ICS
Semestrul I
1. ­ nu este cazul
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
 
Nr. Metode de Nr. Corelare
8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Observații
crt. predare ore cu ICS
Semestrul I
1.Lecţie cu caracter organizatoric, cunoaşterea
colectivului, prezentarea cerinţelor, repartizarea ­ expunere ­
1. 2
studenţilor pe grupe în funcţie de opţiunile pe conversaţie
ramuri de sport
2.a) Atletism ­ repetarea elementelor de bază din
­explicatie,
şcoala alergării, repetarea tehnicii diferitelor
2. demonstraţie, 2
variante de paşi alergători b) Baschet ­ verificarea
exersare
nivelului de însuşire a elementelor de bază
3.a) Atletism ­ repetarea startului de jos şi din
explicatie,
picioare, lansarea din start, alergarea pe parcurs
3. demonstraţie, 2
b) Volei ­ verificarea nivelului de însuşire a
exersare
elementelor de bază
­ explicatie,
4.a) Handbal ­ invatarea/consoidarea elementelor
4. demonstraţie, 2
tehice specifice
exersare
5.a) Atletism ­ dezvoltarea vitezei în regim de ­ explicatie,
5. rezistenţă b) Volei ­ repetarea poziţiei demonstraţie, 2
fundamentale, a deplasărilor, pasei înainte de sus exersare
6.a) Atletism ­ dezvoltarea forţei în picioare şi a
­ explicatie,
detentei (variante de sărituri) b) Baschet ­
6. demonstraţie, 2
repetarea, perfecţionarea ţinerii, prinderii pasării
exersare
mingii a opririlor
­ explicatie,
7.a) Fotbal ­ joc liber pe teren redus, cu accent pe
7. demonstraţie, 2
urmărirea deprinderilor tehnice
exersare
­ explicatie,
8.a) Natatie ­ invatarea/consolidarea procedeelor
8. demonstraţie, 2
de inot
exersare
9.a) Volei ­ complex de pase (de sus şi de jos) în
formaţie de 2 şi 3 jucători; joc şcoală cu accent pe ­ explicatie,
9. aşezarea jucătorilor în teren la efectuarea demonstraţie, 2
serviciului b) Baschet ­ perfecţionarea marcajului exersare
şi demarcajului în relaţia 1 la 1
10.a) Baschet ­ învăţarea contraatacului cu pasă
­ explicatie,
direct la vârf b) Volei ­ repetarea de jos din faţă şi
10. demonstraţie, 2
a preluărilor cu două mâini; joc şcoală cu accent
exersare
pe eficienţa serviciului şi a loviturii de atac
11.a)Testare semestriala ­ parcurgerea a doua
teste motrice vizand calitatile motrice, la alegere
dintre: saritura in lungime de pe loc, saritura pe ­ explicatie,
11. 2 evaluare practica
verticala, forta musculaturii abdominale, forta demonstraţie
musculaturii spatelui, viteza pe 30 m contra
cronometru
12.a)Testare semestriala ­ parcurgerea unui
­explicatie,
12. traseu aplicativ, pe ramura de sport, la alegere, 2 evaluare practica
demonstraţie,
contra cronometru
13.a) Baschet ­ repetarea aruncării la coş cu una
sau două mâini de pe loc şi a urmăririi la panou;
­explicatie,
repetarea paselor din deplasare şi a driblingului
13. demonstraţie, 2
b) Volei ­ repetarea loviturii de atac din faţă; joc
exersare
şcoală cu accent pe eficienţa serviciului şi a
loviturii de atac în procedeele învăţate
 loviturii de atac în procedeele învăţate
14.a) Baschet ­ repetarea contraatacului cu
intermediar şi a apărării împotriva contraatacului;
­explicatie,
joc şcoală, cu accent pe elementele repetate. b)
14. demonstraţie, 2
Volei ­ repetarea scoaterii mingilor din plasă,
exersare
individual; dublajul şi auto dublajul ; joc şcoală, cu
accent pe combinaţii tactice şi schimb de locuri
Semestrul II
­ explicaţie ­
1. 15.a) Baschet ­ învăţarea combinaţiei 2
demonstraţie
16.a) Handbal ­ repetarea aruncării la perete de
pe loc şi din alergare, a demarajului şi a ­ explicatie,
2. pătrunderilor de pe extreme: joc şcoală pe tot demonstraţie, 2
terenul b) Volei ­ joc 6 x 6, cu urmărirea execuţiei exersare
elementelor învăţate
17. a) Handbal ­ repetarea apărării pe semicerc
(om la om şi în zonă), intercepţia (recuperarea)
­explicatie,
mingii şi lansarea contraatacului; joc, şcoală pe
3. demonstraţie, 2
tot terenul b) Atletism ­ exerciţii pentru
exersare
readaptarea la efort în aer liber, dezvoltarea forţei
explozive pentru aruncări şi sărituri
18.a) Atletism ­ dezvoltarea forţei în braţe şi a
trunchiului prin aruncări diverse cu mingi ­explicatie,
4. medicinale b) Fotbal ­ învăţarea paselor la demonstraţie, 2
semiînălţime, a centrărilor înalte şi a preluărilor pe exersare
piept şi pe coapsă
19.a) Fotbal ­ repetarea conducerii mingii şi a ­ explicatie,
5. deposedării adversarului de minge; joc şcoală pe demonstraţie, 2
teren redus exersare
20.a) Atletism ­ perfecţionarea tehnicii în
­ explicatie,
alergarea de viteză; dezvoltarea vitezei de
6. demonstraţie, 2
alergare b) Baschet ­ marcajul normal şi agresiv
exersare
în sistemul de apărare om la om
­ explicatie,
21.a) Handbal ­ joc pe tot terenul, cu accent pe
7. demonstraţie, 2
aşezarea în teren, jocul pe semicerc
exersare
22.a) Atletism ­ dezvoltarea vitezei de reacţie şi a ­explicatie,
8. capacităţii de accelerare b) Volei ­ joc 6 x 6 cu demonstraţie, 2
accent pe elementele învăţate exersare
­ explicatie,
23.a) Volei ­ invatarea/onsolidarea elementelor
9. demonstraţie, 2
tehnice, procedee de executie
exersare
­ explicatie,
24.a)Natatie inatarea/consolidarea procedeelor
10. demonstraţie, 2
specifice inotului
exersare
25.a) Testare finala ­ parcurgerea a doua teste
motrice vizand calitatile motrice, la alegere dintre:
11. saritura in lungime de pe loc, saritura pe verticala, ­ repetare 2 evaluare practica
forta musculaturii abdominale, forta musculaturii
spatelui, viteza pe 30 m contracronometru.
26.a) Testare finala ­ parcurgerea unui traseu
12. aplicativ, pe ramura de sport, la alegere, contra ­ repetare 2 evaluare practica
cronometru
27.a) Testare ­ studenţii care nu au participat la
13. testările anterioare b) Alergări uşoare, plimbări în ­ repetare 2 evaluare practica
cadrul natural
28.a) Încheierea situaţiei. Aprecieri şi concluzii ­ recomandări
­ aprecierea
14. asupra închiderii activităţii la această disciplină; 2 pentu activitatea
activităţii
Recomandări pentru activitatea de viitor de viitor
Bibliografie:
1.Badau D., Tanase T. ­ Volei, teorie si metodica, Ed. OMNIA, Brasov, 2006
2 Carstea G. ­ Teoria si metodica educatiei fizice, Ed. An­Da, Bucuresti, 2000
3. Hantiu I. ­ Teoria educatiei fizice si sportilui, note de curs, Univ. Oradea, 2012
4. Macovei S. ­ Stretching, Ed AFIS, Bucuresti, 2012
4. Macovei S. ­ Stretching, Ed AFIS, Bucuresti, 2012
5. Neagu N ­ Teoria si practica activitati motrice umane, Ed. University Press, Tg. Mures, 2010
6. Filipescu, D., Gherghişan, D., Bologa, M., Educaţie fizică în învăţămîntul superior medical, Editura
UMF, 2001
7.Badau D. ­ Metodica disciplinei sportive ­ handbal. Ed. Universitatii Transilvania , Brasov, 2010.
 
9.  Coroborarea  conținuturilor  disciplinei  cu  așteptările  reprezentanților  comunității,
asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
­Dezvoltarea capacităţii de transmitere a unei opţiuni pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată, prin
adoptarea unui regim de activitate care să îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea
cu refacerea, timpul ocupat cu timpul libe
­Disponibilitate pentru practicarea independentă a exerciţiilor fizice
­Interes constant pentru fenomenul sportiv
­Valorificare teoriilor, metodologiilor si practicilor asimilate in rezolvarea unor situatii teoretic­ practice
educationale prin abordari interdisciplinare
­ Utilizarea unui limbaj de specialitate in comunicarea cu medii profesionale diferite, cu specialistii
domeniului si din domenile conexe
­ Aplicarea teoriilor si practicilor asimilate in conceperea si elaborarea de proiecte educationale si de
cercetare specifice educatie fizice si sportului si interdisciplinare
 
10. Evaluare
10.1
Tip Criterii 10.3 Pondere
10.2 Metode de evaluare
activitate de din nota finală
evaluare
10.4
Evaluare pe
     
parcursul
semestrului
La curs
În timpul
activităţii
practice
10.5
Evaluare      
finală
Examen
­ nu este
teoretic ­ nu este cazul
cazul
final
­
frecvenţa
la lecţii
­probe ­Totalizarea numărului de prezenţe în cele două semestre
Examen de (sem.I/sem.II). ­Parcurgerea tuturor probelor de control în cele
practic control două semestre (sem.I/sem.II). ­Întocmirea a cate un referat 100%
final sem. I pentru fiecare semestrul numai pentu studenţii scutiţi pentru
­probe un semestrul intreg sau pe tot anul universitar.
de
control
sem. II
10.6 Standard minim de performanță
­ Participarea la cel putin 55% din numarul total de lectii (inclusiv studenţii scutiţi.
­Evaluarea  practica  pe  fiecare  semestru  consta  in:  2  teste  motrice  si  parcurgerea  unui  traseu
sportiv­aplicativ  specific  unei  ramuri  de  sport  aleasa  de  student.  Teste  motrice  vizand  nivelul  de
dezvoltare  al  calitatilor  motrice,  se  aleg  dintre:  saritura  in  lungime  de  pe  loc,  saritura  pe  verticala,
forta musculaturii abdominale (abdomene), forta musculaturii spatelui (extensi) si alergare de viteza
pe  30  m  contra  cronometru.  Traseul  aplicativ  special  amenajat,  se  va  alegere  dintre  urmatoarele
variante pe ramura de sport: forbal, baschet, handbal, volei, dezvoltare fizica generala si natatie.
­Pentru  elevi  scutiti  pentru  intreg  semestrul  sau  anul  universitar,  evaluarea  semestriala  si  finala  va
consta in realizarea a cate unui referat pe semestru cu tema stabilita de cadrul didactic titular, din
domeniul educatiei fizice si sportului (aceştia nu susţin probele de control).
 
   
 FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program 
1.1 Instituția de învățământ UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU
superior MUREȘ
1.2 Facultatea MEDICINA
1.3 Departamentul M2
1.4 Domeniul de studii SANATATE
1.5 Ciclul de studii LICENTA
1.6 Programul de studii Nutritie si Dietetica
 
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei EDUCATIE PENTRU SANATATE APLICATA ­ ND313
2.2 Titularul activităților de curs post vacant ­ Conf.dr. Monica Tarcea
2.3 Titularul activităților de lp nu e cazul
2.4 Anul de 2.5 2.6 Tipul de 2.7 Regimul
I­III I Verificare OPT
studii Semestrul evaluare disciplinei
 
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) ­
3.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) ­
1
Distribuția fondului de timp/săpt
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 0,25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0,25
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,25
Tutorial ­
Examinări 0,25
Alte activități ­
3.7 Total ore de studiu individual / săpt 2
3.8 Total ore pe semestru 28
3.9 Număr de credite 2
 
4. Precondiții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum ­
4.2 de competențe ­
 
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desfășurare a cursului minim 15 studenti inscrisi la curs
5.2 de desfășurare a laboratorului
 
6. Competențe specifice acumulate
­Descrierea  conceptelor,  teoriilor  și  noțiunilor  fundamentale  specifice
riscurilor din mediului, si comportament la risc
­Analiza  aspectelor  legate  de  starea  de  sănătate  privind  elementele
principale din mediul înconjurător: apă, aer, habitat, alimente
­Aplicarea  strategiilor  de  aprofundare  a  aspectelor  de  consultanță
Competențe profesionale ecologică
­Utilizarea  adecvată  de  criterii  și  metode  standard  de  evaluare  a
calității și siguranței alimentului
­Realizare de proiecte, abilitatea de a ţine ore de informare şi educaţie
pentru  sănătate  cu  diferite  teme,  de  a  promova  starea  de  nutritie
adecvata grupelor populaţionale.
 adecvata grupelor populaţionale.
­Monitorizarea dezvoltării armonioase a individului, adaptare la mediul
înconjurător, educaţie igienico­sanitară şi nutriţională
­Identificarea  rolurilor  și  responsabilităților  într­o  echipă
pluridisciplinară  și  realizarea  de  proiecte  specifice  domeniului,  cu
evaluare  corectă  și  aplicarea  normelor  deontologice,  de  etică
Competențe transversale profesională și de securitate în muncă
­Utilizarea  eficientă  a  surselor  informaționale  și  resurselor  de
comunicare și formare profesională asistată în elaborarea de proiecte
și studii, de formare profesională continuă și dezvoltare personală
­Identificarea  termenelor  de  realizare  aferente  riscurilor  urmărite,  a
factorilor ambientali si nutritionali determinanți ai sănătății.
 
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
Activitatea igienico­sanitară se desfăşoară urmărind patru direcţii
principale: 
­  depistarea  şi  evaluarea  cantitativă  şi  calitativă  a  factorilor  de
agresiune pentru sănătate, proveniţi din mediul ambiant; 
­  cunoaşterea  efectelor  produse  de  factorii  de  risc  asupra
7.1 Obiectivul general al disciplinei
organismului uman;
­  supravegherea  prevenţională  şi  de  combatere  a  parametrilor
mediului ambiental şi ai sănătăţii populaţiei;
­  promovarea  sănătăţii  omului  şi  mediului  înconjurător  prin
strategii preventive.
Noţiuni practice de utilizare a metodologiei de evaluare a riscului
ambiental,  a  gradului  de  poluare,  a  metodele  de  analiză  a
parametrilor de calitate a aerului, apei şi alimentelor. 
­  Metodologia  de  evaluare  a  calităţii  produselor  alimentare  şi
elemente de siguranţa alimentelor.
7.2 Obiectivele specifice ­  Asigurarea  cunoştinţelor  de  bază  practice  privind  metodele  de
laborator  de  evaluare  a  calităţii  produselor  alimentare  şi
parametrilor din mediul înconjurător cu risc de expunere.
­  Elaborarea  şi  asigurarea  la  nivelul  tuturor  structurilor
ecosistemului  uman  a  respectării  normelor  sanitare,  menite  să
protejeze organismului uman împotriva bolii. 
 
8. Conținuturi
Nr. Metode de Nr.
8.1 Curs Observații Corelare cu ICS
crt. predare ore
Semestrul I
Tulburări ale
Prezentare metabolismului
Evaluarea riscului de expunere la factorii de risc
1. orală și 2 calciului și vitaminei
ambientali. Determinantii sanatatii.
multimedia D, tulburări de apetit
alimentar, anemie
Diaree, vărsături,
Prezentare
Anchetele epidemiologice alimentare familiale şi gastroenterită,
2. orală și 2
în colectivităţi. Evaluarea stării de nutriţie. patologie tiroidiană,
multimedia
anemie, constipație
Diabet zaharat,
cariile dentare,
Calcularea valorii calorice şi nutritive a regimului
Prezentare câștig ponderal,
alimentar. Controlul sanitar general al produselor
3. orală și 2 pierdere ponderală,
alimentare şi băuturilor. Măsuri de profilaxie pe
multimedia HTA, hipoglicemie,
grupe alimentare.
tulburări metabolism
lipidic
Imunizare,
agresiune/violență,
durere de spate,
Etapele de dezvoltare fizică şi maturizare cefalee,
neuropsihică la copii şi adolescenţi. Adaptarea contracepție,
copiilor şi adolescenţilor la procesul instructiv­ tulburări de
educativ şi metodele de prevenire şi combatere a învățare,
Prezentare
comportamentelor cu risc în colectivităţile de dezvoltarea normală
 Prezentare
comportamentelor cu risc în colectivităţile de dezvoltarea normală
4. orală și 2
tineri. Educaţia pentru sănătate şi combaterea a copilului, boli cu
multimedia
comportamentelor cu risc în colectivităţile de copii transmitere sexuală,
şi tineri. Prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor patologia coloanei
acute şi cronice în colectivităţile de copii, vertebrale, abuz de
dispensarizarea. substanțe, suicide și
automutilare,
oboseală, tulburări
ale pubertății
Prezentare
Parametrii evaluării comportamentului cu risc în
5. orală și 2
colectivităţile de copii şi adolescenţi.
multimedia
Diabet zaharat,
cariile dentare,
Monitorizarea morbidităţii acute şi cronice în Prezentare câștig ponderal,
6. colectivităţile de copii şi metodologia de apreciere orală și 2 pierdere ponderală,
a condiţiilor igienico­sanitare în instituţiile de copii. multimedia HTA, hipoglicemie,
tulburări metabolism
lipidic
Prezentare
Metodologie si legislatie in educatia pentru
7. orală și 2
sanatate din scoli: romana si europeana.
multimedia
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1.Tarcea M.: Ecologie medicală, Ed. University Press Tg. Mureş, 2006.
2.Vlaicu B. şi colab.: Elemente de igiena copiilor şi adolescenţilor, Editura Solness, Timişoara, 2000.
 
Nr. Metode de Nr. Corelare
8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Observații
crt. predare ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
 
9.  Coroborarea  conținuturilor  disciplinei  cu  așteptările  reprezentanților  comunității,
asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Se realizează interpretarea şi analiza factorilor de risc ambiental si de comportament prin informațiile
din domeniul medicinei preventive, şi prin activităţi de educaţie pentru sănătate în cadrul prevenţiei
primare în comunitate. Dieteticienii vor putea identifica factorii de risc nutritionali si ai stilului de viata
şi vor putea aplica măsuri de prevenire în cazul anumitor boli date., vor putea întocmi un plan de
profilaxie primară. Prin aplicarea măsurilor de prevenire, prin respectarea standardelor prescrise vor
putea să corecteze elementele care pot influenţa negativ sănătatea, şi vor putea desfăşura diferite
programe de sănătate aplicată la nivel de indivizi şi la nivelul colectivităţii.
 
10. Evaluare
10.1 Criterii de 10.3 Pondere
Tip activitate 10.2 Metode de evaluare
evaluare din nota finală
10.4 Evaluare pe
     
parcursul semestrului
In funcție de Evaluare periodică a studentului, aplicatii
La curs 50%
specificul disciplinei practice, situatii de caz etc.
În timpul activităţii
practice
10.5 Evaluare finală      
Examen teoretic In funcție de
Test grila 50%
final specificul disciplinei
Examen practic
final
10.6 Standard minim de performanță
•  Criteriile  minime  de  validare  a  cunostințelor  din  timpul  semestrului  și  la  examinarea  finală  se
bazează pe: cunoaşterea şi influenţarea determinanţilor stării de sănătate în interrelaţie cu condiţiile
ambientale  epidemiologice;  condiţiile  de  habitat  optime,  parametrii  de  calitate  a  aerului,  apei  si
alimentelor, prevenirea îmbolnăvirilor transmise prin aer, apa si alimente, managementul reziduurilor
solide, interpretarea riscului se expunere la radiaţii; alimentaţia sanogenă şi principiile de siguranţa
alimentelor; evaluarea gradului de dezvoltare fizică, neuro­psihică şi de adaptare şcolară a copiilor şi
tinerilor; factorii de risc comportamentali ai stilul de viaţă, și măsurile de prevenție.
• Condițiile minime de admitere la examinarea finală a cursului:
• Condițiile minime de admitere la examinarea finală a cursului:
­  Prezenţa  studenţilor  la  curs  este  obligatorie,  iar  absenţele  nu  se  recuperează.  Studenţii  sunt
obligaţi  să  susţină  în  scris  un  referat,  din  tematica  de  curs,  în  perioada  de  presesiune,  conform
programării.  Nota  de  promovare  acceptată  este  5.  Neprezentarea  la  examen  fără  motivare  se
consideră examen nepromovat.
•  Activitatea  profesională  a  studenţilor  se  evaluează  în  timpul  semestrului  şi  în  sesiunea  de
examene.  Aprecierea  cunoştinţelor  studenţilor  se  face  cu  note  de  la  1  la  10,  nota  minimă  de
promovare pentru fiecare din activităţile prevăzute fiind nota 5. În timpul semestrului se pot acorda
note  pentru  activitate:  frecvenţă,  implicare  în  activităţi,  referate  de  verificare  a  cunoştinţelor.  Media
acestor  note  este  luată  în  considerare  la  evaluarea  finală  cu  o  pondere  de  50%.  În  perioada
presesiunii, competenţele dobândite de studenţi prin participarea la activităţile din timpul semestrului
se evaluează prin examinarea cunoştinţelor. Nota obţinută la examenul final are o pondere de 50%
în nota finală acordată. Nota minimă de promovare a examenului este 5.
 
   

 
 FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program 
1.1 Instituția de învățământ UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU
superior MUREȘ
1.2 Facultatea Medicină
1.3 Departamentul DSFF
1.4 Domeniul de studii Sănătate
1.5 Ciclul de studii Licenţă
1.6 Programul de studii Nutriţie şi Dietetică
 
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Elemente de analiză instrumentală
2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. Silvia Imre
2.3 Titularul activităților de lp Asist. dr. Balint Alina
2.4 Anul de studii 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei O
 
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 1
3.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 14
2
Distribuția fondului de timp/săpt
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0,5
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,5
Tutorial
Examinări
Alte activități
3.7 Total ore de studiu individual / săpt 2
3.8 Total ore pe semestru 56
3.9 Număr de credite 2
 
4. Precondiții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competențe
 
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desfășurare a cursului
5.2 de desfășurare a laboratorului
 
6. Competențe specifice acumulate
Aprofundarea noţiunilor fundamentale din domeniul fizico­chimic.
Competențe profesionale Cunoaşterea,  înţelegerea  conceptelor,  teoriilor  şi  metodelor  de  bază
ale analizei fizico­chimice.
Realizarea unei lucrări / unui proiect de laborator din domeniul analizei
şi  controlului  de  calitate,  executând  cu  responsabilitate  sarcini
Competențe transversale
specifice rolului într­o echipă pluridisciplinară.
Utilizarea eficientă a surselor informaţionale.
 
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
Tematica  cursului  are  drept  scop  formarea  gândirii  în
metodologia  de  analiză  de  laborator  cuprinzând  într­o  formă
 metodologia  de  analiză  de  laborator  cuprinzând  într­o  formă
condensată  concepte  teoretice  de  bază,  aspecte  practice  ale
principalelor  tehnici  instrumentale  de  analiză  şi  numeroase
7.1 Obiectivul general al disciplinei
aplicaţii  practice  menite  să  orienteze  viitorul  dietetician  într­o
abordare  corectă  şi  competentă  a  problemelor  privind
determinarea  naturii  şi  a  compoziţiei  produsului  alimentar,
suplimentelor alimentare etc.
Disciplina  pune  bazele  unei  abordări  ţintite,  cu  aplicabilitate
directă  la  o  situaţie  concretă,  a  unui  experiment,  rolul  acesteia
fiind  acela  de  a  oferi  fundamente  teoretice  şi  practice  ale  altor
discipline  aflate  în  curricula  acestei  specializări  (Chimia
alimentelor,  Biochimie  aplicată,  Tehnologie  alimentară).  Ţinând
7.2 Obiectivele specifice cont de aplicabilitate, tematica cursului este focalizată pe câteva
metode  de  analiză  instrumentală  de  bază  în  laboratoarele  de
analiză  şi  control:  metode  spectrale,  cromatografice  şi
electroforetice. În cadrul lucrărilor practice, studentul dobândeşte
abilităţile  practice  care,  după  absolvire,  îi  permit  executarea
corectă a unei analize de laborator prin metode instrumentale.
 
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
8.1 Curs Metode de predare Observații
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
I. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND
ANALIZA DE LABORATOR I.1. Proprietate
Suport electronic de
chimică şi fizico­chimică; I.2. Tipuri de metode de
1. curs. Demonstraţii pe 1
analiză; I.3. Etape ale analizei de laborator; I.3.
tablă. Curs interactiv
Procesul de măsurare instrumentală şi relaţia
semnal – proprietate.
Suport electronic de
II. METODE DE PREGĂTIRE A PROBELOR ÎN
2. curs. Demonstraţii pe 1
VEDEREA ANALIZĂRII.
tablă. Curs interactiv
III. METODE DE DETERMINARE CANTITIVĂ
III.1. Metoda cantitativă bazată pe folosirea
Suport electronic de
soluţiilor standard din analitul de măsurat. Aplicaţii
3. curs. Demonstraţii pe 2
numerice; III.2. Metode cantitative bazate pe
tablă. Curs interactiv
cunoaşterea unor constante fizico­chimice; III.3.
Metode cantitative titrimetrice.
IV. METODE DE ANALIZĂ BAZATE PE
INTERACŢIUNEA RADIAŢIILOR
ELECTROMAGNETICE CU MATERIA. IV.1.
Introducere în spectrometrie: natura şi Suport electronic de
4. caracteristicile radiaţiilor electromagnetice, tipuri curs. Demonstraţii pe 6
de interacţiuni radiaţii – materie; IV.2. tablă. Curs interactiv
Spectrometria UV­VIS. IV.3. Spectrofluorimetria
IV.4. Turbidimetrie şi nefelometrie. IV.5.
 IV.4. Turbidimetrie şi nefelometrie. IV.5.
Refractometria; IV.6. Polarimetria
V. METODE ELECTROCHIMICE DE ANALIZĂ.
Suport electronic de
V.1. Principiul metodelor de analiză
5. curs. Demonstraţii pe 1
electrochimice; V.2. Potenţiometrie; V.3.
tablă. Curs interactiv
Conductometrie.
VI. METODE CROMATOGRAFICE ANALIZĂ.
VI.1. Definiţia şi clasificarea metodelor Suport electronic de
6. cromatografice de analiză;VI.2. Cromatografia în curs. Demonstraţii pe 3
strat subţire; VI.3. Cromatografia de lichide de tablă. Curs interactiv
înaltă performanţă.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Duşa S. şi col. Chimie Analitică Instrumentală, Editura University Press, Tg. Mureş, 2007.
2. Imre S., Muntean D.L.: Principii ale analizei medicamentului, Editura University Press, Tg. Mureş,
2006.
3. Bojiţă M., Roman L., Săndulescu R., Oprean R. Analiza şi controlul medicamentelor. Volumul 2.
Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Editura Intelcredo Deva, 2003.
4. Rees J.A., Smith I., Smith B. Introduction to Pharmaceutical Calculations, 3rd edition,
Pharmaceutical Press, UK, 2011.
5. Watson D.G. Pharmaceutical Analysis. A Textbook for Pharmacy Students and Pharmaceutical
Chemists. 3rd Edition. Editura Elsevier, 2012.
 
Nr. Nr. Corelare
8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Observații
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
Laborator 1: Protecţia muncii. Regulamentul Predare orală utilizând
disciplinei. Introducere în analiza de laborator: videoproiector,
1. Prezentarea veselei specifice laboratoarelor de demonstraţii pe tabla, 2
analiză. Însuşirea operaţiei de cântărire şi a unor cu ajutorul
tehnici de lucru de bază de laborator. minicalculatoarelor
Laborator 2: Introducere în analiza de laborator:
Preparare de soluţii de diferite concentraţi
2. Idem 2
(procentuale, molare, normale). Diluţii. Aplicații
numerice.
Laborator 3: Titrare‫׃‬ determinarea cantitativă a
concentraţiei unei probe necunoscute de acid
 concentraţiei unei probe necunoscute de acid
oxalic prin titrare cu o soluţie titrantă de NaOH
3. Idem 2
0,1N. Măsurarea unor parametri fizico­chimici‫׃‬
determinarea practică a pH­ului unor produse
alimentare.
Laborator 4: Spectrometrie UV­Vis‫׃‬ determinarea
concentraţiei unei probe necunoscute de
papaverină prin metoda dreptei de calibrare.
4. Idem 2
Elemente de prelucrare tabelară şi grafică a
rezultatelor experimentale. Controlul calităţii
rezultatelor analitice.
Laborator 5: Măsurarea unor parametri fizico­
chimici: Determinarea puterii rotatorii specifice şi
molare a unei soluții de lactoză. Determinarea
5. Idem 2
concentraţiei în zaharoză al siropului de pătlagină
(supliment nutritiv) pe baza măsurătorilor indicelui
de refracție, prin metoda standardului extern.
Laborator 6: Cromatografie în strat subţire‫׃‬
6. determinarea calitativă a alcaloizilor în amestec. Idem 2
Aplicaţii numerice.
7. Laborator 7: Verificare cunoştinţe dobândite 2
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
1. Muntean D.L., Imre S.: Analiza medicamentului. Ghid practic, Editura University Press, 2007.
2. Balint A., Kun Cs., Cârje A., Duşa S. Analize instrumentale. Lucrări practice,Editura University
Press, 2011.
3. Rees J.A., Smith I., Smith B. Introduction to Pharmaceutical Calculations, 3rd edition,
Pharmaceutical Press, UK, 2011.
 
9.  Coroborarea  conținuturilor  disciplinei  cu  așteptările  reprezentanților  comunității,
asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Disciplina oferă acumularea unor cunoştinţe de bază privind analiza de laborator, în general, şi a
celei instrumentale, în special, astfel încât studentul să fie capabil să raţioneze corect alte aplicaţii
practice de laborator pe parcursul facultăţii sau după absolvire, ceea ce va permite o integrare mai
rapidă a acestuia.
 
10. Evaluare
10.2 Metode de 10.3 Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare
evaluare din nota finală
10.4
Evaluare pe
     
parcursul
semestrului
La curs
Capacitatea de rezolvare a unor probleme
În timpul
practice de laborator Principiul dozărilor Test scris cunoştinţe de
activităţii 30
cantitative bazate pe folosirea soluţiilor laborator
practice
standard
10.5
Evaluare      
finală
Examen Principiile metodelor instrumentale de analiză Colocviu sub formă de
teoretic studiate. Metode de analiză cantitativă. test scris mixt, grilă şi 70
final Aplicabilitatea metodelor subiecte redacţionale
Examen
 Examen
practic
final
10.6 Standard minim de performanță
Cunoaşterea principiului general de funcţionare a unui instrument de analiză de laborator; principiul
unei analize cantitative pe baza folosirii soluţiilor standard; principiul general al metodelor de analiză
bazate pe absorbţia luminii; principiul general al metodelor cromatografice de analiză.
 
   

 
 FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program 
1.1 Instituția de învățământ UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU
superior MUREȘ
1.2 Facultatea MEDICINA
1.3 Departamentul DSFF / FARMACIE
1.4 Domeniul de studii SANATATE
1.5 Ciclul de studii LICENTA
1.6 Programul de studii NUTRITIE SI DIETETICA
 
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei ELEMENTE DE CHIMIE BIOANORGANICA
CONF.DR. AUGUSTIN CURTICAPEAN (FAC. FARMACIE ­
2.2 Titularul activităților de curs
DSFF)
SEF LUCR.DR. LAVINIA BERTA /ASIST.DRD. BODA
2.3 Titularul activităților de lp
FRANCISC ANDREI(FAC. FARMACIE ­ DSFF)
2.4 Anul de studii 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare Ex. 2.7 Regimul disciplinei Obl.
 
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 1
3.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 14
2
Distribuția fondului de timp/săpt
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 0.5
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0.5
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0.5
Tutorial
Examinări 0.5
Alte activități ­
3.7 Total ore de studiu individual / săpt 4
3.8 Total ore pe semestru 98
3.9 Număr de credite 2
 
4. Precondiții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum ­
4.2 de competențe ­
 
5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1 de desfășurare a cursului Prezenta obligatorie (minim 5 din 7 cursuri)
5.2 de desfășurare a laboratorului Prezenta obligatorie (minim 5 din 7 sedinte de lucrari practice)
 
6. Competențe specifice acumulate
­ Cursul in prima parte generala urmăreşte, prin conţinut şi abordare,
transmiterea  şi  însuşirea  de  către  studenţi  a  legilor,  principiilor,
structurilor, echilibrelor de bază ale chimiei.
­  Cursul  in  a  doua  parte  descriptiva  urmăreşte  transmiterea  şi
însuşirea de către studenţi a caracteristicilor si proprietatilor specifice
elementelor chimice si combinatiilor lor 
Competențe profesionale
­  In  cadrul  lucrărilor  practice,  prin  conţinut  şi  abordare,  se  urmăreşte
formarea aptitudinilor pentru activitatea experimentală şi de cercetare,
imbogatirea  deprinderilor  si  a  manualitatii  cu  ustensile  de  laborator,
respectiv definirea, descrierea si interpretarea principiilor, modelelor si
 respectiv definirea, descrierea si interpretarea principiilor, modelelor si
metodelor stiintifice pentru desfasurarea optima a etapelor din cadrul
procedurilor experimentale.
­  Identificarea,  concatenarea  si  utilizarea  cumulativa  a  informatiilor,
conceptelor,  principiilor  si  a  legilor  descriptive  din  domeniul  chimiei
anorganice cu cele provenite din domeniile chimice inrudite.
­ Relationarea si asocierea caracteristicilor specifice si a proprietatilor
generale si particulare ale elementelor chimice si a combinatiilor lor cu
domeniile in care este implicata activitatea biologica a acestora
Competențe transversale
­  Identificarea  scopurilor,  resurselor,  conditiilor,  etapelor  cu  durata
determinata  in  vederea  realizarii  experimentelor  programate,  in
succesiunea logica de desfasurare a acestora .
­  Stabilirea  rolurilor  si  a  responsabilitatilor  in  cadrul  echipei  de  lucru
pentru efectuarea experimentelor programate in vederea optimizarii si
eficientizarii timpilor de lucru.
 
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
­ Insusirea de cunostinte de baza din domeniul chimiei generale
7.1 Obiectivul general al disciplinei si  anorganice,  utile  in  pregatirea  de  specialitate  in  domeniul
alimentului
­ Acumularea si aprofundarea cunostintelor cu caracter general:
concepte, principii, legi ale chimiei generale
­ Acumularea si aprofundarea cunostintelor cu caracter descriptiv
7.2 Obiectivele specifice privind  caracteristicile  specifice  si  proprietatile  elementelor
chimice si a combinatiilor lor
­ Echilibrarea nivelului de cunostinte de baza acumulat de catre
studenti
 
8. Conținuturi
Nr. Nr. Corelare
8.1 Curs Metode de predare Observații
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1. Legile combinaţiilor chimice. Teoria atomică şi
moleculară. Legile generale ale chimiei. Legea
conservării masei (material).Legea proporţiilor
Prelegere sustinuta
1. definite. Echivalenţi chimici. Legea proporţiilor 2 ore/C1
cu materiale grafice.
multiple. Legile gazelor ideale. Legea lui
Avogadro şi consecinţele ei. Legea generală a
gazelor ideale.
2. Elemente de structură a atomilor.
Sistematizarea elementelor chimice. Proprietăţi
periodice şi neperiodice ale elementelor. Sistemul Prelegere sustinuta
2. 2 ore/C2
periodic şi importanţa lui. Teoria lui Bohr asupra cu materiale grafice
structurii învelişului de electroni. Modelul atomului
de hidrogen şi explicarea spectrelor.
3. Legături chimice. Structura moleculelor.
Electrovalenţa. Covalenţa. Hibridizarea. Legături Prelegere sustinuta
3. 2 ore/C3
polare. Legătura coordinativă.Combinaţii cu materiale grafice
complexe. Legătura metalică.
4. Reacţii chimice. Echilibre chimice. Reacţii
complete şi de echilibru. Legea acţiunii maselor.
Echilibre în fază gazoasă.Echilibre în sisteme
Prelegere sustinuta
4. eterogene. Reacţii de precipitare. Echilibre în 2 ore/C4
cu materiale grafice
sisteme omogene lichide. Reacţii în care NO al
elementelor se schimbă. Factori care influenţează
reacţiile de oxido­reducere.
5. Elemente chimice în sistemele biologice.
Macro, microelemente. Macroelemente metalice
(Na,K,Ca,Mg).Macroelemente nemetalice
(C,H,O,N,P,S).Microelemente metalice
Prelegere sustinuta
5. (Fe,Cu,Co,Zn,Cr,V). Microelemente nemetalice 2 ore/C5
cu materiale grafice
(Se,As,Sb,Si,B). Izotopii si radioactivitatea.
Combinaţiile complexe în sisteme biologice.
 Combinaţiile complexe în sisteme biologice.
Activitatea biologica, antibacteriana, antivirala,
antitumorala.
6. Elemente chimice în cataliză şi biocataliză.
Cataliza omogenă, eterogenă, autocataliza.
Combinatii complexe în sisteme catalitice. Prelegere sustinuta
6. 2 ore/C6
Biocataliza metalo­proteine, metalo­enzime. cu materiale grafice
Viteza reacţiilor catalitice şi factorii care o
influenţează.
7. Elementele chimice şi influenţa lor în mediul
înconjurător. Fenomenul de poluare, toxicitatea
substanţelor. Radioactivitatea. Echilibre naturale Prelegere sustinuta
7. 2 ore/C7
şi indicatorii poluării (substanţe solubile, cu materiale grafice
insolubile; substanţe anorganice, organice).
Indicatorii fizici ai poluării.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
Bibliografie obligatorie
1. Negoiu D., Tratat de chimie anorganică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1972.
2. Haiduc Ionel, Chimia compuşilor metalorganici, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1974.
3. Neniţescu C.D., Chimie Generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974.
4. Spacu P., Stan M., Gheorghiu C., Brezeanu M., Tratat de chimie anorganică, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1974.
5. Bailar I.C., Emeleus R.N., Trotman R.N., Dickenson A.F., Comprehensive Inorganic Chemistry,
Pergamon Press, Oxford, New­York, Toronto, Sidney 1975.
6. Străjescu M., Teodor F., Elemente de Chimie Bioanorganică, Ed. Dacia, Cluj­Napoca, 1979.
7. Zamfir Gh., Efectele unor poluanţi şi prevenirea lor, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1979.
8. Grecu I., Neamţu M., Enescu L., Implicaţii biologice şi medicale ale chimiei anorganice, Ed.
Junimea, Iaşi, 1982.
9. Marcu Gh., Chimia compuşilor coordinativi, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1984.
10.Marcu Gh., Brezeanu M., Bâtcă A., Bejan C., Cătuneanu R., Chimie Anorganică, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1984.
11.Curticapean A., Chimie Bioanorganica – Baze si Principii, University Press Tg­Mures, 2006
12. Curticapean A., Grama L., Boda F., Aplicatii practice de laborator­Chimie Bioanorganica,
University Press Tg­Mures, 2015
 
 
Bibliografie facultativa
1. Marcu Gh., Chimia modernă a elementelor metalice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1993.
2. Fennema O.R., Food Chemistry, Marcel Dekker Inc., New­York, Basel, Hong­Kong 1996.
2. Fennema O.R., Food Chemistry, Marcel Dekker Inc., New­York, Basel, Hong­Kong 1996.
3. Haiduc Iovanca, Chimia mediului ambiant. Controlul calităţii apei, Ed. Univ. Babeş­Bolyai Cluj­
Napoca, 1996.
4. Marcu Gh., Marcu T., Elemente radioactive. Poluarea mediului şi riscurile iradierii, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1996
5. Palamaru M.V., Iordan A.R., Cecal A., Chimie bioanorganică şi metalele vieţii, Ed. BIT, Iaşi, 1997
6. Greenwood N.N., Earnshaw A., Chemistry of the Elements, Butterworth­Heinemann Ed., Oxford,
1998
7. Housecorft C.E., Sharpe A.G., Inorganic Chemistry, Pearson Education Ltd., Harlow, England,
2001.
8. Manahan S.E., Fundamentals of Envinromental Chemistry, CRC Lewis Pub. New­York, 2001.
9. Sabate J., Vegetarian Nutrition, CRC Lewis Pub. New­York, 2001
10. Petrucci R.H., Harwood W.S., Herring G., General Chemistry: Principles and Modern
Applications, Prentice­Hall Inc., 2002.
11. Manahan S.E., Toxicological Chemistry and Biochemistry, CRC Lewis Pub. New­York, 2003
12. Marcu Gh., Rusu M., Coman V., Chimie Anorganică. Nemetale şi Semimetale. Ed. EIKON, Cluj­
Napoca 2004
13. Rinzler C.A., Nutrition for Dummies, 4th Edition, Wiley Pub. Inc. 2004
14. Vasson M.P., Jardel A., Principes de nutrition pour le pharmacien, Ed. Tec&DOC Lavoisier,
2005.
 
Nr. Nr. Corelare
8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Observații
crt. ore cu ICS
Semestrul I
1. Introducere în munca de laborator, protecţia
muncii,prezentarea vaselor de
Parte demonstrativa si
laborator.Curăţarea/spalarea vaselor. Măsurarea
1. experimente executate 2 ore/LP1
masei, volumului şi densităţii substanţelor.
de studenti
Operaţiuni de laborator în vederea separării şi
purificării substanţelor.
2. Determinarea unor constante fizice – substanţe Parte demonstrativa si
2. lichide/solide . Verificarea legilor de bază ale experimente executate 2 ore/LP2
chimiei. de studenti
Parte demonstrativa si
3. Soluţii. Solubilitate. Exprimarea concentraţiei
3. experimente executate 2 ore/LP3
soluţiilor.
de studenti
Parte demonstrativa si
4. Reacţii chimice. Echilibre acido­bazice.
4. experimente executate 2 ore/LP4
Determinarea pH­ului.
de studenti
Parte demonstrativa si
5.Prepararea sărurilor simple şi duble.
5. experimente executate 2 ore/LP5
Prepararea unor hidroxizi, oxizi şi peroxizi.
de studenti
6.Prepararea unor combinaţii coordinative cu Parte demonstrativa si
6. cationi complecşi.Prepararea unor combinaţii experimente executate 2 ore/LP6
coordinative cu anioni complecşi. de studenti
Test scris privind
cunostintele
7. 7. Verificare Practica . dobandite. Efectuarea 2 ore/LP7
unui experiment
practic – referat.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Semestrul II
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie:
Bibliografie
1.Olariu M., Chimie generală şi anorganică ­ Lucrări practice ­ Ed. University Press Tg.Mureş, 2008,
ISBN 978­973­169­024­7
2. Olariu,M., Curticăpean,A., Lucrări practice de chimie generală şi anorganică Lit. U.M.F. Tg­M,
2001
3.Olariu M., Indrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică, Litografia U.M.F. Tg­
Mureş, 1999
4. Olariu M., Indreptar de lucrări practice de chimie anorganică, Litografia I.M.F. Tg.Mureş, 1981
5. Iuşut M., Probleme de chimie generală şi anorganică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981
6. Pauling L., Chimie generală, Ed.Ştiinţifică Bucuresti, 1972
7. Grecu I., Curea E., Neamţu M., Chimie anorganică. Lucrări practice, Litografia I.M.F. Tg­ Mureş,
1975
8. Mironescu N., Tutoveanu A., Tehnica lucrărilor de laborator, Ed.Tehnică Bucuresti, 1967
9. Manualul inginerului chimist – vol.1,2 , Editura Tehnica Bucuresti, 1973
10. Manualul laborantului chimist, Editura Tehnica Bucuresti, 1975
11. Kolditz L., Anorganikum­Chemisches, Lehr und Praktikumsbuch, Veb Deutscher Verlagder
Wissenchaften Berlin, 1968
12. Handbook of Preparative Inorganic Chemistry, vol.I,II Second Edition, Academic Press New
York, 1965
13.Tőkés B., Dudutz Gy., Donáth­Nagy G.: A kémia alapjai I, III kötet, Studium Alapítvány Kiadó,
Marosvásárhely, 2005
 
9.  Coroborarea  conținuturilor  disciplinei  cu  așteptările  reprezentanților  comunității,
asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
­ Coroborarea notiunilor acumulate cu informatiile privind compatibilitatile si nivelul de reactivitate al
compusilor chimici anorganici in relatie cu alti compusi chimici in principal cu compusii biologic activi
­ Utilizarea relationala a informatiilor privind caracteristicile si proprietatile elementelor chimice si a
combinatiilor acestora in privinta reactivitatii in procesele de obtinere sau sinteza a unor preparate
utilizate in domeniul farmaceutic
 
10. Evaluare
Tip 10.1 Criterii de 10.3 Pondere
10.2 Metode de evaluare
activitate evaluare din nota finală
10.4
Evaluare pe
     
parcursul
semestrului
La curs
În timpul
activităţii
practice
10.5
Evaluare      
finală
­ Evaluarea
cunostintelor din
Examen
partea generala ­ Examen scris ­ test grila combinat cu intrebari
teoretic 80%
­ Evaluarea descriptive
final
cunostintelor din
 cunostintelor din
partea descriptiva
­ Evaluarea
intocmirii
referatelor practice
pentru fiecare
sedinta
­Evaluarea
rezultatelor ­ Media notelor acordate pe referatele intocmite ­
Examen
practice obtinute Media notelor acordate pe rezultate practice ­ 20%
practic
pe parcursul Referat cu rezultate obtinute pentru un experiment admis/respins
final
semestrului test ­ Verificare practica scrisa
­ Efectuarea unui
experiment practic
­ Evaluarea
nivelului
cunostintelor
teoretice
10.6 Standard minim de performanță
Definirea  simpla  a  conceptelor,  principiilor  si  legilor  chimiei  generale,  respectiv  enumerarea
caracteristicilor specifice si a proprietatilor particulare pentru elementele chimice si combinatiile lor –
barem minimal pentru nota 5.
Verificarea practica se deruleaza in ultima sedinta de lucrari practice, iar proba de verificare practica
scrisa pentru evaluarea nivelului de cunostinte teoretice este eliminatorie.
 
   

 
 FIȘA DISCIPLINEI
1. Date despre program 
1.1 Instituția de învățământ UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU
superior MUREȘ
1.2 Facultatea MEDICINĂ
1.3 Departamentul DSFF
1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE
1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ
1.6 Programul de studii NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ
 
2. Date despre disciplină
2.1 Denumirea disciplinei Elemente de chimie organică
2.2 Titularul activităților de curs Şef lucr. Dr. Gâz­Florea Şerban Andrei
2.3 Titularul activităților de lp Conf. Dr. Eleonora Mircia
2.4 Anul de 2.5 2.6 Tipul de 2.7 Regimul
I I Verificare OBL
studii Semestrul evaluare disciplinei
 
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 1
3.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 14
2
Distribuția fondului de timp/săpt
ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 0,5
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0,25
Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,25
Tutorial ­
Examinări 1
Alte activități ­
3.7 Total ore de studiu individual / săpt 4
3.8 Total ore pe semestru 56
3.9 Număr de credite 2
 
4. Precondiții (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum ­
4.2 de competențe ­
 
5. Condiții (acolo unde este cazul)
Explicitate în Regulamentul didactic al studenților din UMF cu
5.1 de desfășurare a cursului
extinderi și particularizări în Regulamentul didactic al disciplinei.
Studenţii trebuie să cunoască prevederile Regulamentului intern
al disciplinei privind acordarea creditelor şi normele de protecţia
muncii şi de securitate în muncă, specifice laboratorului de
5.2 de desfășurare a laboratorului chimie organică. Studenţii pot participa la lucrările practice, doar
dacă cunosc principiile teoretice ale temei de laborator din
săptămâna în curs (în vederea seminarizării). Prezenţa
obligatorie la toate şedinţele de laborator.
 
6. Competențe specifice acumulate
Dobândirea  de  abilităţi  privind  descrierea  conceptelor,  teoriilor  şi
noţiunilor fundamentale de ordin medical şi fizico­chimic. Însuşirea de
noţiuni  cheie  de  chimie  organică  în  vederea  analizei  şi  interpretării
nevoilor  şi  aspectelor  nutriţionale  pe  grupe  de  vârstă,  precum  şi
 nevoilor  şi  aspectelor  nutriţionale  pe  grupe  de  vârstă,  precum  şi
aplicarea  metodelor,  a  tehnicilor  şi  procedeelor  fizico­chimice  pentru
rezolvarea unei situaţii de lucru. 
Dezvoltarea capacităţii de evaluare a aspectelor legate de tehnologia
alimentului,  pe  baza  proprietăţilor  compuşilor  organici  cu  acţiune
Competențe profesionale
biologică.  Noţiunile  fundamentale  de  chimie  organică  acumulate,  vor
da posibilitate absolventului să participe la elaborarea de proiecte de
cercetare  sau  studii  ale  aspectelor  structură  chimică­proprietăţi
fiziologice  în  scopul  realizării  de  noi  substanţe  organice  cu  acţiune
biologică  şi  terapeutică,  suplimente  alimentare,  etc;  elaborarea  de
proiecte  de  cercetare  şi  dezvoltare  privind  standardele  şi  metodele
care  inovează  procesele  şi  eficientizează  activităţile  din  domeniul
medical.
Cunoştinţe  teoretice  şi  deprinderi  practice  utile  pentru  activitatea
viitorului  specialist  în  nutriţie  şi  dietetică,  utile  altor  discipline
(biochimie, toxicologie, chimia alimentului, igiena mediului, etc).
Utilizarea  noţiunilor  de  chimie  organică  va  da  posibilitazea  analizei  şi
Competențe transversale
interpretării nevoilor nutriţionale ale pacienţilor pe grupe de vârstă.
Activităţile comune efectuate în timpul lucrărilor practice familiarizează
viitorul absolvent cu specificul muncii în echipă, stabilirea de relaţii de
parteneriat, stabilirea măsurilor terapeutice potrivite.
 
7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
Însuşirea  logică  a  noţiunilor  fundamentale  ale  chimiei  organice,
7.1 Obiectivul general al disciplinei bazată  pe  înţelegerea  unor  raporturi  cauzale  structură  chimică­
acţiune fiziologică.
Selecţia  riguroasă  şi  o  cât  mai  bună  sistematizare  a  temelor  şi
subiectelor  de  studiu  tradiţionale  ale  chimiei  organice,
completarea cunoştinţelor de chimie organică dobândite în liceu
cu  noţiuni  care  să  reflecte  progresele  ştiinţifice,  descoperirile  de
noi  compuşi  organici  cu  proprietăţi  biologice  sau  terapeutice,
aceasta făcând cursul modern şi actual.
Descrierea sistematică a principalelor clase de compuşi organici,
urmărind  structura,  obţinerea,  proprietăţile  fizice  şi  chimice,
tratate  selectiv  după  importanţa  lor  practică  şi  generalitatea  lor,
reprezentanţi  importanţi  ai  claselor  respective,  activitatea
fiziologică  sau  importanţa  terapeutică  a  acestora.  Sublinierea
importanţei  unor  compuşi  organici  în  procesele  vitale  ale
7.2 Obiectivele specifice
organismului sau pent