~

226 STATISTICI MULTIVARIATE APLICATE ÎN PSIHOLOGIE tl . ~-- ._

cu trei variabile independente: genul subiecţilor, atractivitatea fizică a victimei, atrac- 11~
tivitatea fizică a acuzatei. Gradul de certitudine al vinovăţiei a fost utilizat ca variabilă
dependentă. Procedura statistică utilizată a fost o analiză de varianţă cu trei factori.
Singurul efect semnificativ a fost acela dintre atractivitatea victimei şi certitudinea il f
·~
vinovăţiei, care este mai mare arunci când victima are un fizic mai atractiv (F<I. 316) =
9.26, p < 0.0005 , d = 0 .34).
·~~'· ,~';'i
1 Capitolul 1O
:'. i:

9.11. Întrebări recapitulative I·. „'·

:~ ft
Analiza de covarianţă factorială (ANCOVA)
• Care sunt avantajele modelului inter-subiec(i? ~·
• Care sunt dezavantajele modelului inter-subiecţi?
• Care este configuraţia variabilelor pentru ANOVA simplă?
• Care este configuraţia variabilelor pentru ANOVA factorială?
• Care este componenţa varianţei totale în ANOVA simplă? ;„• ;.
• Care este componenţa varianţei totale în ANOVA factorială?
• Care sunt condiţiile impuse de ANOVA factorială?
• Ce se înţelege prin efecrul principal în ANOVA factorială? ;1)
•
•
Ce se înţelege prin efectul interacţiunii în ANOVA factorială?
Care sunt principalii indicatori ai mărimii efectului în ANOVA factorială?
·~l i
~-

'I \

10 .1. Structura modelului ANCOVA

10.2. Numărul covariantelor
10.3. Condiţii
10.4. Utilitatea modelului ANCOVA
10.5 . Interpretarea rezultatelor
10.6. Efectuarea ANCOVA cu SPSS
10. 7. Cercetări ilustrative
10.8. Întrebări recapitulative
 '"'""--

~i'

10.1. Structura modelului ANCOVA

Într-un model ANOVA, există două tipuri de variabile : variabila dependentă , măsurată
la nivel cantitativ, şi una sau mai multe variabile independente, numite factori, măsurate
la nivel nominal (categorial). Pe lângă aceste tipuri de variabile, într-un model ANCOVA
mai există şi una sau mai multe variabile covariante (VC), exprimate la nivel cantitativ,
la fel ca şi variabila dependentă .
Să ne imaginăm o cercetare cu privire la efectul unei metode de- predare asupra
însuşirii unui anumit conţinut de învăţământ, în care utilizăm două grupuri, un grup
experimental (care este supus metodei noi) şi un grup de control (care este supus metodei
tradiţionale). În final, atunci când comparăm nivelul cunoştinţelor celor două grupuri,
am putea constata că, · deşi am utilizat grupuri suficient de mari, diferenţa nu este
semnificativă statistic, în ciuda unei mărimi îinportante a efectului. Una dintre explicaţiile
posibile ale acestei situaţii ar putea fi existenţa unei covariante care induce o variabilitate
suplimentară în modelul de analiză. O astfel de covariantă ar putea fi, în acest caz,
inteligenţa. Dacă inteligenta are o corelaţie, să zicem, r = O. 70 cu performanţa în
instruire, atunci 49% din variaţia acesteia e.~te determinată de inteligentă şi nu de efectul
metodei de instruire. Dacă am „elimina" din variabilitatea totală variabilitatea indusă de
}li inteligentă, atunci variabilitatea intra-grup S"ar° diminua, ceea ce ar conduce la creşterea
puterii testului.
ANCOVA este o extensie a analizei de variantă în care efectele principale şi interac-
,,,j~I ţiunile unui model factorial sunt evaluate după ajustarea valorilor VD în functie de
valorile uneia sau mai multor covariante (Tabachnick şi Fideli, 2007; Urdan, 2005).
Covarianta joacă în acest context un dublu rol :
a) Primul rol al unei variabile covariante ·este acela de reducere a probabilităţii erorii
de tip II, ceea ce este echivalent cu creşterea puterii. Aceasta se realizează prin eliminarea
;11
din variabilitatea intra~grup a variantei nedorite, dar care este predictibilă prin asocierea
cu VC. Aşa cum ştim, testul Feste un raport dintre două variabilităţi:

;:ai~: F = variabilitatea intergrup

variabilitatea intragrup
;f1t

La numărător se află variabilitatea (împrăştierea) mediilor variabilei dependente,

jffii•
~:..: definite prin grupurile variabilelor independente. La numitor se află variabilitatea totală,
nediferenţiată, care presupune că nu există nici un efect indus de valorile factorilor.
Pentru că această distribuţie este una care presupune absenta oricărui efect sistematic al
factorilor, este chiar distribuţia ipotezei de nul. Logica ANCOVA presupune că varia-
bilitatea comună dintre VD şi VC este ex trasă din variabilitatea intra-grup, ceea ce face
!\

1~ ca numitorul formulei să aibă o valoare mai mică :

/r;
variabilitatea intergrup
F
(variabilitatea intragrup)- (variabilitatea VD explicată de VC)

ţ.~.:
fa
,'-; .
„'
~-~·
 ~

:.~
230 STATISTICI MULTIVARIATE APLICATE ÎN PSIHOLOGIE ANALIZA DE COVARIANŢĂ FACTORIALĂ (ANCOVA) 231

Dacă variabila covariantă are un efect substanţial asupra variabilei dependente, o pi· În acest scop, se recomandă utilizarea formulei propuse de Huitema (apud Metler şi
parte a varianţei intra-grup va fi eliminată ca urmare a faptului că nu apar\ine factorilor ~,.'5 Vannutta, 200lb):
principali . În consecinţă, raportul Fare posibilitatea de a deveni mai mare, întrucât se ,\ f
di1:1i~uează ~aloarea d:: la n~mitorul formulei. Acest ~apt ~reşte şansa ca efec~.I factorilor \ J:
prmc1pah sa fie pus m evidenţă de raportul F ş1, 1mphc1t, creşte probab1htatea de a · '
respinge ipoteza de nul în legătură cu efectele principale şi interaqiunile studiate.
b) Al doilea rol al variabilei covariante este acela de control. În esenţă, controlul se unde C este numărul covariantelor, N este volumul eşantionului, iar J este numărul
manifestă prin coreciia mediilor VD în raport cu valorile YC. Calculele sunt relativ 'l. i grupurilor.
compl~cate, dar lo.gi~a proce.deul~i nu este_ greu de în\eles . .Dacă ne referim la exemplul .•: ;.·:..··
de mar sus, atunci cand donm sa comparam grupul expenmental cu grupul de control ;. ,· Din formula de mai sus, prin transformare, se obţine valoarea pentru C :
sub aspectul performanţei, ne aşteptăm ca această diferenţă să decurgă doar din impactul :: '
„tratamentului''. Orice altă variabilă care ar putea avea un efect asupra performanţei (de ' ' C < 0.10* N -(J-1)
exemplu, inteligenţa) nu face decât să interfereze cu efectul variabilei independente. Ca fi
atare, am fi i nteresaţi ca grupurile să fie echivalente sub aspectul inteligenţei (VC), ceea Ca urmare, de exemplu, pentru o cercetare care cuprinde 100 de subiecţi repartizaţi,
ce ar face ca mediile lor să difere exclusiv ca urmare a efectului VI. Acest lucru s-ar în funcţie de valorile factorilor, în 6 grupuri, trebuie îndeplinită condiţia : C < O.10 * 100-
putea obţine prin modul de selectare a grupurilor, astfel încât ele să fie identice sub (6- 1), ceea ce conduce la C < 5. Aceasta înseamnă că într-o asemenea situaţie nu ar fi
aspectul VC. Din păcate, această metodă prezintă două mari neajunsuri (Huck, 2004): recomandabil să utilizăm mai mult de 4 covariante.
i) reduce puterea, deoarece ne sileşte să renunţăm la o parte din subiecţi ; ii) diminuează
capacitatea de generalizare, din moment ce rezultatele descriu doar o categorie de
subiecţi limitată sub aspectul valorilor covariantei. Soluţia alternativă este controlul 10.3. Condiţii
statistic. Acesta reprezintă o „corecţie" a mediilor VD în funcţie de mediile VC. De
exemplu, dacă unul dintre grupuri are o medie a VC mai mare decât media celorlalte Condiţiile de bază pentru ANCOVA sunt aceleaşi ca şi în cazul ANOVA :
grupuri, atunci media VD va fi diminuată . În mod similar, un grup care are o medie mai
mică a VC va determina o ajustare „în sus" a mediei VD pentru acel grup. În acest fel, • grupuri de analiză compuse din valori independente ;
mediile VD vor tinde să reflecte o situaţie echivalentă cu egalizarea nivelurilor VC . • distribuţie normală a scorurilor pentru fiecare grup generat de valorile variabilei
independente ;
varianţă egală a scorurilor variabilei dependente în funcţie de valorile variabilelor
independente.
10.2. Numărul covariantelor
În plus faţă de acestea, ANCOVA presupune o serie de condiţii particulare:
Un model ANCOVA poate include una sau mai multe VC, iar alegerea acestora este o • Existenţa unei relaţii liniare întT:e VD şi covariantă(e). ANCOVA, ca şi ANOVA
problemă sensibilă, care trebuie tratată cu multă atenţie (Ramos-Alvarez, Moreno-
factorială în general, se bazează pe regresia liniară dintre VD şi VI. Ca urmare, în
-Fernădez, Valdes-Conroy ş i Catena, 2008). În principiu, orice variabilă care are o
absenţa unei corelaţii liniare între VD şi VC, ajustările sunt eronate.
corelaţie semnificativă cu VD este eligibilă în calitate de VC (Huitema, 2005). De
Absenţa corelaţiei dintre covariante, care ar trebui să coreleze doar cu VD. Dacă
exemplu, dacă VD este performanţa, posibile covariante de luat în considerare ar fi: există totuşi corelaţii între covariante, acestea trebuie să fie slabe. În acest caz,
aptitudini speciale în raport cu domeniul respectiv, aptitudinea generală (inteligenţa), fiecare dintre ele va elimina o anumită parte din eroarea de varianţă, contribuind la
motivaţia, atitudinea faţă de muncă, stilul de învăţare etc. ameliorarea preciziei modelului. Dacă însă două variabile covariante corelează
În ceea ce priveşte numărul covariantelor, acesta trebuie controlat cu grijă. Obiectivul puternic (de exemplu, r > 0.80), atunci ele vor elimina practic aceeaşi eroare de
principal al modelului ANCOVA este să putem controla cât mai mult din variabilitatea varianţă a VD, contribuind în mică măsură la îmbunătăţirea rezultatului analizei.
nedorită a VD prin intermediul covariantelor. Acest lucru este recomandabil să se obţină • Covariantele să fie măsurate fără erori (consistenţă internă ridicată). Cu cât fide-
cu cel mai mic număr de VC care prezintă cea mai mare variabilitate comună cu VD. Cu litatea măsurării covariantei este mai redusă, cu atât siguranţa procedurii ANCOVA
cât creşte numărul covariantelor, cu atât creşte şi probabilitatea ca fiecare nouă covariantă ~--
este mai discutabilă. Tabachnick şi FidelL(2007) recomandă ca indicele de consistenţă
să prezinte o corelaţie reziduală mai scăzută cu VD, după ce efectul celorlalte a fost internă Cronbach alja să fie de cel puţin O. 80 pentru instrumentul cu care este
controlat. În consecinţă, cu fiecare nouă covariantă se pierde o unitate la gradele de măsurată covarianta. Efectul unei consistente interne reduse se va traduce într-o
libertate , ceea ce are ca efect reducerea puterii (Garson, 2009). Număru l covariantelor corelaţie mai mare între VC şi VI, ceea ce va conduce la o pierdere din puterea
trebuie dimensionat în funcţie de volumul eşantionului şi de numărul grupurUor comparate. statistică (Ree şi Carretta, 2006).

-;-·>·:.'.': ,!::'.' '

 --...
..
. ,~

232 STATISTICI MULTIVARIATE APLICATE ÎN PSIHOLOGIE ANALIZA DE COVARIANŢĂ FACTORIALĂ (ANCOVA) 233
'J ill,\
• lndependenfa covariantelor în raport cu VI. Modelul ANCOVA funcţionează corect ;li!
/l .t
numai dacă VC nu variază în funcţie de VI. Această condiţie este deseori ignorată în ,îl';

practica cercetării, deşi ignorarea ei reprezintă o încălcare importantă a premiselor '.f.C', Figura A
Figura B
teoretice ale ANCOVA (G.A. Miller şi Chapman, 2001). Această condiţie are legătură
cu modul de constituire a grupurilor supuse comparaţiei. Atunci când repartiţia
subiecţilor nu este aleatorie, există posibilitatea ca VC să varieze în funqie de ·vr.
De exemplu, dacă studiem variaţia conformismului în funcţie de categoriile de vârstă
şi dorim să introducem anxietatea drept covariantă, trebuie să ne aşteptăm ca
anxietatea să prezinte o variaţie în funcţie de nivelurile de vârstă. Practic, pentru
:I
!I!
-~·I
.,u '
ro-

.,,)1
ro~

~
' .
utilizarea corectă a procedurii ANCOVA, trebuie să ne asigurăm că VC este inde-
pendentă de VI. Figura IO. I ilustrează grafic efectul negativ al unei astfel de situaţii. Covarianta Covarianta_
În ambele cazuri (a şi b), existenţa unei corelaţii între VD şi VC reduce variabilitatea
reziduală dintre VD şi VI. Totuşi, în cazul b, raportul variabilităţilor dintre VD şi VI r Omogenitatea regresiei Neomogenitatea regresiei
(Liniile reprezintă regresia dintre VC şi VI pentru fiecare dintre grupurile din modelul de analiză.)
este afectat de faptul că o parte din variabilitatea VI este controlată de VC. Acest
lucru afectează testul de semnificaţie şi siguranţa deciziei. Cele două situaţii pre- Figura 10.2. Omogenitatea şi neomogenitatea pantei de regresie într-un model ANCOVA
zentate definesc, de regulă, diferenta dintre un model de cercetare experimental (a)
şi unul cvasiexperimental, bazat pe grupuri naturale (b).

10.4. Utilitatea modelului ANCOVA

Una dintre situaţiile tipice care se pretează la utilizarea ANCOVA este modelul de
cercetare .de tip pre-test/post-test cu două grupuri independente. Un experiment de acest
gen presupune că variabila independentă este măsurată de două ori, prima dată înainte de
aplicarea tratamentului, iar a doua oară, după aplicarea tratamentului, atât pe grupul de
control, cât şi pe grupul experimental (figura 10.3). Pentru exemplificarea acestui model,
111
să presupunem că un cercetător doreşte să evalueze efectul unei metode de psihoterapie
asupra nivelului tulburărilor de tip anxios. În acest scop, evaluează nivelul anxietăţii
ii'> finale şi îl raportează Ia cele două grupuri determinate de valorile variabilei independente.
În acest context, VD este diferenta de ·anxietate dintre grupul experimental şi de control,
după tratament; VI este tratamentul (cu valorile prezent/absent), iar VC este diferenta
a) VC nu corelează cu VI b) VC corelează cu VI de anxietate dintre grupul experimental şi de control, înainte de aplicarea tratamentului
Figura 10.1. Partiţia variabilităţii în funcţie de natura relatiei dintre VC şi VI (pre-test). Persoanele care au intrat în terapie cu un nivel de anxietate mai redus pot avea
în ANCOVA (apud G.A. Miller şi_ Chapman, 2001) un efect mai bun decât persoanele care au intrat în terapie cu ·un nivel al anxietăţii mai
ridicat. Prin controlul efectului „anxietăţii iniţiale" se poate estima mult mai bine
• Omogenitatea pantei de regresie. Această condiţie presupune pante de regresie
.1·~.' eventuala implicare distinctă a vârstei şi a genului în eficienţa terapiei (Dimitrov şi
echivalente pentru VD şi covariante, la nivelul fiecărui grup. Ceea ce înseamnă că Rumrill Jr., 2003).
efectul asupra VD trebuie să fie similar în raport cu fiecare nivel al VI (figura 10.2). .
Încălcarea acestei condiţii atrage invalidarea analizei de covarianţă. Dacă înclinarea '.I .:'
;
)

PRE-TEST tratament POST-TEST

liniei de regresie este diferită pentru grupurile comparate, modelul de ajustare a grup experimental grup experimental
mediilor pe care se bazează ANCOVA devine nesigur, iar concluziile analizei,
improprii. Testarea acestei condiţii în programul SPSS se face cu testul F pentru VC VI VD
interacţiunea dintre VI şi VC. Atunci când valorile testului F sunt semnificative ~ PRE-TEST
pentru această relaţie, analiza de covariantă nu va fi efectuată. Totuşi, nerespectarea grup de contro
POST-TEST
grup de control
condiţiei de omogenitate a pantei de regresie nu produce efecte majore asupra
ANCOVA atunci când riumărul subieqllor din fiecare celulă este egal sau atunci Figura 10.3. Modelul experimental pre-test/post-test cu două grupuri independente
când VD este distribuită normal (Dugard şi Todman, apud F. Sava, 2004a).

234 STATISTICI MULTIVARIATE APLICATE ÎN PSIHOLOGIE
Această situaţie poate fi ilustrată prin „paradoxul lui Lord", publicat într-un articol
de doar două pagini din Psychological Bulletin (Lord, 1967). Dieteticianul unei univer-
sităţi a vrut să ştie care este efectul meniu1ui servit la cantină asupra greutăţii studenţilor,
de-a lungul unui an academic. În acest scop, doi statisticieni au primit spre analiză datele
privind greutatea măsurată la începutul şi la sfârşitul anului, pentru studente şi studenţi.
Primul statistician a efectuat o comparaţie directă, cu testul t, între greutatea fetelor şi
greutatea băieţilor în cele două momente şi a constatat că nu există nici o diferenţă
statistic semnificativă. Al doilea statistician s-a bazat pe diferenţa dintre greutatea
băieţilor şi cea a fetelor din cele două momente şi apoi a aplicat o analiză de covarianţă,
în care VD a fost diferenţa de greutate de la sfârşitul anului (măsurarea post-test), VI a
fost momentul măsurării (începutul/sfârşitul anului), iar VC a fost diferenţa de greutate
dintre băieţi şi fete la începutul anului (pre-test) . De această dată, rezultatul a fost
surprinzător : băieţii au marcat o creştere semnificativă în greutate în raport cu fetele.
Acest fenomen a fost denumit „paradoxul lui Lord". În realitate, avem de-a face cu un
fals paradox. Testul t şi ANCOVA răspund unor întrebări diferite. Testul t adresează
întrebarea „există o diferenţă a mediei de greutate pentru băieţi şi fete între cele două ii\ utilizăm mai multe covariante, utilitatea lor scade progresiv. Covariantele sunt introduse
momente?", în timp ce ANCOVA răspunde întrebării „băieţii şi fetele care au avut
I.
aceeaşi greutate la începutul anului au aceeaşi greutate şi la sfâr~;iilll anului?".
Altfel spus, în condiţiile date, ajustarea diferenţei dintre cele două momente ale
măsurării în funcţie de valorile măsurării pre-test a condus la concluzia existenţei unui .( .t ANCOVA să fie nesemnificativă .
câ.ştig de greutate mai mare pentru b ăieţi decât pentru fete, chiar dacă mediile greutăţii
,'._~
pentru fiecare grup în parte nu s-au modificat semnificativ. Acest exemplu sugerează
utilitatea ANCOVA în astfel de situaţii, mai ales dacă grupurile cercetării nu pot fi :· 1t.· variabilităţi secundare asupra VD (Field, 2005 ; Steyer, Nachtigall, Wuthrich-Martone
-
constituite pe o bază aleatorie. Dar chiar şi arunci când ele sunt constituite aleatoriu,
ANCOVA poate servi drept soluţie preventivă pentru eventualitatea în care repartiţia ~
aleatorie nu a funcţionat eficient. Prin această metodă se poate afla dacă diferenţele
pre-test dintre grupuri prezic (explică) diferenţele din faza post-test, după ce primele au
fost controlate statistic. Aceasta este, implicit, o formă de echivalare statistică a grupu-
rilor. Totuşi, utilizarea AN~OVA în condiţiile unei diferenţe mari între nivelurile de bază
în faza pre-test ale unor grupuri naturale este considerată nepotrivită (Cribbie şi Jamieson,
2004) atât timp cât nu este rezonabil să presupunem că grupurile au, fiecare, acelaşi
nivel de bază real. În cazul în care subiecţii sunt repartizaţi strict aleatoriu în grupul de
control şi în cel experimental, rezultatul testului t şi al ANCOVA sunt similare.
10.5. Interpretarea rezultatelor
În functie de numărul factorilor, ANCOVA poate fi simplă (1 VI) sau factorială (2+ VI).
La fel ca în cazul analizei de varianţă factorială, ANCOVA factorială testează mai multe
ipoteze. Primele se referă la semnificaţia efectelor principale ale factorilor, iar ultima
vizează efectu.I cumulat al factorilor asupra variabilei dependente. În toate cazurile însă,
întrebarea implicită la care căutăm răspuns este „în ce măsură mediile grupurilor
comparate diferă (variază) după ce au fost ajustate în funcţie de covariantă(e)?" (Maxwell
şi Delaney, 2004) . În timp ce analiza de varianţă factorială permite controlul varianţei
doar pe baza variabilelor independente, care sunt, aşa cum ne amintim, de nivel
"~
ANALIZA DE COVARIANTĂ FACTORIALĂ (ANCOVA) 235
categorial, analiza de covarianţă permite utilizarea unei variabile de control măsurate la
nivel de interval (cantitativ). Din această perspectivă, analiza de covarianţă nu este· doar
o extensie a analizei de varianţă, ci şi a regresiei, toate aceste proceduri fiind funda-.
mentate pe modelul general liniar (Garson, 2009; Landau şi Everitt, 2004). ·
Primele aspecte care fac obiectul interpretării sunt cele. legate de îndeplinirea condi-
ţiilor, omogenitatea varianţei (testul Levene) şi omogenitatea pantei de regresie (testul F
pentru interactiunea dintre covariante şi factori) . Dacă aceste conditii sunt întrunite, mai
departe, rezultatele ANCOVA se interpretează în mod similar analizei de varianţă. Dacă
omogenitatea pantei de regresie nu este îndeplinită, ANCOVA nu va fi interpretată. La
fel ca în cazul ANOVA factorială, se iau în considerare mărimea efectului (coeficientul
eta pătrat parţial) şi puterea observată, pentru toate testele F.
Un alt aspect evaluat în ANCOVA este utilitatea covariantelor, măsura în care acestea
au o contribuţie semnificativă la relevarea relatiilor dintre variabila dependentă şi factori.
Raportul F pentru covariantă(e) indică exact acest lucru. Dacă este semnificativ, respectiva
covariantă produce efecte semnificative în ajustarea mediilor VD. În cazul în care
secvential în model, iar efectul fiecăreia este evaluat asupra porţiunii din varianta VD
::tJi_ rămasă după elimjnarea efectului covariantelor anterioare. Ca urmare, este posibil ca
I i
fiecare covariantă să aibă o corelaţie semnificativă cu VD ; dar utilitatea lor în modelul
ANCOVA este una dintre cele mai utilizate modalităti de eliminare a efectului
variabilelor confundate, care influenţează rezultatele cercetării prin introducerea unei
1
·;.' ·i şi Kraus, 2002) . Deşi nu sunt permise interpretări de tip cauzal, analiza de covarianţă
îmbunătăţeşte estimările de tip predictiv asupra variabilei dependente, fiind utilă mai
:· ~:
~
\
~
ales atunci când construcţia unui model experimental adevărat, cu repartitie aleatorie a
~
{ subiecţilor, este imposibilă (Szafran, 2007; K. Wuensch, 2009b) .
În concluzie, interpretarea rezultatelor ANCOVA are următoarele etape :
„.~
~im determinarea interacţiunii factorilor ;
• dacă nu există interactiune; atunci se vor lua în considerare efectele principale (F, p
O: şi eta pătrat parfial pentru fiecare factor) ;
[î•
·!,'
compararea mediilor ajustate poate fi utilă pentru a afla care grup diferă de celelalte. :.
Acest lucru poate fi cu atât mai util cu cât în ANCOVA nu există analiza post-hac ;
!1·:ţ
f f.
i se evaluează influenta covariantei(lor) prin intermediul valorilor corespunzătoare ale
)~, lui F, p şi eta pătrat parţial. ·
i!lil
i1
t 10.6. Efectuarea ANCOVA cu SPSS
Vom exemplifica modul de calcul ANCOVA cu un set de date fictive, pentru evaluarea
performanţei de instruire într-un program de obtinere a permisului de conducere, în
funcţie de tipul de feedback şi genul elevilor, cu controlul stimei de sine. Presupunem că
rţ;
repartitia subiecţilor în grupurile cercetării a fost tăcută în mod aleatoriu. Datele
cercetării sunt introduse în SPSS ca în imaginea de mai jos.
I~
. ' ·; ·-~' .· :. ~"- : „ ,„ . .. ,: .
 ...............

,<"J

236 STATISTICI MULTIVARIATE APLICATE ÎN PSIHOLOGIE ANALIZA DE COVARIANŢĂ FACTORIALĂ (ANCOVA) 237

feedback I oen performanta st sine I Variabila dependentă : Procedura ANCOVA se lansează din meniul Analyze-General Linear Model-
1 1' 1 14
2 1' 1 16
10!
12 ! performanta în instruire, măsurată prin ;...
'li( -Univariate :
3 1 1 15 12 1 numărul de erori comise pe traseul de
- 4 1 1 13 12! .~9.1~~~~~%~~~,Ş115\~~~IW:i~:~;{0f!E~W~t~t~1~0~~~:~{~~~?1~~~iiJ
5
6
-·
l i
1!
2
2
17
11
15 i
151
evaluare, la finalul programului.
011
~
r--------·10 r~;;;: _: 1 ! .. M-.... 1
:-c;;~~-i
7 1, 2 14 16 1 Variabila independentă „tipul de feed- I FixM!Facior{t~
8
9
1
2
. 2
1
10
22
17 !
181
back": II
·1

!0
~
1 ~i~~.
~gen _ _
·; l
J
L.. ['lo<~d
l~

LJ c•i'.:"""I
10 2 1 20 19 ! feedback exclusiv negativ (1);
11 2 1 21 20 I l ?-'V&..., · i
feedback exclusiv pozitiv (2) ;
12 2 1
13 _ __?_ _ _?-!-----~
19 18 1
24 I feedback mixt (3). ·.1 ! ;, Opfom.„ , .)

14 2i 2. 23 --231 ·~
Q] - ,
15 2 2 20 24T
16 2! 2 16 251 Variabila independentă „genul":
17
18
3
3
1
1
19
23
26 i
27 i
- masculin (1);
ii
I 0 \\IL,c.=.Scc_'W''-'~'-'---~

19 3 1 26 281 feminin (2).

I oK 1l P-J l,.e~:i I1Ance1i I H"" I
20 3 1 28 27 I
21 31 2 16 17·
Variabilă covariantă :
22
23
3
3!
2,
2
17
23
191
251 scorul la stima de sine. i Variabila dependentă este „performanta", factorii sunt „feedback"
În lista Covariate(s) a fost introdusă variabila „st_sine ".
şi „gen",
24 3I 2 24
-- -_l4
Urmează setările opţiunilor pentru modelul de analiză:
Întrebările la care trebuie să răspundem sunt aceleaşi ca în cazul procedurii ANOVA
factoriale :
Variază performanţa în funcţie de tipul de feedback ? SoecifyModcl
i:J Fu& f«:lorial
0
\'!> C~..om
Variază performanţa în functie de gen? t1:1\
Factoi: L: Cov~et: MOdot .
Există o variatie a performantei în functie de un efect combinat al tipului de feedback ii\ fi~iil-- ·-· - ·- '1~----··--·-··--·-- -··-1

şi al genului? loonfFJ
„ _sine{C)
Buidle!TT(S}
'leeduick"oen
'"
s:t._she
I
1
feecback"gen•st_me

Singura diferentă fată de ANOVA este dată de faptul că rezultatele la fiecare dintre ! GJ
!1""oction . ~I
aceste teste vor fi în contextul controlului variabilei covariante (stima de sine) . Pentru a
ne face o imagine mai clară asupra luării în considerare a efectului covariantei, am I i
efectuat în prealabil o analiză de variantă factorială, ale cărei rezultate sintetice le ,\•I.,~
L__ _ !_ ________________„
prezentăm mai jos. Aşa cum se poate observa, singurul efect semtiificativ este pentru ; ;
Svmofiq.i11cs: µ-;;;.~3 [f'J lnci.ide flteicept fi model
factorul principal feedback. ·'li\
I~ Ic.ne.li (, H..,j
Tests of Between-Subjects Etrects
:tI';"
Se bifează modelul Custom şi se trec în zona Model :
- ""'-· ·--···. -··--·-· „ _, ·-····-··-
Type JJJ Sum Partlal Ela Noncent Observed
~·
Source ot Squares df Mean Square F Slo. Souared Parameter Power8 ·)ii variabilele factor, marcate cu (F) ;
COrreCled Model 353.333° 5 70.667 6.989 .001 .660 34.945 .987 interactiunea factorilor ;
lntercept 8512.667 1 8512.667 841.912 .OOO .979 841.912 1.000
fee<Jback 316.333 2 158.167 15.643 .OOO .635 31.286 .998 ;j. variabila covariantă , marcată cu (C).
gen 16.667 1 16.667 1.648 215 .084 1.648 .229
feedbadc * gen 20.333 2 10.167 1.005 .386 .100 2.011 .198 În plus, se selectează toate cele trei variabile (tinând apăsată tasta CTRL) şi se trec
Error 182.000 18 10.111
Total 9048.0-00 24
grupate în zona Custom, unde vor apărea în formafeedback*gen*st_sine, Aceasta ne va
Correded Total 535.333 23 \~; da informatii despre interactiunea dintre factori şi covariantă (testul omogenitătii regre-
a. Computed uslng alpha =.05 -~ siei) .
=
o. R Squared .660 (AdJustea R Squarea .566) =
 ~.._.,

238
STATISTIC! MULTIVARlATE APLICATE ÎN PSIHOLOGIE
ANALIZA DE COVARIANŢĂ FACTORIALĂ (ANCOVA) 239
În caseta Options : Between-Subje<:ts Factors
Se trec variabilele factor în zona Display Means for.
Value Labei N
i· tipul ce 1 neoatlv 8

E. 'Î-~ feedback 2 pozJttv 8

E~t.l lllgit-.AIMCIOl'IS
3 mixt B

f,~,-,~,
~ !C!Jgcr1
I
oediack·gen .
l.
~--:
J
genu l 1
2
masculin
feminin
12
12

l---..---J ~E::~, -- ,
o....,.,. ....
j
':11:
„i• ~.
~- ·:
Eşantionul nostru susţine doar un exemplu didactic, dar, dacă ar trebui să efectuăm
o cercetare reală, analiza de putere cu G*Power, pentru configuraţia noastră de variabile,
[;>Jo=-""""°'·
~J Eitin.,iciol_. ollec1..Q:o
'H!]H_ .... ne recomandă un volum total al eşantionului de 158 de subiecţi doar pentru factorul
ESprMdvt:1oYC11p1ot jl;
J'i)O...._,powo- B Aoiid.Jll~
feedback (pentru o mărime a efectului medie şi cu o putere asumată de 0.80):
1.'J PMllJJdof ·~ tl Loc:kolf~
ElU:rirbtt~malilc C]Gcneici!l~/i.notiin
~~t Parimerers 0~4:1~t P.Şramct.e~~
S~evct .·:(i;-·--. CorVdera~4tiwa.95X '.li [ 0.""'11~~;,d .·: :Noric:6itĂJtty~a.mder:).
. . . ·.. . · .. · ' ·. ,. . .
9:8750000
:........; · -"--- '~ -__.._______,__

o.os s 0559594
~[i.9;if•!d h;i..,,J .,..,, a.err .prob. CrttlnH

Power (1-13 er.r pi~) o.so Ocnomtii&to< df

-·--···--·-·-„
Apoi se bifează opţiunile: Descriptive statistics, Estimates of effect size, Observed
NumerafOs''df
Tou.J' ~ple sin -"-·-·----~~~ .
,- ~umber:;otgţo1:1ps -AalW ·pOwu 0.801983~
lbwer, Homogeneity tests
„ Numbei" of c.ovulA.te.1

Se setează caseta Profite Plots astfel încât să obţinem un grafic al variaţiei performanţei I Tabelul centralizator al statisticii descriptive ne afişează mediile şi abaterile standard
în funcţie de tipul de feedback şi gen (se poate alege şi altă configuraţie a graficului). pentru fiecare subgrup rezultat din combinaţia valorilor celor doi factori , precum şi
tli
,,~
numărul de subiecţi din fiecare subgrup.
,_l/.{:·~·".:r,;i;; _ .,
Faciofs:: 'i.,~_,,-..,,.

1~ H~aAm
Descr1µtlve Sllttlstk:s
I [}] Dependent Variable: performanta
tipul ae reeat>ack !';Jenul Mean Sta. Qe;;atlon N
I ,
Iw
pozitiv feminin 14.50 1.291 4
1 masculin 13.00 3.162 4
Total
I
_JI [!] r-_:..:::_:::___ _
13.75 2.375 B

J
negativ feminin 20.50 1.291 4
masa.llln 21.00 3.916 4

, [~~-'"- ' r:-o:'?CJ r:;;;.;;;;:_1

Total 20.75 2.712 B
mixt ·feminin 24.00 3.916 4
masculin 20.00 4.082 4
Total 22.00 4.276 8
Total feminin 19.67 4.677 12
mascul!n 18.00 5.027 12
Total 18.83 4.824 24

În prima fază, variabilele sunt trecute pe linia Horizontal Axis, respectiv Separate
Lines, apoi se acţionează butonul Add. Testul Levene al omogenităţii variantelor are un rezultat nesemnificativ. Ca urmare,
acceptăm că varianta la nivelul grupurilor este omogenă.
Analiza rezultatelor Levene·s Test of Equa.ltty of Error Vartance~
Dependent Varlabte: performanta
Analiza rezultatelor procedurii ANCOVA factoriale urmează acelaşi model ca şi în cazul 8}~~1 I Or2 I Sig l
procedurii AN OVA fuctoriale. Tabelul Between-Subjects Factors oferă imaginea numărului de 2j~ 5 18 .10~
Tesls ttle null hypothesls thal trie error variance of
subiecţi pentru fiecare dintre valorile factorilor. Este important să existe un număr suficient the <lependentvariable is equal across groups.
de subiecţi pentru fiecare valoare şi, în general, să nu existe diferenţe excesive între grupuri. a. Design: !ntercept+feedbact ...9en•feedback
• gen+feedhack •gen• st_sine

··~ ,.,·. :', ,·. ··'

 - ~-

240 STATISTICI MULTIVARIATE APLICATE ÎN PSIHOLOGIE ANALIZA DE COVARIANŢĂ FACTORIALĂ (ANCOVA) 241

În tabelul centralizator al testelor de semnificatie, primul lucru la care ne uităm este AN OVA ANCOVA
testul Fpentru interactiunea factorilor cu covarianta (jeedback*gen*st_sine). Fiind vorba Estimated Marginal Means of performanta Estimatecl Marginal Means of perfonnanta
de o valoare nesemnificativă ( > 0 .05), acceptăm conditia de omogenitate a regresiei,
„ „"
40 genul
ceea ce înseamnă că utilizarea ANCOVA în acest caz este legitimă din punct de vedere
§22. :a P. - feminin

~
statistic.
~
:;30
:::; : ' ••• •• •• :.·.~masculin
;;; 20
Tosts of Between.Subjetts Ert&ets .5
~ ·!io o
Dependent Variable: performanta ;:iE17. ~
Source
Type 111 Sum
ofSQuaras elf Uean SQuare F Slo.
Parttal Eta
Squareci
Non cent.
Parameter
Observe~
Power ~ ~10
o
COrrected MOdet ~61.319° 11 41.938 6.799 .001 .862 74.794 .995 "' 15
·~o
~ 12.
lntercept
genul
'11.971 1 11.971 1.941 .189 .139 1.941 .250
reedback
•·• feminin cl'.l
49.390 2 24.695 4.004 .047 .400 8.008 .599
-masculin
9en 39.354 1 39.354 6.381 .027 .347 6.381 .641 -10
leeOback" gen 7.403 2 3.701 .600 .564 .091 1.200 .127
st.sine .098 1 .098 .016 .902 .001 .016 .052
pozitiv negativ mht poziriv ne&ativ mixt

1::.rror
îolal
.
l'eedbaek„ gen• st_slne 71.088
74.014
9048.000
5
12
24
14.218
6.168
2.305 .110 .490 11.526 .534
tipul de feedback tipul de feedback

Correeled Total 535.333 23

a. Computed usino atpha =.05 10.7. Cercetări ilustrative
b. R Squared = .862 (Adjusted R Squared:::: .735)

Miller B.K şi Werner (2005) au efectuat o cercetare a evaluării performantei angajatilor

Cele mai importante concluzii care vor fi incluse în raportarea rezultatelor de mai sus
sunt următoarele :
• Valoarea globală pentru F (6. 799) este semnificativă (p = 0.001), indicând existenta
unei relatii între factori şi variabila dependentă, sub controlul covariantei.
• Factorii principali (feedback* gen) au, amândoi, un efect semnificativ asupra varia-
bilei dependente, cu valoare mare pentru mărimea efectului (0.40, 0.34). Pentru
· ambii factori, puterea observată este modestă (0.59, 0.64), dar acest lucru este de
înteles în conditiile unui eşantion atât de mic.
• Interactiuneafeedback *gen nu prezintă un efect semnificativ asupra variabilei depen-
dente, deşi mărimea efectului este uşor peste medie (0.09).
• Comparativ cu modelul ANOVA, aplicat anterior, observăm o reducere a erorii
totale a modelului (Error Mean Square) de la 10 lll la 6168, ceea ce reprezintă un
câştig de aproape 40 3 . Totuşi, variabila covariantă, singură, nu are un efect
semnificativ (p = 0 .90), ceea ce sugerează că, cel putin în acest model, utilitatea ei
este discutabilă.
în imaginea de mai jos avem, comparativ, graficele variatiei performantei în funcţie
de tipul de feedback şi gen, cel realizat anterior, cu procedura ANOVA factorială (stânga),
şi cel ulterior, în cadrul procedurii ANCOVA, cu controlul stimei de sine (dreapta).
Analiza graficului ANCOVA indică cel mai mare număr de erori în conditiile tipului de
feedback exclusiv negativ, femeile având o medie mai mare decât bărbatii. Feedbackul
exclusiv pozitiv se profilează cu un număr mai mic de erori, atât pentru bărbati, cât şi
pentru femei, în timp ce feedbackul mixt are un efect mai bun asupra bărbaţilor decât
asupra femeilor. (Notă: Aceste concluzii nu au nici o legătură cu un studiu real, datele
fiind ilustrative doar pentru procedeul de analiză statistică.)
I fie apreciate mai bine sub aspectul performantei în sarcină decât angajatii fără dizabilităti,
cu dizabilităti comparativ cu angajatii fără dizabilităti. În ciuda prejudecătilor cu privire
la deficitul de potenţial de performantă, angajatii cu dizabilităti tind să fie evaluati mai
bine decât colegii lor, iar acest lucru ar putea fi determinat de o inflaţie compensatorie
din partea eValuatorilor. Autorii au realizat un experiment de laborator în care au fortat
mentinerea la un nivel scăzut a performantei unei persoane cu dizabilităti, evaluând
efectele sub aspectul comportamentelor de sprijin, al prezentei şi al tipului dizabilitătii.
De asemenea, a fost evaluată perceperea atribuirilor cu privire la impactul dizabilităţii asupra
cotării performantei în sarcină şi asupra performanţei contextuale pentru ceilalti angajati.
Sub aspectul performantei în sarcină, au fost emise următoarele două ipoteze: a) angajatii
cu dizabilităti vor primi eyaluări mai b'ul)e la performanţa în sarcină decât angajatii fără
dizabilităti; b) angajatii cu dizabilităti fizice vor fi evaluap mai bine la performanta în sarcină
decât angajatii cu dizabilităti mintale. Sub aspectul performantei contextuale, au fost emise
următoarele două ipoteze: c) angajatii care lucrează cu un coleg cu dizabilităţi vor primi o
cotare mai ridicată la performanta contextuală decât dacă ar lucra cu un coleg fără
dizabilităti; d) colegii celor cu dizabilităti fizice vor primi o. cotare mai ridicată a
performantei contextuale decât dacă ar lucra cu cineva cu dizabilităti mintale. În ceea ce
priveşte atribuirea, ipotezele testate au fost: e) angajatii cu dizabilităţi vor primi evaluări mai
ridicate la performanta contextuală dacă dizabilitatea este necontrolabilă decât dacă aceasta
este controlabilă ; t) colegii angajaţilor cu dizabilităti vor fi cotati mai bine la performanta
contextuală dacă dizabilitatea este controlabilă decât dacă este necontrolabilă. În fine,
ultimele două ipoteze testate au vizat comportamentul de sprijin: g) angajatii cu
-dizabilităti care primesc mai mult ajutor în îndeplinirea sarcinilor vor fi cotaţi mai slab decât
cei care sunt ajutati mai puţin; h) colegii angajaţilor cu dizabilităti care oferă mai mult ajutor
vor primi cotări mai mari la performanta contextuală decât cei care oferă mai putin ajutor.
Pentru testarea ipotezelor au fost efectuat<:', pe lângă alte teste statistice, şi o serie de
analize de covariantă. Rezultatele au sustinut ipoteza că persoanele cu dizabilităti tind să
iar performanta în sarcină este supraevaluată de atribuirea necontrolabilitătii. Natura
 li\
242 STATISTICI MULTIVARIATE APLICATE ÎN PSIHOLOGIE ANALIZA DE COVARIANŢĂ FACTORIALĂ (ANCOVA) 243

dizabilităţii
s-a dovedit a avea un efect asupra nivelului evaluării. Evaluatorii sunt înclinaţi *
să „bonifice" performanţa angajaţilor cu dizabilităţi indiferent dacă acestea sunt de * *
natură fizică sau mintală . În acelaşi timp, rezultatele au indicat că tipul dizabilităţii nu -·~-'. Belschak şi Den Hartog (2009) au utilizat analiza de covarianţă pentru a testa efectul
are legătură cu evaluarea performanţei contextuale a colegilor lor. tipului de feedback (pozitiv/negativ) şi al contextului acordării feedbackului (public/

*
*
*
, privat) asupra afectelor pozitive şi negative, utilizând drept covariantă un scenariu aprioric
pozitiv şi negativ. Rezultatele au indicat doar efecte principale asociate afectelor pozitive
şi negative. Factorul de aplicare a feedbackului (public/privat) şi interacţiunea cu tipul
Crawford et al. (2004) au studiat performanţa redactării în scris în funcţie de timpul
:1t de feedback (pozitiv/negativ) nu au condus la rezultate semnificative statistic în raport
alocat pentru această sarcină . În acest scop, două grupuri de studenţi, cu nivel diferit de cu variabila dependentă .
clasificare (general/special), au completat o lucrare de evaluare în timp limitat la 30 de I
minute şi o alta cu limită de predare de trei zile. Lucrările au fost apreciate sub patru aspecte
principale : idei, organizare, respectarea convenţiilor şi fluenţa propoziţiilor. Printre 10.8. Întrebări recapitulative
statisticile utilizate a fost şi o analiză de covariantă, utilizând performanţa studenţilor la o
evaluare anterioară experimentului, de acelaşi tip, pentru a controla rezultatele în funcţie de În ce constă specificul ANCOVA fată de ANOVA?
nivelul de bază al fiecăruia. Nu au fost constatate efecte principale sau interacţiuni
•
semnificative între durata alocată (30 de minute/3 zile) pentru cele două categorii de studenţi.
• Care sunt obiectivele majore ale ANCOVA?
• Ce efect are utilizarea unui număr excesiv de covariante?

* I
„)

j} •
•
Pe ce scală de măsurare sunt valorile VD în ANCOVA?
Pe ce scală de măsurare sunt valorile VI în ANCOVA?
* * • Care sunt rolurile covariantei în modelul ANCOVA?
Braddy et al. (2009) au studiat relaţiadintre conţinutul (imagini, mărturii, politici \ Ce condiţii de măsurare trebuie să îndeplinească VC în ANCOVA?
organizaţionale, distincţii câştigate) a patru website-uri dedicate recrutării profesionale şi
~
• Ce relaţie trebuie să existe între VC şi VD în ANCOVA?
percepţia vizitatorilor cu privire la nouă atribute ale culturii organizaţionale. Pentru • Ce relaţie trebuie să fie între VC şi VI în ANCOVA?
testarea ipotezelor au fost efectuate o serie de nouă proceduri ANCOVA separate. Au fost • Ce relaţie trebuie să existe între variabilele covariante în ANCOVA?
testate efectele principale şi interacţiunile pentru câte două website-uri asupra modelării • Ce se înţelege prin omogenitatea pantei de regresie în ANCOVA?
percepţiei vizitatorilor, pentru fiecare dintre cele nouă atribute ale culturii organi- • În ce constă testul omogenităţii pantei de regresie în ANCOVA?
zaţionale. În calitate de covariante au fost utilizate o serie de 12 variabile, printre care: • Ce decizie luăm în raport cu ANCOVA dacă nu se îndeplineşte condiţia omogenităţii
dorinţa de angajare, percepţia generală asupra domeniului profesional respectiv, inovare, pantei de regresie?
interesul pentru evidenţieri, orientare spre rezultate, atenţie la detalii, orientare spre
grup, agresivitate etc . Di'n totalul analizelor efectuate, doar două dintre cele nouă
website-uri au prezentat interacţiuni semnificative ale conţinuturilor. Acestea se referă,
pe de . o parte, la interacţiunea dintre politici şi mărturii cu privire la dimensiunea '\
~ ;·
s
„recompense'', iar pe de altă parte, la interacţiunea dintre imagini şi mărturii în raport
cu „ atenţia la detalii". l
1
1
* ' .
~

~
* * .
Philippe et al. (2009) au investigat relaţia dintre starea de bine şi nivelul de pasiune ~

manifestată în viaţa de fiecare zi. Au fost create trei grupuri de subiecţi (nepasionaţi/ . ~
pasionaţi armonios /pasionaţi obsesivi) . A fost utilizată o procedură ANCOVA pentru
relaţia dintre nivelul pasiunii (VI) şi starea de bine (VD), utilizând vitalitatea subiecţilor
drept covariantă. Rezultatele au scos în evidenţă un efect semnificativ al covariantei şi un
efect principal semnificativ pentru nivelurile de pasiune. Nu au fost evidenţiate modificări
ale rezultatelo- în funcţie de gen şi vârstă, şi nici în funcţie de interacţiunea acestor două
variabile.