Elaborarea proiectelor

Sunt mai multe abordări în sursele de specialitate în ceea ce privește elaborarea proiectului.
Toate abordările startează însă de la conceptul că orice proiect simbolizează întruchiparea unei
idei care mai întai de toate este formulată (faza de concepție), apoi se proiectează punerea în
aplicație a ideii respective (faza de planificare). La finalul toate fazele se analizează la nivel de
performanţele, și se ia decizia de continuare sau din potrivă stopare a proiectului, se analizează
potențialele erori şi se adoptă acţiunile de corectare necesare.

Conceptul de proiect reprezinta o etapă complexă și de o importamță maximă pentru

managerii de proiecte. Eforturil devin din ce în ce mai dificil dacă nu a fost stabilit bine și corect,
din star conceptul, deoarece, conceptul de proiect are drept responsabilitate de bază, să specifice
rolul proiectului ce urmează a fi implementat.
În proiectul care se elaborează trebuie să fie pus neapărat în evidenă următorii factori:
 capacitatea firmei de a realiza proiectul în timpul cerut;
 costul final al proiectului;
 cheltuielile implicate;
 bugetul cerut pentru proiect;
 specificaiile proiectului, incluzând aspecte de calitate i cerine de sigurană;
 identificarea unor probleme majore a căror rezolvare este accesibilă firmei;
 definirea activităilor majore și estimarea costurilor;
 acceptarea altor condiii contractuale (cerine geografice, ecologice etc.).1

În elaborarea de concep a unui proiect sunt stabiliți parametrii proiectului în termini siguri,
clari și neambigui iar proiectul trebuie să fie acceptat de beneficiar.

1
Savin V., Ghițu V. Managementul Proiectelor. Monitorizarea Și Evaluarea Proiectelor Opiniile Exprimate În
Această Broșură Nu Reprezintă În Mod Neapărat Punctul De Vedere Al Instituţiei finanţatoare. Bălţi: Tipografia Din
Bălţi, 2013. P. 14.
 Planificarea- una dintre cele mai importante activităţi în cadrul oricărui proiect. Scopul
acestei etape este sa clarifice diferite aspecte ale proiectului, astfel incat sa se poata realiza niste
estimari pertinente. Rolul etapei de planificare este tocmai acela de a defini in detaliu modalitatile
concrete prin care echipa de proiect va putea finaliza cu succes proiectul. Pentru o serie de proiecte,
planificarea propriu-zisă este precedată de o sub-fază de pregătire a planificării, care include
Studiul de fezabilitate care este cel care pune în centrul atenției prezanța, sau din potrevă, lipsa
rezultatelor în analiza asupra realizarii proiectului. Bazânduse pe analiza de market pentru
produsul/serviciul ce trebuie a fi distribuit și înglobează asemenea studii ca: studiul de rentabilitate,
tehnico-economice succinte ale tehnicilor specifice, studiul de impact, etc. În momentul analizei
fezabilității are loc stabilirea obiectivul și sînt calculate resursele necesare pentru proiect.2
Elaborare proiectului se face prin segmentarea acestuia în activităţi conform metodei
«Work Break-down Structure» (WBS sau Structură detaliată orientată pe activități).3 Work
Break-down Structure reprezinta în sine o comasare a elementelor proiectului, targhetată pe
activități și responsabilități, ce organizează și stabilește scopul general al proiectului, el contribuie
la definirea bugetului previzionat și marchează rezultatele necesare. WBS asigura în etapa de
planificare, echipei proiectului, o imagine amănunțită a proiectului în forma de “colecții” -
activități care sunt realizate cu scopul finalizării proiectului. La etapa de jos al WBS se calculeaza
efortul, timpul și resursele necesare.
Planul de proiect este necesar să fie definit într-un mod simplu ce ar permite atît
managerului de proiect cât și echipei să însușească ce trebuie înterprins. Acest factor influințeaza
structura planului, acesta poate conține scheme diferite care ar ajuta la precizarea unei activități,
cu toate acestea, în majoritatea cazurilor putem identifica urmatoarele nivele a unui Plan:
Estimarea duratei și resurselor necesare; Clarificarea secvenței și dependenței; Programarea setului
de activități; Planificarea activităților; Elaborarea Diagrama Gantt; Planificarea financiară a
proiectului; Planificarea rezultatelor unui proiect și Elaborarea Matricei Cadrul Logic.
Planificarea resurselor - Să estimam 6 tipuri de resurse de care avem nevoie în elaborarea
oricărui proiect:

2
Stela Corobceanu, Liviu Andriuţă . ESENŢA STUDIULUI DE FEZABILITATE Opiniile Exprimate În Această
Broşură Nu Reprezintă În Mod Neapărat Punctul De Vedere Al Instituţiei Finanţatoare. Bălţi: Tipografia Din Bălţi,
2011. P. 11.
3
Neellohit Burghate. „Work Breakdown Structure: Simplifying Project Management.” International Journal of
Commerce and Management Studies (IJCAMS) Vol.3, No.2, June 2018 p. 2-5.
  Resurse umane (echipa de proiect);
 Resurse informaționale (informațiile, cunoștințele cu privire la tema abordată, etc.);
 Resurse materiale consumabile (trebuiesc achiziționate pentru fiecare proiect);
 Resurse material-logistice;
 Resurse financiare (bugetul proiectului);
 Resurse de timp.4
Estimarea duratele și resurselor necesare are drept scop identificarea cerințelor de timp
și a resurselor pentru grupurile de lucrări (ca cele: materiale, mașini, calculatoare, personalul
proiectului, resurse financiare, etc.) și pentru activități. Planificarea resurselor inseamna
determinarea tipul (de resursă) și cantitatea necesara pentru a le compara cu resursele existente.
Clarificarea secvenței și dependenței activitaților asigura proiectului o succesiune logică
a planului. În cadrul tuturor activităților de desfășurare a proiectului vor persista legaturi logice,
ce vor fi legate de erarhia logică a altor activități. Unele dependențe sînt inerente prin tipul
proiectului altele pot fi elaborate concomitent.5
Programarea setului de activități este elaborata planului de proiect folosind mai multe
metode ce oferă posibilitatea de stabili duratele fiecarui activități, fiind oferite marjele de resurse.
Una din acestea este Metoda drumului critic6 (Critical Path Method) ce a fost elaborată în anii
50 ai sec. XX de DuPont Corporation. CPM reprezintă alternanța de activități ce sunt startate și
finalizate fără înârziere într-un timp anumit, aceasta ofera posibilitatea finalizarii ansamblului
proiectului la data ce a fost prestabilită. Metoda are ca rol calcularea valorilor deterministe a
termenul minim de startare, termenul maxim de startare, termenul minim de finalizare și termenul
maxim de finalizare a fiecarei activitate în parte, având în vedere logca rețlei de activități.
Planificarea activităților este reprezentarea grafică a estimărilor relațiilor logice cât și a
analizei temporale a ansamblului activităților proiectului- numită Diagrama Gantt în cinstea lui
Henry L. Gantt, celui ce a realizat graficul.

4
„Managementul proiectelor. Dezvoltare durabilă”, suport de curs, p. 26-27, http://www.apubb.ro/wp-
content/uploads/2011/03/Managementul_-pro-iectelor_Dezvoltare_durabila.pdf.
5
Savin V., Ghițu V. Managementul proiectelor. Monitorizarea și evaluarea proiectelor Opiniile exprimate în această
broșură nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al instituţiei finanţatoare. Bălţi: Tipografia din Bălţi, 2013.
p. 20.
6
Kelley, James; Walker, Morgan. Critical-Path Planning and Scheduling. 1959 Proceedings of the Eastern Joint
Computer Conference.
 Diagrama Gantt are ca scop posibilitatea vizualizării activitaților planificate, durata de
timp, dar și raportul dintre acestea, monitorizarea felului de încadrare în termenii proiectului, etc.,
importante în implementarea proiectului. Diagrama Gantt reprezintă un important instrument de
analiză şi planificare, cum ar fi:
 Contribuie la planificarea structurală a activitaților;
 Elaborează programul de timp pentru fiecare activitare;
 Estimează împarțirea resurselor necesare proiectului;
 Asistă la trecerea peste momentele de criză ale proiectului.7
Planificarea financiară a proiectului oferă o viziune de ansamblu ale resurselor financiare
indispensabile în implementarea acestuia. De bugetul proiectului depinde rezultatul proiectului.
Este esențial să stabilim corect Etape în elaborarea bugetului:
 Planifică activităţile proiectului;
 Estimează potențialele surse de venit;
 Estimează care sunt cheltuielile pentru orice activitate;
 Evaluează posibilele diferenţe dintre venituri şi cheltuieli;
 Identifică soluţii de evitare a posibililor crize de lichidităţi;
 Intocmește proceduri de comparație non-stop a cheltuielilor cu bugetul;
 Stabilește o planificare în timp a fluxul de numerar;
 Revizuieşte şi actualizează sistematic bugetul.8
Planificarea rezultatelor unui proiect reprezintă în sine obiectivele specifice ale
proiectului, aceasta uşurează identificarea lor. Cercetătorii cât și practicienii recomandă
Elaborarea Matricei Cadrul Logic care reprezintă un instrument ce contribuie la elaborarea
capacităţii de concepţie a proiectului, implementare şi evaluare acestuia. Matricea logică este un
instrument simplu care te ajută:
 să-ţi organizezi gîndirea;
 să legi activităţile şi investiţia de rezultatele aşteptate;
 să fixezi indicatori de performanţă;
 să aloci responsabilităţi;

7
Nancy R. Tague, Instrumentele calității (trad. din l. engleză), Sibiu, 2010, pp. 351-355. ISBN 978-973-0-09353-7
8
Marian Dumitrache. Bugetul proiectului: definitie si intocmire. Management de proiect [online] 2016. [citat
02.23.2019]. Disponibil: https://marian-dumitrache.ro/bugetul-proiectului-definitie-si-intocmire/
  să comunici informaţii despre proiect concis şi clar.9
In concluzie putem afirma faptul ca planificarea este esențială în viața unui proiect,
devenind faza cea mai importantă a acestuia şi începutul ciclului de viaţă pentru proiectul în cauză.
Succesul unui proiect rezultă de fapt printr-o bună planificare, o bună execuţie şi un control
oportun. Planificarea ajută la reducerea riscului şi la anticiparea iitorului, la îmbunătăţirea
eficienţei şi eficacităţii muncii echipei. Planificarea este faza în care trebuie găsite modalităţile prin
care cerinţele specificate de beneficiar/utilizator să poată fi puse în practică.

9
Veaceslav Bulat. Cum scriu un proiect? Ghid de reguli și practicii de bază în scrierea unui proiect. Chisinau, 2010.
p. 20.