Sunteți pe pagina 1din 7
ALUN TPN Be he Af gaa DIVE OFIGIALA PAS 10107/4-90 ROMANIA 1 UTUL WOMAN CONSTRUCTIE CIVIEE, INDU: HALE $1 AGRICOLE Inlocnieste : oe . STANDARDIZANE PLANSEE CASETATE DIN BETON ARMAT STAS 101/477 Preseriptii de proieetare ‘Ciastfiearen pitonumerted an SRE, TT 2 Nowindustiiah Industrial and ages | etme! mesial ‘ Crpanreascte FpaaRaHeKee, POM tural buildings sLAVONDS A CAISSONS EN BEI HODMHOe It crslucROXoNBeThentoe REINFORCED. CONCR Praponps A CAISSONS EN BETON | TinpeteybITIL RACCETHDIE FERED GELLINGS Preseviptions en vue de Tétahlissenrent WE HRAOBETOHHDIE, Design specifications Pate ee projets TIpextneanist ito nporstapenartine tes projet Fee 1 GENTRALITATI 1.1 Obicet gi domeniu de aplicure Prezentul standard stabileste preseriptiile de proiectare pontru plangeole casetate din heton armat, executate mouolit sau din elemente prefabricate, Prevederile prezentului standard se aplic’ Ja plangeele avind snininmm 4 x 8 casete, Prin plangoe casetate se injeleg plangecle aledtuite din grinai cu seetiuni transversale identice, dispuse dup’ dou direclit, aleiitind o rejea “pe care reazemi o plac continuf armath pe dowi direc{ii, legati monolit eu grinzile refelei. Grinzile de pe fiecare direefio stint dispuse Ta aceeasi distan’ si au lumina intro ele de winimum 700 mm. Aveste-plangee pot avea diferite forme : pXtratit, dreptimghiular’, poligonals, cireulart ete. taborat de Aprobit det INSTITUTUL CENTRAL. DE CERCETARE, . D: i ee s PRormrawe: st DunecTtvAn TX CON. |isrirUTUL ROMAN DEStANDARDizane| Data intririi tn vigoare s Hastiintul de Gereetarl In Constrace | Str, Jen is Calderon nt, 14 ach teal Cote re Ste. Jean Doula Calderon at, 23 1990-12-01 RUL INVATAMINTULULfnstitutnl de Cone c strnetil—. Nnenresth Telex 11512 IRS K 12 Plangeele de tormi pltratt sau dreptunghiulari, dup modul de dispunere a grinzilor in raport eu Iaturile, pot fir — plangee cu grinzi ortogonale (fig. 1); Fig. 2 13 Plangesle casetate pot fi simplu rezemate pe tot conturul, sau pot fi continne pe una _ sau mai multe laturi, A 1.4 _ Plangeclo easetate so dimensioneaz’ gi se alcKtwiese conform STAS 10107/0-76, STAS 10107/1-90 gi prevederilor din prezentul standard. Grinzile plangeelor casetate ge proiecteazt asifel incit 1a starea limit’ de rezisteng’ axe neutré s& fie situats in plack in sec{iunile golicitate de momente incovoietonre pozitive din cimpuri, 2 PRESORIPPIL DE CALCUL 21 Prevederi generale 2.1.1 Calculul solicitirilor in plicilo si grinzile plangeelor casetate se poate face in domeniul ciaatic sau in domeniul poatelastic; se recomand& efectuarea calculului in domeniu! post- Caleulul golicitarilor in domeniul elastic se face : — in cazul plangeclor solicitate de incdrctiri tehnologice cu caracter dinamic ; — in vederea verificlirilor Ja sttrile limit& ale exploatarii normale. 212 In cazuri speciale pot fi folosite alte metode de calcul dectt cele cuprinse in prezentul standard, pe bazd de justificare teoretics gi verifictiri experimentale omologate. 2.2 Caleulul fn domeniul cinstic 2.24 Caleulul in domeniul clastic se face pe baza urmiitoarelor ipoteze simplifieatoare : ~ nu so ia in consideraro conlucrarea inte plicile gi grinzilo planseclor, calculul acostora ficindu-so separat ; — plicile plangeolor se considerk continue pe oats suprafata acestora, grinzile consti tuind reazeme rigide pentru plici; — grinzile de po cele dont direetii ale plangcelor aledtuiese refele plane, care sint solicitate in noduri de forte perpendiculare pe planul lor. Aceste forte provin din concentrarea Je noduri a inciresrilor permanente gi temporar de calcul, aterente fieekrui nod; — 80 noglijeazi: momentele de torsitne care apar ca rezultat al logkturii monolite intre gtinaile de pe cole dou directii ale refelelor. 2.2.2 Determinarea solicitivilor in domeniul elastic in sec{iunile plteilor se face conform STAS 10107/2-77. 2.2.3 Determinarea solicitirilor in sectiunile grinzilor so face prin considerarea, ca necu- noscuite, a fractiunilor din forfele aplicate 1a noduri care revin grinzilor de pe una dintre ditectiile de dispunere a acestora, precum gi prin exprimaxea egaliti{ii intre sigelile grinzilor de pe ambole direcii, in droptul fiectrui nod. 2.3 Calenlul to domeniul post-elastic 2.3.1 Caleulul in domeniul post-elastic al plangeclor casetate eu grinzi ortogonale, sitaphy rezemate pe contur, solicitate do inedredti permanente gi temporareuniform distribuite sau asimilabile acestora se face pe baza wrmiitoarelor ipotezo + — articulatiile plastice ale mecanismului de cedare se formeaz4 pe grinzi, numai in areptul nodurilor refelei formate de acestea ; — pe fiecare direcfie, momentul de'caleul limiti, in seefiunile critice ale grinzilor centrale este proportional eu momentul clastic produs de inciircirile permanente gi temporare de caloul in acoste sectiuni ; Fo 22 Repllieazd momentele de torsiune care apar ca rezultat al legiturit monolite intre grinzile do pe cele dou’ directii ale plangeelor ; — nu se ia fn considerare contribujia armiturilor din plied la stabilirea capacitatit portante a refelei de grinzi. . 2.3.2 Mecanismele de cedaro ale plangeclor casetate sint caracterizate prin formaren de arti- culafii plastico pe toato grinzile planseelor dupi cum urmeazi (fig. 3) : . ~~ dacé pe o direclie uumirul grinzilor este impar, grinzile de pe cealalts directie prezint& olte dowt artioulafii plastice situate Ia legitura lor en grinda central’, de pe prima directic, de o parte gi de alta a acesteia ; oo — dack poo directie numirul grinzilor este par, grinzile de pe cealaltt directie prezint’ ofte dou’ articulafii plastice situate Ja legitura dintro cole dous grinzi centrale de pe prima directie, Ea BB 2.3.3 Solicitarile in sec{iunile plangcelor casetate se determin% punind conditia ; Tin + Dy = 0 qa) in care Eq * Inctul mecanic virtual efectuat de inciredtile pemanente si lemporare de calcul care solicit plangeele pentru o deplasare vittualii a imecanisniului de codare al acestora Z, — Wwerul mecanie virtual efectuat de momentele de calcul limiti care actioneazt in articulafiile plastice ale grinzilor pentrn acceagi deplasare virtuall, ameen- nismuluj de cedare al plangeetor. OBSERVATIE — Lucral mecanic Jy este Intotdeauna pozitivy iar Iucrul mecanie Jy este Intotdeauna negatly. 2.3.4 Deplasarea mecanismelor de cedure ale plangeelor iinplici formarea de Jini de eurgere in plicile casetelor pe directiile diagonalelor si la legiitura plicilor en grinzile (fig. 3), decaro se fine seama numai la exprimarea licrului mecanic vistual Z, produs de inedresrile permanente gi tempornre do calenl cate golicitit plangeele, 2.3.5 Pentru plangeele cu grinzi ortogouale, simplu rezemate pe contur, avind 4x 3... ++-10 X 7 easete, inckreate uniform distribuit, valorile lucralui mecanic De (stabilite avind in vedere prevederile de Ia pct. 2.3.4) gi lucrului mecanic 1;, pentru ansamblul plangeului in cazul in care grinzile de pe fiecare direclie sint armate identic, sint dato in tabelul 1, tn care: g _ increarea permanent’ de caleul pe unitatea de suprafath ; P _inekrcavea temporar’ de calcul po unitatea de suprafat’; 1, distan{a Intre axele grinzilor pe direcia laturii Tungi a plangeului (fig. 4); 4 distanja intre axele grinzilor pe direofia laturii sourte a plangeului; M, , Momentul de calenl maxim al fiecirei grinzi de pe direcia Iatwrii lungi a plangeului ; M, momentul de calcul maxim al fiecirei grinzi de pe directia Iaturii scurte a plangeului. Lucral mecanic Te s¢ determin in ipoteza concentrinii inedrckrilor la nedurile re{elet ao grinzi, Momontele Mf, si Mz se determink avind in vedere si relatin (confirm prevederilor do Ia pet. 2.3.1): MM, Ma Meg ® in care Ms, si Me, sint momentele elastice maxime ale grinzilor centrale de pe cele dou directii, determinate conform pet. 2.2. in cazul plangcolor eu caracteristici (numir de caseto gi rapeitul tatwnilor [ily care coreapund cu cele indicate in tabelul 2, momentele IM, si M, se determina eu relafiile ! M,= mq h 3) My = meq lt (4) Oe 2.3.6 Calenlul plangeelor casetate in domeniul post-clastic se efectueazdl ea plied continue armate pe dou% directii, conform SEAS 10107/2-77. 2.8.7 Diagrama momentelor de calcul pentru grinzila de pe o dlicectie se objine prin, inmu- firea ordonatelor diagramei de momente corespunziitoare grinzii eentrale de pe direc ia consi- erata, stavilith in ipoteza comportavitelastice a refelei de grinzi cwzaportuls7 = 7 de- ss ca terminat conform pet. 2.3.5. In cazul plangeelo? cu grinzi ortogonale, simplu rezemate pe contur, eu aceeast armare la toate minzile de pe ficeare dlieotie, avind caracteristict (numir de eacete sf raportul late Fa ttt ware corespund ou cele din din tabelul 3, diagrama momentelor ineovoleteare petra grinzife de pe fiecare direcliese determink:pe baza schemetor de inclreare din fig. 4 $1 avind in vedere relatiil Xy= yg (5) Sy tn dl (6) in care Xu frncjiunea din inedrcarea totald, aplicats concentrat in nodul i al grinail centrale de pe prima directio ; Xa fractiunen din inedrearea totals, aplicats concontrat ip nodul § al grinaii centrale de pe a doua direetie 5 jy Coeficienti de influentit avind valorile din tabelul 35 liq conform pet, 2.3.5. 2.8.8 Diagrama forjelor tAietoare pontru grinzile de pe 0 direetie se obfine prin shmultires a eteuatelor diagramel de for{e t8ietoare corespunzAtoare grinzii centrale de pe directin copsi- XM, erat, stabilith in ipoteza comportirii clastice a refelei de grinzi, cu 1,1 =4! a , - a im care My; Maj; Mg $i Mey conform pet. 2.3.5, ‘Tabelal 8 Numi de ccaete le Xi te a te | te ty tn ta mx Mh 4x3 - 7 - 5x3 - - 4x = = = 5x4 = - a bx4 - - . 5x5 a a = 6x5 = = = 1x8 - 8x5 0,077 a - - - 0,420 = 0385, = = 0702 5x8 : = 07800 = = 41033 = = 13195, ‘Fabelul 3 (eontinuare) Namie de tte” | aly za | te | te mx Le — Foro | ose | ose nt =| ome | sien |e UxB 1 - 0,993. 0,920 0,861 a thon | ito |__ tes he 2 Post | eam | v.zan axe ut Sf ome | saa | oba i hows | ise |e oes 15 ~ | egsr | one | one 10 ~ [ora 492 tt = | ois na ta = | ores 13 =| ihe as vn = LN ea Ms Re 4,0 0,785, m = | Ofer ox ia = | ettee x3 =| Stns 4,0 ~ 0,805, ox iM = | eae i | Sts ox 10 0.000 | 0,800 1n cazul plangeelor cu grinzi ortogonale, simplu rezemate pe contur, cu aceeasi armare Ja toate grinzil do pe tecare direefie, diagrama forjolor tdietoare se determin’ pe baza schemei de inedreare din fig. 4, in care forfele Xy fi Xy se calculeark conform pet. 2.3.7 gi se multiplicé cu 1,1. 3 PREVEDERI CONSTRUCTIVE 3.1 Se recomand’ ca la plangeste ou cel mult 7 casete po fiveare direcfio si se provada acceagi arm&iuri in toate grinzile de pe fiecare direcfie. Pentru plangeele cu mai mult de 7 casété se recomanda ca grinzilé marginale, repre- zentind cel mult 50% din numérul total al grinzilor gi dispuse itt numar egal faji de axa de simotrie a plangoului, a fie previaute cu o cantitate de armAtark mai redua%, dar cel putin 70% din armarea unoi grinzi centrale. 32 ‘La plangeele cu grinzi ortogonale raportul intre latura mare 1, gi lature mick 1, (fig. 1) trebuie si fie de cel mult 1,5. a plangeele cu grinzi diagonale se recomandé ca raportul intre Iatura mare 7, gi latura mick 1, (fig. 2) s% nm fic mai mare de 3. 3.3 _Casetele unui plangeu, fie eu grinai ortogonale, fie eu grinzi diagonale, trebuie si aibi dimensiunile in plan identice intre ele (de la caset’ la caseta); se admit diferente pink la maximum 5%. La plangeele eu grinzi ortogonale, raportul intre latura tare gi latura, mick ale unci casete trebuie si fie de max. 1,5. 34 Latura mare a unei casete trebuie s& fie de maximum 2 m. 3.8 Laplangesle cu grinai ortogonale, latura mare a casetelor se ia intotdeauna paralels cu latura mare a plangeuluf. 3.6 Grosimea nifnim’ a plicilor plangeelor casetate este de 6 cm. 7 — Placile plangelor casetate se armeaz% conform STAS 10107/0-78 si STAS 10107/2-90 cu ummitoarele preciziri : — armitura esté identicl pe cele doud directii atit tn cimpuri oft gi pe reazeme; — in cimpuri, armatura este uniform’ pe toat’ suprafata plicilor, 3.8 Plangeele cu grinzi dingonale se alcituiese sstfel ca in fiecare punct de intersectie a laturilor plangeelor sit concure o grindi, 3.9 Plangeelo casetate sint rezemate intotdeauna pe tot conturul, Rocemarea poate fi ticutis pe zidarie do ciirimid’ sau pe grinzi. In primul cox rexemarea s@ face prin intermediul nor eenturi de inflsime eel pufin egal ct cea a grinsilor rofelei. 3.10 Armatura longitudinals a grinzilor so dispune astiel incit, a nodusile re{elei barelor grinzilor vele mai solivitate ef fiezagezate pe rindulfcel mai de jos. Armétura grinzilor se agai pe un rind sau cel mult pe dou% rinduri, pentru a se evita dificultatile de execufie la incrucigarea grinzilor in noduri. Dack armitura este dispuss po dou’ rinduri, se agazi alternativ barele grinzilor pe cole dowd direcfii.