PERIODIC DE SPIRITUALITATE, INFORMARE ŞI ATITUDINE AL EPISCOPIEI SEVERINULUI ŞI STREHAIEI

Anul I, Nr. 9, septembrie 2006

Editura “Didahia Severin” - Drobeta Turnu-Severin

 D
I
D
AHI
A C
O
P
E
R
T
A

Im
N
a
i
c
i
a
º
i
t
e
d
o
r
e
a
m
n
ul
u
i

CUPRINS
D
I
D
AHI
A
PERIODIC DE SPIRITUALITATE, INFORMARE ŞI ATITUDINE
AL EPISCOPIEI SEVERINULUI ŞI STREHAIEI
Cuvânt adresat elevilor şi profesorilor de cãtre Prea Fericitul Patriarh Apare cu binecuvântarea
Teoctist cu prilejul deschiderii anului şcolar 15 septembrie 2006 P.S. NICODIM
†TEOCTIST...............................................................................1 Episcopul Severinului şi Strehaiei

Dialoguri teologice şi duhovniceşti: Avva Antonie şi Pelerinul (9) -

Întâlnire cu Sfântul Nicodim de la Tismana după şase veacuri COLEGIUL DE REDACŢIE
P.S. Nicodim Episcopul Severinului şi Strehaiei..........................2 - 5
Sfântul Nicodim de la Tismana - model şi reper de vieţuire şi slujire Redactor Şef
creştină pentru veacuri Pr. Iulian Nedelcu
Stelian Gomboş..............................................................................6
Consilier Cultural
Adunarea tinerilor creştini ortodocşi - prilej de bucurie sfântă
Pr. Pretişor Zaharia.......................................................................7 Redactor responsabil de numãr
Pr. Iulian Nedelcu
Prăznuirea Sfântului Nicodim de la Tismana Tehnoredactare şi grafică
Pr. Mihai Zorilă........................................................................8-9
Marian Vãduva
Preot Profesor Constantin Civitu - Cetăţean de onoare al Municipiului
Drobeta Turnu - Severin Adresa Redacţiei
Arhid. Adrian Maziliţa..............................................................10 Editura Didahia Severin
Str. I. Gh. Bibicescu, nr.6
Aspecte ale pocăinţei şi iertării (II) Drobeta Turnu Severin
Ieromonah Iacob Rusu..................................................................11
Tel. 0252-333.049
Fax. 0252-333.039
Parohii din Mehedinţi - E-mail: revistadidahia@yahoo.com
Parohia Poroina-Ergheviţa, Comuna Şimian, Judeţul Mehedinţi E-mail: editura_didahia_severin@yahoo.com
Pr. Costel Popescu.........................................................................12
Tiparul: Tipografia Eparhială Craiova
Despre Pelerinaje ...
Natalia Tudor.............................................................................12 Director: Florin Pârşcoveanu
Tipografie: Tel. 0251-463.087
Ştiri din eparhie şi din ţară ISSN: 1841 - 8023
Ştiri internaţionale
Pr. Viorel Vlăducu.................................................................13-15
Raspundem cititorilor
Pr. Mihai Zorilă..........................................................................16 Doresc un abonament ANUAL Doresc un abonament pe 6 LUNI.
Am achitat suma de 36 RON (360.000 lei) Am achitat suma de 18 RON (180.000 lei)
Numele .............................................................. Prenumele......................................................
Apariţii editoriale mehedinţene Strada.............................................. Nr.............. Bloc..................Sc............Et..........Ap..............
Pr. Marius Porumbel...................................................................16 Localitatea............................ Cod............... Of. poştal.............Judeţ
..........................................
Agenda de lucru a P.S. Nicodim
Arhid. Ciprian Mocanu...............................................................17
Achitaţi costul abonamentului la orice oficiu poştal pe adresa: Episcopia Severinului şi Strehaiei,
Str. I Gh. Bibicescu Nr. 6, Cont BCR Tr. Severin RO 18 RNCB 3500000155410001.
Revista se gãseşte de vânzare la toate bisericile din judeţ precum şi la centrele de difuzare a presei
RODIPET.
 S
e
pt
e
mb
r
i
e-2
00
6 D
CUVÂNT ADRESAT ELEVILOR ŞI PROFESORILOR
DE CÃTRE PREA FERICITUL PÃRINTE PATRIARH TEOCTIST
CU PRILEJUL DESCHIDERII ANULUI ŞCOLAR
15 SEPTEMBRIE 2006
« comunicat de presã »
Iubiţi elevi şi distinşi dascăli,
Cinstiţi părinţi ai tinerelor vlăstare,
Începutul unui nou an şcolar reprezintă un moment
de însemnătate excepţională nu numai pentru tineretul şcolar,
ci şi pentru părinţii şi educatorii lor precum şi pentru întreaga
societate.
Anul şcolar marcat de începutul toamnei - anotimpul
bogăţiei şi al împlinirilor - are şi semnificaţia bogăţiei spirituale
ce urmează a fi acumulată prin activitatea de învăţare, prin
cunoştinţele căpătate în contactul cu cartea şi cu dascălii de
către subiecţii acestui amplu proces de formare şi educare ce
are ca finalitate împlinirea şi devenirea omului ca membru
responsabil al societăţii şi în faţa lui Dumnezeu.
Un nou an şcolar înseamnă pentru cei mai mici, care
iau legatura cu cartea pentru prima dată la gradiniţă sau în
cursul primar, o primă treaptă urcată pe acest drum de lumină,
iar pentru cei din clasele următoare - noi trepte ce-i înalţă an de
an spre culmile de strălucire ale culturii, ştiintei, cunoaşterii în
general, prin care îşi conturează personalitatea, valoarea şi
utilitatea, atât pentru ei, cât şi pentru semeni.
În iconografia Bisericii noastre există o scenă plină de
învăţăminte - „scara virtuţilor” - ce redă ideea atingerii
desăvârşirii duhovniceşti, aşa cum a exprimat-o Sfântul Ioan
Scărarul şi care prefigurează un urcuş, nu numai în planul
duhovnicesc, ci şi în cel al împlinirilor, aspiraţiilor prin
învăţătură şi lucrare deosebită, ci reprezintă şi un efort
permanent, pe parcursul căruia poţi cădea de la primele
trepte sau chiar şi atunci când eşti aproape de final, dacă îţi
lipseşte puterea stăruinţei şi tăria în atingerea scopului final.
Învăţătura acestei scene este că strădaniile noastre, nu
numai în a învăţa cât mai mult şi cât mai bine, dar şi în a ne
desfăşura munca noastră de zi cu zi, trebuie să fie consecvente,
constante, fără încetare, susţinute cu mare grijă şi atenţie.
Căpătaţi, dragi elevi, anumite cunoştinte, priceperi şi
deprinderi într-un an şcolar, dar ele trebuie consolidate,
dezvoltate în anii viitori, încât urcuşul pe această scară să fie
sigur, fără poticniri, fără căderi, încât în anul următor să fiţi pe
o treaptă mai înaltă şi mai bine fixaţi, fără să vă clătinaţi sau să
vă prăbuşiţi.
Aveţi ajutor şi sprijin pentru acest urcuş în părinţii
voştri, care vă ocrotesc şi vă învaţă multe lucruri pe lângă ce vă
oferă cartea şi şcoala. Aţi căpătat în familie multe şi
importante obisnuinţe de muncă ordonată, de stăruinţă şi
dăruire, după modelul celor mari calităţi pe care trebuie să le
folosiţi şi în activitatea şcolară şi în cea de zi cu zi, în afara
şcolii.
În relaţia aceasta cu propria familie, vă amintesc să
luaţi aminte cu multă atenţie la munca părinţilor voştri, la
strădaniile lor, la truda lor din zi până în noapte şi să urmaţi
îndemnul Mântuitorului, Care, cu puterea şi înţelegerea
specifică dumnezeiască, spunea: „Tatăl Meu până acum lucrează,
şi Eu lucrez” (Ioan 5.17). Luaţi tot ceea ce este bun de la părinţii
voştri aşa cum şi ei vă oferă toată grija şi căldura sufletească.
La această conlucrare îi chemăm şi pe ei, ca împreună
să vă bucuraţi de roadele ştiinţei de carte, grijind ca din diferite
pricini unii dintre voi să nu rămână pe dinafara şcolii şi să nu
poată beneficia de binefacerile cărţii. Mulţi se confruntă cu
greutăţi pe care şi voi le vedeţi şi le puteţi înţelege, dar, trecând
poate cu greu peste acestea, veţi avea bucuria împlinirii vieţii şi
devenirii voastre.
Aveţi ajutor de asemenea în dascălii voştri, pe care să
i
d
ahi
a
LUMINA ŞCOLII
„Precum mlădiţa nu poate să aducă
roadă de la sine, dacă nu ramâne în
viţă, tot aşa nici voi, dacă nu rămâneţi
în Mine. Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele.”
(Ioan 15.4-5)
îi ascultaţi ca pe proprii părinţi, să-i aveţi ca modele de urmat,
căci munca lor stă la temelia formării voastre şi ea vine nu
numai din obligaţie profesională şi din ştiinţa lor, ci şi din ceea
ce a definit dintotdeauna ţinuta unui dascăl - „dragostea de
pedagog” - ce constituie acea bucurie, determinată de
constatarea că cele împărtăşite cu dragoste, pasiune şi râvnă
de către ei au avut ecou în sufletele şi minţile voastre.
Ascultaţi-i cu atenţie, ataşaţi-vă sufleteşte de ei, încât în şcoală
împreună, să constituiţi o altă familie, o comunitate de
înţelegere şi armonie, o comuniune legătură de suflet şi de
sfinţenie, crescând ca nişte mlădiţe sănătoase, puternice,
pentru a fi folositori atât patriei, cât şi Bisericii, încât în această
unitate spirituală să puteţi urma cuvântul Mântuitorului:
Precum mlădiţa nu poate să aducă roadă de la sine, dacă nu rămâne în
viţă, tot aşa nici voi, dacă nu rămâneţi în Mine. Eu sunt viţa, voi sunteţi
mlădiţele.(Ioan 15.4-5)
Nu uitaţi de sfătuitorii voştri sufleteşti, care, cu duhul
blândeţii şi al Sfintelor Scripturi, vă îndeamnă să fiţi
ascultători, buni, drepţi, cinstiţi, cu spirit de înţelegere faţă de
colegi, faţă de aproapele, ca astfel să realizăm înţelegerea
dintre oameni propovăduită de Biserică. Nu uitaţi că Biserica
este „mama duhovnicească” a poporului român, după cum a
definit-o poetul naţional Mihai Eminescu. Dacă uneori vă
simţiţi constrânşi de rigorile şcolii, de exigenţele dascălilor
voştri şi de cerinţele părinţilor, să nu uitaţi că Evanghelia nu
obligă, ci sfătuieşte zicând: Cine are urechi de auzit să audă (Matei
11.15), iar auzind, să nu socotiţi grea sarcina de a învăţa sau de
a asculta.
Fiţi, aşadar, cu urechile deschise spre tot ce este bun,
frumos, înălţător, folositor, spre îndemnul către fapta bună şi
lucrul temeinic făcut, plăcut oamenilor şi lui Dumnezeu,
pentru că numai aşa vă veţi împlini ca oameni desăvârşiţi, veţi
fi bucuria şi mângâierea părinţilor voştri, mândria dascălilor,
care prin voi îşi legitimează misiunea şi veţi putea deveni
cetăţenii responsabili de mâine, ai ţării şi ai lumii în care vă veţi
desfăşura activitatea.
La începutul anului şcolar 2006-2007 rog pe Bunul
Dumnezeu să vă dăruiască vouă, dragi elevi, darurile Sale de
luminare a mintii, părinţilor voştri - bucuria de a vă vedea
crescând frumoşi şi împliniţi, dascălilor - satisfacţia muncii,
desfăşurată cu dragoste şi rezultate bune, iar părinţilor voştri
sufleteşti - mulţumirea duhovnicească în împlinirea lucrării
voastre într-o viaţă curată, de sfinţenie.
Împărtăşindu-vă toată dragostea noastră şi părinteşti
binecuvântări, vă doresc succes în noul an şcolar şi Dumnezeu
să vă ocrotească, sănătate, putere de muncă şi roade bogate în
această nobilă şi înălţătoare muncă.
Al vostru, de tot binele doritor şi către Domnul
rugător,
† TEOCTIST,
Arhiepiscop al Bucureştilor,
Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei,
Locţiitor al Scaunului Cezareii Capadociei
şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane.
1
 Did a hi a
Dialoguri teologice şi duhovniceşti: (9) Avva Antonie şi Pelerinul
Icoană în frescă, 1673,
Mănăstirea Topolniţa, Mehedinţi
Pelerinul: Blagosloviţi Avva! Bine v-am
găsit!
Avva Antonie: Domnul să ne
binecuvinteze! Bine ai venit pe la noi!
Pelerinul: Am venit cu multă bucurie.
Avva Antonie: Se observă o bucurie,
care parcă radiază de pe faţa frăţiei tale.
Pelerinul:Vin de la Mănăstirea Tismana.
Avva Antonie: Ctitoria Sfântului
Nicodim terminată la 1378.
Pelerinul: Da. Am participat la toate
manifestările organizate de Mitropolia
Olteniei cu prilejul împlinirii a 600 de ani
de când Cuviosul Nicodim cel Sfinţit a
trecut, în anul 1406, în ceata drepţilor, a
sfinţilor bineplăcuţi lui Dumnezeu.
Avva Antonie: Am auzit că Mitropolia
Olteniei, prin grija Înalt Prea Sfinţitului
Teofan şi cu hotărârea Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române au ţinut să
marcheze şi să celebreze într-un mod
deosebit împlinirea celor 600 de ani de la
plecarea la cer a Sfântului Nicodim.
Pelerinul: Da, s-a organizat timp de trei
zile mai multe evenimente.
Avva Antonie: Cum ar fi?
Pelerinul: Decernarea titlului de Doctor
Honoris Causa de către Universitatea din
Craiova, Prea Fericitului Anastasios,
Arhiepiscopul Tiranei, Durresului şi
Întâi Stătător al Bisericii Ortodoxe din
Albania.
Avva Antonie: Un mare teolog, un
trăitor şi un ierarh, care în viaţa sa a
desfăşurat un mare apostolat social, o
misiune deosebită în Africa şi apoi în
Albania.
Pelerinul: Albania care a fost decretată
stat ateu.
Avva Antonie: Am citit acum ceva timp
că de câteva zeci de ani acolo, în Albania,
nu au avut preoţi, nu au avut absolut
nimic. A fost interzisă prin lege orice
formă de manifestare a credinţei, iar
oamenii au crescut fără Dumnezeu.
Pelerinul: Nu din vina lor.
Avva Antonie: Nu, fireşte, datorită
2
S e p t e m b r
i
e-2
00
6
Întâlnire cu Sfântul Nicodim
de la Tismana după şase veacuri
dictaturii promovate sub regimul fostului Teologie Dogmatică a Facultăţii de
preşedinte Hogea. Teologie din Craiova. Prea Sfinţia Sa a
Pelerinul: Acolo unde oamenii aceia n- prezentat viaţa şi opera Prea Fericitului
au fost botezaţi, n-au aflat nimic despre Anastasios.
Dumnezeu, a mers Prea Fericitul De asemenea a fost pus spre
Anastasios, a întemeiat Biserica vizionare un film din care am luat
Ortodoxă a Albaniei şi a început să cunoştinţă de misiunea Prea Fericitului
lucreze cu multă râvnă. Anastasios în Africa precum şi de o parte
Avva Antonie: Am auzit că în trecut din multe alte lucruri realizate de Prea
fostul Mitropolit al Ardealului, Înalt Prea Fericitul Anastasios
Sfinţitul Antonie Plămădeală, mergând Avva Antonie: Şi toate acestea au fost
într-o delegaţie, la o întrunire ecumenică dedicate Sfântului Nicodim de la
şi călătorind cu avionul deasupra Tismana.
Albaniei, avionul a avut o defecţiune în Pelerinul: Evident, pentru că şi Prea
urma căreia a aterizat forţat pe
Fericitul Anastasios a mers în aceste ţări,
aeroportul din Tirana. Acolo, avionul a părăsind patria lui, părăsind Pireul şi
fost dus la un atelier de depanare şi Atena, a mers tocmai ca Sfântul Nicodim
pentru că Înalt Prea Sfinţia Sa era să ducă lumină, să desfăşoare apostolat
îmbrăcat în hainele cuvenite unui ierarh, social în Africa şi să reorganizeze
a fost luat de un grup de angajaţi ai Biserica din Albania.
Serviciilor Secrete Albaneze şi dus într-o
încăpere în incinta aeroportului ca să nu Avva Antonie: Aşa cum Sfântul
fie văzut de nimeni. Nicodim a reorganizat monahismul
românesc existent la noi de-a lungul
Pelerinul: Cu siguranţă acest lucru s-a secolelor.
petrecut din dorinţa ca eventualii
lucrători din aeroport sau călătorii Pelerinul: Da, bine spus că l-a
albanezi să nu vadă un mitropolit reorganizat, dar şi el a săvârşit unele
ortodox, bineînţeles cu însemnele lucruri de apostolat.
specifice rangului. Avva Antonie: La ce te referi?
Avva Antonie: Cu adevărat aceasta a Pelerinul: Mă refer la traducerea de cărţi
fost Albania şi în această ţară, care nu pentru nevoile bisericii din acea vreme, la
poate fi comparată cu nici una dintre munca de caligraf în care consider că a
ţările foste comuniste, a mers ca un avut şi ucenici. Este o mărturie
adevărat apostol în persoana Prea Tetraevanghelul pe care el l-a tradus şi
Fericitului Anastasios. scris cu mâna sa la Mănăstirea Tismana.
Pelerinul: Pentru bogata sa activitatea Avva Antonie: Mănăstirea Tismana, o
misionară şi apostolatul social pe care l-a adevărată lavră care a avut viaţă
întreprins în Africa şi Albania Înat Prea monahală neîntreruptă timp de şase sute
Sfinţitul Părinte Mitropolit Teofan a de ani.
propus Senatului Universităţii din Pelerinul: Cum adică neîntreruptă?
Craiova să îi decerneze titlul de Doctor
Honoris Causa în Sala Albastră a Avva Antonie: A fost o mănăstire liberă,
Universităţii. Ne-a impresionat pe toţi niciodată nu a fost o mănăstire închinată.
cei de faţă, prelegerea pe care Prea A fost o lavră în care datorită
Fericirea Sa a ţinut-o cu acest prilej.
Avva Antonie: Zici că v-a impresionat
pe toţi, dar cine a fost în sală?
Pelerinul: Au fost prezenţi membrii ai
Senatului Universităţii împreună cu
preşedintele Universităţii din Craiova,
Proin Rectorul Mircea Ivănescu, ierarhi
de seamă ai Bisericii noastre, au fost
profesori de teologie, studenţi, diferiţi
invitaţi, într-un cuvânt sala era arhiplină.
Avva Antonie: Şi ce temă a abordat?
Pelerinul: Tema “Provocările Europei”
a fost abordată cu atâta competenţă şi
participare încât aveai impresia că a trăit
în ţările membre ale Uniunii Europene.
Avva Antonie: Mă aşteptam din partea
Prea Fericitului Anastasios să aibă un
astfel de discurs.
Pelerinul: Ne-am bucurat să-l ascultăm
şi pe Prea Sfinţitul Irineu Slătineanul
Arhiereu Vicar al Episcopiei Râmnicului
şi profesor universitar la Catedra de Mănăstirea Tismana în prezent
 S
e
pt
e
mb
r
i
e-2
00
6 D
Mănăstirea Vodiţa în prezent
rugăciunii Sfântului Nicodim, Sfintele
Slujbe, Sfintele Liturghii nu s-au
întrerupt de-a lungul secolelor cum s-a
întâmplat la alte mănăstiri.
Pelerinul: La ce mănăstiri vă referiţi?
Avva Antonie: De pildă la Mănăstirea
Vodiţa, care a fost prima ctitorie a
Sfântului Nicodim, viaţa monahală a
fost întreruptă, datorită vitregiilor
vremurilor, datorită armatelor, care au
trecut pe acolo. Vodiţa a fost amplasată
în apropierea fluviului Dunărea, în
zona de mari treceri, de legătură cu
marile imperii ale vremii, la sud,
Imperiul Otoman, iar la apus Imperiul
Ungar şi apoi Austro-Ungar.
Pelerinul: Toate acestea au contribuit
la distrugerea Vodiţei.
Avva Antonie: Se pare că un obuz a
căzut peste ruine chiar în primul război
mondial când nemţii s-au retras şi au
format unghiul morţii, murind mulţi
soldaţi români pe Dealul Moşului, locul
unde este amplasată acum Mănăstirea
Sfânta Ana-Orşova.
Pelerinul: Probabil au mai fost distruse
şi alte mănăstiri în afară de Vodiţa.
Avva Antonie: Da, mă refer, de pildă,
la Mănăstirea Vişina, de la care se
păstrează numai ruinele, sau la
Mănăstirea Coşuştea-Crivelnic, sau la o
altă mănăstire existentă în zona Baia de
Aramă, care s-au distrus datorită
cotropitorilor, dar uneori şi datorită
apelor, datorită unor torenţi. Incinta
Mănăstirii Vodiţa a fost micşorată de
apele pârâului Vodiţa precum şi de un
torent care a adus mult pământ în
partea de nord a bisericii.
Pelerinul: Şi totuşi Dumnezeu a purtat
de grijă Tismanei…
Avva Antonie: Da, acest lucru s-a
petercut întocmai cum s-a întâmplat cu
mănăstirea Sfântului Sava.
Pelerinul: Nu înţeleg ce legătură are
Sfântul Nicodim de la Tismana cu
Sfântul Sava ?
Avva Antonie: Nu vreau să spun că are
o legătură, ci felul în care s-au rugat
Bunului Dumnezeu este asemănător.
i
d
ahi
a
Pelerinul: Vă rog să-mi explicaţi mai Nicodim, Mitropolia Olteniei a
pe larg. org anizat Spectacolul evocare
Avva Antonie: În timp ce era în “Întâlnire cu Sfântul Nicodim” la Sala
peşteră, pe versantul celălalt al pârâului Mare a Teatrului Naţional “Marin
Cherit şi se ruga, Sfântul Sava, a văzut Sorescu” din Craiova.
un foc pe locul unde i s-a revelat să Avva Antonie: Ai participat la acest
ridice mănăstire. eveniment?
Pelerinul: Deci, i s-a descoperit să Pelerinul: Da. Am fost la Craiova în
construiască o mănăstire!? această sală a Teatrului Naţional. Am
Avva Antonie: Da, şi el a spus Maicii urmărit un spectacol deosebit şi aş zice
Domnului după multă rugăciune că ar unic în felul lui.
zidi mănăstire, dar îi este teamă că o vor Avva Antonie: De ce consideri că a
distruge cotropitorii, barbarii. fost unic în felul lui?
Pelerinul: Din câte ştiu a zidit Pelerinul: A fost pregătit de către
mănăstirea. Sectorul Cultural al Arhiepiscopiei cu
Avva Antonie: Da, însă ceea ce vreau cântări din slujba Sfântului Nicodim, cu
să reţii este că el a reuşit să smulgă poezii şi proză dedicate lui, recitate din
promisiunea că mănăstirea nu va fi suflet de actori angajaţi ai Teatrului
distrusă de barbari. Naţional, cu artişti de renume printre
care
Pelerinul: Şi s-a păstrat de peste 1500 Valeriu Tudor Gheorghe, Nataşa Raab,
Dogaru, Ion Colan, Valer
de ani. Dellakeza, coordonaţi de maestrul
Avva Antonie: Da, s-a păstrat de peste Emil Boroghină. Foarte bine s-a
1500 de ani. Zidurile nu au fost distruse prezentat şi Grupul psaltic al Catedralei
de barbari nici chiar de marea invazie a din Craiova reunit cu Grupul psaltic al
perşilor din secolul al VII - lea care a Episcopiei Severinului şi Strehaiei
distrus multe mănăstiri şi a făcut mult Avva Antonie: Mă bucur foarte mult că
rău. a fost o reuşită.
Pelerinul: Şi mănăstirii Sfântului Sava Pelerinul: Da, s-a văzut în spectacol,
nu i-au făcut rău? stilul părintelui Sever Negrescu,
Avva Antonie: Nu, însă şi la Consilier Cultural al Arhiepiscopiei
Mănăstirea Sfântului Sava, deşi nu au Craiovei şi membru în Uniunea
fost distruse zidurile de către barbari, Scriitorilor. Alegerea textului îi aparţine
însă au fost mulţi călugări martirizaţi. în întregime, precum şi textul filmului
Sub pavajul cu lespezi din piatră din „Mănăstirea Tismana Poartă a
incinta mănăstirii se află osemintele sufletului către cer”, lucrat de centrul
unui număr mare de călugări martirizaţi Mass-media al Arhiepiscopiei Craiovei.
de barbari. De remarcat este şi faptul că Este vorba de un film documentar
Sfântul Sava a smuls o promisiune de la lucrat cu suflet, nu neapărat cu acrivia
Dumnezeu că mănăstirea nu va fi cercetătorului ştiinţific într-ale istoriei,
distrusă, ci va dăinui. ci a fost o prezentare de excepţie. A fost
Pelerinul: Credeţi că a fost un o seară deosebită pentru ierarhii
negociator cu Dumnezeu, dacă îmi este prezenţi, pentru preoţi, pentru
îngăduit să folosesc acest termen ? craiovenii prezenţi în cele aproximativ
Avva Antonie: Cam aşa cum spui. A Naţional o mie de locuri cât deţine sala Teatrului
reuşit să smulgă această promisiune. din Craiova.
Înclin să cred că şi Sfântul Nicodim s-a Avva Antonie: Cred că a rămas
rugat Bunului Dumnezezu pentru impresionat şi Prea Fericitul Anastasios
dăinuirea lavrei Tismana în care se şi ceilalţi membrii ai delegaţiilor din
slujeşte zilnic Sfânta Liturghie şi se străinătate.
săvârşesc cele şapte laude de peste şase Pelerinul: Cu siguranţă, şi toată
secole. Aici el a săvârşit atâtea minuni şi această organizare se datorează Înalt
de aceea este atât de venerat de Prea Sfinţitului Teofan, Mitropolitul
binecredincioşii creştini din Oltenia. Olteniei care a dorit să marcheze, atât
Pelerinul: Da, am auzit că a reuşit să cât a fost cu putinţă, sub toate aspectele
impresioneze prin toate aceste fapte cultural, spiritual, duhovnicesc şi
minunate, prin trecerea prin foc pe istoric, trecerea celor şase sute de ani de
contemporanii săi şi pe însuşi regele la plecarea Sfântului Nicodim în ceata
Sigismund al Ungariei, sfinţilor bineplăcuţi lui Dumnezeu.
iar acest rege a dat un
decret prin care
înlesneşte trecerea
liberă pe teritoriul
ungar a călugărilor
ortodocşi, decret ce se
păstrează până astăzi.
Avva Antonie: Aşa
este, iar toate aceste
lucruri au determinat
poporul român să îi
poarte veşnică cinstire.
Pelerinul: Şi acum, la
aceste manifestări,
pentru a-l cinsti cum se Moment din spectacolul susţinut
cuvine pe Sfântul pe scena Teatrului Naţional din Craiova
3
 D
i
d
ahi
a S
Avva Antonie: Înţeleg că acesta a fost
un început al manifestărilor, a tot ceea
ce s-a pregătit pentru a marca anul 2006
ca an al Sfântului Nicodim.
Pelerinul: Da, pentru că evenimentul
s-a întins pe parursul a trei zile. În cea
de-a doua zi la Mănăstirea Tismana a
avut loc simpozionul intitulat „Rolul
Sfântului Nicodim în monahismul
românesc”. La simpozionul moderat
de Prea Sfinţitul Nicodim, Episcopul
Severinului şi Strehaiei, s-au întâlnit
pentru prima dată exarhii din fiecare
eparhie însoţiţi de un stareţ sau doi,
întâlnire organizată de Mitropolia
Olteniei.
Simpozionul prezidat de
Prea Sfinţitul Nicodim
Avva Antonie: Şi au fost comunicări?
Pelerinul: Da, pot să vă spun că mi-au
plăcut mult. Prea Sfinţitul Visarion
Răşinăreanul a vorbit despre:
„Reorganizarea monahismului pe
teritoriul ţării noastre în timpul
Sfântului Nicodim”; Părintele Teofil
Roman a vorbit despre „Dimensiunea
monahismului ortodox în viziunea
Sfântului Nicodim de la Tismana”;
Părintele Timotei Aioanei, Exarh
Cultural la Mitropolia Moldovei, a
vorbit despre „Lumini isihaste din
binecuvântata Moldovă” şi Părintele
Arhimandrit Simion Stana a vorbit
despre „Sfântul Nicodim de la
Tismana reper al ortodoxiei din
Balcani”.
Avva Antonie: Interesant!
Pelerinul: Şi de folos. Însă trebuie să
vă mai spun că simpozionul a început
cu un cuvânt susţinut de către unul
dintre marii duhovnici ai noştri,
părintele Teofil Părăian de la
Mănăstirea Sâmbăta de Sus.
Avva Antonie: Da, el este unul dintre
marii duhovnici ai vremii noastre, care
a făcut mult bine mergând peste tot în
ţară şi folosind sufleteşte pe mulţi
tineri, mai ales prin conferinţele sale.
Pelerinul: Ne uimeşte pe toţi cum el,
un nevăzător, a acumulat atâtea
cunoştinţe şi pe deasupra este un
trăitor a tot ceea ce învaţă. După
cuvântări au avut loc şi dezbateri ….
Avva Antonie: Şi ce s-a scos în
evidenţă?
Pelerinul: La dezbateri s-a pus
accentul în toate discuţiile pe faptul că
Sfântul Nicodim rămâne un model
pentru noi toţi.
Avva Antonie: Deci, nu s-a mărginit
numai la date istorice?
Pelerinul: Nu, evident.
Avva Antonie: Şi prin ce ai înţeles
4
e
pt
e
mb
r
i
e-2
00
6
frăţia ta că se consideră un model? Prin
faptul că a adus aici curentul isihast?
Pelerinul: Da, însă şi prin faptul că s-a
străduit să traducă acel Tetraevanghel
şi să-l transcrie din limba greacă în
limba slavonă. O lucrare de caligrafie
valoroasă.
Avva Antonie: Cred că au fost mai
multe Tetraevanghele şi mai multe cărţi
traduse de Sfântul Nicodim, dar care
probabil nu s-au păstrat.
Pelerinul: Vă gândiţi, să fi iniţiat chiar
şi o şcoală de traducători şi de caligrafi?
Avva Antonie: Este posibil pentru că
în momentul acela era nevoie de cărţi.
Pelerinul: Pentru mănăstire?
Avva Antonie: Pentru mănăstire, dar
şi pentru credincioşi. Numărul
locuitorilor din Valahia Mică era foarte
mare, motiv pentru care s-a înfiinţat
Mitropolia de la Severin la 1370, deci o
populaţie numeroasă care avea nevoie
de cuvântul Evangheliei.
Pelerinul: Credeţi că este iniţiatorul
unei şcoli?
Avva Antonie: Cred cu siguranţă
lucrul acesta pentru că el a fost un om
hărăzit de Dumnezeu, un om, care nu
s-a experimentat traducând numai o
carte, mai mult decât atât, exista o mare
nevoie de cărţi şi de aici nevoia de
traduceri.
Pelerinul: Şi cum vă explicaţi că nu s-a
păstrat decât un Tetraevanghel din cele
multe traduse?
Avva Antonie: Nu uita că, nu avem
decât câteva hrisoave ce s-au păstrat
dinainte de anul 1400.
Pelerinul: Hrisoave puţine, dar totuşi
s-au păstrat câteva.
Avva Antonie: Nu sunt multe, se pot
număra pe degete.
Pelerinul: Dar de ce totuşi s-au păstrat
atât de puţine?
Avva Antonie: Nu s-au păstrat
datorită timpului. Dar mai este un
aspect demn de luat în seamă. Cărţile
de cult se mai şi uzează în special când
sunt puţine. Observăm şi acum în
strane, mai ales în mănăstiri, că toate
cărţile folosite la slujbe sunt uzate
datorită folosirii frecvente.
Pelerinul: Rămâne impresionantă
activitatea Sfântului Nicodim şi prin
preocupările sale de a înzestra sfintele
locaşuri cu manuscrise.
Avva Antonie: E uimitor cum a ştiut
Sfântul Nicodim să îmbine două
Moment din timpul Sfintei Liturghii
lucruri: acela de administrator, de
arhitect şi constructor pe de-o parte, şi
de om al liniştii şi rugăciunii isihaste, pe
de altă parte.
Pelerinul: Da, s-a vorbit şi despre
aceasta la dezbaterile acestui
simpozion la care a participat şi a luat
cuvântul Prea Sfinţitul Irineu
Slătineanul, Arhiereu Vicar al
Episcopiei Râmnicului.
Avva Antonie: Un teolog care şi-a
făcut noviciatul în Mănăstirea Frăsinei
şi are o bogată experienţă într-ale
monahismului.
Pelerinul: Aşa este în cea de a treia
parte a simpozionului, au sosit mulţi
ierarhi împreună cu Prea Fericitul
Anastasie, iar Înalt Prea Sfinţitul
Ierotei, Mitropolit de Nafpaktos, a
Primirea ierarhilor de către
Prea Sfinţitul Nicodim
lansat cartea tradusă în limba română,
„Monahismul Ortodox ca viaţă
profetică, apostolică şi martirică”.
Avva Antonie: Da, cred că a fost o
bucurie pentru cei de faţă să-l asculte
pe autorul multor cărţi dintre care şi
„Psihoterapia ortodoxă”, cunoscută
cititorilor români. Şi duminică, zici, că a
fost Sfânta Liturghie?
Pelerinul: Da, a fost Sfânta Liturghie
arhierească la care a participat un
număr impresionant de credincioşi . A
fost o slujbă cum rar poate fi întâlnită în
părţile Olteniei.
Avva Antonie: Şi momentul a fost rar,
împlinindu-se 600 de ani din anul 1406.
Cred că s-a bucurat şi Sfântul Nicodim
să vadă la ctitoria sa atâta număr de
mare de credincioşi şi pelerini. Ce
cuvântări s-au ţinut cu acest prilej?
Pelerinul: După ce Înalt Prea Sfinţitul
Părinte Bartolomeu Anania,
Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi
Maramureşului a ţinut cuvânt de folos
inspirat din Evanghelia care s-a citit la
Sfânta Liturghie, Prea Fericitul
 S
e
pt
e
mb
r
i
e-2
00
6 D
Anastasios, Arhiepiscopul Tiranei,
Durresului al întregii Albanii şi Prea
Fericitul Teoctist, Patriarhul al Bisericii
Or todoxe Române au marcat
însemnătatea Tismanei şi a Sfântului
Nicodim pentru Oltenia şi pentru ţara
noastră.
Membrii corului lăudând pe Dumnezeu
Avva Antonie: Ziceai că ai notat din
cuvântările ţinute acolo?
Pelerinul: Da, am scris cuvântările
Prea Fericitului Anastasie şi a Prea
Fericitului Părinte Teoctist.
Avva Antonie: Da, interesant şi cred că
mesajele Prea Fericiţilor au impresionat
pe toţi cei prezenţi.
Pelerinul: Da, Prea Fericitul
Anastasios a punctat următoarele:
„În aceste momente, inima mea este
plină de dragoste, de prea slăvirea lui
Dumnezeu şi de mare bucurie. Mă
simt dator ca în primul rând să înalţ
mulţumiri lui Dumnezeu pentru că
m-a învrednicit să vin pe aceste
meleaguri binecuvântate… Aş vrea
să subliniez un cuvânt care l-am auzit
de multe ori în aceste zile şi pe care şi
eu l-am folosit. Sfântul Nicodim a
venit aici. Dacă spunem că a venit
aici înseamnă că nu era de aici. Deci
Sfântul Nicodim s-a făcut vrednic
urmaş al Sfinţilor Apostoli căci, aşa
cum ei au plecat din locul lor şi au
venit în alte părţi pentru a
propovădui, aşa şi el şi-a lăsat patria
sa şi a venit în aceste părţi ale
dumneavoastră pentru a răspândi
lumina vieţii monahale şi lumina
credinţei creştine autentice. Iată acum,
la începutul secolului al -XXI- lea,
mesajul pe care ni-l transmite Sfântul
Nicodim nouă ortodocşilor este că noi
suntem chemaţi acum, când ne
integrăm în Europa, să mergem să
propovăduim, să facem cunoscută
valoarea spiritualităţii neamului nostru.
Odată cu integrarea României
în Uniunea Europeană, va începe o
nouă fază în istoria acestui popor. În
Europa nu se cade să intrăm ca nişte
amărâţi. Suntem bogaţii Europei,
pentru că avem o comoară pe care
nimeni altcineva nu o deţine. Avem
comoara credinţei celei drepte şi de
aceea avem o mare răspundere şi
datoria de a ne îndeplini rolul de
răspândire a credinţei drepte în Europa.
O Europă fără ocredinţă adevărată, fără
o credinţă plină de entuziasm şi de
iubire va deveni o roabă a diferitelor
credinţe venite din alte părţi, a
diferitelor religii şi superstiţii. Şi toate
acestea se cuvine să le facem având
întotdeauna în mintea noastră şi
punând în inimă cuvintele Domnului
pe care le-am auzit azi la Sfânta
Evanghelie: „Nu te teme !”, nu te teme
popor român, nu te teme popor
ortodox. Istoria aparţine acelor care se
închină cu credinţă Domnului nostru
Iisus Hristos, Celui despre care noi,
preoţii, la Sfânta Liturghie, mărturisim
când ne îmbrăţişăm la Sfântul Altar că
este Domnul cel care a fost, este şi va fi.
Vreau să închei cuvântul meu
remarcând faptul că Sfântul Nicodim a
făcut o alegere minunată venind aici.
Aici a găsit bunătatea poporului român,
aici a găsit frumuseţea naturii din jurul
nostru, şi tot aici în bunătate şi
frumuseţe, el a venit să semene sămânţa
adevărului, o moştenire extraordinară
pentru noi toţi, rodind mai mult adevăr,
mai multă frumuseţe, mai multă
dragoste”.
Avva Antonie: Şi Prea Fericitul Părinte
Teoctist?
Pelerinul: Ne-a impresionat pe toţi
prin verva şi vioiciunea pe care a avut-o.
Este de admirat logica şi inteligenţa
Prea Fericirii Sale la această vârstă
înaintată.
Avva Antonie: S-a simţit bine mai ales
că a fost Mitropolitul acestor meleaguri.
Pelerinul: Se observa lucrul acesta în
P.F. Teoctist şi P.F. Anastasios,
înconjuraţi de ceilalţi ierarhi
cuvânt, în faţa ce-i radia de bucurie.
Sunt convins că s-a simţit bine.
Avva Antonie: Şi ce ai remarcat din
cuvântul Prea Fericitului Părinte
Teoctist?
Pelerinul: Pot să vă redau o
parte din cuvântul Prea
Fericitului leg at de
evenimentul petrecut la
Tismana. “Iată o zi din cele pe
care sufletul nostru le doreşte
neîncetat. O zi plină de
întâlnire în Hristos şi în cele
mai alese şi înalte valori umane
care izvorăsc din cuvântul
Domnul nostru Iisus Hristos.
Personal trăiesc sentimente
emoţionante pentr u că
Dumnezeu a rânduit să slujesc
această Mitropolie şi această
Sfântă Mănăstire, să cunosc în
viaţa mea personalităţi de
seamă din mănăstirea aceasta, dar mai bucur că ai reuşit să participi şi să te
ales istoria ei. Ea este un fel de Sion al hrăneşti din bucuria acestui eveniment
nostru, al românilor, şi acest pisc de marcant din viaţa Bisericii noastre.
lumină care este Cuviosul Nicodim cel Bunul Dumnezeu să ne ajute tuturor
Sfinţit de la Tismana, ne urcă pe toţi, pentru rugăciunile Sfântului Nicodim
mai mult decât am putea noi să o facem de la Tismana.
singuri, pe culmile de gândire şi
frumuseţe şi de descoperire a vocaţiei Pelerinul: Amin!
de oameni în primul rând. Şi noi,
slujitorii zicem, a descoperi vocaţia
noastră de slujitori ai mănăstirilor sau ai
parohiilor, ai sfintelor altare străbune.
M-au purtat paşii şi aici, de multe ori, pe
i
d
ahi
a
urmele Cuviosului Nicodim şi ale
marelui nostru Mitropolit Firmilian
care şi-a făcut din viaţa sa o adevărată
culme de lumină, prin grija care a avut-
o, pentru mănăstirile oltene şi în special
pentru mănăstirea acesta, Tismana.
Găsim aici pagini din secolele
voievozilor, pe care i-a pomenit astăzi
Înalt Prea Sfinţitul Teofan. Sunt atâtea
nume de domnitori şi de voievozi,
legate de colţul acesta de ţară, de
Tismana, o terasă modestă, dar care a
făcut 600 de ani de când această
personalitate atunci europeană şi
balcanică în acelaşi timp, care unea
ortodoxia de la Muntele Athos până în
părţile noastre, ortodoxia cea mai
curată, cea mai limpede şi în gândire şi
în scris şi în artă. De aceea am zis că
trăiesc emoţii, pentru că de aici privim
vârfurile muntelui unde trei măicuţe
curajoase stau şi iarna şi vara la schit şi
unde s-au împrietenit cu urşii şi cu
vietăţile pădurii ca altă dată în scrierile
Patericului. S-a întâmplat aici şi se
întâmplă veşnic.
Sunteţi iubiţi fii şi surori în
Domnul, şi suntem cu toţii,
privilegiaţii istoriei noastre şi ai
acestor personalităţi care au fost
covârşiţi de frumuseţile
dumnezeieşti şi de pe acest colţ de
lume care se numeşte România, au
odrăslit în istorie piscuri de lumină ca
acest Părinte Cuvios Nicodim şi în
Moldova şi în Transilvania şi oriunde
ne îndreptăm paşii, suntem fiii şi
străne poţii lor, ur maşii lor,
privilegiaţii lor. Căci astăzi, iată, trăim
numai aici o zi, care adună şi sudul
Dunării şi valori de la noi. L-aţi
ascultat pe Prea Fericitul Anastasios
care păstoreşte cea mai tânără
biserică pentru că atât de puternică a
fost credinţa, încât înainte de
prăbuşirea blocului comunist unde
biserica şi religia au fost zdrobite cu
desăvârşire, dar Albania s-a trezit şi a
renăscut prin misionarismul şi
a p o s t o l a t u l P r e a Fe r i c i t u l u i
Anastasios.”
Înalt Prea Sfinţitul Teofan,
dăruind icoane cu Sfântul Nicodim
Avva Antonie: Mulţumesc, şi mă
†NICODIM
EPISCOPUL
SEVERINULUI ŞI STREHAIEI
5
 D
i
d
ahi
a S
Sfântul Nicodim de la Tismana - model şi
reper de vieţuire şi slujire creştină peste veacuri
C u ajutorul lui Dumnezeu
ne bucurăm în aceste
vremuri sufletele de pacea care
izvorăşte din smerita slujire a obştei
sfintei mănăstiri Tismana, ctitorită de
Sfântul Nicodim, a cărei naştere în
ceruri o pomenim acum. Şase veacuri s-
au împlinit cu folos pentru Biserica
Ortodoxă a plaiurilor oltene de la
trecerea în vieţuirea eternă cu
Dumnezeu a Sfântului Nicodim.
Spunem „cu folos” pentru că viaţa
monahală din Oltenia şi din toată ţara
zilelor noastre poartă cu sine şi
valorifică plenar pentru contemporani
moştenirea lăsată şi permanent
vegheată din ceruri de către Sfântul
Nicodim. Mănăstirile din Oltenia din
care câteva sunt ctitoriile sale, ca
dealtfel toate mănăstirile româneşti din
ţară sau din străinătate reprezintă tot
atâtea trepte către mântuire aşezate în
calea noastră. Există o contribuţie
permanentă a vieţii monahale la
bunăstarea morală şi duhovnicească a
societăţii româneşti de la începutul sec.
al XXI-lea, iar această lucrare ar fi fost
cu siguranţă incompletă dacă
Dumnezeu nu ar fi binecuvântat
pământul românesc cu foloasele trudei
şi jertfei de sine pe care Sfântul
Nicodim le-a dăruit românilor.
Despre Sfântul Nicodim se
poate discuta din multe perspective:
teologice, culturale, duhovniceşti şi lista
poate continua. Credem că Sfântul
Nicodim cel Sfinţit de la Tismana
reprezintă simbolul renaşterii vieţii
monahale, dar şi a credinţei pe
pământurile Olteniei - exemplu de
urmat pentru noi în aşezarea corectă şi
autentică a Bisericii în relaţia cu
societatea actuală atât de supusă
presiunilor secularizării şi relativizării
oricăror valori morale. Mănăstirile
ctitorite de Sfântul Nicodim sunt nu
numai spaţii fizice, concrete ale slujirii
lui Dumnezeu în post, rugăciune,
smerenie şi ascultare, ci şi izvoare de
viaţă creştină, locuri de pelerinaj pentru
6
e
pt
e
mb
r
i
e-2
00
6
oamenii care trăiesc în tumultul orice stat modern caută să le
cotidian, prilej de împăcare cu împlinească pentru cetăţenii săi.
Dumnezeu, cu sine şi cu aproapele. Zestrea de valori spirituale, culturale şi
Cunoaşterea vieţii, a faptelor şi materiale a Bisericii, la care Sfântul
ctitoriilor Sfântului Nicodim înseamnă Nicodim are o contribuţie însemnată,
pentru credincios lucrarea la care sunt este absolut necesară pentru definirea
chemaţi cu toţii în vremurile de acum. corectă a locului şi a rolului României
România se avântă pe drumul ca stat membru al Uniunii Europene.
integ rării europene. Aderarea Responsabilitatea Bisericii
României la Uniunea Europeană Ortodoxe Române în faţa lui
reprezintă o mare oportunitate pentru Dumnezeu şi a naţiunii române este
români şi pentru Biserica neamului egală cu responsabilitatea statului
nostru de a mărturisi Europei despre român, respectul, ar monia şi
valorile inestimabile pe care Ortodoxia colaborarea fiind considerate repere
le poartă de milenii, Sfântul Nicodim şi fundamentale ale viitoarei relaţii dintre
moştenirea pe care ne-a lăsat-o Biserică şi Stat în contextul integrării
ocupând un loc de seamă în acest României în Uniunea Europeană.
demers. Mărturisirea începe de aici, din Sfântul Nicodim cel Sfinţit de
ţară, prin împreună-lucrarea, la Tismana rămâne pentru noi un
colaborarea şi sinergia la care sunt
rânduite Biserica şi Statul - două entităţi
care departe de a se exclude reciproc
model de viaţă duhovnicească, de
slujire şi mai ales de echilibru, un Sfânt
care ne arată calea demnă de urmat spre
sunt chemate să slujească poporul dezvoltarea relaţiei dintre Biserică şi
român prin respectul şi susţinerea Stat - o relaţie care, fiind caracterizată
reciprocă în elaborarea răspunsurilor prin cunoaştere reciprocă, respect şi
cerute de exigenţele etapei istorice prin eficientă colaborare, va fi benefică
care trece ţara noastră. cetăţenilor ţării noastre.
Sfântul Nicodim a fost un mare Am convingerea că tot ceea ce
ctitor, dar şi un înţelept sfătuitor al s-a mărturisit în această perioadă
voievozilor Serbiei şi mai apoi ai Ţării despre Sfântul Nicodim de la Tismana
Româneşti. Sfântul Nicodim a susţinut reprezintă nu numai o contribuţie
politica Statului în măsura în care importantă la cunoaşterea vieţii şi
aceasta slujea interesele poporului slujirii Sfântului, cât mai ales o
drept-credincios, dar nu a ezitat să actualizare şi o aşezare folositoare a
manifeste o opoziţie fermă faţă de moştenirii lăsate nouă de acest sfânt, în
intruziunile nocive ale puterii de stat de contextul existenţei noastre de oameni
atunci, în viaţa eclesială. Atitudinea pe ai începutului de mileniu III.
care Sfântul Nicodim a avut-o în Dumnezeu să ne ajute în slujirea la care
relaţiile cu puterea statală a fost am fost chemaţi şi aşezaţi fiecare dintre
întemeiată pe dragoste creştină, pe noi, iar Sfântul Nicodim să ne
curaj profetic şi pe jertfa de sine. Fără a învrednicească prin rugăciunile sale la
intra în conflict cu autoritatea scaunul ceresc, pentru a-i purta peste
voievodului, Sfântul Nicodim a reuşit timp moştenirea!...
„să dea Cezarului ce este al Cezarului şi
lui Dumnezeu ce este al lui
Dumnezeu”...
Relaţia dintre Biserică şi Stat a
cunoscut în România post-decembristă
o evoluţie care se caracterizează prin
tendinţe de armonizare a
politicilor sociale precum
şi de înţelegerea clară,
corectă a rolului şi a
locului deţinute de către
cei doi parteneri în
lucrarea comună de
slujire a popor ului
nostru.
Cu siguranţă că exemplul
Sfântului Nicodim este de mare folos
pentru Biserica noastră cea luptătoare a
lui Hristos, în demersul ei permanent
de mărturisire a cuvântului
dumnezeiesc. Dintr-o atare
perspectivă, statul este arealul în care
slujitorii Bisericii sunt chemaţi să Stelian Gomboş,
mărturisească cele de folos împlinirii Consilier I principal
demersurilor de dreptate socială, de Secretariatul de Stat pentru Culte
bunăstare materială şi spirituală pe care
 S
e
pt
e
mb
r
i
e-2
00
6 D
Adunarea tinerilor creştini ortodocşi -
prilej de bucurie sfântă
“Cât aveţi lumina, credeţi în lumina ca sa fiţi fii ai luminii”.Ioan XII, 36.
ntemeiată pe argumente
Îbiblice şi istorice, Biserica
învaţă că acelui creştin care a dus o
viaţă exemplară în comunitatea
creştină concretizată prin fapte şi
minuni i se acordă o cinstire deosebită.
Prin viaţa lor plină de pilde cei ce au
urmat în credinţă pe Mântuitorul
Hristos şi nu s-au abătut de la poruncile
Lui se învrednicesc de dar ul
îndumnezeirii. Despre această mare
taină Sfântul Atanasie al Alexandriei
trăitor în veacul al IV- lea spunea că „
Dumnezeu S-a făcut om pentru ca
omul să se îndumnezeiască.”
Biserica ne învaţă să luăm ca
model de viaţă în primul rînd pe
Mântuitorul Iisus Hristos, modelul
suprem şi pe sfinţii Lui , care după
vieţile lor observăm cum plăcuţii lui
Dumnezeu au petrecut în curăţenie şi
rugăciune, în pace şi armonie.
A-L avea pe Hristos, Fiul lui
Dumnezeu şi Biserica Sa ca model de
viaţă, înseamnă a ne deschide inimile
faţă de celălalt, a purta împreună cu
celălalt povara vieţii şi a ne deschide
faţă de Tatăl Ceresc cu un sentiment de
ascultare şi încredere, ştiind bine că
dacă Îl ascultăm pe Dumnezeu, vom fi
pe drumul cel bun, vom urma modelul
suprem al vieţii şi în cele din urmă vom
fi liberi.
Dacă cercetăm minuţios, dar şi
cu bună credinţă peisajul spiritual
românesc al ultimilor ani, vom
constata cu siguranţă că interesul
tinerilor pentru credinţa şi
spiritualitatea creştină, reprezintă unul
dintre cele mai însemnate fenomene
care au marcat în aceşti ani generaţia
tânară.
Bisericile, precum şi
mânăstirile din ţară, sunt asaltate de
tineri. Foarte mulţi dintre ei sunt deja
angajaţi fără întoarcere pe calea unei
vieţuiri creştine autentice după
rânduielile Bisericii.
Se poate remarca uşor că aceşti
tineri doresc a îmbrăţişa modelul de
viaţă creştină cu măsura deplinătăţii,
refuzând calea compromisului, a
jumătăţilor de măsură, refuzând
tentaţiile vieţii necreştine. Ei au înţeles,
mai repede decât se aşteaptă cineva că a
trăi creştineşte înseamnă a te articula la
viaţa Bisericii, a intra în ritmul de viaţă
ecclesial, definit de câteva repere
esenţiale: cinstirea după cuviinţă a
duminicii şi a sărbătorilor de peste an,
ştiut fiind că ritmul vieţii creştine este
dat de calendarul Bisericii, cercetarea
cu interes a vieţilor sfinţilor şi cinstirea
acestora cu convingerea că credinţa
creştina nu este o învăţătură teoretică,
ci un mod de viaţă care ţinteşte spre
împlinirea adevăratului sens al
existenţei omului.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, dar
şi din iniţiativa Înalt Prea Sfinţiei Sale,
Părintele Teofan, Mitropolitul
Olteniei, a fost început în anul 2003
proiectul de pastoraţie al tinerilor din
parohiile oltene adunaţi la mânăstirea
Jitianu în număr impresionant de mare,
aproximativ 400 de tineri care s-au
întrunit sub genericul “ Tânărul în
Biserică astăzi-libertate şi iubire ”.
De atunci această întrunire s-a
realizat anual, primele două ediţii
desfăşurându-se la mânăstirea mai sus
amintită, iar cea de anul trecut la
i
d
ahi
a
mânăstirea Cămărăşeasca din judeţul
Gorj.
Anul acesta, mai exact pe data
de 17 septembrie, Eparhiei noastre i-a
revenit frumoasa misiune de a organiza
la una dintre cele mai strălucite ctitorii
ale Cuviosului Nicodim, şi anume
mânăstirea Topolniţa, cea de-a patra
ediţie a Adunării tinerilor creştini
ortodocşi din Oltenia.
La întrunire au participat peste
300 de tineri din judeţele Mehedinţi,
Gorj şi Dolj, care îşi desfăşoară
activitatea în cadrul grupurilor
creştine, înfiinţate pe lângă parohiile
oletene.
Programul manifestării a
cuprins participarea la Sfânta Liturghie
după care au urmat o serie de dezbateri
şi discuţii pe grupuri şi în plen pe tema
“Biserica- mod de viaţă”. Dezbaterile
au fost moderate şi în acest an de către
Maica Siluana, stareţa Mănăstirii
Jitianu, care “cu timp şi fără timp” a
poposit pe meleaguri mehedinţene
spre a răspunde la întrebările unor
tineri mai mult sau mai puţin ataşaţi de
Biserică şi de slujbele credinţei noastre.
Întrunirea tinerilor organizată
sub înaltul patronaj al Mitropoliei
Olteniei a fost onorată de prezenţa
Prea Sfinţitului Părinte Nicodim,
Episcopul Severinului şi Strehaiei şi a
Prea Sfinţitului Gurie Strehăianul,
Episcop Vicar al Arhiepiscopiei
Craiovei, dar şi de domnul Stelian
Gomboş, consilier principal pe lângă
Secretariatul de Stat pentru culte.
Participanţi, dar şi organizatori
şi voluntari au fost cu toţii adânc
emoţionaţi.Această emoţie a izvorât
din bucuria momentului reîntâlnirii,
dar a fost sporită şi de harul sfânt
pogorât în sufletele tinerilor prin slujba
ce s-a săvârşit, la care s-a adăugat şi
cuvintele calde ale Prea Sfinţiţilor
Părinţi Episcopi.
Se cuvine să aducem mulţumiri
Bunului Dumnezeu, Sfântului
Nicodim, ctitorul frumoasei mânăstiri
Topolniţa, pentru ajutorul dat în tot
acest demers, în speranţa că astfel de
momente vor mai încălzi inimile
tineretului oltean, parcă din ce în ce mai
dornic de a primi în suflet bucuriile
credinţei noastre.
Pr. Petrişor Zaharia
Inspector Social
7
 D
i
d
ahi
a S
Zilele de 22-24 septembrie
2006 au fost pentru credincioşii din
Mitropolia Olteniei zile de bucurie
duhovnicească şi prilejuri de frumoase
aduceri aminte despre marea
personalitate a secolului al XIV-lea din
Ţara Românească - Sfântul Nicodim
de la Tismana, de la a cărui mutare în
rândul Sfinţilor se împlinesc anul
acesta 600 de ani.
Evenimentul a început a fi
pregătit încă de anul trecut, când
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române a aprobat Hotărârea Adunării
Eparhiale a Arhiepiscopiei Craiovei,
ca anul acesta să fie dedicat
comemorării Sfântului Nicodim de la
Tismana.
A r h i e p i s c o p i a C r a i ove i
împreună cu Episcopia Severinului şi
Strehaiei au colaborat pentru ca
momentul aniversar să fie cinstit aşa
cum se cuvine unui Sfânt pe care cu
toţii îl avem ca ocrotitor.
Astfel, vineri 22 septembrie
2006 oaspetele de seamă al Mitropoliei
Olteniei, P.F. Anastasios Yannoulatos,
8 9
e
pt
e
mb
r
i
e-2
00
6 S
PRĂZNUIREA SFÂNTULUI NICODIM DE LA TISMANA
Arhiepiscop al Tiraniei, Durresului şi a
toată Albania a primit titlul de Doctor
Honoris Causa al Universităţii din
Craiova, iar seara a avut loc un
impresionant moment artistic intitulat
„Întâlnire cu Sfântul Nicodim”, la care
şi-au dat concursul corurile reunite ale
Catedralei Mitropolitane din Craiova
şi Episcopiei Severinului şi Strehaiei
precum şi actori ai Teatrului Naţional
din Craiova. La spectacol au participat
ierarhi din Oltenia şi din ţară, preoţi şi
credincioşi. La sfârşitul spectacolului
care s-a bucurat de un succes deosebit,
a avut loc lansarea unui album omagial
dedicat vieţii monahale din Oltenia,
intitulat „Oltenia de sub cer”.
Manifestările au continuat şi
sâmbătă la Tismana cu un simpozion
având ca titlu „Rolul Sfântului
Nicodim în monahismul românesc” la
care au fost invitaţi să participe exarhii
din toate centrele eparhiale ale
Patriarhiei Române însoţiti de către un
părinte stareţ.
Simpozionul a avut ca
moderator pe P.S. Părinte Episcop
Nicodim, iar ca invitat de seamă pe
părintele duhovnic Arhimandrit Teofil
Părăian de la Mănăstirea Sâmbăta de
Sus şi a început la ora 7,00 cu oficierea
Sfintei Liturghii, după care la ora 10,00
a avut loc prezentarea filmului
„Tismana - Poartă a sufletului către
cer”, apoi s-au susţinut un număr de
patru referate legate de viaţa şi
activitatea Sfântului Nicodim de la
Tismana şi rolul său în reorganizarea
monahismului românesc.
Temele tratate în referate au
fost întocmite şi prezentate la un nivel
academic şi s-au bucurat de aprecierea
părinţilor stareţi, care la momentul
dezbaterilor în plen au adus
completări pe marginea celor
prezentate şi cu toţii au apreciat rolul
deosebit pe care Sfântul Nicodim l-a
avut pentru viaţa monahală din
ţinuturile Olteniei cât şi din întreaga
ţară.
Mulţi dintre ei îl văd ca un
modelul mereu actual pentr u
monahismul românesc.
La sfârşitul dezbaterilor în
plen P.S. Părinte Episcop Vicar Irineu
Slătineanul a ţinut un impresionant şi
folositor cuvânt despre rolul şi locul
stareţului actual în viaţa de obşte a
mănăstirii.
Simpozionul s-a încheiat cu o
lansare a cărţii Mitropolitului
Nafpakatos (Grecia) Hieroteos
Vlahios - „Monahismul ortodox ca
viaţă profetică, apostolică şi
martirică”.
Î.P.S. Mitropolit Hieroteos
Vlahios a ţinut un folositor cuvânt,
considerându-l pe Sfântul Nicodim ca
un călător plecat de la ai săi spre o altă
lume în care şi-a împlinit chemarea şi
astăzi îi are în ocrotire.
La lansarea cărţii au participat
mai mulţi ierarhi sosiţi de cu seară
pentru Sfânta Liturghie de a doua zi.
Înainte de slujba vecerniei,
Mănăstirea Tismana, ctitoria ce a
dăinuit cu o viaţă monahală
neîntreruptă de la zidirea ei de către
Sfântul Nicodim, a îmbrăcat haina de
sărbătoare pentru a primi pe
întâistătătorul Bisericii Ortodoxe
Române Prea Fericitul Părinte Patriarh
Teoctist care a fost întâmpinat de Înalt
Prea Sfinţitul Părinte Mitropolit
Teofan, Prea Sfinţitul Părinte
Nicodim, precum şi de alţi mitropoliţi,
episcopi şi episcopi vicari sosiţi din
toată ţara pentru Sfânta Liturghie din
ziua de duminică 24 septembrie 2006.
După primirea oficială ce a
avut loc la poarta mănăstirii şi mai apoi
în tinda bisericii, Prea Fericitul Părinte
e
pt
e
mb
r
i
e-2
00
6 D
Patriarh s-a închinat la mormântul
Sfântului Nicodim şi apoi la racla unde
se mai păstrează un deget de la mâna
Sfântului, după care a rostit un
impresionant cuvânt din care nu au
lipsit aducerile aminte din anii în care a
păstorit aceste meleaguri, mănăstirea
Tismana fiind pe atunci în restaurare
pentru a recăpăta frumuseţea de
odinioară, de care şi noi astăzi ne
bucurăm.
În zilele acestea o ploaie
măruntă şi rece nu a încetat să cadă,
încât organizatorii erau îngrijoraţi
pentru pelerinii care trebuiau să
sosească a doua zi din toată Oltenia şi
din ţară pentru a participa la Sfânta
Liturghie, oficiată de sobor ul
arhiereilor şi preoţilor veniţi aici
pentru a gusta împreună din bucuria
prăznuirii Sfântului Nicodim.
În zorii zilei de duminică 24
septembrie 2006, razele unui soare
minunat mângâiau munţii Tismanei,
aducând bucurie în sufletele tuturor
care au văzut în aceasta prezenţa reală,
de netăgăduit a Sfântului alături de noi
toţi care ne aflam aici, ca un rod al
ostenelilor celui care a călătorit, a
trudit şi a rămas să se odihnească în
smerenie de-a pururi pe aceste
minunate locuri, pentru a ne ţine uniţi
în rugăciune şi rodnică lucrare.
Marea personalitate a
Sfântului Nicodim, rămas în conştiinţa
credincioşilor olteni ca „cel sfinţit de la
Tismana”, este incontestabilă, el
trăgându-se din români macedoneni
de pe Valea Timocului, din Serbia de
astăzi şi a venit în Ţara Românească
unde activitatea sa de ctitor al mai
multor mănăstiri şi biserici oltene a
lăsat amprente, care şi astăzi trimit
ecouri dătătoare de zidire sufletească şi
bucurii alese.
Considerat multă vreme de
unii istorici ca fiind întemeietorul
monahismului românesc, Sfântul
Nicodim a reuşit să impună prin
spiritul său organizatoric şi faptele
practice ale darurilor sale de arhitect
constructor, dar în acelaşi timp şi
duhovnic în conştiinţa
contemporanilor săi, cât şi a celor ce au
urmat, sfinţenia lucrătoare a darurilor
lui Dumnezeu puse în oamenii Săi cei
aleşi.
Sfântul Nicodim a găsit însă în
Oltenia un minunat teren fertil al unei
vieţi monahale active pe care el a
reorganizat-o după rânduiala pe care o
cunoştea de la Muntele Athos unde
ucenicise.
Sfetnic de taină a patru mari
domnitori români basarabi, iscusit
diplomat în cele ale împăcării şi
paşnicii vieţuiri, teolog preocupat de
cele ale cunoaşterii credinţei celei
adevărate, iscusit copiator de
manuscrise şi cărţi, miniaturist
talentat, dar mai presus de toate
duhovnic şi povăţuitor pentru ucenici
şi popor, Sfântul Nicodim de la
Tismana rămâne marea
personalitate a
secolului al XIV lea
pentru cultura
românească şi Sfântul
trimis de Dumnezeu
pentru buna organizare a
vieţii bisericeşti şi
monahale de pe teritoriul
ţării noastre.
Despre viaţa şi
i
d
ahi
a
activitatea Sfântului Nicodim de la
Tismana vom vorbi în numerele
viitoare ale revistei noastre.
Cei peste 10.000 de pelerini
prezenţi la Mănăstirea Tismana, la
Sfânta Liturghie prilejuită de
împlinirea a 600 de ani de la naşterea în
ceruri a Sfântului Nicodim de la
Tismana, au trăit momente înălţătoare
la Sfânta Slujbă, momente prilejuite de
răspunsurile la strană ce au fost date de
corul reunit al Catedralei
mitropolitane din Craiova şi corul
Episcopiei Severinului şi Strehaiei,
dirijat de P.C. Arhid. Adrian Maziliţa
precum şi de cuvintele de învăţătură
rostite de Prea Fericitul Părinte
Patriarh Teoctist, Î.P.S. Mitropolit
Bartolomeu al Clujului, Albei, Crişanei
şi Maramureşului, Prea Fericitului
Părinte Mitropolit Anastasios al
Tiraniei şi toată Albania, Î.P.S. Ierotei
Vlahos, Mitropolit de Nafpakatos din
Grecia, cât şi de cuvântul de mulţumire
şi aleasă bucurie exprimat de Î.P.S.
Părinte Mitropolit Teofan, în calitate
de gazdă a manifestărilor desfăşurate
la Tismana.
Toţi cei prezenţi s-au întors la
casele lor încărcaţi de bucuriile
izvorâte din mireasma cerească trimisă
prin cel care ne este ocrotitor şi pururi
rugător la Tatăl Ceresc, Sfântul
Nicodim cel Sfinţit de la Tismana.
Pr. Mihai Zorilă
Consilier Economic
 D
i
d
ahi
a S
- PREOT PROFESOR CONSTANTIN CIVITU -
CETĂŢEAN DE ONOARE AL MUNICIPILUI
DROBETA TURNU-SEVERIN
La propunerea Prea Sfinţitului
Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi
Strehaiei, în Şedinţa Consiliului local al
Municipiul Drobeta Turnu Severin, din data
de 31 august a.c., s-a hotărât acordarea titlului
de Cetăţean de Onoare nonagenarului
Părinte Profesor Constantin Civitu.
În ziua marelui praznic al Înălţării
Sfintei Cruci, la Catedrala Episcopală din
Drobeta Turnu Severin, mulţime de
credincioşi au participat la omagierea Pr.
Prof. Constantin Civitu. Cu acest prilej
domnul Viceprimar Constantin Gherghe
împreună cu domnul Viceprimar Mihai
Demian au înmânat părintelui-profesor
diploma de „Cetăţean de Onoare al
Municipiului Drobeta Turnu Severin, pentru
merite deosebite obţinute pe linia îmbogăţirii
vieţii spirituale locale, atât în calitate de
slujitor al altarului, cât şi ca profesor de
muzică corală” (Hotărârea Consiliului Local,
Nr. 108/2006).
Pr. Prof. Constantin Civitu s-a
născut la 19 iulie 1911 în Municipiul Drobeta
Turnu Severin. A urmat cursurile şcolii
elementare în Drobeta Turnu Severin, apoi
ale Seminarului Teologic „Sf. Grigorie
Decapolitul” din Craiova, după care,
desfiinţându-se, se mută la Seminarul Central
din Bucureşti.
Între anii 1933-1937 frecventează
cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti
şi, în paralel, fără să fie înscris, participă la
toate cursurile Conser vator ului din
Bucureşti, unde îi are ca profesori pe marele
muzicolog Gheorghe Breazu şi pe Ion
Popescu-Pasărea.
Din 1934 se crează o strânsă
legătură între tânărul Constantin Civitu şi
marele Profesor Nicolae Lungu, care-i va
deveni şi naş. În anul 1935 Nicolae Lungu
înfiinţează la Bucureşti Societatea Corală
“România”, la care Constantin Civitu este
membru fondator.
Cu o experienţă bogată în domeniul
cântului coral şi înzestrat cu alese calităţi
pedagogice şi dirijorale, tânărul teolog
Constantin Civitu revine în 1937 în oraşul
natal şi se căsătoreşte cu tânăra învăţătoare
Călugăru Valeria, cu care va avea doi fii.
Va fi hirotonit diacon la Bucureşti în
1937, în ziua Sf. Apostol Andrei, la Biserica
Mănăstii Antim, de către Marele Mitropolit
Irineu Mihălcescu şi numit în postul de
diacon la Biserica „Maioreasa” din Drobeta
Tr. Severin, unde va desfăşura şi activitatea de
dirijor al Corului “Renaşterea”, continuând
lucrarea vrednicului Preot Ion Sachelarie -
1
0
e
pt
e
mb
r
i
e-2
00
6
de şcoală şi copii până la 1 septembrie 1971,
când a ieşit la pensie de la Liceul „Traian”.
Activitatea de profesor şi dirijor de
cor, dar mai ales harul primit de la
Dumnezeu, au dezvoltat în Părintele
Constantin Civitu şi calităţi componistice.
Amintim aici doar două lucrări corale - în anul
1969, când - pe versurile poetului
mehedinţean D. Gherghinescu-Vania scrise
în anul 1933, cu prilejul semicentenarului
şcolii în care învăţase şi el carte - Părintele
Constantin Civitu a compus Imnul Liceului
„Traian”, a cărui melodie s-a publicat în
revista „Columna”, nr. 3/1971, iar după
Revoluţia din Decembrie `89 a compus
Colind de veşnică cinstire a eroilor revoluţiei
din 16-22 decembrie 1989.
apropiat colaborator al dirijorului I. Şt.
Paulian şi vice-preşedinte al Corului “Doina”. Munca sa de compozitor, mai ales
de lucrări religioase, a fost încununată în anul
Pr. Prof. Constantin Civitu a reuşit 2002, când a ieşit de sub tiparul Editurii
să canalizeze acest cor pe făgaşul unor Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii
realizări mai sistematice şi mai pretenţioase. Ortodoxe Române lucrarea „Viaţa în
Corul capătă personalitate juridică în 15 iulie Hristos”, prefaţată de P.F. Părinte Teoctist,
1937 sub numele de „Renaşterea”, care Patriarhul României: Cu multă bucurie
însemna un ţel artistic şi se considera o binecuvântăm tipărirea lucrării literar-muzicală:
mişcare de înviorare pe tărâmul muzicii corale „Viaţa în Hristos” a fratelui nostru preot slujitor
la Drobeta Turnu Severin. nonagenar Constantin Civitu…apreciind, în mod
Pe baza relaţiilor de colaborare deosebit, preocupările sale artistice şi strădania sa
artistică dintre profesorul şi compozitorul necontenită de a face educaţia moral-creştină
Nicolae Lungu dirijorul Societăţii Corale tradiţională ortodoxă românească prin cântarea
„România” din Bucureşti şi Părintele noastră bisericească. Talentul muzical şi activitatea
Constantin Civitu, dirijorul „Renaşterii”, are sa neîntreruptă de peste şapte decenii ca
loc afilierea „Renaşterii” la Societatea Corală interpret(corist), cu o remarcabilă voce de bas
„România”, pe principiul că: muzica este cel mai cantabil, ca profesor de muzică, dirijor de cor şi
bun mijloc de afirmare a însuşirilor unui popor; ea compozitor, l-au ajutat să realizeze această lucrare ce
ţine strâns legaţi pe membrii aceluiaşi neam; a fost şi poate fi considerată ca o îmbinare sintetică a
este un balsam şi o pârghie puternică ce a ţinut elementelor dogmatice, mistice şi simbolice din
continuu trează conştiinţa naţională în decursul învăţătura Domnului nostru Iisus Hristos.
vremii fiind veriga de legătură între generaţii
Pentru modul în care Părintele
(Regulamentul de funcţionare al Societăţii Profesor Constantin Civitu a ştiut să
Corale „România”). Succesele nu au întârziat
contribuie la desfăşurarea şi dezvoltarea pe
să apară, culminând cu susţinerea unor căi ascendente a vieţii cultural-artistice din
concerte deosebite la Sala „Dalles” şi la
oraşul în care s-a născut, a învăţat şi a trăit,
Radiodifuziune în Bucureşti, Societatea dăruindu-se cu timp şi fără timp generaţiilor
Corală „Renaşterea” fiinţând până în 1948. de tineri care s-au perindat la catedra sa, în
În paralel cu activitatea de slujitor al faţa pupitrului dirijoral şi, nu în ultimul rând,
Sfântului Altar şi dirijor de cor, Părintele Prof. în faţa Sfântului Altar, suntem îndreptăţiţi să
Constantin Civitu îşi începe activitatea în credem că Părintele Profesor Constantin
1938, ca profesor de muzică la Liceul de fete Civitu merită titlul de Cetăţean de Onoare al
şi Gimnaziul Industrial din Drobeta Turnu Municipiului Drobeta Turnu Severin.
Severin, apoi, din 1 decembrie 1947, la Liceul
„Traian”, al cărui elev fusese şi el odinioară,
predând în paralel şi la alte şcoli din oraş.
Între anii 1942-1960 a fost diacon,
apoi preot paroh la Biserica „Grecescu”,
protopop al Protoieriei Drobeta Turnu
Severin, consilier cultural al Mitropoliei
Olteniei (1952-1955) şi deputat în Adunarea
Naţională Bisericească (1952-1956).
Din 15 septembrie 1960
funcţionează din nou în învăţământ ca
profesor de muzică la Liceul „Traian” şi în
paralel la alte şcoli profesionale.
În toamna anului 1960 a fost
solicitat să organizeze Corul Casei de Cultură.
A răspuns cu viu interes, deşi era foarte
ocupat ca profesor de muzică la Liceul
„Traian”, Şcoala Metalurgică şi instructor al
Corului Sindical al Şantierului naval Drobeta
Turnu Severin. Aici desfăşoară o susţinută
activitate artistică organizând montajele
culturale din această instituţie de cultură -
activitate încununată în 1968, când i se
conferă din partea Consiliului de Stat Ordinul
„Meritul Cultural”, pentru activitate îndelungată
şi merite deosebite în mişcarea artistică de amatori, cu
prilejul împlinirii a 70 de ani de la înfiinţarea Coralei
Casei de Cultură din municipiul Drobeta Turnu
Severin.
Latura didactică a muncii sale în Arhid. Adrian Maziliţa,
domeniul muzical l-a ţinut permanent legat Consilier Administrativ
 S
e
pt
e
mb
r
i
e-2
00
6 D
ASPECTE ALE POCĂINŢEI ŞI IERTĂRII (II)
Taina Pocăinţei repune pe
credincios în starea de curăţie deplină de
după Botez, fiind socotită chiar un al doilea
Botez. ”Pocăinţa este 13aducerea înapoi sau
împrospătarea Botezului".
Pocăinţa este îndreptată în două
direcţii: spre trecut şi spre viitor. Spre
trecut, exprimând regretul dureros al
încălcării poruncilor divine şi al ieşirii din
comuniunea cu Dumnezeu şi cu semenii:
Căiţi-vă, scumpii mei fraţi şi cercetaţi-vă păcatele
voastre cu inimă frântă, recunoaşteţi greşeala cea
mare a cugetului vostru, deschideţi-vă ochii inimii
voastre spre a pricepe greşeala şi nici nu
deznădăjduiţi de milostivirea lui Dumnezeu, nici
nu aşteptaţi grabnica Lui iertare. Pe cât de
îndurat şi bun este Dumnezeu în iubirea Sa
părintească, pe atât de temut este în maiestatea Sa
de Judecător.14
Pocăinţa este îndreptată şi spre
viitor, folosindu-se de mijloacele ce-i stau
la îndemână pentru a tămădui rana lăsată
de păcat: Sunt multe căile pocăinţei, care ne
uşurează câştigarea mântuirii. Căci dacă
Dumnezeu ne-ar fi dat numai o cale de mântuire,
poate am fi zăbovit zicând: nu putem să apucăm
pe această cale, deci nu ne putem mântui. Acum
însă, înlăturând acest pretext, Dumnezeu nu
ţi-a dat numai un drum, ci multe şi osebite,
pentru ca prin mulţimea lor să-ţi facă ţie mai
lesne suirea la cer.15
Bine este a nu păcătui, dar bine
este şi aceea ca păcătosul să se pocăiască,
precum foarte bine este a fi pururea sănătos,
dar bine este şi a te tămădui de boală. De
aceea se spune şi prin Solomon: “Bate pe fiul
tău cu nuiaua şi izbăveşte sufletul lui de
moarte”. (Proverbe 23, 13) [...] precum cei
sănătoşi nu au trebuinţă de doctor, întrucât
sunt sănătoşi, iar cei bolnavi au lipsă de
meşteşugul aceluia, aşa şi noi cei ce ne
îmbolnăvim în viaţă de poftele de ocară, de
neînfrânările condamnabile şi de alte tumori ale
patimilor, avem lipsă de Mântuitorul. Iar acela
jinduieşte nu numai doftorii dulci, ci şi amare, căci
rădăcinile amare ale fricii opresc întinderea
păcatului.16
Orice păcătos atâta vreme cât îşi
ascunde păcatul în adâncul conştiinţei sale este
îngropat în adâncurile mormântului. Dacă
păcătosul vine la lumină şi va 17mărturisi spontan
mizeria lui...mortul se va scula.
Hristos este convingerea celui ce
vrea să fie veşnic. Spovedania e drumul
acestei convingeri, iar Euharistia este
darul, primirea acestei convingeri.
Pocăinţa este re-venire în sine, în starea de
botezat, purtător de Duh şi cuminecat. O
re-venire prin reiterare ca drum liturgic.
Dacă lacrimile lui Petru au putut şterge
un păcat aşa de mare, cum să nu le ştergeţi şi voi pe
ale voastre, prin lacrimile voastre? Căci lepădarea
de Domnul nu este ceva neînsemnat, ci dimpotrivă
foarte însemnat şi totuşi lacrimile au şters-o.
Plângeţi dar şi voi pentru păcatele voastre, dar nu
faceţi aceasta de ochii lumii. Plângeţi amar, cum a
făcut Petru. Vărsaţi şiroaie de lacrimi din adâncul
inimii, ca Domnul să se milostivească spre voi şi să
13
Sfanţul loan Scărarul, Scara, Cuvântul IV, op. cit., p. 136
14
Sfântul Ciprian al Cartaginei, Despre cei căzuţi, cap. 30
15
16
Sfântul loan Hrisostom, Omilii supra pocăinţei, II,
Clement Alexandrinul Pedagogul, Lib. I, Migne, P. G. VIII, col. 348-349
17
Sfântul Grigorie cel Mare, Omilia 26, P. L LXXXVl 1200
18
Sfântul loan Hrisostom Cuvântarea a Ill-a despre pocăinţă. P. G. 49, 298
19
Sfântul Nicodim Aghioritul, Carte foarte folositoare de suflet, op. cit. p. 111
20
Ori gen, In Num., X, 1; Migne, P. G. XII, col. 638
21
Sfântul Simeon Noul Teolog A cincea cuvântare morală. Filocalia 6, Bucureşti, 1977, p. 183
22
”Mântuitorul meu nu se poate bucura până ce eu rămân în fărădelege...Cum poate Acela, care se apropie de altar ca să ispăşească pentru mine păcătosul, să fie în bucurie; Acela la care
se urcă mereu tristeţea păcatelor mele?” (Origen, In Lev., horn., VII, 2; Migne, P. G. XII, col. 478) "- Idem, Selecta in Psalmos; horn., II, în Ps. XXXVII; Migne, P. G. XII, col. 1386
vă dea iertare.18
Sfântul Nicodim Aghioritul
spune că zdrobirea inimii este o mâhnire şi o
durere desăvârşită a inimii, care se petrece fiindcă
omul a supărat cu păcatele sale pe Dumnezeu şi a
încălcat legea dumnezeiască a Lui. De această
părere de rău, care nu trebuie să fie una
formală, se leagă şi voinţa omului de a nu
mai săvârşi păcatul. Fără căinţă, fără
durerea inimii, nu există pocăinţă
adevărată. Cel desăvârşit are această părere
de rău acută numai pentru că l-a supărat pe tatăl
său şi nu pentru că va fi lipsit de moştenirea
părintească sau se va izgoni din casa tatălui său.
Cel mai sporit din punct de vedere
duhovnicesc se întristează, nu atât pentru
faptul că prin păcat L-a supărat pe
Dumnezeu, ci pentru că a fost lipsit de harul
dumnezeiesc, a pierdut harul şi a dobândit osânda
veşnică 19.
Păcatul capital al nostru este
necredinţa în Înviere. Şi îi urmează unul la
fel de grav: faptul că nu vrem să iubim pe
aproapele. Cum am putea să iubim pe
cineva care nici nu mai există pentru noi?
Doar eu mai am chip, doar eu am nevoi şi
dureri şi numai eu mă mai bucur - şi doar
de mine însumi.
[...] Ba eu adaug ceva şi mai mult, că
dacă nu are cineva o ţintă sfântă şi nu s-a dedicat
silinţelor spre sfinţenie, când păcătuieşte nu ştie să
facă pocăinţă pentru păcat, nu ştie să caute
remediul greşelii. Cei ce nu sunt sfinţi mor în
păcatele lor, cei ce sunt sfinţi fac penitenţă pentru
păcate, îşi simt ranele, îşi înţeleg căderile, caută
preot, îşi caută sănătatea, cer purificarea prin
pontifice. De aceea cuvântul legii spune cu
prudenţă şi cu sens că arhiereii şi preoţii nu iau
păcatele tuturor, ci numai ale sfinţilor; iar sfânt e
cel ce îşi20 tratează (curat) păcatul său prin
arhiereu.
i
d
ahi
a
Până şi la Liturghie, prin egoism,
suntem singuri, ne rugăm singuri şi ne
împărtăşim singuri. Însă este regretabil că
astfel doar ne închipuim că suntem creştini
şi că aparţinem lui Hristos. Însă Acesta este
mai întâi al aproapelui meu şi abia apoi este
şi al meu sau este al meu doar atunci când Îl
descopăr în aproapele meu. El îmi cere să
pierd egoismul meu şi să încerc să-mi
descopăr chipul propriu nu doar în
"oglinda" păcatelor şi a falselor mele
bucurii, ci şi în cel de lângă mine. Cel ce
iubeşte teoretic se apropie de Domnul tot
teoretic. Dacă îmi este silă de inima
aproapelui meu, atunci îmi este silă de
Chipul lui Hristos, Cel în nenumărate
chipuri "împrăştiate" printre cei bolnavi,
mâhniţi, uitaţi, chiar şi necuminecaţi
tocmai pentru că aproapele lor i-a uitat în
afara Liturghiei Bisericii.
Hristos există. Dar ce este El?
Dumnezeu adevărat şi Om cu adevărat
desăvârşit, Care S-a făcut om sau ceea ce nu era
mai înainte, ca să facă pe om dumnezeu, ceea ce
niciodată n-a fost. Ca atare ne-a îndumnezeit şi ne
îndumnezeieşte pe noi prin dumnezeirea Sa şi nu
numai prin Trupul Său. Căci acesta nu este
despărţit. Ia aminte, deci, şi răspunde-mi cu
înţelegere la întrebare. Dacă cei botezaţi au
îmbrăcat pe Hristos (Gal. 3,27), Cine este
Cel cu Care s-au îmbrăcat? Dumnezeu.
Deci cel ce a îmbrăcat pe Dumnezeu, nu va
cunoaşte cu înţelegerea şi nu va vedea ce a
îmbrăcat? Cel gol cu trupul, când s-a
îmbrăcat, simte şi vede haina. Dar cel gol cu
sufletul nu cunoaşte pe Dumnezeu, dacă L-
a îmbrăcat; atunci, după tine, nici nu este
Dumnezeu ceva. Căci dacă ar fi, cei ce L-au
îmbrăcat L-ar fi cunoscut. Căci dacă
neîmbrăcând nimic, nu simţim nimic, dacă nu
ne îmbrăcăm în ceva, fie noi înşine, fie cu
ajutorul altuia, simţim aceasta, dacă avem
simţurile nevătămate. Numai morţii când sunt
îmbrăcaţi nu simt, şi mă tem că cei ce spun aceasta
sunt cu adevărat morţi şi goi.21
Orice păcat de moarte este mai
mult sau mai puţin o moarte, care se
finalizează în mod cert prin lipsirea de
Euharistie, în sinuciderea sufletească -
păcat de neiertat împotriva Duhului Sfânt.
Este orice păcat o moarte pentru că nu se
poate să nu atenteze la libertatea şi veşnicia
iubitoare a aproapelui nostru. El este
singurul "bun" încredinţat mie pentru
veşnicie şi nu am dreptul să mă lipsesc de
el. Şi este o crimă comisă asupra mea
însămi, căci "condamn" pe Hristos
sălăşluit întru mine la iadul în care eu mă
adâncesc prin respingerea Euharistiei.
Când sufletul tău este bolnav şi e apăsat
de boalele păcatelor, mai eşti sigur, mai
dispreţuieşti gheena şi mai râzi de chinurile focului
veşnic? Nesocoteşti judecata lui Dumnezeu şi
dispreţuieşti îndemnul Bisericii? [...] Nu-ţi
aminteşti de ceea ce s-a scris: “Pentru aceea sunt
între voi neputincioşi şi bolnavi şi mor mulţi”.(I
Cor. 11,30)22
Păcatul este o ruptură fiinţială în
timp cu consecinţe veşnice.
Ieromonah Iacob Rusu,
Stareţ - Mănăstirea Gura Motrului
1
1
 D
i
d
ahi
a S
e
pt
e
mb
r
i
e-2
00
6
Parohii din Mehedinţi Parohia Poroina-Ergheviţa
Comuna Şimian, judeţul Mehedinţi
Parohia Poroina Ergheviţa este alcătuită din cinci sate: Ergheviţa, Poroina,
Dedoviţa Veche, Valea Copcii şi Dedoviţa Nouă. Există două biserici: în Poroina,
biserica ce poartă hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” şi în satul Ergheviţa, biserica
cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.
Până în anul 1924, parohia se numea „Dedoviţa”, fiind alcătuită din satele
Poroina, Dedoviţa şi Valea Copcii, iar satul Ergheviţa făcea parte din Parohia Bistriţa.
După anul 1924 satul Ergheviţa şi Poroina au format comuna Ergheviţa şi ulterior s-a
format parohia Poroina Ergheviţa.
Biserica parohială din satul Poroina datează din anul 1845 cu hramul „Sfinţii
Apostoli Petru şi Pavel”, construită de boierii Toma Fîntînenu şi Ţeca Pleşoianu, care
deţineau moşii pe aceste locuri. Este zidită din cărămidă cu ziduri groase de 65 cm şi s-a
reparat prima dată în anul 1894 când s-a şi acoperit cu tablă; până atunci fiind acoperită
cu şindrilă. Această reparaţie s-a făcut în timpul păstoririi preotului Mihail Florescu, iar în anul 1937 s-a reparat radical
zidăria şi s-a acoperit din nou, iar în anul 1943 în timpul arhipăstoririi Înalt Prea Sfinţitului Nifon Criveanu s-a repictat şi
sfinţit din nou fiind preot Mihai Jerca.
În anul 1970 s-a construit gard de împrejmuire din plăci de beton cu iniţiativa domnilor Popescu Ion şi
Bogorodiţă Ion în timpul păstoririi părintelui Luca Petre. În anul 1948 s-au făcut mici reparaţii exterioare, iar în anul
2002 s-a reparat radical zidăria şi s-a restaurat pictura în pridor.
Biserica are formă de navă şi pe viitor necesită restaurarea picturii interioare care prezintă degradare de peste
50%. Menţionăm că din anul 2004 biserica a fost trecută pe lista monumentelor istorice.
Pr. Costel Popescu

Despre Pelerinaje ...

n cadrul Episcopiei Severinului si Strehaiei, cu
Î sediul în Drobeta Turnu-Severin,strada I. Gh.
Bibicescu, nr. 6, tel. 0252-333048; fax. 0252-333049, s-a
înfiinţat o agenţie de pelerinaje, care să funcţioneze pentru
început ca filială a centrului de pelerinaje „Sfântul Nicodim”
din Craiova.
Obiectul de activitate al agenţiei de pelerinaje este
promovarea valorilor spirituale şi culturale creştine prin
organizarea de pelerinaje la locuri sfinte din ţară şi stainătate.
În vederea atingerii acestui scop, deja se lucrează în
colaborare cu centrul din Craiova la organizărea unui pelerinaj
în Egipt şi Israel în luna noiembrie. În luna mai 2006 s-a
organizat în Israel un pelerinaj, unde au participat, alături de
P.S. Nicodim şi Î.P.S. Teofan, grupuri de credincioşi din Dolj şi
Mehedinţi. Contravaloarea biletului de călătorie şi a serviciilor
a fost suportată de fiecare credincios.
Prin vizitarea şi venerarea locurilor biblice sau a altor
spaţii încărcate de spiritualitate, a moaştelor sfinţilor, a
icoanelor făcătoare de minuni sau a marilor părinţi şi
duhovnici, prin rugăciuni, meditaţie, spovedanie, împartaşire
euharistică şi convorbiri duhovniceşti, pelerinii îşi pot
recupera frumuseţea sufletească, încrederea, libertatea şi
pacea interioară, speranţa şi chiar credinţa, adesea afectate de
tumultul vieţii cotidiene.
Pelerinajul este o acţiune misionară, care oferă celor
interesaţi oportunitatea unei căutări a sensului sacru al
existenţei, contextul descoperirii lucrării minunate a lui
Dumnezeu pentru oameni şi prin oameni, şansa unei înnoiri şi
îmbogăţiri a vieţii spirituale. Omul modern, societatea de
astăzi plină de griji cotidiene, are nevoie de odihnă şi
regenerare a forţei de muncă. În această privinţă mulţi dintre
noi, pe baza cheltuielii unei sume de bani, beneficiază de
ser vicii specializate de turism.
Însă, din fericire, există şi posibilitatea de a "investi" în
actul de pelerinaj, care spre deosebire de orice activitate
turistică este de un folos sufletesc neîndoilnic. Investeşte
pentru "a fi". În acest sens, a face pelerinaj nu înseamnă a vizita
obiective monumental-istorice, ci de a te dedica cu întreaga
fiinţă creşterii duhovniceşti. Reîntors acasă, retrăieşte înnoirea
sufletului său, atunci când îşi aduce aminte de şirul de
evenimente la care a participat, înţelegând ca şi pelerinii din
Evanghelie: "Oare, nu ardea în noi inima noastră, când ne vorbea pe
cale şi când ne tâlcuia Scripturile?".
Grupurile vor beneficia de asistenţă duhovnicească, li
1
2
se va facilita intrarea în aşezămintele monahale şi li se vor
prezenta obiectivele turistice din diferite zone ale ţarii, fiind de
dorit realizarea de pelerinaje la mănăstirile din Maramureş, din
nordul Moldovei, din Dobrogea şi, nu în ultimul rând, din
Oltenia.
Pelerinajele se pot organiza pentru diferite perioade,
se pot organiza pelerinaje de o zi sau două, ajungându-se până
la pelerinaje de o săptamână, în funcţie de zona unde sunt
aşezate locurile sfinte ce doresc a fi vizitate, distanţa în
kilometri ce trebuie parcursă pentru a ajunge acolo şi, nu în
ultimul rând, de sărbătorile religioase ce oferă un motiv în plus
pelerinului pentru vizitarea locurilor sfinte.
În această perioadă nu s-au organizat pelerinaje
interne, dar suntem deschişi la diverse propuneri în ceea ce
priveşte destinaţia, durata şi perioada diferitelor trasee pe care
le-am putea organiza, cu condiţia ca acestea să-şi pastreze
caracterul de pelerinaj.
În ceea ce priveşte pelerinajul extern, au fost
promovate oferte ale Centrului de Pelerinaje „Sfântul
Nicodim” din Craiova prin afişarea acestora la Bisericile şi
Catedrala din Drobeta Turnu Severin, pentru pelerinaje în
Grecia, Italia, Turcia şi Israel, în diferite perioade.
Pentru înscrieri la pelerinajul din Israel pentru luna
octombrie 2006 sau pentru alte pelerinaje pe care le vom
organiza precum şi pentru sugestii, puteţi lua legătura cu d-na
TUDOR NATALIA tel. 0788258914; 0788977530, la sediul
Episcopiei Severinului si Strehaiei.
În experienţa spirituală a pelerinajului, cei care au
credinţa mai slabă au prilejul să o întărească văzând credinţa
mai puternică a altora; cei care au răbdare mai puţină se
întăresc văzând răbdarea altora; cei care se roagă mai puţin şi
mai superficial se îmbogătesc şi se înnoiesc din rugăciunea
fierbinte a altora, a tuturor. În pelerinaj suntem influenţaţi de
alţii şi influentăm pe alţii prin felul nostru de a fi prezenţi acolo.
În general pelerinii sunt oameni însetaţi de mai multă viaţă
spirituală, pe care nu o oferă totdeauna propria lor parohie sau
mănăstire sau pentru că s-au prea obişnuit cu acestea.
Pelerinajul învinge rutina. Când pelerinajul este însoţit de
rugăciuni, de priveghere, de spovedanie, de împărtăşire
euharistică, de convorbiri duhovniceşti cu alţi pelerini, el este
un izvor de bucurie şi pace interioară, un prilej de îmbogăţire
spirituală.
Natalia Tudor
 S
e
pt
e
mb
r
i
e-2
00
6 D
i
d
ahi
a
Stiri din eparhie si din tara Cursuri de formare a preoţilor
În perioada 4 - 7 septembrie a.c. la Mănăstirea ,,Sfânta Ana” din Orşova s-au desfăşurat cursurile unui atelier de
formare pe problematica violenţei în familie cu preoţii din Episcopia Severinului şi Strehaiei. Tematica pusă în discuţie la
acest atelier vizează problematica HIV-SIDA şi cea de dezvoltare comunitară. Acţiunea face parte din proiectul
„Consolidarea iniţiativelor comunitare de prevenire a HIV-SIDA şi a violenţei în familie în România”, proiect ce are ca
scop prevenirea acestor probleme prin intermediul preoţilor, al membrilor comunităţii parohiale ortodoxe şi al
profesorilor de religie din şcoli.

Hramul Mănăstirii Vodiţa

Vineri, 8 septembrie a.c., Prea Sfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei a
săvărşit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Vodiţa. An de an, cu prilejul praznicului “Naşterea Maicii
Domnului” se serbeză cel de-al doilea hram. Primul hram - „Sfântul Antonie cel Mare” - a fost
dintotdeauna, însă de la reînfiinţarea sfântului aşezământ, din anul 1990, s-a hotărât ca al doilea
hram să fie de praznicul ,,Naşterii Maicii Domnului”.
Anul 2006 este unul special pentru acest sfânt aşezământ monahal, întrucât se împlinesc 600 de
ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Nicodim de la Tismana, cel ce a ctitorit această sfântă
mănăstire.
Întemeiată între anii 1364-1370 de Sfântul Nicodim pe cheltuiala voievodului Ţării Româneşti,
Vlaicu-Vodă, mănăstirea este un important monument istoric şi de arhitectură din Oltenia, fiind
cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar.

Adunarea tinerilor creştin-ortodocşi din Oltenia

Duminică, 17 septembrie a.c., a avut loc la Mănăstirea Topolniţa
,,Adunarea tinerilor creştin-ortodocşi din Oltenia”.Acest eveniment reprezintă
continuarea proiectului de pastoraţie a tinerilor din Oltenia, iniţiat în anul 2003,
atunci când la Mănăstirea Jitianu (jud. Dolj), aproximativ 300 de tineri s-au întrunit
sub genericul “Tânărul în Biserică astăzi libertate şi iubire”.
Tema de anul acesta a fost “Biserica mod de viaţă”. Evenimentul se
desfăşoară anual şi se află la cea de-a patra ediţie, precedentele întâlniri
desfăşurându-se la Mănăstirile Jitianu-Dolj primele două ediţii, şi Cămărăşeasca-
Gorj a treia ediţie. În cadrul dezbaterilor ce au avut loc după săvârşirea Sfintei
Liturghii, tinerii au avut posibilitatea să discute despre propriile probleme şi să-şi
exprime opiniile cu privire la relaţia lor cu Dumnezeu şi Biserica. La eveniment au
participat aproximativ 300 de tineri din Arhiepiscopia Craiovei şi din Episcopia
Severinului şi Strehaiei, discuţiile fiind modelate de monahia Siluana Vlad, stareţa mănăstirii Jitianu. Participanţii s-au
bucurat şi de prezenţa Prea Sfinţitului Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei precum şi a Prea Sfinţitului
Gurie Gorjeanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei.

Întâlnire cu preoţii
Marţi, 19 septembrie a.c., la Paraclisul Catedralei Episcopale din Drobeta Turnu Severin, Prea Sfinţitul Părinte
Nicodim - Episcopul Severinului şi Strehaiei, s-a întâlnit şi a slujit Sfânta Liturghie cu cei aproximativ 40 de preoţi
hirotoniţi de Prea Sfinţia Sa, din Eparhia Severinului şi Strehaiei.
După sfânta slujbă s-a făcut o prezentare a activităţii Asociaţiei ,,Filantropia Severin” - organizaţie
neguvernamentală, non profit - ce se află sub patronajul spiritual al Episcopiei Severinului şi Strehaiei şi care are drept
scop implicarea în rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă enoriaşii Bisericii strămoşeşti din judeţul
Mehedinţi. Dealtfel, Biserica Ortodoxă Română a pus întotdeauna accentul pe persoană şi a încercat să ajute oamenii
defavorizaţi din fiecare parohie, iar prin existenţa unor instituţii de asistenţă socială ale Bisericii Ortodoxe Române se
creează o adevărată alternativă la instituţiile sociale clasice.

În Mehedinţi se construiesc zece noi biserici

Prea Sfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, a pus
piatra de temelie la nu mai puţin de 10 noi biserici în Mehedinţi în acest an,
respectiv la Runcşor, Marga, Lunca Banului, Puţinei, Negreşti, Dudaşul Schelei,
Dedoviţa Nouă, Gura Motrului, Dumbrava de Sus şi în filia Şuşiţa, din parohia
Jidoştiţa. De menţionat este faptul că la turnarea fundaţiei fiecărei noi biserici
sunt prezenţi, pe lângă Prea Sfinţitul Părinte Nicodim, preoţi şi cântăreţi din
Eparhia noastră.

1
3
 D
i
d
ahi
a S
e
pt
e
mb
r
i
e-2
00
6
"Întâlnire cu Sfântul Nicodim" -
spectacol-evocare la
Teatrul Naţional din Craiova
În cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea a 600 de ani de la
naşterea în ceruri a Sfântului Nicodim de la Tismana, ocrotitorul
Olteniei, Teatrul Naţional din Craiova a găzduit vineri seara un spectacol
- evocare întitulat „Întâlnire cu Sfântul Nicodim”.
Actori renumiţi ai Naţionalului din Bănie, precum Nataşa Raab,
Valeriu Dogaru, Tudor Gheorghe, Ion Colan, Valer Dellakeza,
coordonaţi de maestrul Emil Boroghină, au cântat şi recitat versuri
dedicate mânăstirilor Vodiţa, Tismana şi îndeosebi ctitorului acestora,
Sfântul Nicodim. Au fost prezente pe scenă şi corurile reunite ale Catedralei Mitropolitane ,, Sfântul Dumitru” din
Craiova şi corul ,,Kinonia” al Episcopiei Severinului şi Strehaiei. Cu acest prilej a fost prezentat noul album editat de
Editura Mitropoliei Olteniei, în care sunt prezentate mânăstirile Olteniei, şi filmul dedicat Mănăstirii Tismana intitulat
„Tismana poartă a sufletului către cer”, film realizat de Centrul Mass Media Logos al Mitropoliei Olteniei, producător
Max Vision. Sursa: www.m-ol.ro
Simpozion despre viaţa monahală
Sâmbătă, 23 septembrie a.c., a avut loc la Sfânta Mănăstire Tismana
simpozionul ,, Rolul Sfântului Nicodim de la Tismana în viaţa monahismului
românesc”. La acest important eveniment au participat stareţii mânăstirilor şi
exarhii de la Centrele Eparhiale din ţară.
Sesiunea finală a simpozionului s-a bucurat de participarea ierarhilor
Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe, avându-l în frunte pe Prea Fericitul Patriarh
Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Dezbaterile au fost moderate de Prea Sfinţitul Părinte Nicodim,
Episcopul Severinului şi Strehaiei. Tot atunci a avut loc lansarea cărţii
“Monahismul ortodox ca viaţă profetică, apostolică şi martirică”, scrisă de
Hieroteus Vlasios, Mitropolit de Nafpaktos (Grecia), prezent la acest simpozion.
Sursa: www.m-ol.ro
Congres European de Istorie a Religiilor
Congresul European de Istorie a Religiilor s-a desfăşurat la Bucuresti, în perioada 20-23 septembrie.
Manifestarea este inclusă în cadrul "Anului Eliade" propus de Institutul Cultural Român şi a avut ca temă "Istoria
religioasă a Europei şi Asiei". Este prima manifestare de acest gen organizată într-o ţară din sud-estul Europei.
Acest eveniment a concentrat la Bucureşti comunitatea ştiinţifică mondială. Congresul a cuprins 10 conferinţe,
ţinute de 150 de specialişti din 30 de tări.
Preşedintele Traian Băsescu a participat la deschiderea oficială a lucrărilor şi a ţinut să exprime faptul că
evenimentul se datorează recunoaşterii Asociaţiei române de istorie a religiilor. Şeful statului a mai spus, parafrazându-l
pe Mircea Eliade, că „Istoria religiilor” are capacitatea de a genera un nou umanism, cunoscând în profunzime culturile
şi civilizaţiile lumii, bază pentru întemeierea unei civilizaţii a păcii prin dialog.
Participanţii la congres au subliniat faptul că rolul acestei discipline în şcoli şi universităţi ar trebui susţinut şi
reconsiderat. Sursa: www.hotnews.ro
Prima şedinţă a Sinoadelor Mitropolitane din Transilvania
De la biroul de presă al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului, Vadului şi Feleacului am aflat că cele două Sinoade
mitropolitane din Transilvania, reunite în şedinţă comună la Mânăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Izvorul
Mureşului Judeţul Harghita, în data de 19 septembrie 2006, au avut pe agendă examinarea unor proiecte de lege care să
reglementeze în mod echitabil problemele patrimoniale dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Română Unită cu
Roma (Greco-Catolică).
De asemenea, se mai spune că Reprezentanţa Fundaţiei private Gojdu, întrunită în şedinţă de lucru în data de 19
septembrie 2006, la Mânăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Izvorul Mureşului, a cerut Statului Român să pună în
aplicare prevederile Acordului bilateral din 1937 dintre Statul Român şi Statul Ungar, prin care Statul Român este obligat
ca în termen de 30 de zile să obţină din partea Statului Ungar patrimoniul Gojdu şi să-l predea Fundaţiei Private Gojdu
(cu sediul la Sibiu), ce nu a recunoscut niciodată şi nu recunoaşte existenţa Fundaţiei publice ungaro-române Gojdu.
Sursa: www.arhiepiscopia-ort-cluj.org
Biserica - cea mai credibilă instituţie a românilor
Românii au cea mai mare încredere în Biserica (83%), releva un sondaj INSOMAR realizat în perioada 7-11
septembrie a.c. oi dat publicita? ii duminica, 17 septembrie. Armata se men? ine pe locul doi în ierarhia institu? iilor în care
românii au încredere, cu 77%, urmata de mass-media cu 63%. Acest sondaj a fost realizat pe un eoantion de 1.147 de
persoane, fiind reprezentativ pentru popula? ia României cu vârsta de peste 18 ani. Interviurile au fost realizate în 49 de
localitati urbane, 52 de localita? i rurale din 40 de jude? e oi în municipiul Bucureoti. Eroarea maxima admisa pentru
rezultatele ob? inute, garantata cu o probabilitate de 95%, este de 2,8%.
Sursa: www. crestinismortodox.ro
1
4
 S
e
pt
e
mb
r
i
e-2
00
6 D
i
d
ahi
a
Sfântul Nicodim prăznuit la Tismana
Mii de pelerini au fost prezenţi duminică, 24 septembrie a.c., la
mânăstirea Tismana, pentru a participa la Sfânta Liturghie prilejuită de împlinirea
a 600 de ani de la trecerea în lume drepţilor a Sfântului Cuvios Nicodim.
Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, ierarhi din Sfântul Sinod al
BOR, printre care şi Prea Sfinţitul Părinte Nicodim Episcopul Severinului şi
Strehaiei, împreună cu Prea Fericitul părinte Anastasios Yannoulatos
Arhiepiscop al Tiranei, Durresului şi a toată Albania şi Înalt Prea Sfinţitul Părinte
Ierotei Vlahos Mitropolit de Nafpakatos (Grecia), au oficiat Sfânta Liturghie
întru cinstirea celui care a rămas în conştiinţa creştină a românilor ca mare
întemeietor şi îndrumător al vieţii monahale din ţara noastră, după rânduielile de
la Athos. Pe platoul din faţa mânăstirii, în faţa icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului adusă de la Sfântul Munte
Athos, a moaştelor Sfântului Nicodim şi a miilor de credincioşi, au rostit cuvinte minunate de învăţătură, care au mers la
inima celor prezenţi: PF Părinte Patriarh Teoctist, PF Anastasios, IPS Ierotei Vahos, IPS Bartolomeu Mitropolitul
Clujului, Albei Crişanei şi Maramureşului şi, bineînţeles, IPS Părinte Mitropolit Teofan, în calitate de gazdă a
manifestărilor commemorative desfăşurate timp de trei zile la Craiova şi Tismana.
Pelerinii, veniţi nu numai din Oltenia, ci şi din alte zone ale ţării, au aşteptat smeriţi să se roage la moaştele
Sfântului Nicodim, cel care a ales Tismana ca loc de linişte şi singurătate, prielnic lucrării duhovniceşti a rugăciunii, cel
care a mai ctitorit mânăstiri precum Vodiţa, Vişina, sau Prislop şi care a rămas în conştiinţa noastră un exemplu de trăire
duhovnicească aleasă, un mare apărător al credinţei ortodoxe, un înnoitor al vieţii călugăreşti pe pământ românesc.
Ucenicii săi i-au continuat munca şi au ctitorit în anii următori, cu ajutor de la domnii şi voievozii români, credincioşi,
cele dintâi mănăstiri mari din Ţara Românească, Moldova şi Ardeal.
Pentru dragostea lui către Domnul şi pentru toată slujirea şi osteneala lui întru slava Bisericii Ortodoxe, aşa după
cum spunea Înalt Prea Sfinţitul Părinte Teofan Mitropolitul Olteniei, drept credincioşii din ţara noastră cinstesc pe
Sfântul Nicodim cu multă evlavie, ca pe unul din marii noştri îndrumători pe calea mântuirii. Sursa: www.m-ol.ro

Manifestări dedicate Sfântului Antim Ivireanul la Râmnicu -Vâlcea

În perioada 24-27 septembrie a.c., la Râmnicu - Vâlcea s-a desfăşurat cea de-a VIII-a ediţie a Zilelor Sfântului
Ierarh Antim Ivireanul.
Episcopia Râmnicului a organizat în acest an ample manifestări religioase şi culturale dedicate Sfântul Ierarh
Martir Antim Ivireanul. În cadrul manifestărilor au avut loc slujbe religioase, Festivalul Artei Sacre - ,,Grădina Maicii
Domnului”, expoziţii, recitaluri de muzică religioasă, lansări de carte şi evocări. Tradiţia sărbătoririi la Râmnicu -Vâlcea a
Sfântului Antim Ivireanul s-a instituit în urmă cu opt ani, când acesta a fost ales ca ocrotitor al Eparhiei Râmnicului.
Deschiderea oficială a avut loc duminică, 24 septembrie, după Sfânta Liturghie, la Catedrala episcopală ,, Sfântul
Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea. Cu o seară înainte de ziua sărbătoririi Sfântului Antim Ivireanul (marţi 26 septembrie), în
municipiul Râmnicu-Vâlcea a fost organizată o procesiune cu icoana Sfântului Antim. Soborul de preoţi şi credincioşii
au plecat de la Catedrala episcopală pe un traseu care a cuprins principalele instituţii din oraş.
Miercuri, 27 septembrie, pe scena din parcul Episcopiei s-a oficiat Sfânta Liturghie arhierească, la care a
participat şi Prea Sfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei.
La manifestări a mai participat şi o delegaţie de şase membri din Georgia locul originar al Sf. Antim Ivireanul:
trei ierarhi, un profesor universitar, care este şi preşedintele unei fundaţii româno-georgiene, un lector universitar şi un
student.
Sursa: www.episcopiaramnicului.ro

Stiri internaţionale Religia în şcolile ruseşti

După prăbuşirea Uniunii Sovietice, creştinismul ortodox a renăscut în Rusia şi Biserica a început să aibă un
cuvânt de spus tot mai greu în viaţa cotidiană a societăţii. Urmându-se aceasta tendinţă, religia ortodoxă va deveni
obligatorie în patru din cele 15 provincii ale ţării şi va fi materie şcolară opţională în celalalte 11. Astfel elevii din
provinciile Belgorod, Bryansk, Kaluga şi Smolensk vor învăţa la şcoală despre elementele de bază ale ortodoxiei.
Susţinătorii acestei măsuri afirmă că predarea religiei ortodoxe în şcoli ajută mult la protejarea valorilor spirituale
tradiţionale ale Rusiei. Ministrul rus al Educaţiei Andrei Fursenko a declarat ca „elevii trebuie să-şi cunoască istoria şi
cultura religioasă”. Criticii susţin însă că introducerea orelor de religie încalcă constituţia şi principiile statului secular,
scoţând în faţă argumente ce aduc aminte de ateismul sovietic agresiv.
Sursa: www.novopress.info
Simpozion internaţional ortodox la sediul Mitropoliei din Ruse
În perioada 23-24 septembrie a.c., Mitropolia Ortodoxă de la Ruse din Bulgaria a găzduit o conferinţă
internaţională cu tema ,,Societatea si familia”. Au participat reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe din Bulgaria, Grecia,
România şi Serbia.
Nu este pentru prima dată când Mitropolia de Ruse din Bulgaria şi Înalt Prea Sfinţitul Neofit organizează aceste
întâlniri internaţionale ortodoxe cu ierarhi şi preoţi ortodocşi din ţările majoritar ortodoxe. În urmă cu trei luni s-a ţinut o
conferinţă pe tema ,,Violenţa în familie,,. Sursa: www.trinitas.ro
Pr. Viorel Vlăducu
Consilier Mass-Media
1
5
 D
i
d
ahi
a S
e
pt
e
mb
r
i
e-2
00
6
Răspundem cititorilor
D-ei Tatiana G. - Izvorul Aneştilor: Centrul nostru episcopal împreună cu preoţii unor protoierii ajutaţi de
credincioşi din satele respective au iniţiat construirea de biserici noi acolo unde nu sunt. Aceasta nu înseamnă că noi va
trebui să ne ocupăm să punem şi gardurile la lăcaşurile de cult. Va trebui ca membrii consiliului parohial şi preotul
dumneavoastră să aranjaţi gardul care aşteaptă să fie doar amplasat şi vopsit.
D-ei Maria B. - Rocşoreni: Apreciem râvna dvs. faţă de cele sfinte şi dorinţa de a repara Sfânta Biserică.
Trebuie să aveţi însă un preot în comună, dar datorită sărăciei de acolo, preoţii nu rămân în satul acela. Să ne rugăm să
aveţi un misionar. Până atunci nu trebuie să exagerăm cu cele sfinte. Este diferenţă mare între credinţa adevărată, smerită
şi bigotism sau fanatism. Sperăm să se găsească o soluţie.
D-lui Ion F. - Bâcleş: Vă felicităm că, aşa bolnav cum ziceţi că sunteţi, aţi putut participa la săparea temeliei
bisericii din satul Dumbrava de Sus. Bunul Dumnezeu vă va răsplăti osteneala. Sperăm să ne întâlnim şi la sfinţire şi să
aveţi o familie reunită.
D-lui Iulică P. - Baloteşti: Gândurile trimise ca urmare a excursiei ce aţi făcut-o la Tismana, cu prilejul
sărbătoririi aniversării a celor 600 ani de la trecerea în rândul Sfinţilor a Cuviosului Nicodim de la Tismana, sunt
impresionante. Credeam că toţi cei ce au fost acolo au simţit mireasma sfinţeniei Sfântului Nicodim. Vă felicităm că
împreună cu mulţi credincioşi evlavioşi de la Baloteşti şi Schitul de Sus aţi gustat din această bucurie duhovnicească.
Dumnezeu să vă ajute să mai aveţi şi alte bucurii duhovniceşti!
D-ei Maria R. - Orşova: Aveţi grijă ce citiţi! Nu toate cărţile care vorbesc de Dumnezeu şi Maica Domnului
sunt scrise de oameni cu pregătire şi care urmează învăţătura Sfinţilor Părinţi. Citiţi cărţile recomandate de preotul dvs.
Nu uitaţi că citirea Noului Testament şi a Psaltirei sunt mai de folos decât orice pe lumea aceasta.
D-ei Iuliana N. - Negreşti: Vă asigurăm că nu a existat vreodată o temelie de biserică care să nu fie zidită,
terminată şi sfinţită. Uneori a durat 25-30 de ani, dar azi dăinuie spre bucuria celor ce au nevoie de ele.
D-lui Gheorghe T. - Pădina Mare: Căutaţi o soluţie pentru biserica dumnesvoastră! Nu se poate să nu o
terminaţi. Trebuie să vă osteniţi într-un fel ca să găsiţi calea. Să nu mai lucraţi duminica!
D-lui Nicolae M. - Jiana: „Să nu furi!” - este o poruncă Dumnezeiască. Cei ce o încalcă vor vedea ei ce îi
aşteaptă. Că nu cred acum, îi priveşte. Pr. Mihai Zorilă
Consilier Economic
Apariţii editoriale mehedinţene „Duhovnici români în dialog cu tinerii”,
ediţia a II-a, Editura Bizantină, Bucureşti, 2006, 250 p.

Cartea expune în mod direct convorbirile unor mari duhovnici, precum Pr. Prof. Dr. Dumitru
Stăniloaie, Arhim. Sofian Boghiu, Arhim. Teofil Părăian, Arhim. Arsenie Papacioc, Ieromonah Rafail
Noica, Î.P.S. Serafim Joantă, Arhim. Ioanichie Bălan, Pr. Prof. Dr. Constantin Galeriu, Pr. Constantin
Voicescu, cu tinerii din ziua de azi.
În ultima vreme se observă că tot mai mulţi tineri s-au apropiat de Biserică, dorind a îmbrăţişa
viaţa creştină cu măsura deplinătăţii, refuzând calea compromisului, a jumătăţilor de măsură, a complicităţii
schizofrenice cu tentaţiile vieţii necreştine.
Pr. Dumitru Stăniloaie consideră că societatea noastră ar trebui să evolueze adâncindu-şi
conţinutul în plan spiritual, întărind spiritul din oameni, care înseamnă depăşirea egoismului, a
desbinărilor, care înseamnă iubirea dintre oameni, însemnând o înţelegere mult mai profundă a realităţii,
care nu reduce toată realitatea la cele materiale ale lumii aceteia, care descoperă bogăţia la care poate ajunge
omul prin spiritul său, înaintând spre Dumnezeu.

Protos. Savatie Baştovoi, „A Iubi înseamnă a ierta”,

din colecţia „Viaţa în Hristos”, Editura Marineasa, 2006, 105 p.
Această carte tratează cel mai profund sentiment dintre oameni, acela creat din dragoste. Toată
existenţa noastră se leagă de dragoste şi pentru dragoste. Iubirea pe care o revărsăm asupra oamenilor este
ca o lumină care descoperă lucrurile aflate până atunci în întuneric. Prin iubire cunoaştem şi vedem pe
celălalt în adevărata lui lumină. Iubirea se îmbracă în cel iubit ca într-o haină. În această identificare ne
descoperim unii pe alţii în Hristos.
Aceasta este starea în care Sf. Apostol Pavel a putut să zică: „ Nu mai trăiesc eu, ci Hristos în Mine”.
Nu este dragoste mai mare decât a-ţi pune viaţa pentru aproapele tău, decât a muri. Şi Înţeleptul Solomon
n-a găsit altceva cu ce să compare dragostea, decât cu moartea, când zice că: „Dragostea ca moartea e de
tare”. („Cântarea Cântărilor”).
A ierta înseamnă a renunţa la tine însuţi, la dreptul tău, la dreptatea ta pentru a îndreptăţi pe cel ce ţi-
a greşit, înseamnă să mori tu pentru a lăsa pe altul să trăiască. Cu alte cuvinte, a ierta înseamnă să reîntorci la
viaţă, să dăruieşti viaţă. În aceasta ne facem asemenea cu Dumnezeu.
Ca să înţelegem mai bine ce facem atunci când iertăm, trebuie să avem în minte parabola
evanghelică despre femeia prinsă în adulter. De fiecare dată când nu iertăm, ucidem cu piatra inimii noastre, dar când iertăm, dăruim
viaţă. Dumnezeu dăruieşte şi va dărui iertare oamenilor. Niciodată nu te simţi mai iubit, mai fericit, mai nou, mai deplin,mai
puternic şi totodată mai cuminte şi mai smerit, decât atunci când eşti iertat pentru greşelile tale.
În concluzie, Dumnezeu ne ajută prin harul Său ca să judecăm pe aproapele nostru ca pe noi înşine, să-l iertăm ca pe noi
înşine, să-l iubim ca pe noi înşine. Pentru aceasta a venit Dumnezeu pe pământ şi doar în acest fel putem răspunde iubirii Lui pe care
a revărsat-o şi o revarsă pururi asupra noastra şi asupra lumii întregi. Pr. Marius Porumbel
1
6 Inspector Economic
 AGENDA DE LUCRU A PREA SFINŢITULUI PĂRINTE NICODIM,
EPISCOPUL SEVERINULUI ŞI STREHAIEI
1 - 30 SEPTEMBRIE 2006
Vineri, 1 septembrie:
!a slujit Sf. Liturghie la Mănăstirea Sf. Ana din
Orşova (Începutul anului bisericesc);
Sâmbătă, 2 septembrie:
!a oficiat Taina Sfântului Botez la Catedrala
Episcopală din Drobeta Turnu Severin;
!a vizitat parohia Izvoarele, protopopiatul
Drobeta Turnu Severin Sud (II);
Duminică, 3 septembrie:
!a slujit Sf. Liturghie la Catedrala Episcopală
din Drobeta Turnu Severin;
!a primit vizita Monseniorul Francesco
Coccopalmerio, Episcop Vicar de Milano şi a
reprezentanţilor bisericilor parohiale romano-
catolice din zona Lombardia Italia;
!a oficiat Taina Sfintei Cununii la biserica „Sf.
Cuv. Parascheva” din localitatea Strehaia,
protopopiatul Strehaia;
!a oficiat slujba Punerii pietrei de temelie a
bisericii ce se va construi în satul Dedoviţa
Nouă, filie a parohiei Poroina Ergheviţei,
protopopiatul Drobeta Turnu Severn Sud (II);
Luni, 4 septembrie :
!a participat la lucrările de turnare a fundaţiei
noii biserici cu hramul „Sf. Apostol Toma” ce se
va construi în satul Dedoviţa Nouă, filie a
parohiei Poroina Ergheviţei, protopopiatul
Drobeta Turnu Severn Sud (II);
Marţi, 5 septembrie :
!a examinat studenţii Facultăţii de Teologie
d i n C r a i ova , l a d i s c i p l i n a Fo r m a r e
duhovnicească;
Miercuri, 6 septembrie:
!a examinat studenţii Facultăţii de Teologie
d i n C r a i ova , l a d i s c i p l i n a Fo r m a r e
duhovnicească;
!a vizitat parohiile Gura Motrului şi
Dumbrava de Sus, protopopiatul Strehaia;
Joi, 7 septembrie:
!a prezidat şedinţa de lucru a Permanenţei
Consiliului Eparhial;
!a vizitat lucrările de construcţie ce se
desfăşoară la biserica din satul Puţinei, parohia
Halânga, şi la biserica parohiei Valea
Boierească, protopopiatul Drobeta Turnu
Severin Nord (I);
Vineri, 8 septembrie:
!a slujit Sf. Liturghie la Mănăstirea Vodiţa, cu
prilejul hramului acestei Sfinte
Mănăstiri(Naşterea Maicii Domnului);
Sâmbătă, 9 septembrie:
!a vizitat parohia Tufări - Orşova,
protopopiatul Drobeta Turnu Severin Nord (I);
Duminică, 10 septembrie:
!a slujit Sf. Liturghie la parohia Dubova,
protopopiatul Drobeta Turnu Severin Nord (I);
Luni, 11 septembrie:
!a prezidat şedinţa de lucru a P.P. C.C.
Consilieri administrativi;
!a acordat audienţe preoţilor şi credincioşilor
din eparhie;
Marţi, 12 septembrie:
!a vizitat lucrările de amenajare a căminului
pentru bătrâni „Sf. Apostol şi Evanghelist
Ioan” din localitatea Balta, protopopiatul Baia
de Aramă;
Miercuri, 13 septembrie:
!a prezidat şedinţa de lucru a Permanenţei
Consiliului Eparhial;
!a v i z i t a t M ă n ă s t i r e a To p o l n i ţ a ,
protopopiatul Drobeta Turnu Severin Nord
(I);
!
Joi, 14 septembrie:
!a slujit Sf. Liturghie la Catedrala Episcopală
din Drobeta Turnu Severin şi a hirotonit întru
diacon pe seama Catedralei Episcopale, pe
tânărul Mircea Pădureanu;
!a ales şi a participat la trasarea locului unde
urmează a se construi biserica parohiei Gura
Motrului, protopopiatul Strehaia;
Vineri, 15 septembrie:
!a vizitat lucrările de construcţie ce se
desfăşoară la biserica parohiei Aurora,
protopopiatul Vânju Mare;
Sâmbătă, 16 septembrie:
!a oficiat Taina Sfintei Cununii la biserica
„Adormirea Maicii Domnului” (Maioreasa)
din Drobeta Turnu Severin;
Duminică, 17 septembrie:
mănăstirilor din Patriarhia Bisericii Ortodoxe
!a slujit Sf. Liturghie la Mănăstirea Topolniţa,
cu prilejul Adunării tinerilor creştini ortodocşi Române;
din Oltenia şi a participat la simpozionul cu tema
„Biserica mod de viaţă”, ce s-a desfăşurat în Duminică, 24 septembrie:
cadrul acestei Adunări;
!a oficiat slujba Punerii pietrei de temelie a !a slujit Sf. Liturghie la Mănăstirea Tismana,
bisericii ce se va construi în parohia Gura alături de membrii Sf. Sinod al Bisericii
Motrului, protopopiatul Strehaia; Ortodoxe Române, în frunte cu Prea Fericitul
Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române şi Prea Fericitul Părinte Anastasios,
Luni, 18 septembrie: Arhiepiscopul Tiranei, Durresului şi a toată
!a participat la lucrările de turnare a fundaţiei Albania;
noii biserici cu hramul „Sf. Mc. Epictet şi Astion”
ce se va construi în parohia Gura Motrului, Luni, 25 septembrie:
protopopiatul Strehaia; !a participat la lucrările de turnare a fundaţiei
noii biserici cu hramul „Sf. Iuliu Veteranul” ce
Marţi, 19 septembrie: se va construi în parohia Dumbrava de Sus,
!a slujit Sf. Liturghie la Catedrala Episcopală protopopiatul Strehaia;
din Drobeta Turnu Severin, înconjurat fiind de !a ales şi a participat la trasarea locului unde
cei peste 35 de preoţi din Episcopia Severinului şi urmează a se construi biserica din satul Şuşiţa,
Strehaiei, hirotoniţi de Prea Sfinţia Sa; filie a parohiei Jidoştiţa, protopopiatul Drobeta
!a oficiat slujba Punerii pietrei de temelie a Turnu Severin Nord (I);
bisericii ce se va construi în parohia Dumbrava
de Sus, protopopiatul Strehaia;
Marţi, 26 septembrie:
!a oficiat slujba Punerii pietrei de temelie a
Miercuri, 20 septembrie: bisericii ce se va construi în satul Şuşiţa, filie a
!a vizitat lucrările de construcţie ce se parohiei Jidoştiţa, protopopiatul Drobeta
desfăşoară la biserica din satul Puţinei - parohia Turnu Severin Nord (I);
Halânga şi la biserica din parohia Cocorova,
protopopiatul Drobeta Turnu Severin Nord (I); Miercuri, 27 septembrie:
!a vizitat parohia Baloteşti, protopopiatul !a slujit Sf. Liturghie alături de membrii
Drobeta Turnu Severin Nord (I); Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe, pe
podiumul amenajat în faţa Catedralei
Joi, 21 septembrie: Episcopale din Râmnicu-Vâlcea, cu prilejul
hramului acestei catedrale (Sf. Antim Ivireanul);
!a prezidat şedinţa de lucru a Permanenţei
Consiliului Eparhial;
Joi, 28 septembrie:
!a participat la lucrările de turnare a fundaţiei
Vineri, 22 septembrie: noii biserici cu hramul „Soborul Sf. 12
!a participat la decernarea titlului de „ Doctor Apostoli; Sf. Ier. Ghelasie de la Râmeţ” ce se va
Honoris Causa” de către Univeristatea din construi în satul Şuşiţa, filie a parohiei Jidoştiţa,
Craiova, Prea Fericirii Sale Anastasios protopopiatul Drobeta Turnu Severin Nord (I);
Yannoulatos, Arhiepiscopul Tiranei, Durresului
şi a toată Albania;
!a participat la seara duhovnicească intitulată Sâmbătă, 30 septembrie:
„Întâlnire cu Sf. Nicodim” care a avut loc la !a slujit Sf. Liturghie la Catedrala Episcopală
Teatrul Naţional din Craiova; din Drobeta Turnu Severin şi a hirotonit întru
diacon pe seama parohiei Cocorova,
protopopiatul Drobeta Turnu Severin Nord (I),
Sâmbătă, 23 septembrie: pe tânărul Gârniţă Cristian Ionuţ;
!a slujit Sf. Liturghie la Mănăstirea Tismana, !a oficiat Taina Sfintei Cununii la Catedrala
Jud. Gorj; Episcopală din Drobeta Turnu Severin;
!a fost moderatorul Simpozionului „Rolul Sf.
Nicodim de la Tismana în viaţa monahismului Arhid. Ciprian Mocanu
românesc”, la care au participat exarhi şi stareţi ai Secretar Eparhial
 M
Ã
N
ÃS
T
I
RE
Av
a
to
p
e
d-
MUN
T
EL
E
AT
HO
S
Ctitorul ei fondator dintru început a fost marele Constantin (ca mulţumire că Maica Domnului l-a scăpat pe fiul Ascadie de
la înec). Pe la 361-363 tot Sf. Munte a fost pustiit de păgâni, iar în 379-395 biserica a fost refacută de împăratul Teodosie cel Mare,
iar pe la anul 860 a fost prădată de către beduinii siriaci. Ctitorie veche a lui Alexandru Lăpuşneanu (Domnul Moldovei), care în a
doua domnie (1563-1568) dăruieşte, pe lângă o cupă mare de argint şi bătută cu solzi de aur, şi merticul anual de 300 galbeni roşii. În
acea vreme se aflau cam la 300 călugări în mănăstire. Tot acolo se găsesc multe icoane făcătoare de minuni, odoare şi sfinte moaşte.
Brâul Maicii Domnului negru se păstrează într-o raclă de argint. Două cruci de la Împăratul Constantin făcute după
modelul care i s-a arătat pe cer, înainte de a începe lupta cu Liciniu, se păstreaza pe
Sfânta Masă. Capul Sfântului Andrei, Paharul (Jaspis) oferit de Manuel
Comneanul, apoi un deget al Sfântului Ioan Botezătorul, mâna Sfântului Grigore
Decapolitul dăruită de doamna Maria lui Şerban Cantacuzino şi multe alte sfinte
moaşte. Biblioteca din Vatoped este cea mai bogată din Sfântul Munte. Pe lângă
cărţi teologice sunt şi multe manuscrise de mare valoare istorică şi arheologică,
634 manuscrise greceşti dintre care jumătate sunt pe pergament, 150 cu cântări
bisericeşti şi o serie de manuscrise slavoneşti.

Are zece paraclise în interior şi trei în exterior.

Icoane:
Pantanassa - icoana
«-- vindecatoare de
cancer şi boli
incurabile

Izbavitoarea celor
deznădăjduiţi -
Theotokos --»
Elaiovritissa -
«-- "Izvorâtoarea de mir"
- a izvorât ulei pe
timpul foametei

“Vimatarissa"

Ctitorita -
această icoană a fost
ascunsă de năvălirea
păgânilor de un călugăr
într-o groapă sub Sfânta Masă cu o lumânare
aprinsă în faţa ei, iar după 72 de ani a fost
găsită în acel loc cu lumânarea încă arzând.
(călugărul respectiv a fost luat prizonoer de
păgâni şi când a ajuns la mănăstire după 72 de
ani le-a spus călugărilor să sape în acel loc şi au
găsit icoana)
Junghiata - a fost lovită de un diacon
(era suparat pe bucătar fiindcă nu a vrut să-i
mai dea mâncare când a întârziat la masă
fiindcă întârzia des) cu un cuţit, şi imediat a
curs sânge din icoană. Diaconul şi-a venit în
fire şi şi-a dat seama de greşeală şi s-a rugat
Maicii Domnului să-l ierte neclintit în faţa
icoanei iar, după caţiva ani Maica Domnului
i-a spus că l-a iertat, dar mâna care a lovit
icoana va da socoteală la judecata lui
Dumnezeu. Iar după moartea lui mâna
respectivă i-a ramas uscată ca mărturie.
--»
Antifomitria - la anul 382 - fiica lui Teodosie
cel Mare vine la ctitoria tatălui său (să vadă cum
decurg lucrările de reparaţie) şi se închină la icoană,
atunci Maica Domnului strigă din icoană "Ce cauţi
aici? De acum încolo să nu mai calce picior de
femeie pe aici..." şi de atunci s-a interzis accesul
femeilor în muntele Athos.
Sfintele moaşte: Capul Sf. Ioan Gură de Aur
cu urechea stângă întreagă - la urechea stângă i-a
tâlcuit îngerul sfintele evanghelii şi a rămas
neputredă spre mărturie că a fost adevarată tâlcuirea
îngerului.
De asemenea aici se găseşte şi Brâul Maicii
Domnului (făcut chiar de mâinile Maicii
Domnului).
Pe moşia acestei Mănăstiri se află trei
schituri Româneşti: Schitul Sf. Ipatie, Sf. Ioan
Botezătorul şi Sf. Gheorghe.

“Credinţa este din auzire, iar auzirea prin cuvântul lui Hristos” (Romani 10, 17)
3 LEI