CUPRINS

INTRODUCERE ....................................................................................................................... 3
CAPITOLUL 1 SCURTĂ CARACTERIZARE A SPAȚIULUI TRANSFRONTALIER
ROMÂNIA-BULGARIA .......................................................................................................... 5
1.1 Scurtă caracterizare a spațiului transfrontalier românesc ................................................. 5
1.2 Scurtă caracterizare a spațiului dunărean bulgăresc ......................................................... 6
1.3 Turismul factor al dezvoltării durabile regionale. ............................................................ 8
1.4 Turismul şi importanţa economică ................................................................................. 10
CAPITOLUL 2 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR DE TURISM ÎN REGIUNEA
TRANSFRONTALIERĂ ROMÂNESCĂ............................................................................... 11
2.1 Descrierea regiunii transfrontaliere din România (regiunea transfrontalieră) ............... 11
2.2 Forme de turism în România .......................................................................................... 12
2.3 Municipiul Mangalia ca destinație turistică ................................................................... 13
CAPITOLUL 3 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII DE TURISM ÎN REGIUNEA
TRANSFRONTALIERĂ BULGĂRESCĂ ............................................................................. 22
3.1 Descrierea regiunii transfrontaliere din Bulgaria ........................................................... 22
3.2 Forme de turism practicate în Bulgaria .......................................................................... 23
3.3 Regiunea Albena, ca destinaţie turistică ........................................................................ 24
CAPITOLUL 4 VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ÎN REGIUNEA
TRANSFRONTALIERĂ ROMÂNIA-BULGARIA............................................................... 32
4.1 Circulaţia turistică .......................................................................................................... 32
4.2 Baza tehnico-materială a turismului ............................................................................... 34
4.2.1 Structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare ............................................... 35
4.2.2. Structuri turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică ........................................... 37
4.2.3. Servicii de agrement-tratament .............................................................................. 39
4.3 Forme şi tipuri de turism din zona studiată .................................................................... 41
STUDIU DE CAZ AL STAȚIUNILOR: NEPTUN-ALBENA .............................................. 47
CAPITOLUL 5 PREZENTARE GENERALĂ ....................................................................... 47
5.1 Poziție geografică - stațiunea Neptun............................................................................. 47
5.2 Poziție geografică stațiunea Albena ............................................................................... 47
5.3 Clima staţiunii Neptun. .................................................................................................. 48
5.4 Clima staţiunii Albena .................................................................................................... 48

1
 5.5 Atracţii turistice .............................................................................................................. 48
5.5.1 Atracţii turistice ale staţiunii Neptun ...................................................................... 48
5.5.2 Lacurile din Neptun ................................................................................................ 49
5.5.3 Atracţii turistice în Albena ...................................................................................... 50
5.6 Infrastructura de cazare turistică .................................................................................... 50
5.6.1 Infrastructura de cazare în staţiunea Neptun ........................................................... 50
5.6.2 Infrastructura de cazare în staţiunea Albena ........................................................... 52
5.7 Gradul de participare la turism în scopuri personale ..................................................... 53
CONCLUZII ............................................................................................................................ 55
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 61

2
 INTRODUCERE

Procesul de cooperare transfrontalieră porneşte în cele mai multe cazuri datorită iniţiativelor
individuale şi sunt realizate într-un cadru formal simplu excluzând orice intervenţie
instituţională.
În zona de est şi central din Europa procesul cooperării transfrontaliere a luat naştere după
“deschiderea graniţelor”, fiind realizat într-un mod extrem de prudent având loc ezitări
deoarece aceste graniţe au fost greu tranversabile mult timp. Crearea de euroregiuni a fost
privită cu îndoieli acest lucru fiind privită cu îndoieli deoarece a fost considerată ca un atac la
suveranitatea unui stat, dar şi un pericol în ceea ce priveşte integritatea socială.
Din această cauză Slovacia, Ungaria, Polonia, Cehia, Bulgaria şi România au conştientizat
că procesul de integrare în cadrul nivelului regional prin cooperarea transfrontalieră oferă
posibilităţi semnificative de integrare în cadrul structurilor europene existente.
Această lucrare este rezultatul analizei unor surse bibliografice diverse, modelele utilizate
fiind de natură teoretice, descriptive şi deductive, lucrarea fiind realizată asupra localităţilor
Mangalia cu staţiunile aferente acesteia, respective: Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter,
Neptun şi Olimp din România, precum şi Balchik cu staţiunile aferente, respective: Nisipurile
de Aur, Albena din Bulgaria. Astfel încât la finalul acestui studio să poată fi valorificat
potenţialul intern cu impact transfrontalier al activităţilor turistice desfăşurate la graniţa dintre
România şi Bulgaria.Ideea cooperării europene fiind născută din nevoia statelor partenere de
a promova o legătură cât mai strânsă între statele Uniunii Europene şi de a se baza pe
interesul comun în privinţa stabilităţii, siguranţei şi bunăstării comune. La începutul anilor
2000 s-a dorit consolidarea relaţiilor dintre statele vecine şi o mai bună cooperare, rezultând
baza politicii Uniunii Europene, denumită şi “Politica Europeană de Vecinătate” (PEV).
Această politică s-a impus în rândul politicilor din cadrul Uniunii Europene printr-o finanţare
substanţial din partea Fondului European de Dezvoltare Europeană.
Unul din principalele obiective al acestei politici este reprezentat de cooperarea teritorială la
nivel European al cărui scop este, intensificarea cooperării transfrontaliere, transnaţionale şi
interregionale. Prin intermediul cooperări la nivelul Uniunii Europene se doreşte găsirea unor
soluţii colective la problemele comune întâlnite în cadrul ţărilor membre în domenii precum:
dezvoltarea urbană, rurală, dezvoltarea relaţiilor economice şi realizarea unor conexiuni între
întreprinderile mici şi mijlocii.Astfel în cadrul “politicii de vecinătate “unul din obiectivele
realizate este reprezentat de nouă predispoziţie de cooperare a Uniunii Europene privind
sectorul Marii Negre.Fiind denumită” Sinergia Marii Negre” aceasta predispoziţie presupune
dezvoltarea cooperării din zona Marii Negre ceea ce pune în aplicare iniţiativele Comisiei
Europene privind includerea unei suprafeţe regionale la politica europeană de vecinătate
(PEV). Iar pentru realizarea acesteia, Uniunea Europeană asigura finanţarea necesară.
Momentul aderării la Uniunea Europeană a celor două ţări, respectiv România şi Bulgaria a
avut loc la data de 1 ianuarie 2007, iar anterior acestei perioade cele două ţări au beneficiat de
asistenta Phare în vederea realizării unei baze instituţionale pentru aderare.
Programul Phare este unul din instrumentele de pre-aderare a ţărilor, iar în acelaşi timp este
un instrument care ajută la adoptarea proiectelor şi obţinerea finanţării din cadrul Comisiei
Europene. Acesta fiind realizat de către Uniunea Europeană în vederea sprijinirii statelor din

3
Europa Centrală şi Europa de Est pentru a evolua către o societate democratică şi pentru a se
ajunge la o economie de piaţă.Scopul acestui program a fost de constituire a unor condiţii
pentru a pune în legătură cetăţenii, comunităţile şi actorii economici din cele două ţări,
privind crearea unui fundament în vederea dezvoltării economice şi sociale cu oportunităţi
atât pentru România dar şi Bulgaria. Unul din obiectivele acestui program fiind de consolida
administraţiile şi instituţiile publice în vederea funcţionarii eficiente în cadrul interiorului
Uniunii Europene.Dealtfel în afara acestei finanţări pentru ţările din această regiune, există un
program de cooperare în zona Marii Negre, având ca obiectiv stimularea societăţii din această
regiune deoarece conform perspectivelor Asociaţiei Regiunilor de Graniţă Europene din 1997
cooperarea transfrontalieră reprezintă: “directă colaborare între zonele învecinate de-a lungul
graniţe în toate domeniile, realizată de autorităţile locale şi regionale, implicând toţi actorii”
Această cooperare transfrontalieră a apărut în vederea soluţionării unor problem la nivel
comun, evitând dublarea eforturilor depuse de fiecare instituţie proprie unei anumite regiuni.1

1
Ghid de cooperare transfrontalieră, http://www.bci.md/media/files/Ghid_Transf_2010.pdf, (accesat
13.04.2017)

4
 CAPITOLUL 1 SCURTĂ CARACTERIZARE A SPAȚIULUI
TRANSFRONTALIER ROMÂNIA-BULGARIA
1.1 Scurtă caracterizare a spațiului transfrontalier românesc
România este o ţară din Europa de sud est şi din nord-ul peninsulei Balcanice situată de-a
lungul cursului inferior al Dunării pe ţărmul de nord-vest al Marii Negre, o suprafaţă
semnificativă din Delta Dunării fiind regăsita pe teritoriul ţării inclusive zona de sud şi centru
a Munţilor Carpaţi.
Forma guvernamentală a României este aceea de republică semi-prezidentiala ceea ce face
ca aceasta să fie a noua ţară din teritoriul Uniunii Europene având o suprafaţă de 238.391
Km² şi a şaptea ţară din punct de vedere a populaţiei cu peste 22 de milioane de locuitori.
Oraşul Bucureşti, este cel mai mare oraş al ţării dar şi capitala acesteia fiind situate pe locul
şase în topul oraşelor din Uniunea Europeană cu o populaţie de 1,9 milioane de locuitori. Pe
parcursul istoriei porţiuni din teritoriul României de astăzi fiind dominate de diferite popoare
precum Imperiul Otoman, Rus dar şi cel Austro-Ungar.
România ca şi stat a apărut sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza prin unirea dintre
Moldova şi Tara Românească.De asemenea România face parte şi din cadrul unor organizaţii
internaţional precum: ONU din anul 1995, aderarea în cadrul Uniunii Europene la 1 ianuarie
2007, NATO din anul 2004, şi din cadrul unor instituţii economice precum: Grupul Băncii
Mondiale din 1972, Fondul Monetar Internaţional.
Fiind o ţară carpatica din cauza lanţului carpatic situat în proporţie de 2/3 pe suprafaţa
României relieful ţării este caracterizat prin diversitate şi complexitate acesta axându-se pe
arcul Carpaţilor. România dispune de un relief caracterizat de patru elemente, respective:
varietatea, proporţionalitatea, complementaritatea şi dispunerea simetrică a acestuia dată fiind
de repartiţia aproximativ egală privind principalele unităţi de relief, alcătuite din 35% munţi,
35% dealuri şi podişuri, 30% câmpii.
De asemenea Delta Dunării reprezintă zona cea mai joasă din ţară, fiind situate sub 10m
altitudine, alcătuită din mlaştini, lacuri şi stuf. Caracteristicile referitoare la hidrografie şi
hidrologie din România fiind reprezentate semnificativ de situarea geografică a ţării în zona
climei temperat-continentale şi de prezenţa Carpaţilor. De la pătrunderea acesteia pe teritoriul
României şi până la vărsarea în Marea Neagră fiind întâlnite 19 oraşe precum pe malul stâng:
Brăila, Giurgiu, Drobeta-Turnu Severin, iar altele de-a lungul braţelor: Macin, Hârşova
Clima este de asemenea caracteristică celei din Europa Centrală respectiv, temperat
continental alcătuită din veri foarte calde, începând din luna mai până la jumătatea lunii
septembrie, şi ierni reci cu temperaturi de până la -20°C, anotimpurile sunt bine determinate
alcătuite din ninsori abundente în regiunile muntoase, iar regiunile sudice sunt cele mai calde.
Precipitaţiile fiind moderate, media acestora ajungând la 637mm/an.2

2
Wikipedia. Date despre România (accesat 15.04.2017)

5
 Fig. I-1: Localizarea României în cadrul continentului
Sursa: https://www.google.ro/search?q=Localizare+Romania

1.2 Scurtă caracterizare a spațiului dunărean bulgăresc

Istoria Bulgariei a fost marcată de prezenţa tracilor iar apoi de greci şi romani. Prima
apariţie a acestei ţări ca şi stat unificat se datorează apariţiei Primului Impreiu Bulgar, care e
predominat o suprafaţă semnificativă din Balcani reprezentând un centru cultural pentru
popoarele slave din Evul Mediu. Bulgăria fiind o ţară situate în Peninsulă Balcanică,
călduroasă şi primitoare, cu o suprafaţă estimate în total la 110.994 Km² ceea ce face ca
aceasta să fie situate pe locul 14 în topul ţărilor din Europa în ceea ce priveşte suprafaţă, iar
capitala ţării este oraşul Sofia.
Tranziţia ţării la comunism a avut loc în anul 1946 până în 1989, atunci când Partidul
Comunist Bulgar a permis alegeri libere, iar ca forma guvernamentală actuala Bulgaria este o
democraţie parlamentară structurata sub formă de republică constituţională unitară. Bulgăria
este învecinată cu România în partea de nord, Serbia şi Republica Macedonia în vest şi
Grecia şi Turcia la sud, iar în partea de est teritoriul este delimitat de Marea Neagră. Frontiera
dintre România şi Bulgaria este situată pe Dunăre între gură de vărsare a râului Timok şi
Silistra fiind continuata până la Vama Veche. Iar granita terestră se încadrează în Podişul
Dobrogei.
Integrarea acesteia în Uniunea Europeană având loc în 2007, iar în NATO în 2004, Bulgaria
având un sistem politic structurat pe trei ramuri, respectiv: legislativă, executivă,
judecătorească, puterea executivă fiind aflată în mâinile primului ministru.

6
 Populaţia ţării de 7,36 milioane locuitori este localizată în mare parte în zonele urbane ale
ţării, fiind concentrate în cele 28 de regiuni. Religiile predominante în cadrul ţării sunt: religia
ortodoxă şi musulmană. Cele mai multe activităţi comerciale se concentrează în capital Sofia,
cele mai dezvoltate sectoare economice fiind: industria grea, agricultură, energia şi turismul,
acestea bazându-se pe resursele locale.
De asemenea în ceea ce priveşte infrastructura, în Bulgaria se înregistrează 102.016 km de
drumuri şi 6.500 de km de cale ferată ceea ce facilitează legătura dintre principalele oraşe ale
ţării existând legături cu România, Grecia, Serbia în ceea ce priveşte transportul feroviar, iar
trenurile express tranzitează direct oraşe precum: Kiev, Minsk, Moscova, Sankt Petersburg.
Iar în ceea ce priveşte transportul aerian, în Bulgaria sunt prezente cinci aeroporturi
internaţionale ce realizează zboruri regulate dar şi tip charter.
Clima ţării este una temperate în care sunt prezente iernile reci cu precipitaţii multe iar
verile sunt calde şi uscate. Bariera Munţilor Balcani având ca efect influenţarea climei de-a
lungul ţării ceea ce face că partea de nord a Bulgariei să fie mai răcoroasă şi plină de ploi
decât regiunea de sud, diferenţele de temperatură fiind cu cu 1 °C mai mici în zona de nord
iar precipitaţiile sunt cu 200mm mai ridicate în comparative cu zona de sud, media în ceea ce
priveşte precipitaţiile fiind aceea de 500-800mm în zona de câmpie şi de 1000-1400mm în
zona de munte.
Regiunile care prezintă un grad crescut de ariditate sunt Dobrogea ce include partea de nord
a coastei, iar zonele Munţilor Rila şi Stara Planina prezintă cele mai mari cantităţi de
precipitaţii. Cei mai importanţi factori care participă la formarea climei fiind topografia ţării
şi vecinătatea acesteia cu Marea Neagră.
Relieful este foarte diversificat şi prezintă peisaje variate, de la lanţurile muntoase din
Munţii Rila până la cei din Balcani şi câmpia danubiană specifică zonei continentale ce se
afla în nord-ul ţării. Cele mai importante unităţi de relief sunt: Câmpia Dunării, Munţii
Balcani cunoscuţi şi sub numele de “Stara Planina” ce se desfăşoară asemenea a două culmi
aproape paralele în zona centrală a ţării, Câmpia Traciei şi Munţii Rodopi. Partea de sud a
Câmpiei Dunării prezintă o înclinaţie uşoară până la poalele dealurile din subbalcani, în timp
de Dunărea realizează cea mai mare parte din graniţe cu România.3

3
Wikipedia. Date despre Bulgaria (accesat 17.04.2017)

7
 Fig. I-2: Localizare Bulgaria în cadrul continentului
Sursa: www.google.ro/search?q=Localizare+bulgaria

1.3 Turismul factor al dezvoltării durabile regionale.

Dezvoltarea durabilă - dezvoltare ce satisface nevoile generaţiilor actuale fără a prejudicia
interesele generaţiilor viitoare.
Turismul durabil reprezintă capacitatea unei destinaţii turistice de a-şi păstra
competitivitatea împotriva problemelor întâmpinate, de a-şi fideliza vizitatorii şi atrage.
Turismul durabil este reprezentat de dezvoltarea formelor de turism respectiv
managementul turistic şi marketingul, capabile să respecte integritatea pe plan natural, social
şi economic al mediului, oferind posibilitatea de exploatare a resurselor naturale dar şi
culturale pentru generaţiile viitoare.
Necesitatea de a proteja bogăţiile naturale, sociale dar şi culturale ce cuprind patrimoniul
comun al societăţii dar şi satisfacerea privind nevoile turiştilor a condus la apariţia şi punerea
în practică a unor forme de turism durabil.
Dezvoltarea turistică durabilă poate fi regăsită în formele turismului cum ar fi: ecoturismul,
turismul rural, turismul cultural. Dezvoltarea durabilă fiind reprezentată de: creşterea
economică, creşterea bunăstării sociale şi respectiv protecţia mediului.

8
 Fig. I-3: Triunghiul durabilităţii
Sursa: www.google.ro/search?q=triunghiul+durabilitatii

Principalele domenii în care turismul manifestă o acţiune semnificativă asupra mediului:

- Consumul spaţiului şi al resurselor reprezentat de extinderea amplasamentelor în funcţie
de cerinţele turiştilor;
- Presiunea manifestată asupra mediului înconjurător ca urmare a supraaglomerării unor
regiuni;
- Acţiuni de vandalism;
- Degradarea mediului înconjurător prin poluare acustică, a apei.
Turismul durabil este reprezentat ca fiind cea mai avantajoasă formă de turism din punct de
vedere ecologic dar şi viabilă din punct de vedere financiar ce respectă toate valorile sociale
şi culturale din cadrul populaţiei locale.
De asemenea turismul durabil reprezintă formă de turism care:
- Este bine planificat fiind durabil în contextul economic dar şi bine administrat în vederea
păstrării calităţii mediului ambient;
- Oferă protecţie mediului înconjurător prin respectarea capacităţii spaţiilor natural;
- Prezintă un caracter diversificat datorită posibilităţilor de adaptare la caracteristicile
mediului destul de variat.
De asemenea pentru că dezvoltarea turistică să fie realizată pe baza principiilor durabile
trebuie să se ţină seama de componentele durabilităţii respectiv:
- Mediul înconjurător, ce furnizează materia primă necesară desfăşurării activităţilor de
turism;
- Contextul economic;
- Oamenii, prin prisma avantajelor privind populaţia locală, dar şi a unor condiţii sociale
acceptabile.
Impactul social al turismului: Este caracterizat prin influenţa turismului privind modul
tradiţional de viaţă al locuitorilor unei regiuni. În ideea în care stilul de viaţă socio-economic
are tendinţa acută de generalizare prin menţinerea unor elemente specifice tradiţionale, vor
ocupa un loc semnificativ în aşezările incluse în activităţi turistice.
Aspectul pozitiv este caracterizat prin:

9
 - Crearea unor noi locuri de muncă cu, caracter sezonier în special pentru tineri;
- Crearea unor locuri de muncă în structuri turistice prin creşterea oportunităţii sociale şi
profesionale;
- Reducerea diferenţelor dintre clasele sociale din punct de vedere al veniturilor realizate.
Aspectul negativ se caracterizează prin:
- Acceptarea influenţelor negative din planul social.
Impactul economic: Se materializează prin dezvoltarea locală şi regională privind zonele
defavorizate din punct de vedere economic.
Aspecte negative privind activităţile economice:
- Degradarea mediului înconjurător;
- Utilizarea tehnologiei învechite ce conduce la consum mare de energie dar şi materie
primă.
Aspectul pozitiv:
- Păstrarea resurselor de bază şi conservarea arealelor natural;
- Dezvoltarea comerţului baza pe produse economice locale;
- Realizarea unui management cu accent pe toate resursele ce pune accent pe calitate.
Conceptul de impact presupune analizarea relaţiei “turist-resursa turistică-produs turistic”
desfăşurată de la vizitarea unui obiectiv turistic până la asigurarea pachetului de servicii
turistice ce pune în valoare obiectivul respectiv.4

1.4 Turismul şi importanţa economică

Activitatea de turism reprezintă prin prisma conţinutului dar şi corelaţiei cu ansamblul
economiei naţionale un factor stimulator în ceea ce priveşte sistemul economic global.
Realizarea călătoriile turistice necesita o cerere dar şi consumul bunurilor şi serviciilor
specifice ceea ce presupune o creştere a producţiei acestora. De asemenea cererea turistică
determina adaptarea ofertei care se cuantifica prin îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale din
acest sector. Turismul are o contribuţie semnificativă în crearea PIB-ului dar şi a valorii
adăugate a unui stat. Respectând un mod de valorificare superioară a resurselor iar în mod
special a resurselor naturale, cum ar fi: frumuseţea cadrului natural, condiţiile climatice,
evenimente cultural-artistice, vestigiile istorice, traditia populară, aceasta având cea mai bună
valorificare prin intermediul activităţilor de turism. De asemenea în cazul comercializării
acestora în cadrul turismului internaţional poate fi asigurat un spor de venit rezultat din
costurile comparative mai reduse pe piaţa internă comparativ cu cea internaţională.
Contribuţia turismului în crearea PiB-ului diferitelor state ale lumii diferă în funcţie de
nivelul de dezvoltare şi structura economică a acestora, astfel în Europa turismul contribuie în
proporţie de: 14.0%, SUA: 11.0%, Asia și Pacific: 10.0 %, Africa 9.0%.
În cadrul ţărilor cu o activitate turistică intensă dar şi o economie dezvoltată contribuţia
turismului este situată în apropierea mediei mondiale, și anume: Spania 11,4%; Franţa 7,5%;
Anglia 4,0%; Elveţia 7,7 %. Această contribuţie fiind comparată în unele din aceste ţări cu
cea din agricultură, în Franţa contribuţia din industria de automobile.
În ceea ce priveşte încasările în valută, acestea atenuează deficitul balanţei de plăţi şi
contribuie la consolidarea monedei naţionale.
4
Dezvoltarea durabilă a turismului, http://www.scritub.com/geografie/turism/DEZVOLTAREA-DURABILA-
A-TURISMU1511891822.php, (accesat 20.04.2017)

10
 CAPITOLUL 2 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR DE
TURISM ÎN REGIUNEA TRANSFRONTALIERĂ
ROMÂNESCĂ
2.1 Descrierea regiunii transfrontaliere din România (regiunea
transfrontalieră)
Oraşul Bucureşti, este cel mai mare oraş al ţării dar şi capitala acesteia fiind situate pe locul
şase în topul oraşelor din Uniunea Europeană cu o populaţie de 1,9 milioane de locuitori. Pe
parcursul istoriei porţiuni din teritoriul României de astăzi fiind dominate de diferite popoare
precum Imperiul Otoman, Rus dar şi cel Austro-Ungar.
România ca şi stat a apărut sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza prin unirea dintre
Moldova şi Tara Românească.De asemenea România face parte şi din cadrul unor organizaţii
internaţional precum: ONU din anul 1995, aderarea în cadrul Uniunii Europene la 1 ianuarie
2007, NATO din anul 2004, şi din cadrul unor instituţii economice precum: Grupul Băncii
Mondiale din 1972, Fondul Monetar Internaţional.
Fiind o ţară carpatică din cauza lanţului carpatic situat în proporţie de 2/3 pe suprafaţa
României relieful ţării este caracterizat prin diversitate şi complexitate acesta axându-se pe
arcul Carpaţilor. România dispune de un relief caracterizat de patru elemente, respectiv:
varietatea, proporţionalitatea, complementaritatea şi dispunerea simetrică a acestuia dată fiind
de repartiţia aproximativ egală privind principalele unităţi de relief, alcătuite din 35% munţi,
35% dealuri şi podişuri, 30% câmpii.
De asemenea Delta Dunării reprezintă zona cea mai joasă din ţară, fiind situate sub 10m
altitudine, alcătuită din mlaştini, lacuri şi stuf. Caracteristicile referitoare la hidrografie şi
hidrologie din România fiind reprezentate semnificativ de situarea geografică a ţării în zona
climei temperat-continentale şi de prezenţa Carpaţilor.
Clima este de asemenea caracteristică celei din Europa Centrală respectiv, temperat
continental alcătuită din veri foarte calde, începând din luna mai până la jumătatea lunii
septembrie, şi ierni reci cu temperaturi de până la -20°C, anotimpurile sunt bine determinate
alcătuite din ninsori abundente în regiunile muntoase, iar regiunile sudice sunt cele mai calde.
Precipitaţiile fiind moderate, media acestora ajungând la 637mm/an.
România deţine un potenţial semnificativ în practicarea diferitelor sporturi de iarnă prin
prezenta arcului carpatic dar şi realizarea diferitelor activităţi turistice datorită deschiderii la
Marea Neagră.
Accesibilitatea în România poate fi realizată sub forma variată în funcţie de provenienţa
turiştilor, naţionali sau internaţionali. Cetăţenii pot opta pentru deplasări cu: avionul prin
zboruri regulate de tip charter ale companiilor aeriene naţionale şi internaţionale care
facilitează legătura României cu cele mai mari aeroporturi din lume, cu trenul, automobilul
personal sau maritime prin intermediul ambarcaţiunilor de croazieră ce fac escală în portul
Constanța, cele pentru pasageri fiind regăsite pe Dunăre, pe calea fluvială trans-europeană
Rotterdam-Constanța aceasta incluzând Canalul Dunăre-Marea Neagră. Datorită potenţialului
geografic şi natural activităţile turistice din România constituie o sursă sigură de creştere a
veniturilor la nivel naţional.

11
 Fiind o prioritate în ceea ce priveşte dezvoltarea socio-economica a ţării este prioritară,
crearea infrastructurii necesare pentru intensificarea activităţilor turistice şi promovarea
potenţialului turistic existent este necesară obţinerea de finanţare atât de la nivel naţional cât
şi internaţional pentru a pune bazele unei infrastructuri solide care ar permite realizarea
acestor lucruri.

2.2 Forme de turism în România

Turismul balnear: România cuprinde o treime din izvoarele minerale existente în Europa.
Un număr de 117 localităţi cuprind factori naturali terapeutici, iar 29 dintre acestea au fost
desemnate staţiuni balneare cunoscute la nivel naţional. Unele din cele mai cunoscute staţiuni
balneare din România sunt: Călimăneşti Căciulata, Băile Herculane, Staţiunea Amara şi Băile
Felix. Cei mai mulţi turişti în aceste staţiuni fiind de origine romană.
Turismul activ: Această formă de turism include categoria sporturilor de iarnă precum
golful, activităţile de pescuit dar şi vânătoare. Staţiunile preferate de turiştii naţionali şi
internaţionali pentru practicarea sporturilor de iarnă fiind: Sinaia, Azuga, Buşteni, Predeal
situate pe Valea Prahovei.
Turismul rural: S-a dezvoltat ca rezultat al creşterii nivelului de urbanizare, unul din factorii
principali fiind punctele de atracţie turistică aflate în zonele rurale. Acest fel de turism este
promovat pe întreg teritoriul ţării. Zonele prin care este promovat turismul rural sunt:
Maramureş, Bucovina, Mărginimea Sibiului.
Turismul viticol: Atât la nivel naţional cât şi internaţional România este un producător
important de vinui. Renumitele regiuni viticole din ţară sunt: Dealurile Moldovei, Munteniei
şi Olteniei, Dealurile Dobrogei împreună cu Terasele Dunării.
Regiunea cuprinsă de Dealurile Moldovei reprezintă zona viticolă cea mai semnificativă din
punct de vedere al mărimii din România, în cadrul acesteia fiind regăsite un număr de 12
podgorii, respectiv: “Podgoria Cotnari”,” Podgoria Iaşi”,” Podgoria Huşi”,” Podgoria
Panciu”,” Podgoria Odobeşti”,” Podgoria Coteşti”,” Podgoria Iveşti”,” Podgoria Dealurile
Bujorului”.
Regiunea viticolă a Munteniei şi Olteniei, cuprinde un număr de 8 podgorii, respectiv:”
Dealurile Buzăului”,” Dealul Mare”,” Podgoria Ştefăneşti”,” Podgoria Drăgăşani”,” Podgoria
Sâmbureşti”,” Podgoria Severin”,” Podgoria Craiovei”.
Turismul cultural: Bazat pe cele 675 de muzee care se regăsesc pe întreg teritoriul ţării,
incluzând organizatorii de spectacole cu diferite tematici realizate în teatre.
Turismul religios: Cu o populaţie preponderant ortodoxă, pe suprafaţa ţării se regăsesc
numeroase lacase de cult, unele dintre acestea fiind recunoscute pe plan internaţional precum
mănăstirile din Bucovina şi Dobrogea.
Turismul de litoral: Acesta este preponderant sezonier din cauza climei temperat
continentale totuşi turismul de litoral rămâne principala destinaţie de vacanţă pentru turiştii
romani. Zonele principale de îmbunătăţire şi dezvoltare în acest sector sunt: reconstrucţia
ruinelor ce aparţin de vechile cetăţi dar şi de alte puncte de atracţie de importanţă istorică,
modernizarea camerelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de cazare oferite.
Pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii turistice în România a fost creat Master Planul
pentru turism, pentru perioada 2007-2026 prin care au fost stabilite strategiile care vor fi

12
urmate în activitatea de turism. În vederea clasificării structurilor de primire turistică a fost
elaborată OM nr 636/2008. Iar în vederea obţinerii brevetelor şi licenţelor în turism fiind
elaborate OM nr 910/2002. De asemenea în vederea organizării şi desfăşurării activităţii de
turism în România a fost elaborate OG nr. 5/2003.

Tabel nr. I-1: Destinații preferate de români

Tipuri de vacanțe % persoane care şi-au exprimat opţiunea,
exceptând persoanele care nu au
răspuns/au răspuns prin nu ştiu
.
Litoral 21.0
Munte 16.7
Odihnă acasă 15.6
Muncă acasă 15.0
Stațiuni balneare 9.2
Vizitarea prietenilor/rudelor 7.6
Realizarea unui circuit turistic 6.5
în Romania
Călătorii în străinătate 4.4
Vizitarea atracțiilor turistice și 1.4
a monumentelor
Altele 2.6
Total 100.0
Sursa: ”Master planul pentru turismul național al României 2007-2026”

2.3 Municipiul Mangalia ca destinație turistică

Staţiunea este situată în Municipiul Mangalia, judeţul Constanţa, în partea de sud a
litoralului românesc situate la 44 km distanţă faţă de municipiul reşedinţă de judeţ şi la 11 km
de punctul de frontieră cu Bulgaria, Vama Veche.
Căile de acces în staţiune sunt feroviare - gara Mangalia este singura staţie CFR din
staţiune, rutiere pe DN 2A, E60, DN 39 pentru ruta București-Constanța-Mangalia, DN 3A și
DN 39 pentru ruta București-Fetesti-Constanța-Mangalia şi DN 22, E 39 pentru ruta Fetesti-
Mangalia.
Activitatea agenţilor economici din această zonă este predominată de activitatea de turism,
Mangalia fiind o staţiune turistică aflată în zona de sud-est a Marii Negre, având o populaţie
de 36.364 de locuitori. Datorită poziţiei şi structurii acestei localităţi declarată municipiu în
anul 1995 şi fiind înconjurată de staţiuni precum: Saturn, Cap Aurora, Neptun, întâlnim o
varietate de forme de turism practicate precum: Turismul balnear, Turismul de afaceri,
Turismul de agrement, cultural, turism de camping dar şi transfrontalier.
Denumită şi Callatis, colonie grecească ce a fost construită în secolul al VI-lea i.HR,
Mangalia este recunoscută drept o staţiune balneară cu o tradiţie veche în tratamentele pe
bază de nămol terapeutic şi thalasoterapie. Turiştii din această staţiune având posibilitatea de
a se bucura de beneficiile unui tratament profesionist şi de plăcerea unei vacanţe petrecute la
malul mării.

13
 Fig. II-4. Amplasarea geografică a stațiunii Mangalia
Sursa: www.vileonline.ro/harta-mangalia/

Tabel nr 2 : Evoluţia numărului de sosiri ale turiştilor în 2016 raportat la anul de referinţă
2012, Mangalia.
An Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Total

2012
275 491 1133 2977 23622 90529 102261 9561 1749 1229 233827

2016
632 829 1271 4063 35133 116076 138826 30693 2210 1570 331303

Creștere
Numeric
ă 357 338 138 1086 11511 25547 36565 21132 461 341 97476

Crestere
procentu 129,82 68,84 12,18 36,48 48,73 28,22 35,76 221,02 26,36 27,75 41,69
ală
Sursa: http://statistici.insse.ro

Tabel nr 3: Numărul de înnoptări

Anul Februarie – Februarie – 2012/2016
Noiembrie 2012 Noiembrie 2016
Nr. de înnoptări 1272709 1597140 324431
% 100 125.49 25.49
Sursa: http://statistici.insse.ro

Clima marină este caracterizată de veri fierbinţi (temperatura medie în luna iulie depăşeşte
22 grade), majoritatea zilelor fiind însorite (soarele străluceşte 10-12 ore pe zi), ierni blânde
și cu ninsori slabe (temperatura medie în luna ianuarie este de 0 grade). Temperatura medie
anuală este de 11,2 grade Celsius, iar precipitaţiile sunt reduse (sub 400 mm anual).

14
 Mangalia are o plajă cu forma uşor circulară întinzându-se intre digul de nord al Portului
comercial Mangalia şi plaja Saturn cu care comunica printr-o scurtă porţiune neamenajată, în
partea de nord a oraşului. În partea centrală plaja are circa 120 m lăţime şi este mărginită de o
faleză înaltă folosită ca loc de promenadă în serile calde de vară de turişti. Accesul pe plajă se
face de regulă pe scările care coboară pe plajă chiar din zona centrală a oraşului. Plajele sunt
curate, plăcute, cu intrări în mare line şi nisip auriu unde turiştii se pot bucura de soare şi de
plaje înspumate.

Fig. II-5: Plaja Mangalia

Sursa: www.litoralsud/mangalia/servicii

Punctele de atracţie turistică aflate în zona Mangalia dar şi activităţile de agrement care se
pot desfăşura sunt reprezentate de: Portul Turistic Mangalia este situat pe coasta Marii Negre
în apropierea granitei de sud cu Bulgaria şi la peste 260 km nord de Istanbul. Este destinat
navelor de dimensiuni mici care navighează în zona litoralului românesc şi este la ora actuală
cel mai modern port din ţară, fiind modernizat între 2006 şi 2008 cu fonduri europene şi
având astăzi o capacitate de 146 locuri de acostare.
Din portul Mangalia se pot face călătorii în zona cu escale la Vama Veche, 2 Mai, Limanu,
Venus, Neptun, Olimp, Costinești, Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea, Constanța, Mamaia sau
Midia, cât și trasee de navigație costieră mai lungi în perimetrul Istanbul - Varna - Mangalia -
Odesa - Yalta.
“Cherhanaua din Olimp” reprezintă un restaurant specific pescăresc.
Muzeul de arheologie Callatis, înfiinţat în 1925 şi reorganizat în 1962, construit pe baza
descoperirilor arheologice a unor materiale neolitice, greceşti, romane. Muzeul de artă
expune lucrări de pictură, sculptură şi grafica. Colecţia de curiozităţi Mercurius expune un
număr mare de pipe, o colecţie de ceasuri şi o suită de stampe şi litografii.
Moscheea Smahan Sultan din Mangalia este unul dintre cele mai importante monumente
istorice şi de cult din sudul litoralului românesc. Lăcaşul de cult musulman a fost construit în
anul 1573 de către fiica unuia dintre cei mai mari conducători ai Imperiului Otoman, Selim al

15
II-lea. Acest edificiu a fost ridicat în memoria tatălui său. Moscheea este construită din piatră
cioplită, recuperată din ruinele cetăţii Callatis, şi a fost executată de o echipă de meşteri turci.
O particularitate a construcţiei o reprezintă faptul că blocurile din piatră au fost unite între ele
fără a folosi vreun liant, ci doar cu ajutorul scoabelor de oţel turnate pe loc în orificii făcute în
piatră.
Herghelia Mangalia este poziţionată la circa 3 kilometri nord de Municipiul Mangalia şi la
aproximativ 500 de metri de ţărmul Mării Negre. Înfiinţată în anul 1926, Herghelia de la
Mangalia este cel mai mare complex de acest gen din zona de sud-est a Europei şi
adăposteşte aproximativ 350 de căi de rasă, precum: pur sânge arab, semigreu şi ponei.
Periodic caii hergheliei sunt antrenaţi pe malul mării, între staţiunile Saturn şi Venus,
oferindu-le turiştilor adunaţi pe plajă un spectacol foarte frumos. Hipodromul Mangalia are o
suprafaţă de 19 ha şi este singurul din România conceput special pentru cursele de galop. În
fiecare vară hipodromul găzduieşte competiţii de călărie la care iau parte herghelii şi
crescători din toată ţara.

Fig II-6: Cai de rasa “Pur sânge arab”

Sursa: Romania.directboking.ro/cazare-hotel-echitatie-la-herghelie-hipodrom-mangalia-
constanta

Mangalia este singura staţiune maritimă care deţine izvoare minerale, descoperite şi folosite
încă de pe vremea romanilor. Acestea, împreună cu nămolul din lacul Techirghiol şi cu apa
mării, fac din Mangalia o staţiune vestită pentru curele sale balneare, unice în Europa. Baza
de tratament include secţii de recuperare medicală, instalaţii pentru bai calde cu apă
sulfuroasă şi cu apă de mare, nămoloterapie, kinetoterapie, hidroterapie, saună, săli pentru
gimnastică medicală, cabinete de geriatrie.
Atracţiile culturale sunt reprezentate de: Muzeul de Arheologie “Callatis”, Muzeul Marinei
Romane, Farul genovez, Peştera Limanu, Peştera Movile.

16
 Activităţi de agreement: surf, cursuri de echitaţie, parcurile de distracţie din Saturn, Neptun,
croaziere şi trasee turistice, fotbal, volei, zboruri de agrement realizate cu avioane de mici
dimensiuni sau cu elicopterul.
În ceea ce priveşte locurile de cazare în oraşul Mangalia acestea se ridică la 51.500 de locuri
în hotelurile de 2-5 stele din staţiunile mărginaşe iar în hotelurile din oraşul Mangalia există
1400 de locuri. Serviciile oferite de către structurile de turism din zona Mangalia sunt: Cazare
cu mic dejun inclus, acest serviciu fiind regăsit în toate categoriile de unităţi de turism, cazare
cu pensiune completă, tratament balnear oferit în următoarele localităţi: Mangalia, Venus,
Saturn, Neptun şi Olimp, parcare proprie regăsită la toate structurile de cazare din Mangalia
şi staţiunile învecinate.
Hotel New Belvedere (fost Hotel President) Mangalia 5*****
Hotel New Belvedere beneficiază de o poziţionare deosebită, fiind construit la doar 50 de
metri de plajă şi pe locul unor ruine ale Cetăţii Callatis, parte dintre ele fiind ulterior
descoperite şi amenajate pentru vizitare în holul hotelului şi în subsolul restaurantului. Putem
spune, pe bună dreptate, că Hotel New Belvedere este singurul hotel-muzeu din ţară.
Vis-a-vis de hotel se afla Sanatoriul Balnear Mangalia, o bază de tratament cu renume pe
litoralul românesc. Plajă din dreptul hotelului este lată şi mărginită într-o parte de digul care
separa plajă de Portul Turistic.
Pe lângă spaţiile de cazare, pentru relaxarea turiştilor, Hotel New Belvedere are amenajat un
restaurant elegant cu terasă, saună, sala de masaj. Parcarea se asigură gratuit şi în tot
complexul este disponibil Wi-Fi, de asemenea gratuit.
Toate camerele sunt dotate cu televizor cu ecran plat, aer condiţionat, seif, telefon, izolare
fonică, baie, papuci de casă, mini-frigider, mocheta, uscător de păr, încălzire, produse de
toaletă, WiFi gratuit, vedere spre oraş sau spre mare etc., iar unele camere au balcon.
Camerele au următoarele suprafețe:
- Camere duble de lux – 32 mp
- Camere single – 22 mp
- Suita Junior – 45 mp – are un pat matrimonial şi o canapea extensibilă. Un copil de 3-9
ani se cazează gratuit într-un astfel de apartament, copiii peste 9 ani achita supliment de
cazare.
- Suita cu 2 dormitoare – 70 mp – are 2 paturi matrimoniale şi 1 canapea extensibilă.

17
 Fig. II-7: Hotel New Belvedere
Sursa: https://www.litoralulromanesc.ro/hotel_new_belvedere_mangalia

Hotel Sailor din Mangalia 3***

Hotelul Sailor este situat în orașul Mangalia la 400 de metri de faleză și 400 de metri de
plajă.

Servicii oferite la Hotelul Sailor Mangalia:

- Cazare;
- Restaurant;
- Bar/club cu 40 locuri, deschis între orele 10:00 2:00;
- Sală de biliard cu 2 mese;
- Proiector video pentru diferite evenimente (meciuri de fotbal, nunţi, etc.);
- Prezentare Hotel Sailor Mangalia.

Hotel Sailor dispune de 12 spaţii de cazare, structurate astfel: 8 camere cu 2 locuri, 2

apartamente şi 2 camere cu 8 locuri, având un număr total de 40 locuri de cazare.
Toate camerele dispun de mobilier nou, grup sanitar cu dus, televizor color, şi instalaţie de
aer condiţionat, de instalaţie de încălzire în toate camerele pe durata iernii precum şi instalaţie
de aer condiţionat la parter şi în club.
Personal profesionist cu experienţă în turism, asigură servicii de calitate la cele mai bune
preţuri de pe piaţă.

18
 Fig. II-8: Hotelul Sailor Mangalia
Sursa: www.turistinfo.ro › Zona Litoral › Judet Constanta › Mangalia

Cu toate acestea opinia românilor este aceea că hotelurile în special cele aflate pe litoral
oferă servicii mediocre aflându-se o diferenţă considerabilă între preţuri şi serviciile oferite în
comparaţie cu proprietăţile aflate pe litoralul Marii Negre şi Bulgaria fapt ce determină marea
majoritate a turiştilor români să-şi petreacă vacanţele în afara graniţelor ţării.
Pentru atragerea turiştilor pe litoral, promovarea ofertelor turistice este realizată prin
următoarele modalităţi:
1. Prin intermediul tur operatorilor şi a agenţiilor de turism
2. Prin intermediul internetului prin publicarea ofertei pe propriile site-uri pentru a putea fi
mai uşor accesibile viitorilor consumatori, în vederea informării despre facilităţile şi atracţiile
turistice din zonă.
3. Diferite mijloace: târguri de turism, banner-e, reclame tv, reclame radio, flyer-e, puncte
de informare.
Pentru identificarea punctelor forte şi a celor slabe privind serviciile turistice, identificarea
posibilităţilor de dezvoltare dar şi depistarea ameninţărilor pentru oraşul Mangalia şi
staţiunile vecine, este necesară realizarea unei analize SWOT

19
Tabelul nr. II-4: Stațiunea Mangalia - Analiza SWOT
Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari
Geografia și mediul Ieșirea la Gradul de eroziune Participarea la Beneficiile
Marea al plajelor. Puncte programe cu reduse ca
Neagră. de colectare a caracter urmare a
Clima gunoaielor. internațional in dezvoltării
temperat- Localizarea domeniul slabe în ceea
continentală orașului Mangalia turismului ca ce privește
care permite în apropierea urmare a relațiile
desfășurarea stațiunilor integrării transfrontali
unui turism importante României în ere de
de litoral de Uniunea cooperare.
primăvara Europeană.
până toamnă
Patrimoniul cultural Diversitatea Prezența punctelor Finanțarea
și Cultura muzeelor. de informare europeană ce
Siturilor privind obiectivele vizează
arheologice culturale. restaurarea și
Degradarea îmbunătățirea
obiectivelor obiectivelor
culturale și de culturale și de
patrimoniu. patrimoniu.
Infrastructura, Aeroportul Calitatea Posibilitatea Rețeaua de
transportul și internațional drumurilor. obținerii de transport
comunicațiile Mihail Infrastructura finanțare prin slabă duce la
Kogălniceanu învechită. calitatea de reținerea
. Acoperirea membru al turiștilor
națională și Uniunii pentru a
international Europene. Fluxul vizita zona
ă operatorilor intensificat al Mangalia.
de telefonie turiștilor.
mobilă.
Resursele umane Abilitățile Personalul Realizarea Migrarea în
lingvistice ale insuficient. schimbului de diferite țări
personalului Salariile mici ale experiență cu din Uniunea
calificat. personalului din partenerii din Europeană a
turism. străinatate. personalului
Finanțarea din turism.
europeană pentru
calificarea și
instruirea
personalului din
turism.

20
Organizarea și Master planul Planurile Îmbunătățirea Organizarea
cadrul legal existent în personalizate ce legislației din slabă a
ceea ce privesc problemele România cu activității de
privește din zonă. privire la turism la
activitatea de Reactia impasibila activitatea de nivel
turism pentru a autorităților turism și regional și
perioada aducerea acesteia local.
2007-2026. la un nivel
Reglementăril European în ceea
e legislative ce privește
ce privesc standardele și
activitatea de calificările în
turism din turism
România
Marketing-ul și Existența Promovarea slabă Implicarea în Conștientiza
promovarea agențiilor de prin intermediul proiecte de rea slabă a
turism și a tur TV, Internet-ului promovare la avantajelor
operatorilor. atât în țară cât și în nivel european. potențialului
Organizarea străinătate. Slaba turistic.
târgurilor și a dezvoltare în ceea
expozițiilor în ce privește baza de
turism. date a serviciilor
Pachetele furnizate.
turistice
oferite în
funcție de
nevoile și
cerințele
turiștilor

Concluzii:
România dispune de un potenţial turistic bogat în zona Marii Negre ce asigură
realizarea unui ansamblu larg de servicii turistice în ciuda mijloacelor insuficiente
de care dispun agenţiile de turism în vederea promovării facilităţilor de cazare şi
agreement.

21
 CAPITOLUL 3 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII DE TURISM
ÎN REGIUNEA TRANSFRONTALIERĂ BULGĂRESCĂ

3.1 Descrierea regiunii transfrontaliere din Bulgaria

Istoria Bulgariei a fost marcată de prezenţa tracilor iar apoi de greci şi romani. Prima
apariţie a acestei ţări ca şi stat unificat se datorează apariţiei Primului Imperiu Bulgar, care e
predominat de o suprafaţă semnificativă din Balcani, reprezentând un centru cultural pentru
popoarele slave din Evul Mediu. Bulgaria fiind o ţară situată în Peninsula Balcanică,
călduroasă şi primitoare, cu o suprafaţă estimată în total la 110.994 Km² face ca aceasta să fie
situată pe locul 14 în topul ţărilor din Europa în ceea ce priveşte suprafaţa, iar capitala ţării
este oraşul Sofia.
Tranziţia ţării la comunism a avut loc în anul 1946 până în 1989, atunci când Partidul
Comunist Bulgar a permis alegeri libere, iar ca formă guvernamentală actuală, Bulgaria este o
democraţie parlamentară structurată sub formă de republică constituţională unitară. Bulgaria
este învecinată cu România în partea de nord, Serbia şi Republica Macedonia în vest şi
Grecia şi Turcia la sud, iar în partea de est teritoriul este delimitat de Marea Neagră. Frontiera
dintre România şi Bulgaria este situată pe Dunăre între gura de vărsare a râului Timok şi
Silistra fiind continuată până la Vama Veche. Iar granița terestră se încadrează în Podişul
Dobrogei.
Integrarea acesteia în Uniunea Europeană având loc în 2007, iar în NATO în 2004, Bulgaria
având un sistem politic structurat pe trei ramuri, respectiv: legislativă, executivă,
judecătorească, puterea executivă fiind aflată în mâinile primului ministru.
Populaţia ţării de 7,36 milioane locuitori este localizată în mare parte în zonele urbane ale
ţării, fiind concentrată în cele 28 de regiuni. Religiile predominante în cadrul ţării sunt: religia
ortodoxă şi cea musulmană. Cele mai multe activităţi comerciale se concentrează în capital
Sofia, cele mai dezvoltate sectoare economice fiind: industria grea, agricultura, energia şi
turismul, acestea bazându-se pe resursele locale.
De asemenea în ceea ce priveşte infrastructura, în Bulgaria se înregistrează 102.016 km de
drumuri şi 6.500 de km de cale ferată ceea ce facilitează legătura dintre principalele oraşe ale
ţării existând legături cu România, Grecia, Serbia în ceea ce priveşte transportul feroviar, iar
trenurile express tranzitează direct oraşe precum: Kiev, Minsk, Moscova, Sankt Petersburg.
Iar în ceea ce priveşte transportul aerian, în Bulgaria sunt prezente cinci aeroporturi
internaţionale ce realizează zboruri regulate dar şi tip charter.
Clima ţării este una temperate în care sunt prezente iernile reci cu precipitaţii multe iar
verile sunt calde şi uscate. Bariera Munţilor Balcani având ca efect influenţarea climei de-a
lungul ţării ceea ce face că partea de nord a Bulgariei să fie mai răcoroasă şi plină de ploi
decât regiunea de sud, diferenţele de temperatură fiind cu cu 1 °C mai mici în zona de nord
iar precipitaţiile sunt cu 200mm mai ridicate în comparative cu zona de sud, media în ceea ce
priveşte precipitaţiile fiind aceea de 500-800mm în zona de câmpie şi de 1000-1400mm în
zona de munte.
Regiunile care prezintă un grad crescut de ariditate sunt Dobrogea ce include partea de nord
a coastei, iar zonele Munţilor Rila şi Stara Planina prezintă cele mai mari cantităţi de

22
precipitaţii. Cei mai importanţi factori care participă la formarea climei fiind topografia ţării
şi vecinătatea acesteia cu Marea Neagră.
Relieful este foarte diversificat şi prezintă peisaje variate, de la lanţurile muntoase din
Munţii Rila până la cei din Balcani şi câmpia danubiană specifică zonei continentale ce se
afla în nord-ul ţării. Cele mai importante unităţi de relief sunt: Câmpia Dunării, Munţii
Balcani cunoscuţi şi sub numele de “Stara Planina” ce se desfăşoară asemenea a două culmi
aproape paralele în zona centrală a ţării, Câmpia Traciei şi Munţii Rodopi. Partea de sud a
Câmpiei Dunării prezintă o înclinaţie uşoară până la poalele dealurile din subbalcani, în timp
de Dunărea realizează cea mai mare parte din graniţe cu România.
În ceea ce priveşte Câmpia Traciei aceasta prezintă o formă aproape triunghiulară, şi începe
de la sud-est-ul oraşului Sofia, lărgindu-se până la coasta Marii Negre. Câmpiile ocupând
aproximativ o treime din suprafaţa Bulgariei în timp ce dealurile şi podişurile ocupă 41%.

3.2 Forme de turism practicate în Bulgaria

Turismul cultural: În Bulgaria sunt prezente un număr semnificativ de muzee fiind a treia
țară în ceea ce priveşte numărul de situri arheologice după Italia şi Grecia, dar pot fi regăsite
şi multe spectacole ce includ diferite tematici.
Numeroase obiective istorice şi natural fiind incluse pe lista patrimoniului UNESCO
precum: “Călăreţul din Madara”,” Mormintele tracice de la Sevestari şi Kazanlăk”, “Bisericile
rupestre de la Ivanovo”,” Parcul Naţional Pirin”.
Turismul rural: Acesta s-a concentrate pe promovarea tradiţiilor şi a obiceiurilor
străvechi ale civilizaţiei bulgăre. Localităţile în care se regăsesc acest tip de turism
sunt: Vârstă, Pavaloche, situate în nord-vest, regiunea centru-nord: Arhansi, Elena,
Koshlov, zona de nord-vest: Osmar, regiunea de sud-est: Stailovo, Medven.
Ecoturismul: Această formă de turism a apărut datorită necesităţii utilizării de produse
ecologice de către turiştii naţionali şi internaţionali incluzând facilităţile care nu sunt
influenţate de urbanism.
Turismul balnear: Bulgaria deţine 800 de izvoare minerale natural utilizate atât pentru
tratament dar şi relaxare în staţiunile balneare localizate pe întreg teritoriul Bulgariei.
Staţiunile balneare sunt localizate în: Zona de sud a Bulgariei ce include munţii Rila, Pirin şi
Rodopului, regiunea de nord ce cuprinde Montana, Vidin şi Pleven.
Turismul pentru sport: Datorită reliefului variat ce permite practicarea diferitelor sporturi
precum ski şi sporturi de vară, turismul sportive atrage numeroşi turişti ce iubesc practicarea
acestor activităţi.
Turismul de vacanţă: Datorită facilitaţilor oferite de clima dar şi relieful Bulgariei, acesta
reprezintă destinaţia ideală pentru turiştii ce aleg Bulgaria pentru a-şi petrece vacanţa, prin
alegerea diferitelor staţiuni, atât montane cât şi cele situate pe litoralul Marii Negre. În ceea
ce priveşte facilităţile de cazare 66% din acestea sunt localizate în cadrul staţiunilor situate pe
litoralul Marii Negre. Factorii care susţin dezvoltarea activităţii de turism în Bulgaria sunt:
factorii culturali, mediul natural şi activitatea de promovare şi marketing-ul destinat zonelor
turistice.
Un punct forte în atragerea turiştilor poate fi constituit şi de vinificaţia şi gastronomia
bulgărească, aceasta fiind considerată printre cele mai sănătoase din Europa, atât prin

23
incredientele folosite dar şi prin modul de preparare, această ţară fiind renumită pentru
salatele ce însoţesc fiecare masă. Gastronomia bulgară remarcându-se prin diversitate dar şi
calitatea produselor lactate, vinificaţiei, şi a băuturilor spirtoase.
De asemenea cele mai recunoscute vinuri prin soiurile sale sunt: traminer, muşcat şi
mavrud, Bulgaria înregistrând o producţie de vin până la 200.000 de tone anual, aceasta fiind
al doilea exportator mondial de vinuri până în anul 1989.

Tabelul nr. III-5: Factorii susţinători privind dezvoltarea turismului în Bulgaria

Factorul identificat Pondere %
Mediul natural 67%
Activități de promovare, 61%
marketing-ul zonelor turistice
Factorii culturali-traditionali, 61%
obiceiuri
Obiective istorice, arheologice 58%
Patrimoniul cultural 54%
Ospitalitate 52%
Zone montane 51%
Activități de agroturism 51%
Sport si activități de vacanță 50%
Monumente religioase 50%
Izvoare minerale și serviciile spa 46%
Servicii bancare 43%
Activități, evenimente religioase 38%
Altele 32%
Sursa: http://www.mangalia.ro/cdttrb/fckimg/file/studiu_comparativ.pdf

Ministerul Economiei şi Energiei reprezintă principalul coordonator al activităţii de turism

în Bulgaria, acesta luând naştere în anul 2005, iar principala reglementare legislative ce
coordonează activitatea turistică în Bulgaria este reprezentată de legea turismului nr. 56
aprobată în anul 2002. În cadrul acestei legi sunt cuprinse prevederi în legătură cu
managementul activităţii de turism: resursele financiare privind susţinerea activităţii de
turism, condiţii pentru obţinerea brevetelor şi licenţelor de turism, clasificarea privind
structurile de primire turistică şi protecţia turiştilor.

3.3 Regiunea Albena, ca destinaţie turistică

Datorită populaţiei, activitatea de turism reprezintă o ramură economică importantă a
Bulgariei, mai multe oraşe transformate în staţiuni fiind localizate în zona transfrontalieră a
Marii Negre având numeroase asemănări precum localizarea geografică, clima şi formele de
turism dezvoltate împreună cu oportunităţile de dezvoltare în ceea ce priveşte turismul
transfrontalier în regiunea sud-estică a României. În regiunea Dobrich acestea sunt
reprezentate de:
- Balchik: reprezintă un oraş dar şi o staţiune, ce poate fi regăsita într-un golf din Marea
Neagră. Acesta este situate la 60km de Vama Veche şi 40km de Varna. În perioada 1913-

24
1940 oraşul Balchik a fost în posesia României ca rezultat al celui de al doilea război
balcanic, iar în 1940 a fost recâştigat de Bulgaria împreună cu, Cadrilaterul.
Staţiunea reprezintă un punct de atracţie atât pentru vizitatorii bulgari dar şi străini, deoarece
această regiune dispune de numeroase forme de relief: mare şi munte, câmpie, păduri.
Atracţiile turistice din această staţiune fiind:” Castelul Reginei Maria”,” Muzeul Etnografic
din Balchik”,” Muzeul de Istorie Balchik”.
- Varna: Numele stațiunii provine de la numele unui personaj dintr-o povestire a scriitorului
bulgar Yordan Yovkov.
- Albena: Reprezintă una din cele mai atractive staţiuni situate pe litoralul Marii Negre ce se
remarca prin serviciile de calitate superioară. Albena este una dintre cele mai frumoase
staţiuni de pe litoralul Mării Negre cu un stil arhiteconic unic. Albena este situată la 30 de km
de capitala maritimă a Bulgariei – oraşul. Albena este un prenume feminin bulgăresc.
Tabelul nr. III-6: Clasament stațiuni
Hoteluri Pondere % Plaja Agrement Atmosfera Masa
recomandare
Bulgaria in 85% 8,2 8 8,3 7,9
general
Albena 89% 8,9 8 8,3 7,9
Nisipurile de 86% 8,1 7,9 8,3 7,9
Aur
Sunny Beach 89% 8,6 8,3 8,6 8,2
Sursa: http://www.infotravelromania.ro
Tabelul nr. III-7: Activitatea stațiunilor în luna februarie 2017
Cazare Paturi Nr. Nopti Număr nopti Sosiri Venituri din
Statiuni Nr. Nr. nopți

Tota STRA Tota Strai Total Inclus

l INI l ni iv
straini
Albena 36 16679 1903643 1340 10851 2337 1700 74547 59860
806 71 30 47 742 230
Borovets 30 4916 1534931 4701 20448 1638 4951 17643 84622
53 0 11 8 173 73
Duni 5 3450 455799 3218 29304 3876 3466 18295 16356
93 9 9 3 106 686
Nisipurile 112 40519 6828630 3811 35310 6487 5750 20039 19067
de Aur 308 75 91 61 9743 8422
Pamporov 50 5471 1349666 3420 84284 1156 2025 12298 38607
o 53 90 1 880 35
Primorsko 3 1254 130328 8150 51895 1018 4556 23761 17767
7 4 72 45
Sf 55 9104 1850287 6391 39854 1171 6156 31203 22563
Constantin 85 9 59 9 533 072
și Elena
Sunny 161 60849 8226414 5179 48556 7891 7156 26600 25330
Beach 797 44 84 86 1450 8125
Sursa: http://www.nsi.bg/en/node/6941

25
 Fig. III-9: Amplasarea geografică a stațiunii Albena
Sursa: htpps://google.ro/images

Căi de acces: trecerea de pe DN39 E 87 la traseul 9 în Bulgaria; autogara Albena are linii de
transport până la Varna (40 km), Dobrich (35 km), Balchik (10 km) şi Kavarna. În timpul
lunilor de vară exista transport în aceste direcţii la fiecare 30 - 60 minute. Deasemenea, de la
Albena se poate călători spre Sofia şi cu autobuzele firmelor mari de transport, care circulă în
fiecare zi. Autobuzele de la cluburile All Inclusive şi Ultra All Inclusivedin zona de parc a
staţiunii circula până la plajă şi înapoi la fiecare 30 min (în fiecare zi, între orele 10 - 17.30).
Trenuleţele circulă în fiecare zi între orele 08.00 şi 20.00.
Clima temperat-continentală cu o medie lunară a temperaturii aerului cuprinsă între 23-28
grade Celsius şi cea a apei de 23-25 grade Celsius, împreună cu brizele uşoare sunt un aspect
important pentru petrecerea unui concediu din luna mai până în octombrie. Toate acestea
îmbinate cu ospitalitatea tipică bulgarilor face din Albena o destinaţie ideală pentru
petrecerea unei vacanţe perfecte.
Construită special ca stațiune turistică, Albena are un stil arhitectonic unitar și unic.
Majoritatea hotelurilor, situate chiar pe plajă, au maximă expunere la soare și acces direct la
plajă. Albena se situează în apropierea altor centre turistice, culturale și comerciale, reușind
totuși să își păstreze habitatul natural. Deși construită pe un teren gol în anii 1960, în prezent
arată ca un mic oraș, cu centru, străzi și piețe, având chiar și rețea de transport public —
trenuri dedicate care circulă după un orar prestabilit pe străzile orașului.
Plaja cu nisip fin dispune de o lungime de 5km şi 150m lăţime ce se întinde pe suprafaţa unui
golf al Mării Negre. Staţiunea este situată la 30km de Varna şi 12km de Balchik. Apa mării
este curată, calmă și caldă. Adâncimea apei nu depășește 1,6 metri la o distanță de 100–150
de metri de mal. Albena oferă aproximativ 15.000 de paturi în 43 de hoteluri între 2 - 5 stele,
4 stabilimente ce conţin vile şi 1 spaţiu de camping. Unele dintre ele sunt chiar pe plajă sau în
apropiere, altele se află în zona de parc a staţiunii într-o zonă curata şi oxigenată, plină de

26
verdeaţă. În ultimii ani aproape toate hotelurile din Albena au fost renovate în întregime,
existând în prezent nu mai puţin de 1 hotel de 5*, 8 hoteluri de 4* şi foarte multe hoteluri de
3*. Serviciile oferite sunt foarte diversificate: pe lângă serviciile standard de All Inclusive,
Demipensiune, Mic dejun sau Fără masa, Albena vă oferă două noi concepte: Ultra All
Inclusive şi All inclusive - premieră pentru litoralul bulgăresc.
Cele mai multe hoteluri din această staţiune se află situate pe plajă, rezultând o imagine
deosebită asupra mării oricărui turist cazat aici.
Hotelurile din Albena oferă numeroase servicii precum 20 de canale TV internaţionale
(printre care şi 3 romaneşti), canal TV cu plata, studio radio, cartele telefonice, informaţii
despre temperatură aerului şi a mării, despre orele de închidere şi deschidere ale magazinelor,
restaurantelor, şi cluburilor, programul de circulaţie la transportul local din Autogara Albena,
rezervări în avans pentru excursii, taxiuri, livrări de flori, etc
Ospitalitatea şi serviciile de calitate sunt caracteristice atât restaurantelor mici şi intime de
pe plajă, cât şi modernelor restaurante de lux şi tavernelor. Pentru mâncărurile cu specific
pescăresc, Stariya Dub şi Ribarska Hisha sunt locurile reprezentative, iar pentru mâncărurile
exotice - bucătăria mexicană sau cubaneza - restaurantele vor îndeplini orice dorinţă. Nou
deschis în vara anului 2000 este restaurantul francez "Ciel Blue" la etajul 17 al hotelului
Dobrudja - cu o vedere panoramică asupra staţiunii.

Hotel Oasis 2**

Este situat la 3 minute pe jos față de plajă. Hotel Oasis este înconjurat de parcuri verzi și
grădini luxuriante, în inima stațiunii Albena. Plaja este situată la numai 150 de metri.
Proprietatea are piscină în aer liber și oferă servicii all inclusive și de luat masa. Oaspeții pot
savura diverse mese la restaurantul proprietății, precum și meniuri de seară cu tematică
bulgărească și grătare speciale. Un snack bar de lângă piscină oferă salate, fructe și pizza.
Băuturi răcoritoare și alcoolice sunt disponibile la barul din hol, iar înghețată este servită la
barul de gheață. Camerele cu aer condiționat sunt mobilate modern și dotate cu TV prin
cablu, birou, telefon și balcon. Băile includ duş. Frigider și seif pot fi închiriate la un cost
suplimentar. De asemenea, la Hotel Oasis există un program de animație, inclusiv spectacole
de seară, mini-discotecă și diverse sporturi. Cei mici se pot distra la piscina pentru copii, la
locul de joacă și în clubul special destinat.

27
 Fig. III-10: Hotel Oasis
Sursa: www.trivago.ro/Oferte/Cazare

În Albena oricine poate practica un sport, la alegere, în funcţie de abilităţi şi preferinţe: ski
pe apă, yachting, surfing, sailing, călărie, etc. Mai trebuiesc menţionate 19 piscine cu apă
minerală, 13 terenuri de tenis, 7 terenuri de fotbal, 12 piste pentru bowling, un club modern
de echitaţie, o sală multifuncţională pentru sporturi - unde 11 sporturi diferite pot fi practicate
în acelaşi timp dar şi zborul cu elicopterul sau cu mini - avionul.
Se poate simţi spiritul autentic al Bulgariei prin numeroasele drumeţii pretutindeni prin ţară
organizate de Albena: vizite în satele tipic bulgăreşti, în vechea capitală a Bulgariei sau la
manăstirile bulgăreşti. Cu adevărat distractive sunt drumeţiile cu jeep safari, festivalurile folk,
picnicurile luate noaptea pe malul mării sau degustările de vin. Pescuitul şi picnicurile pe
yahturi, activităţi desfăşurate în portul de yahturi din Balchik adaugă un plus de culoare
vacanţei petrecute în Albena.
Atracţiile turistice sunt variate, amintesc capul Kaliakra este un superb promotoriu aflat la
câţiva km de graniţe romano bulgara. Pentru a ajunge acolo se face o abatere de 12 km de la
drumul principal dintre Vama Veche şi Balchik, Rezervaţia Bălţata situate pe valea râului
Batov combinaţie între relief şi microclimate specific, are o suprafaţă de 198 ha. Bălţata
găzduieşte o varietate faunistică şi floristică de invidiat. Dintre acestea peste 250 de specii de
plante înalte, 28 dintre ele protejate de lege, peste 100 de specii de plante medicinale, mai
bine de 300 de specii de nevertebrate, unele dintre ele putând fi văzute doar în cadrul acestei
rezervaţii. Păsările au circa 183 de reprezentanţi dintre care 167 sunt protejate de lege. Dintre
aceştia amintesc egreta şi bâtlanul, barza neagră, vulturul ascuţit.5

5
Itinerarii pontice, https://ecomareaneagra.wordpress.com/civilizatii-pontice/bulgaria/, (accesat 25.04.2017)

28
 Fig. III-11: Rezervația Bălțata
Sursa: htpps://google.ro/images
Nisipurile de Aur:
- Considerată cea mai curate staţiune din nordul Marii Negre datorită nisipurilor
sale dar şi cea mai mare staţiune ce dispune de o suprafaţă de 1800ha, având o
lăţime de 100m şi o lungime de 4km. Este considerată un punct de atracţie turistică
pentru toţi cei care vor să-şi petreacă vacanţa pe litoralul bulgăresc datorită armoniei
constituită de nisipul auriu, apa limpede şi vegetaţiei.
De asemenea temperatura din sezonul estival oscilează între 18 şi 27 °C fiind
asemănătoare cu aceea din celebrele staţiuni din zona Marii Negre, în cele mai multe
hoteluri din aceasta fiind regăsite servicii “All Inclusive” ori “Ultra All Inclusive” în
hotelurile 2 până la 5 stele.
Aceste locaţii oferă turiştilor posibilitatea vizitării diferitelor obiective culturale şi
istorice, staţiunea Balchik fiind regăsită la o distanţă mică de cele mai populare
staţiuni ale litoralului bulgăresc ceea ce face ca această staţiune să reprezinte locaţia
perfectă pentru toate categoriile de turişti. De asemenea, staţiunea Nisipurile de Aur
cuprinde o arie ecologică protejată.
Obiectivele turistice de atracţie din această staţiune sunt:
- Palatul reginei Maria;
- Grădina Botanică;
- Biserica Sfântului Nicolae.
Tipurile de turism principale practicate pe teritoriul Bulgariei sunt:
- Turismul cultural;
- Turismul de aventură;
- Turismul pentru conferinţe şi seminarii;
- Turismul de vânătoare şi pescuit.
Tipurile de turism oferite de hotelurile din aceste trei staţiuni sunt: cazarea şi masa în
hotelurile de 2-5 stele, centru SPA, restaurante, baruri, tavern, excursii de pescuit, piscine
interioară cu apă mineral, croaziere pe mare, cazare cu mic dejun inclus, organizarea de
zboruri cu elicopterul în staţiunea Albena.

29
 Staţiunile bulgăreşti, spre deosebire de cele din România, sunt situate departe de stresul
provocat de marile oraşe, dar în apropiere de multe situri de atracţie turistică. Majoritatea
plajelor regăsite în această ţară primind clasificarea de “steag albastru” încă dinaintea anilor
2000. Această distincție este dobândită pe baza anumitor criterii ecologice, ce semnifică de
asemenea şi o recunoaştere internaţională a plajelor, în care este respectată curăţenia cu
stricteţe şi în care sunt oferite servicii ireproşabile.
De asemenea trebuie precizat faptul că litoralul Bulgăresc reprezintă una din destinaţiile
cele mai primitoare şi puţin costisitoare pentru turiştii ce aleg să-şi petreacă vacanţă în acest
loc. Clima blândă alături de aerosoli şi nivelul scăzut al salinităţii din apă reuşind să facă din
Bulgaria una din cele mai atractive şi dorite destinaţii pentru petrecerea timpului liber şi a
vacanţei.Pentru identificarea punctelor forte şi a celor slabe privind serviciile turistice,
identificarea posibilităţilor de dezvoltare dar şi depistarea ameninţărilor pentru oraşul Albena
şi staţiunile vecine, este necesară realizarea unei analize SWOT.

Tabel nr III-8: Stațiunea Albena - Analiza SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari
Geografia si Plajele întreținute. Regiunea Posibilitatea Cooperarea
mediul Clima specifică, Balchik participării la transfrontalieră
temperat continental. localizată programe cu, slabă reduce
Acces la Marea lângă alte caracter beneficiile
Neagră. stațiuni din internațional ca economice,
zona Mării rezultat al politice și
Negre. integrării sociale in
Bulgariei in activitatea de
UE. turism.
Cultura și Situri arheologice și Degradarea Restaurarea Concurența
Patrimoniul mânăstiri. obiectivelor obiectivelor constituită de
culturale și de culturale și de alte țări.
patrimoniu. patrimoniu prin
obținerea de
finanțare
europeană.
Infrastructură, Drumurile Starea Prin calitatea Lipsa
transport și internațional. drumurilor de membru al participării la
comunicare Acoperirea națională constituie un Uniunii programe de
și internațională a impediment Europene cooperare
operatorilor de pentru turiști Bulgaria poate transfrontalieră.
telefonie mobilă. în ceea ce accesa fonduri Cooperarea
privește pentru dificilă cu țările
accesul in modernizarea vecine.
anumite zone infrastructurii
ale Bulgariei. pentru a facilita
accesul în zona
Balchik și
pentru a crește
profitabilitatea
acestei stațiuni.

30
 Resursele Personal calificat Salariile mici Atragerea Migrarea
umane peste medie. din domeniul personalului personalului
turismului și calificat în calificat în țările
absenta unor activitatea de din Uniunea
cursuri de turism din Europeană.
perfecționare cadrul altor
în domeniu. țări.
Obținerea de
finanțare
europeană în
ceea ce privește
calificarea
personalului
din turism.
Cadrul legal si Reglementările Absența unui Elaborarea
organizarea legislative în ceea ce minister in unor legi
privește activitatea de ceea ce conforme cu
turism în Bulgaria. privește standardele
activitatea de impuse de
turism. Uniunea
Europeană în
ceea ce privește
activitatea de
turism.

Marketing-ul și Experiența agentilor Promovarea Implicarea în Lipsa

promovarea de turism și tur slabă prin proiecte de conștientizării
operatorilor în intermediul promovare la în ceea ce
furnizarea serviciilor căilor de nivel european. privește
turistice. comunicație potențialul
Participarea în cadrul respective Tv, turistic din
circuitelor Radio. zonă.
internaționale și Dezvoltarea
naționale. slabă a bazei
Oferte turistice în de date pentru
funcție de nevoile și furnizarea
cerințele turiștilor. serviciilor
turistice în
zonă.

Concluzii
Activitatea de turism în Bulgaria este una susţinută favorizată atât de poziţia geografică
precum şi de natura serviciilor de cazare şi agreement oferite în cadrul litoralului de la Marea
Neagră. De asemenea numeroşi turişti naţionali dar şi internaţionali aleg staţiunile din cadrul
litoralului Bulgăresc precum zona Balchik, Albena dar şi Nisipurile de Aur din cauza
potenţialului turistic şi de agrement.6

6
Studiu comparativ privind turismul regional transfrontalier Romania-Bulgaria,
http://www.mangalia.ro/cdttrb/fckimg/file/studiu_comparativ.pdf, (accesat 15.05.2017)

31
 CAPITOLUL 4 VALORIFICAREA POTENȚIALULUI
TURISTIC ÎN REGIUNEA TRANSFRONTALIERĂ
ROMÂNIA-BULGARIA
4.1 Circulaţia turistică
Schimbările majore din economia mondială, concretizate în creşteri semnificative ale
producţiei în fiecare ţară, dar şi în reducerea barierelor politice şi comerciale dintre ţări, au
condus, după 1970, la o evoluţie explozivă a numărului călătoriilor şi a ţărilor participante la
circulaţia turistică, intensificând comunicarea în acest domeniu şi sporind nevoia de
informaţii având caracter turistic. Analiza circulaţiei turistice este esenţială pentru elaborarea
unor politici eficiente de atragere a clienţilor în acest domeniu.
Cererea turistică este reprezentată din ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a
se deplasa periodic şi temporar în afara reşedinţei proprii, pentru alte motive decât prestarea
unor activităţi remunerate la locul de destinaţie. Consumul turistic este o expresie a cererii
solvabile a populaţiei pentru serviciile turistice, care îşi găseşte echivalent în oferta turistică,
în timp şi spaţiu. Consumul turistic este format din cheltuielile efectuate de purtătorii cererii
turistice pentru achiziţionarea unor servicii şi bunuri legate de motivaţia turistică. Evoluţia
circulaţiei turistice este determinată de o serie de factori, unii esenţiali, alţii cu o influenţă mai
redusă şi mai puţin semnificativă.
Printre indicatorii cei mai reprezentativi pentru caracterizarea circulaţiei turistice se
folosesc: numărul turiştilor, numărul mediu de turişti, număr zile-turist; durata medie a
sejurului, încasările din turism, densitatea circulaţiei turistice, preferinţa relativă a turiştilor,
numărul înnoptări sau numărul zile-turist.
Înnoptãrile în structurile de primire turisticã cu functuni de cazare turisticã, pe principalele
destinaţii turistice, tipuri de structuri şi categorii de confort, în anii 2013-2015 sunt prezentate
în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. IV-9: Înnoptări în structura de primire turistică

An Total an 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea neclasificate

2013 3084731 47650 481593 1278840 983715 159162 133771

2014 3444104 58620 501350 1397852 1145230 215650 125402

2015 3667947 63144 553332 1473389 1233347 243799 100936

Sursa: Institutul naţional de statistică

Referitor la circulaţia turistică pe litoralul romanesc putem spune că în perioada 2013-2015

se înregistrează o creştere a numărului de turişti sosiţi pe litoral. Această creştere se

32
înregistrează atât la turiştii romani, de la 811 mii la 963 mii, cât şi la turiştii străini, de la 48
mii la 59 mii.
Mai jos este prezentată evoluţia acestei creşteri.

1200

1000

800

An 2013
600
An 2014
400 An 2015

200

0
Turisti romani sositi pe litoralul Turisti straini sositi pe litoralul
romanesc romanesc

Fig. IV-14: Circulația turistică

Sursa - Institutul național de statistică, direcția județeană de statistică Constanța

Tot în această perioadă are loc o creştere şi a turiştilor Bulgari sosiţi pe litoralul românesc,
de la 1162 persoane la 1522 în 2015, conform direcţiei judeţene de statistică
Constanta.Bulgaria s-a bucurat în ultimele decenii de o creştere substanţială a venitului din
turismul internaţional. Staţiunile de pe litoral atrag turişti din Germania, România, Rusia,
Scandinavia, Olanda şi Regatul Unit al Marii Britanii. Staţiunile de schi au devenit destinaţia
favorită a turiştilor britanici şi irlandezi.
Ca ţară cu o moştenire culturală şi istorică şi cu peisaje naturale atractive, Bulgaria a devenit
o destinaţie turistică dorită, aflându-se pe locul 15 din UE în ceea ce priveşte vizitele
turistice, şi a 39-a din lume cu un total de 5,2 milioane de turişti. Turiştii aflaţi în top provin
din România, Grecia şi Germania – cam 40% din totalul turiştilor. Ţara are oraşe istorice,
plaje însorite şi staţiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarnă. Noi tipuri de turism,
incluzând circuite turistice culturale, arhitecturale şi istorice, eco-turism şi circuite ce pun în
mişcare adrenalina măresc serviciile puse la dispoziţia turiştilor. Centrele turistice de iarnă, ca
Borovetz, Bansko, Pamporovo şi Vitosha sunt staţiuni de schi populare cu peisaje ce merită
să fie admirate. Staţiunile de pe litoral, de-a lungul coastei Mării Negre cuprind destinaţii ca:
Sozopol, Nessebur, Nisipurile de Aur, Plaja Soarelui, Sveti Vlas, Albena şi Sf. Constantin şi
Elena. Unii oaspeţi ca germanii, ruşii şi scandinavii preferă staţiunile de pe litoral. Pe când
turismul de iarnă este favorizat de către britanici.
Kavarna este o staţiune de pe litoral mai populară, cunoscută în Bulgaria ca şi “capitala
rock-ului” datorită numărului mare de concerte a unor orchestre celebre în lume şi a unor
cântăreţi ca: Scorpions, Dream Theatre, Deep Purple, Motorhead, În Flames, Alice Cooper,
Manowar şi mulţi alţii. În 2013 - au fost 10 milioane turişti în Bulgaria din care 7 mil. turişti

33
străini (1 mil din România) şi 3 mil turişti bulgari. În jur de 300.000 circula în alte ţări.
Bugetul de promovare este de 25 mil Euro din care 9 mil Euro fonduri proprii şi 16 mil Euro
fonduri europene.
Turismul în România deţine o pondere de 2% din PIB în anul 2013, mult mai redusă în
comparaţie cu alte ţări din regiune. Turismul în Bulgaria reprezintă 3,6% din PIB, 4% din
PIB în Ungaria şi 2,8% din PIB în Cehia. România a rămas mult în urma tarilor învecinate în
ceea ce priveşte dezvoltarea turismului. Înregistrăm numai 383 turişti la mia de locuitori, de 2
ori mai puţin decât bulgarii şi de 3,4 ori mai puţin decât cehii.
Bulgaria are o fiscalitate avantajoasă în domeniul turismului:
• Deşi ambele tari aplică o cotă unică pentru impozitarea profitului, aceasta se ridică la 16%
în România şi la 10% în Bulgaria.
• În România, munca este impozitată cu 86% din salariul net, în timp ce în Bulgaria cu doar
43%, exact la jumătatea valorii din România.
• Facilităţi fiscale: Bulgaria are TVA-ul de 9% uniformizat pentru toate serviciile hoteliere,
în timp ce România acordă această facilitate doar pentru serviciile de cazare.
Cu toate că fiscalitatea este mai redusă în Bulgaria, gradul de colectare a veniturilor din anul
2013 este în favoarea bulgarilor, care au înregistrat venituri la buget de 37,9% din PIB, faţă
de 32,9% din PIB în România.

4.2 Baza tehnico-materială a turismului

Valorificarea patrimoniului turistic a litoralului românesc implica în prealabil asigurarea
unor condiţii minime pentru deplasarea, sejurul şi petrecerea agreabilă a timpului de către
turişti. Pentru ca un teritoriu să poată fi declarat „de interes turistic”, potenţialul său turistic
trebuie să răspundă la două cerinţe esenţiale:
- Să dispună de resurse naturale şi de alte elemente de atracţie preferate de turişti (istorice,
Cultural-artistice etc.)
- Să dispună de posibilităţi de acces, de transport, de cazare, de alimentaţie, de unităţi
comerciale, de instalaţii, de alte amenajări adiacente, într-un cuvânt de bază materială şi de
infrastructură necesară pentru a facilita activităţile turistice.
Desfăşurarea activităţilor turistice la nivelul exigențelor contemporane nu se pot realiza,
prin urmare, fără existenţa unei baze materiale turistice şi a unei infrastructuri tehnice şi
sociale adecvate, menite să pună în valoare resursele turistice naturale şi antropice de care
dispune un teritoriu. În general, motivaţiile turistice sunt subiective şi deci foarte diferenţiate;
preferinţele şi mai ales atitudinile turiştilor faţă de ofertele agenţilor economici diferă chiar în
cadrul unei anumite tipologii de clientelă. Din această cauză, resursele naturale şi cele
antropice pot participa în diverse combinaţii la conceperea unui produs turistic şi, în
consecinţă, la promovarea călătoriilor turistice. Managementul firmelor turistice îşi
formulează obiectivele de profitabilitate pornind de la acest considerent prioritar: asigurarea
continuităţii fluxurilor turistice în arealele în care îşi desfăşoară activitatea. Pe baza acestor
criterii pot fi mai uşor înţelese şi preocupările pentru evaluarea atentă a patrimoniului turistic,
confruntat cu preferinţele clientelei.7

7
Litoralul Romanesc, https://romania.directbooking.ro › Romania › Litoralul Romanesc, (accesat 11.05.2017)

34
4.2.1 Structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare
Capacităţile de cazare (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri turistice etc.) care, în
vederea asigurării unui sejur cât mai atractiv, oferă turiştilor condiţii optime de adăpostire
(înnoptare), îndeplinind, după caz, şi alte funcţii caracteristice odihnei în domiciliu temporar
(alimentaţie, agrement, igienă). În cadrul staţiunilor de pe litoralul Mării Negre, ponderea cea
mai mare în reţeaua de cazare o deţine hotelul, unitate formată dintr-o clădire sau un
ansamblu de clădiri, care asigură cazarea în camere special amenajate corespunzător dotate.
Hotelul oferă, de asemenea posibilitatea de servire a mesei, posibilitatea de distracţie, şi
pune la dispoziţia turiştilor o gamă largă sau mai restrânsă de servicii. Unităţile de pe litoral
sunt constituite din construcţii arhitectonice moderne, amplasate cât mai aproape de plajă,
având în majoritate 6 nivele (P+5). Există, de asemenea, într-o proporţie mai mică,
ansambluri hoteliere cu 15 nivele (P+14). Indiferent de numărul nivelelor, unităţile hoteliere
deţin în majoritate circa 600-650 de locuri amplasate în camere cu 2 paturi şi mai rar cu 3
paturi. La parter, unităţile de 6 nivele sunt dotate cu două unităţi de alimentaţie publică, iar la
fiecare cap de hotel, un bar de zi şi un bar bufet.
Următoarea formă de cazare, că pondere este constituită din campinguri şi sate de vacanţă.
Acestea au fost înfiinţate şi s-au dezvoltat ca urmare a avântului ce l-a luat turismul
neorganizat şi cel semiorganizat. Ca formă de cazare complementară a reuşit să satisfacă în
bună măsură cererile individuale sau de grup ale turiştilor posesori de autovehicule, adepţi ai
unui contact cât mai direct cu natura şi ai unui program cât mai rigid. Practică a demonstrat
că aceste spaţii de cazare sunt foarte solicitate, ele fiind în prezent insuficiente în vârf de
sezon, nereuşind să satisfacă pe deplin cererea existenţa. Vilele şi căsuţele constituie o formă
complementară, mai puţin utilizată pe litoral. 8
Acestea sunt amplasate izolat sau grupate sub forma satului de vacanţă, constituind o formă
intermediară, din punct de vedere al confortului, între hotel şi camping. Unităţile hoteliere de
pe litoral se caracterizează prin faptul că ele funcţionează sau pot funcţiona întreaga perioadă
a sezonului estival, dar numai cel mult patru luni dintr-un an calendaristic. Din cauza acestui
fapt ele suferă o uzură exagerată, ceea ce conduce la cheltuieli suplimentare pentru
întreţinere, la menţinerea unui personal insuficient utilizat, la degradarea prematură a
construcţiei şi instalaţiilor aferente. Cu toate acestea, hotelul rămâne singură formă de cazare
capabilă să preia un număr masiv de turişti, mai ales în vârful sezonului, când afluenţa
turistică este maximă. Căsuţele şi vilele sunt folosite aproximativ în aceeaşi perioadă că şi
hotelurile, dar au un coeficient de utilizare mai mic. Faţă de forma principală de cazare, ele se
deosebesc şi prin tarife mai mici practicate.9

8
Stațiuni balneare, www.tratamentbalnear.ro, (accesat 20.05.2017)
9
Mangalia, https://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-totul-despre-mangalia, (accesat 21.05.2017)

35
 În ultimii ani evoluţia capacităţii de cazare şi a numărului de unităţi de cazare a evoluat
astfel:

12000

10000

8000

An 2013
6000
An 2014
An 2015
4000

2000

0
Capacitati de cazare Nr de unitati

Fig. IV-15: Evoluția capacității de cazare și numărul de unități în perioada 2013-2015

Sursa: Institutul național de statistică, direcția județeană de statistică Constanța

Din graficul de mai sus se poate observa o creştere a numărului de unităţi cu 10 unităţi din
anul 2013 până în 2015, de la 745 la 755 unităţi cazare. De asemenea se observă o creştere
constantă a capacităţii de cazare cu peste 1.080 de locuri, din anul 2013 până în anul 2016, de
la 9979 la 11059 locuri.
În concluzie, se observă că serviciile de cazare din judeţul Constantă s-au dezvoltat şi
diversificat, ceea ce înseamnă şi dezvoltarea unei baze tehnico-materiale de cazare adecvate,
cu dotări corespunzătoare, care oferă turiştilor condiţii optime şi îndeplinesc după caz şi alte
funcţii. Însă serviciul de cazare este dependent de calificarea personalului, de prestanța
acestora, de organizarea muncii în unităţile hoteliere. În acest context, insuficiența spaţiilor
de cazare, echiparea lor necorespunzătoare, neconcordanța între nivelul confortului oferit şi
exigențele turiştilor, ca şi numărul mic al lucrătorilor sau slaba lor pregătire influenţează
negativ calitatea prestaţiei turistice şi, prin intermediul acesteia, dimensiunile circulaţiei
turistice şi posibilităţile de valorificare a patrimoniului.
Hotelurile au 3-5 stele, au restaurante şi piscine interioare şi în aer liber, parcări, teren de
sport. Oaspeții au la dispoziție în diferite staţiuni şi autobuze de transfer gratuit care circulă
spre plajă la fiecare 30 de minute, parasolar și șezlonguri incluse. Hotelurile oferă un regim
all inclusive şi diverse opţiuni de luat masa, având un restaurant principal care oferă o
varietate de mâncăruri şi un snack bar care serveşte salate, fructe şi pizza. Barul serveşte
băuturi răcoritoare şi alcoolice. Camerele au aer condiţionat, TV prin cablu, telefon, radio şi
balcon. Băile private includ duş şi articole de toaletă gratuite. În Bulgaria Exista aşa-zise
minuscule “staţiuni de lux” (a câte 2-4 hoteluri de 4* sau chiar 5*), dar şi staţiuni mai retrase
şi tinereşti, gen Vama Veche, în care se găsi în principal cazare la particulari. Atmosfera în

36
vilă este liniştită şi relaxanta şi romantică a îngustelor alei, şi preţul scăzut. În acest moment,
pe tot teritoriul Bulgariei există oficial circa 110 staţiuni, dintre care 36 sunt de importanță
naţională (dintre care 5 montane şi 10 pe litoral) şi 68 de staţiuni sunt de importanță locală.
Cele mai importante staţiuni de pe litoralul bulgăresc (înşiruite de la nord, de la graniţa cu
România până la sud, la graniţa cu Turcia) sunt: Roussalka, Balchik, Albena, Kranevo,
Nisipurile de Aur, Riviera, Chayka, Sunny Day, Sf. Constantin şi Elena, Obzor, Elenite,
Sunny Beach, Nessebar, Pomorie şi Sozopol.

4.2.2. Structuri turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică

Alimentaţia publică este o componentă de bază a servirii turistice, încadrându-se în grupa
serviciilor de bază. După cazare, hrana reprezintă prima necesitate a turistului. Dinamica
alimentaţiei publice este din ce în ce mai mult pusă în legătură cu evoluţia dimensiunilor
circulaţiei turistice. Dezvoltarea turismului intern şi internaţional, perspectivele ce se
conturează în această privinţă au impus sporirea preocupărilor menite să asigure alinierea
dinamicii serviciilor de hrană la aceea a volumului şi exigențelor cererii. Sectorului de
alimentaţie publică îi revine sarcina de a asigura ansamblul condiţiilor necesare pentru că
turistul să-şi poată procura hrana necesară pe tot parcursul călătoriei sau numai a sejurului. El
are menirea să organizeze producţia proprie din preparate culinare şi să asigure servirea
consumatorilor în cele mai bune condiţii.
Complexurile de hoteluri şi restaurante, structuri organizatorice frecvent întâlnite pe litoral,
confirma tendinţa de asociere a actvității de hrană cu aceea de cazare şi implicit de
turism. Dezvoltarea reţelei de unităţi, modernizarea şi diversificarea acesteia, creşterea
ponderii producţiei proprii, sporirea structurii sortimentale, ridicarea nivelului calitativ al
servirii sunt câteva din coordonatele ce caracterizează dinamica alimentaţiei publice. Reţeaua
de alimentaţie publică pe litoral este organizată asemănător întreprinderilor comerciale cu
amănuntul. Astfel, ea are în componenţa unităţi operative, cum sunt: unităţi de producţie de
produse şi desfacere (restaurante), unităţi de producţie (laboratoare), unităţi de desfacere
(bufete, cofetării, unităţi răcoritoare etc.), depozite (alimentare, frigorifice), unităţi auxiliare
cu caracter gospodăresc (ateliere de întreţinere, reparaţii).
O altă caracteristică a unităţilor de alimentaţie publică de pe litoral constă în regimul de
preţuri aplicate. Astfel, majoritatea unităţilor aplică la desfacerea produselor sale preţuri cu
regim special, cote de adaos speciale şi preţuri categoria I. Diferenţierea preţurilor se face
prin aplicarea unor cote de adaos diferite pentru fiecare tip de unitate şi grupe de produs.
Pentru acestea se iau în consideraţie o serie de factori, cum sunt: gradul de confort (mobilier,
veselă, decoraţii interioare), condiţii de servire (varietatea şi calitatea preparatelor,
băuturilor), calificarea personalului (pregătire profesională, ţinuta vestimentară), mijloace de
agrement (programe artistice, muzicale).
Restaurantele au în dotarea interioară un salon mare pentru servirea turiştilor (pe bază de
bonuri), o terasă, şi mai rar, o grădină anexa, unde se servesc preparate la comandă. Aceste
unităţi de alimentaţie publică au bucătărie spaţioasă, cu maşini de gătit electrice, marmite cu
abur pentru prepararea ciorbelor, ceainice încălzite cu abur, mese calde, pentru păstrarea
veselei la temperatura preparatelor culinare, maşini electrice pentru curăţat zarzavat, cartofi.
În dotare intră, de obicei, barul, bufetul, camerele frigorifice, magaziile anexe. Restaurantul
cu autoservire foloseşte un sistem de servire rapidă, durata unei mese reducându-se la circa
37
20-30 minute. Acest sistem de servire prezintă o serie de avantaje pentru consumatori, cât şi
pentru întreprindere: posibilitatea servirii mesei la preţuri accesibile şi într-un timp scurt,
garanţia prospeţimii produselor, realizarea unui volum de vânzări superior unităţilor de
servire, specializarea producţiei culinare, reducerea stocurilor etc. Cu toate aceste avantaje,
exista foarte puţine restaurante cu autoservire, amplasate în staţiuni. Unele dintre aceste
unităţi au regim de funcţionare permanent (în tot cursul anului), deservind populaţia oraşului
şi respectiv, salariaţii societăţilor.
Având în vedere creşterea prezenta, cât şi viitoare a turismului neorganizat şi chiar cererea
pentru produse culinare cât mai diversificate a turiştilor care au hrana asigurată prin biletul de
voiaj, este necesară suplimentarea acestei forme de alimentaţie publică prin înfiinţarea de noi
unităţi. Unităţile de alimentaţie publică, tip braserii, berarii sunt amplasate în toate staţiunile
şi au rolul de a completa necesităţile de hrană a turiştilor într-un timp relativ scurt şi la un preţ
acceptabil. Cofetăriile, patiseriile, plăcintăriile completează reţeaua de alimentaţie publică cu
răcoritoare, dulciuri şi produse de patiserie. În general, aceste unităţi sunt apreciate de turişti,
dar nu sunt în permanenţă aprovizionate cu produsele cele mai solocitate. În afară de
produsele clasice ale acestor unităţi, ar trebui să se diversifice mai mult sortimentul de
preparate de patiserie şi plăcintărie specific locale cum ar fi: plăcinta dobrogeană, şuberec,
etc. Un rol important al cofetăriilor este acela de a asigura şi micul dejun pentru turiştii care
solicita acest serviciu. Se poate spune că mai sunt necesare unele măsuri pentru dezvoltarea şi
diversificarea acestor tipuri de unităţi de alimentaţie publică.
Turistul este dispus şi doreşte să servească oricând şi rapid produse cât mai diversificate,
mai ales dacă unităţile sunt astfel amplasate şi aprovizionate încât să-l atragă. Barurile de zi
se afla, de obicei, la parterul hotelului, unul la intrarea din holul recepţiei şi altul la celălalt
capăt al hotelului. Barul de noapte, amplasat într-o construcţie separată de hotel, se
deosebeşte de cel de zi prin faptul că serveşte şi preparate culinare, are program distractiv,
capacitate mare de funcţionare diferit de cel al barului de zi. De asemenea, se percepe o taxă
la intrare şi se practica preţuri mai mari. Discotecă este o unitate destinată în special turiştilor
tineri, oferind un mijloc de distracţie potrivit vârstei lor, fără a servi preparate culinare. Un
aspect relativ neplăcut în aceste unităţi este faptul că predomina o atmosferă destul de
încărcată şi zgomotoasă. Au apărut în ultimii ani unităţi de acelaşi profil, dar cu un cadru mai
intim, mai puţin zgomotos şi programe muzicale diferite (cafe-concert, dans).
Un alt tip de unitate de alimentaţie publică o constituie bufetul. Unităţile de acest tip sunt
amplasate în majoritatea lor pe plajă, purtând denumirea de dotări plajă. Aceste bufete,
restaurantele cu autoservire şi braseriile sunt unităţi în care se pot servi preparate culinare
(grătare, preparate reci) în tot timpul zilei. Unităţile de acest tip sunt amplasate şi fac parte de
obicei, din unităţile de cazare şi alimentaţie publică, înşirate de-a lungul falezei, purtând
denumirea acestora. În timpul zilei aceste unităţi sunt cele mai solicitate dintre toate unităţile
de alimentaţie publică ale reţelei.
La capitolul alte unităţi sunt incluse: chioşcuri de răcoritoare, tonete mobile pentru vânzarea
unor produse preambalate, maşini de fabricat şi de debitat îngheţată, vată de zahăr, grătare
pentru mici, bere etc. Acestea completează reţeaua de alimentaţie publică a societăţii şi se
înscriu în categoria denumită comerţ stradal. Ele au avantajul că sunt mobile, uşoare şi se pot
amplasa pe aleile de circulaţie a turiştilor în drumul lor spre plajă sau hotel.

38
 Lipsesc din dotarea reţelei automatele, care ar fi necesare, având în vedere rapiditatea
servirii, economia de timp, de spaţiu şi de personal.
În ceea ce priveşte numărul unităţilor de alimentaţie din judeţul Constanța (restaurantele,
barurile, hotelurile cu restaurante), numărul acestora a evoluat.
Se poate observa o creştere în perioada 2013-2015 atât a numărului de hoteluri şi
restaurante, a cifrei lor de afaceri precum şi a persoanelor ocupate în acest domeniu în
graficul de mai jos:

14000

12000

10000

8000 An 2013
6000 An 2014
4000 An 2015

2000

0
Hoteluri si Cifra de afaceri Populatii ocupata
restaurante (nr) (mil lei) in acest domeniu
(nr)

Fig. IV- 16: Unitățile de alimentație

Sursa: Institutul national de statistica, direcția județeană de statistică Constanța

Dezvoltarea reţelei de unităţi de alimentaţie publică, modernizarea şi diversificarea ei,

creşterea producţiei proprii, sporirea structurii sortimentale, ridicarea nivelului calitativ sunt
câteva din coordonatele care atrag potenţialii turişti pe litoralul Mării Negre. Sursa de valută
pe care o oferă turismul internaţional este un motiv suficient pentru a înveşti fonduri necesare
în vederea diversificării reţelei de alimentaţie publică, ştiind că motivaţia turistică a celui care
vizitează litoralul nu este numai marea, ci şi dorinţa de destindere, de a vedea şi de a cunoaşte
locuri şi lucruri noi.
Datorită dotării hotelurilor cu restaurante, pe litorarulul bulgăresc se practică vacanţele all
inclusive sau ultra all inclusive. Așadar destul de rar turiştii folosesc restaurantele şi barurile
în scopul servirii mesei în timpul sejurului.

4.2.3. Servicii de agrement-tratament

Privit în calitate de componentă de bază a serviciului turistic, alături de transport, cazare,
alimentaţie, agrementul îndeplineşte o serie de funcţii particularizate în raport cu nevoile
turistului sau ale organizatorului. Astfel, în concordanţă cu cerinţele turistului, agrementul
vizează destinderea şi reconfortarea fizică a acestuia, divertismentul şi dezvoltarea capacităţii
sale. În cazul acoperirii nevoilor fizice, activităţile sportive, cele care pun în mişcare
organismul, de la simplă plimbare până la realizarea unor performanţe, deţin un loc
important. În ceea ce priveşte latura psihică, activităţilor cultural-distractive şi celor instructiv
39
educative le revine un rol hotărâtor: ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere,
amuzament şi comunicare, contribuind la îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe ale turistului.
Pe plan economic, dezvoltarea agrementului răspunde exigențelor de creştere a atractivităţii
staţiunilor turistice. Totodată, agrementul reprezintă mijlocul principal de individualizare a
ofertei turistice, de diversificare a produselor. Stimulează circulaţia turistică, fiind o sursă
importantă de încasări, de creştere a eficienţei economice a activităţii. Dezvoltarea
agrementului reprezintă un mijloc de asigurare a competitivităţii staţiunilor turistice.
Agrementul reprezintă un element important de care trebuie să se ţină seama în amenajarea
zonelor turistice. Tot mai frecvent se vorbeşte în procesul de amenajare de o strategie a
agrementului, care să valorifice componenta economică a fiecărei zone, să realizeze o
planificare de ansamblu şi pe termen lung a raportului om - natura, să asigure o dimensionare
ponderat - raţională a dotărilor, o adaptare a acestora la configuraţia spaţiilor verzi şi
peisajelor.
În cazul turismului de litoral, a cărei motivaţie o reprezintă cura helio - marina şi practicarea
sporturilor nautice, organizarea agrementului înseamnă amenajarea plajelor pentru o cură
activă (tobogane, jocuri, concursuri); existenţa unor centre de iniţiere în practicarea
sporturilor nautice şi punctelor de închiriere a materialului sportiv (bărci, hidrobiciclete, schi-
uri, yole, surfing-uri etc.); realizarea unor porturi de agrement, cluburi de vacanţă. Aceste
componente se întâlnesc şi în dotarea litoralului românesc, iar lor li se mai pot adăuga alte
mijloace de agrement că: parcuri de distracţii, săli de spectacole, terenuri de sport etc. O
formă particulară de agrement şi corespunzător, de vacanţă, în care ţara noastră are vechi
tradiţii şi care se bucura de aprecierea turiştilor, o reprezintă echitaţia. Existenţa unor
herghelii renumite, cum este cea de la Mangalia, favorizează dezvoltarea acestei forme de
agrement, căreia i se asociază plimbările cu trăsura şi alte mijloace hipo.
Strategia de dezvoltare a agrementului ţine seama, pe de o parte, de motivaţiile, aspiraţiile şi
aşteptările turiştilor, iar pe de altă parte, de profilul, structura şi specificul staţiunilor.
Corespunzător, desfăşurarea activităţii de agrement presupune existenţa unor echipamente
adecvate (porturi de agrement, puncte de închiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine,
centre de echitaţie terenuri şi săli de sport etc.), personal cu pregătire de specialitate
(animatori), programe (excursii, concursuri, expoziţii s.a.). Principalele caracteristici ale
turismului de litoral sunt determinate de puternică sezonalitate, durată mare a sejurului,
motivaţia deplasării, intensitatea circulaţiei turistice etc. Principalele dotări şi amenajări la
agrementul pe litoral sunt următoarele: plaje amenajate şi dotări aferente, plaje cu circulaţie
liberă, agrement nautic (debarcadere, şalupe, yole, bărci cu motor, nave de agrement,
hidrobicicletele, surfing, şcoli de surfing), parcuri de distracţii, teatre de vară, acvariu-
delfinariu, excursii diverse.
Judeţul Constanța concentrează 43% din potenţialul turistic al ţării, reprezentând una dintre
cele mai importante zone turistice ale României. Între factorii de ordin natural, care conferă
calităţi superioare curei balneare pe teritoriul românesc, menţionăm: orientarea plajei spre
sud-est, durată mare de strălucire a soarelui pe timpul verii (10-11 ore pe zi), stabilitatea
termică de la o zi la alta, precipitaţiile rare, brizele, apa mării, nămolurile curative.
În Bulgaria există multiple posibilităţi de practicare a sporturilor acvatice şi nautice: surfing,
banane pe apă, waterjets, windsurf, parapante, scooter, paraşute de apă, schi pe apă, yacht,
piscine, terenuri de fotbal, baschet, volei, tenis, golf etc. În mai multe staţiuni se poate
40
practica echitaţia, în special la Nessebar, Sozopol, Obzor, Balcic, Pomorie şi Cranevo.
Posibilităţile de agrement atrag constant tineri, grupuri de studenţi şi copii. Pentru turiştii
cărora le este pe plac atmosfera tipică a satelor de pescari, situri virgine ale naturii se pot
vizita extraordinarele stânci Kaliakra (la nord de Varna) sau în staţiunea Morska Zvezda
(Steaua de Mare) sau în sud, către Nessebar şi Sozopol.
În luna mai 2013, s-a deschis parcul de distracţii "Happy Land", primul de acest gen şi
mărime din Bulgaria. Cel mai mare parc tematic din Bulgaria "Happy Land" este situat la 23
km de Varna, în imediata apropiere a staţiunilor Kamchia şi Shkorpilovtsi. Zona pe care este
construit, este mai mare de 30 000 mp fiind înconjurat la nord-vest şi sud de o pădure de
foioase. "Happy Land" oferă oportunitatea perfectă de a lua o pauză de la viaţa agitată de zi
cu zi şi a vă scufunda în atmosfera de basm a unei lumi diferite pentru relaxare ai vacanţă.
Parcul este unic prin secţiunile sale, arhitectură şi de divertisment. Acest lucru îl face un loc
preferat pentru distracţia şi recreerea copiilor şi adolescenţilor, precum şi pentru toate
celelalte grupe de vârstă.
Un alt aspect ce trebuie avut în vedere în elaborarea concepţiei de agrement este asigurarea
implicării turistului în desfăşurarea programelor de divertisment. Are loc astfel o trecere a
acestuia de la calitatea de „spectator” la cea de” participant activ”, aceasta constitiuind o
caracterisitică a concepţiei moderne de agrementare a staţiunilor; se poate afirma că
dezvoltarea activităţilor de agrement influenţează direct orientarea fluxurilor turistice şi
implicit desfăşurarea unei activităţi eficiente.

4.3 Forme şi tipuri de turism din zona studiată

Pe acelaşi spaţiu geografic se pot practica mai multe tipuri de turism în funcţie de resursele
de care dispune spaţiul respectiv. Aceasta este o tendinţă a turismului actual.
În prezent se disting mai multe tipuri de turism:
1. În funcţie de motivaţia deplasărilor, se pot distinge următoarele forme ale circulaţiei
turistice in zona transfrontalieră:
- Turism de recreere şi agrement – este la îndemâna tuturor turiştilor proveniţi din medii
sociale diferite. În special populaţia urbană este atrasă de natură, în timp ce populaţia rurală
participă mai puţin. Este un tip de turism practicat de toate grupele de vârstă, dar mai ales de
populaţia de vârstă matură şi de tineri. Durata este variabilă predominând turismul de durată
scurtă (week-end) sau medie, se efectuează la distanţe diferite în funcţie de posibilităţile
materiale ale turiştilor. Scopul principal al turismului de recreere este schimbarea peisajului,
care se poate considera şi atunci când evadezi dintr-o natură în alta.
- Turismul de îngrijire a sănătăţii (balnear sau curativ) – îşi are originile în timpurile antice,
când oamenii cunoşteau şi exploatau proprietăţile curative ale apelor minerale şi termale, ale
curei heliomarine, nămolurilor. Este considerat cel mai vechi tip de turism, la care participă
mai mult persoanele învârstă. Prin amenajările corespunzătoare, are avantajul că se practică
tot timpul anului şi poate fi organizat corespunzător capacităţilor de cazare. Se desfăşoară pe
distanţe medii şi lungi, în strânsă legătură cu durata concediului de odihnă şi eficacitatea
tratamentului curativ. Are nevoie de o infrastructură specializată şi de dotări speciale (săli de
proceduri, de gimnastică medicală, saune, băi, nămoluri, etc.) precum şi de un personal
calificat, ceea ce ridică costul serviciilor.

41
 - Turismul cultural – cuprinde persoanele care vizitează obiective turistice aparţinând
patrimoniului cultural. Se adresează anumitor categorii de populaţie (elevi, studenţi,
intelectuali); atrage populaţia urbană şi rurală; durata este limitată la un timp scurt sau mediu.
Acest tip de turism este practicat frecvent de turiştii aflaţi în tranzit, care nu utilizează prea
mult infrastructură turistică.
- Turism educaţional – cuprinde activităţile turistice organizate în scopuri educative, în
general pentru grupa de vârstă tânără. Turismul are însă o latură educativă la orice vârstă şi
pentru toate categoriile de turişti.
- Turismul social – reflectă stratificarea socială (veniturile diferite ale populaţiei), pentru
populaţia cu venituri mici (sau cu handicap) anumite organisme (sindicate, case de ajutor)
sociale oferă înlesniri pentru a putea fi cuprinşi în activitatea turistică. Dezvoltarea acestui tip
de turism a fost posibilă datorită democratizării turismului (apariţiei turismului de masă
organizat).
- Turismul de tip complex – rezultă din asocierea pe acelaşi teritoriu a celorlalte tipuri. Este
cel mai realist întâlnit în practică, cuprinzând un mare număr de turişti de toate vârstele şi
profesiile, fiind practicat în special în perioada vacanţelor şi concediilor. Acest tip are nevoie
de o ofertă foarte largă, de o infrastructură şi servicii diversificate.
Un element major al atractivităţii îl constituie specificul gastronomic al unei regiuni. Sunt
cunoscute expoziţiile şi festivalurile generate de sărbătoarea vinului, a berii şi a altor băuturi,
precum şi a unor sortimente culinare. Producţia de vinuri constituie pentru anumite ţări o
atracţie turistică de sine stătătoare (Franţa, Spania, Italia). Particularităţile locale ale
sortimentelor de vinuri renumite oferite turiştilor în pivniţe de degustare şi vânzare, creează
fluxuri turistice continue.
- Turismul sportiv constituie o altă formă a circulaţiei foarte agreata de anumite categorii ale
populaţiei. Practic el poate acoperi toate categoriile de sporturi, de la cele nautice, sporturile
de iarnă până la alpinism, vânătoare, pescuit;
- Turismul ştiinţific are un caracter ocazional, referindu-se la participarea la congrese, la
vizitarea unor obiective industriale, zone agricole, a unor obiective hidroenergetice. Din
punct de vedere ştiinţific un interes aparte îl prezintă vizitarea unor peşteri, rezervaţii
naturale, monumente ale naturii;
- Turismul pentru cumpărături (shopping) – se practică în special în regiunile turistice
renumite, în marele oraşe cu galerii şi centre comerciale, în magazine mici renumite pentru
anumite produse.
2. Turismul se desfăşoară în mai multe forme, în funcţie de: aria de provenienţă a turiştilor,
distanţa, durata şederii, tipul de transport utilizat, vârsta turiştilor, modul de organizare,
modul de desfăşurare, preţul plătit, particularităţile regiunii de destinaţie, interacţiunea
turiştilor cu locul de destinaţie, numărul turiştilor, etc. În funcţie de locul de provenienţa sau
originea turiştilor, se distinge: - turismul intern sau naţional – cuprinde turiştii ce călătoresc în
interiorul ţării lor în diferite scopuri. Din numărul total al turiştilor, acestei categorii îi revine
majoritatea (peste 80 %) în Franţa, Marea Britanie, SUA. Este formă de turism cea mai mult
practicată datorită influenţelor costului, ale timpului liber, cunoaşterii unei limbi de circulaţie
internaţională. Acest tip nu aduce valută considerabilă, dar sigură o funcţionare permanentă a
infrastructurii şi staţiunilor turistice.

42
 - Turismul internaţional – cuprinde turiştii ce călătoresc în altă ţară decât cea în care
locuiesc. Turiştii internaţionali traversează frontiere naţionale, utilizează valute diferite,
vorbesc limbi diferite. Fluxurile internaţionale au crescut în ultimii ani ca urmare a ridicării
gradului de bunăstare, de civilizaţie, a mobilităţii mai mari legate de liberalizarea vizelor şi a
formalităţilor legate de trecerea frontierelor. Turismul internaţional se subdivide în turism
emiţător (outgoing), de trimitere sau pasiv, care se referă la plecările turiştilor autohtoni peste
graniţă şi turism receptor (incoming) – de primire sau activ – care cuprinde sosirile de turişti
din alte tari pentru petrecerea vacanţei în ţara primitoare. Atragerea turiştilor internaţionali
presupune existenţa unor obiective turistice deosebit de atractive, infrastructură şi servicii de
calitate superioară, dar şi o reclamă bine echilibrată care împreună formează imaginea
turistică a ţării. Pentru majoritatea ţărilor, volumul turismului internaţional este mai important
decât al turismului intern, fiind o importantă sursă de venit. Dar în ţările cu teritorii vaste, în
care distanţele sunt considerabile, cu o mare varietate de resurse şi atracţii turistice, volumul
turismului intern îl depăşeşte pe cel extern (Franţa -80%, SUA -90%, Anglia –85%, Olanda -
50%). Din 1 ianuarie 1993, călătoriile între statele UE sunt considerate interne.
3. După modalitatea de comercializare a vacanțelor, se disting următoarele forme de turism:
- Turismul organizat se caracterizează prin angajarea anticipată a prestaţiei, respectiv a
tuturor sau principalelor servicii legate de călătorie şi sejur;
- Turismul pe cont propriu, numit uneori şi neorganizat, nu presupune angajarea prealabilă a
unor prestaţii turistice. Vizitatorul hotărăşte singur asupra destinaţiei, duratei deplasării,
perioadei de realizare a acesteia, mijlocul de transport, modalităţilor de agrement;
- Turismul semiorganizat (mixt) se caracterizează prin îmbinarea trăsăturilor specifice celor
două forme deja prezentate;
4.În funcţie de gradul de mobilitate a turistului se poate vorbi de:
- Turism itinerant sau de circulaţie, caracterizat printr-un grad de mobilitate ridicat, în care
programul cuprinde vizitarea mai multor locuri, cu şederi scurte (1-2 zile) în acelaşi
perimetru;
- Turism de sejur, cu un grad de mobilitate redus, ce presupune petrecerea vacanţei în
aceeaşi localitate, indiferent de durata acesteia. Turismul de sejur se subdivide, la rândul lui
în:
- Turism de sejur scurt se mai numeşte şi turism de weekend, presupune una sau două
înnoptări, de obicei în zonele limitrofe locului de reşedinţă;
- Turism de sejur mediu coincide cu durata standard a călătoriilor (12 – 15 zile);
- Turism de sejur lung atunci când timpul de rămânere într-o localitate depăşeşte, de regulă,
30 zile. Este practicat în general de turiştii de vârsta a treia care efectuează cure şi tratamente
medicale sau de către turiştii cu venituri foarte ridicate.
5. Din punct de vedere al periodicităţii sau frecvenţei de manifestare a cererii se distinge:
- Turism continuu (permanent) organizat pe întreaga durată a anului calendaristic (de
exemplu turism cultural, de afaceri);
- Turism sezonier legat de existenţa anumitor condiţii naturale sau evenimente culturale,
artistice, sportive. El se grupează în: turismul de iarnă, turismul de vară, turismul de
circumstanţă (ocazional);
- Turismul de circumstanţă are o durată relativ scurtă, de la câteva ore l câteva zile şi se
poate desfăşura întreaga perioadă a anului. Motivaţiile şi formele pe care le îmbracă sunt
43
extrem de variate. Între atracţiile la care această formă de turism este sensibilă se înscriu
manifestările şi evenimentele limitate ca durată (festivaluri artistice, expoziţii, competiţii
sportive), dar pot fi şi anumite construcţii cu funcţie turistică permanenta, unde vin în
momentele de recreere persoane antrenate în alte activităţi.
6. După mijlocul de transport folosit, formele de turism pot fi grupate în:
- Turismul pedestru antrenează din cele mai vechi timpuri numeroşi turişti ce se deplasează
în zona periurbana, dar şi în regiunile muntoase. În cadrul acestei forme de turism trebuie
incluse şi turismul cinegetic, pescuitul şi alpinismul. Turismul pedestru oferă cea mai strânsă
conexiune între m şi natura având un caracter eminamente recreativ;
- Turism rutier se practica de numeroşi participanţi, pe distanţe scurte (cicloturismul), lungi
sau foarte lungi (cu motociclete, automobile sau autocare), iar prin utilizarea gradului său de
independenta creşte substanţial. Este cea mai dinamică formă de turism actuală, datorită
perfecţionării cailor şi mijloacelor de transport, precum şi înmulţirii posibilităţilor, de a avea
un mijloc de transport propriu;
- Turism feroviar este facilitat de prezenţa unor mijloace de transport sigure, cu un confort
sporit, optime pentru deplasări la distanţe mari. Este practicat sub forma călătoriilor în circuit,
sau de către turişti ce se deplasează spre anumite localităţi alese ca loc de desfăşurare a
activităţii recreative sau curative;
- Turism naval utilizează numeroase mijloace de transport, cum ar fi plutele arhaice,
ambarcaţiunile cu vâsle, rame sau motor, nave de pasageri fluviale sau maritime. Frecvenţa
maximă se înregistrează pe lacurile interioare, în anumite sectoare ale fluviilor şi râurilor
(cele ce traversează marile aglomeraţii urbane) şi în zonele de litoral, unde se practică un
adevărat cabotaj turistic. Ca variantă a turismului naval, foarte frecvenţa este croazieră în
bazinul unor mari intercontinentale (Mediterană, Caraibe, Marea Japoniei);
- Turism aerian a luat mare avânt în a doua jumătate a secolului XX, prin dezvoltarea
acestor mijloace rapide de transport. Este practicat de persoanele cu venituri mari, dornice de
aşi satisface necesităţile recreative la foarte mari distanţe. Deltaplanele şi elicopterele, tot mai
intens utilizate în acest scop, încearcă să diversifice opţiunile în acest domeniu.
7. Din punct de vedere al conţinutului, formele turismului de afaceri se structurează în:
- Turism general de afaceri se referă la activitatea persoanelor ce lucrează, pentru o scurtă
perioadă de timp, în afara locului de munca obişnuit (reprezentanţi vânzări, ziarişti);
- Turismul de reuniuni este determinat de participarea la un eveniment de tipul întâlnirilor,
conferinţelor, simpozioanelor, colocviilor, congreselor şi este considerat una dintre cele mai
obişnuite forme ale călătoriilor de afaceri;
- Târgurile şi expoziţiile se definesc prin prezentări de produse şi servicii, destinate unui
public invitat, cu scopul de a determina o vânzare sau a informa vizitatorul. Ca formă de
turism, ele stimulează călătoria a două categorii de persoane: expozanţi şi vizitatori;
- Călătoriile stimulent îmbracă forma unor vacante scurte, dar de un nivel de confort foarte
ridicat, oferite anumitor categorii de angajaţi şi, frecvent, familiilor acestora, cu accent pe
distracţie, relaxare, ca recompensă pentru performanţele deosebite obţinute în activitatea
profesională.
8. După categoria de vârstă şi ocupaţia turiştilor, formele de turism pot fi:
- Turism pentru tineret practicat de către elevi şi studenţi cu tentă recreativă şi culturală;
- Turism pentru populaţia activa (turism polivalent);
44
 - Turism pentru pensionari preponderent curativ.
Noţiunea de tip de activitate turistică, înseamnă reprezentarea esenţializată a unui lucru,
fenomen, proces, menit să definească prin expresia sa o însuşire sau un ansamblu de însuşiri
cu caracteristici dominante, iar în sens restrâns indiviualizat, tipul de practică turistică apare
ca un exemplu reprezentativ al fenomenului turistic, printr-o expresie sau formă de
prezentare. Pe baza tipizării se ajunge la tipologie, ceea ce înseamnă diferenţieri în planul
unei structuri cu scopul de a studia analitic, dar mai ales al sintetizării.10 11

Tabel nr IV-10: Consumul de turism intern, pe produse și categorii de vizitatori rezidenți în

2014

Cheltuielile pentru turismul intern

Produse Vizitatori
de o Total
singura zi Turiști vizitatori
Produse totale de consum 213.36 963.60 1176.96
Produse caracteristice turismului 177.13 873.81 1050.94
Servicii de cazare Х 287.43 287.43
Servicii de servire a hranei și a
băuturilor 64.41 253.39 317.80
Servicii de transport de pasageri 91.25 220.85 312.10
Agentii de turism și alte servicii de
rezervare 0 23.80 23.80
Servicii culturale 21.47 75.99 97.46
Servicii de transport si agrement 0.00 12.35 12.35

Alte produse de consum 36.23 89.79 126.02

Sursa: http://www.nsi.bg/en/node/6941

10
Institutul bulgar, http://www.nsi.bg/en, (accesat 24.05.2017)
11
Litoral Bulgaria, https://bulgaria.directbooking.ro, (accesat 26.05.2017)

45
Tabel nr IV-11: Consumul intern de turism, pe produse și tipuri de turism în 2014
Vizitatori consumul final în
numerar Consumul
Produse intern de
Turism în Consumul de turism - total
aer liber turism intern

Produse totale de consum 6625.64 1176.96 7802.60

Produse caracteristice turismului 4705.85 1050.94 5756.79
Servicii de cazare 1447.53 287.43 1734.96
Servicii de servire a hranei și a băuturilor 1997.21 317.80 2315.01
Servicii de transport de pasageri 643.35 312.10 955.45
Agenții de turism și alte servicii de
rezervare 0 23.80 23.80
Servicii culturale 544.65 97.46 642.11
Servicii de transport si agrement 73.11 12.35 85.46
Alte produse de consum 1919.79 126.02 2045.81
Sursa: http://www.nsi.bg/en/node/6941

Tabel nr IV-12: Consumul de turism extern, pe produse și categorii de vizitatori în 2014

Cheltuieli cu turismul extern
Produse Vizitatori in Total
aceeasi zi Turisti vizitatori
Produsele totale de consum 82.94 2060.83 2143.77
Produse caracteristice turismului 78.68 1712.98 1791.66
Servicii de cazare x 454.59 454.59
Servicii de servire a hranei și a băuturilor 34.81 536.50 571.31
Servicii de transport de pasageri 28.70 524.18 552.88
Agenții de turism si alte servicii de
rezervare 4.80 17.65 22.45
Servicii culturale 10.37 112.49 122.86
Servicii sportive și de agrement 0 67.57 67.57
Alte produse de consum 4.26 347.85 352.11
Sursa: http://www.nsi.bg/en/node/6941

46
STUDIU DE CAZ AL STAȚIUNILOR: NEPTUN-ALBENA
CAPITOLUL 5 PREZENTARE GENERALĂ

5.1 Poziție geografică - stațiunea Neptun

Staţiunea Neptun se regăseşte în zona de sud est a României, aceasta este situată într-o
regiune cu vegetaţie abundenţă, pe ţărmul Mării Negre, la 7km de oraşul Mangalia şi la 38 de
km de Constanța, aceasta staţiune aparţinând oraşului Mangalia.

Fig. V-15: Localizare stațiunea Mangalia

Sursa: www.google.ro/search?q=Statiunea+neptun+localizare

5.2 Poziție geografică stațiunea Albena

Denumirea acestei staţiuni își are originile într-o povestire a scriitorului Yordan Yovkov,
aceasta fiind situate în apropierea unor centre turistice, culturale și comerciale, dar reușește în
același timp să își păstreze habitatul. Aceasta staţiune se regăseşte la 12km de staţiunea
Balchik şi 30 de km de Varna.

47
 Fig. V-16: Localizare staţiunea Albena
Sursa: www.google.ro/search?q=albena+harta

5.3 Clima staţiunii Neptun.

Clima staţiunii se caracterizează prin veri fierbinţi, temperatura medie depăşind 22 de grade
în luna iulie, majoritatea zilelor fiind însorite, soarele strălucind 10-12 ore pe zi. Media
temperaturii anuale fiind de 11,2 grade Celsius.

5.4 Clima staţiunii Albena

Aceasta staţiune se afla în zona climatului temperat-continental, media temperaturii lunare
fiind cuprinsă între 23-28 grade celsius, iar temperatura apei fiind de 23-25 grade Celsius

5.5 Atracţii turistice

5.5.1 Atracţii turistice ale staţiunii Neptun

Peisajul natural din cadrul staţiunii Neptun este format din: Marea Neagră cu plaje late şi
nisip fin, pădurea Comorova ce cuprinde vegetaţie abundentă, spaţiile generoase şi verzi din
cadrul hotelurilor fiind ceea ce recomandă acest loc persoanelor dornice de relaxare
Pădurea Comorova: Reprezintă singura pădure a litoralului românesc din cadrul Marii
Negre ce aparţine staţiunii Neptun din cadrul judeţului Constanța. Reprezentând oază de
verdeaţă a litoralului, această pădure este de tip antropic ocupând aproximativ 500 de hectare,
chiar dacă iniţial această ocupa peste 1000 de hectare.
Istoria acestui loc unde este situată pădurea începe între anii 1903-1906 atunci când s-au
plantat peste 5ha cu pui de frasin, pruni, dud, stejari. Comorova fiind pe atunci un cătun ce
avea o populaţie de 14 locuitori formată din turci şi bulgări de meserie pescari. În această

48
pădure fiind regăsite numeroase specii de plante precum: stejarul brumariu întâlnit foarte rar
în zona Dobrogei, pinul Douglas. Datorită faunei aceasta pădure reprezentând locul ideal
pentru camping.

Figura nr V-17: Pădurea Comorova

Sursa: http://www.mangalia.ro/p-162-padurea_comorova.html

5.5.2 Lacurile din Neptun

Acestea au apărut în urma amenajării mlaştinii Comorova fiind lacuri ce conţin apă dulce,
situate de-a lungul ţărmului Marii Negre în zona de est a staţiunii Neptun. Aceste lacuri fiind
separate de mare prin intermediul unui cordon litoral de aproximativ 1200m. Primul lac fiind
întins pe o suprafaţă de 15,33ha, al 2-lea fiind întins pe o suprafaţă de 19,12ha.

Fig. V-18: Lacul Neptun

Sursa: www.panoramio.com/photo/35888301

49
5.5.3 Atracţii turistice în Albena

Rezervaţia Bălțata
Rezervaţia Bălțata situate pe valea râului Batov combinaţie între relief şi microclimate
specific, are o suprafaţă de 198ha. Bălţata găzduieşte o varietate faunistică şi floristică de
invidiat. Dintre acestea peste 250 de specii de plante înalte, 28 dintre ele protejate de lege,
peste 100 de specii de plante medicinale, mai bine de 300 de specii de nevertebrate, unele
dintre ele putând fi văzute doar în cadrul acestei rezervaţii. Păsările au circa 183 de
reprezentanţi dintre care 167 sunt protejate de lege. Dintre aceştia amintesc egreta şi bâtlanul,
barza neagră, vulturul ascuţit.

Fig V-19. Rezervaţia Bălțata

Sursa: htpps://google.ro/images

5.6 Infrastructura de cazare turistică

5.6.1 Infrastructura de cazare în staţiunea Neptun

În această staţiune se regăsesc 15 hoteluri şi numeroase pensiuni dar şi vile turistice.

Hotel 2D
Acest hotel dispune de o capacitate de 225 de camere, fiind situat lângă lacul Neptun şi la
300 de metri de litoralul Marii Negre. În acest hotel sunt oferite: piscină în aer liber, saună şi
sala de gimnastică.
Hotelul oferă facilitati precum: grătar dar şi billiard contra cost suplimentar, spa, centru
wellness, baie turcească.

50
 Fig V-20: Hotel 2D Neptun
Sursa: www.litoralulromanesc.ro/hotel_2d_dobrogea_neptun.htm

Hotel Turist
Hotelul dispune de o capacitate de 78 de camere, amplasat în cadrul străzii principale a
staţiunii Neptun. Hotelul este situat la 50 de metrii de gară şi 200 de metrii de litoral.
Hotelul oferă facilitaţi precum: seif, bar, aer condiţionat, terasă, zona pentru nefumători,
restaurant a la carte.

Fig. 21: Hotel Turist Neptun

Sursa: www.booking.com/hotel/ro/turist.ro.html
51
5.6.2 Infrastructura de cazare în staţiunea Albena
Este situat la 3 minute pe jos față de plajă. Hotel Oasis este înconjurat de parcuri verzi și
grădini luxuriante, în inima stațiunii Albena. Plaja este situată la numai 150 de metri.
Proprietatea are piscină în aer liber și oferă servicii all inclusive și de luat masa. Oaspeții pot
savura diverse mese la restaurantul proprietății, precum și meniuri de seară cu tematică
bulgărească și grătare speciale. Un snack bar de lângă piscină oferă salate, fructe și pizza.
Băuturi răcoritoare și alcoolice sunt disponibile la barul din hol, iar înghețată este servită la
barul de gheață. Camerele cu aer condiționat sunt mobilate modern și dotate cu TV prin
cablu, birou, telefon și balcon. Băile includ duş. Frigider și seif pot fi închiriate la un cost
suplimentar. De asemenea, la Hotel Oasis există un program de animație, inclusiv spectacole
de seară, mini-discotecă și diverse sporturi. Cei mici se pot distra la piscina pentru copii, la
locul de joacă și în clubul specia destinat

Fig. V-23: Hotel Oasis

Sursa: www.trivago.ro/Oferte/Cazare

Hotel Flamingo Grand 5*

Dotări: toate camerele/apartamentele sunt echipate cu aer condiţionat, TV satelit - LCD,
internet, seif, mini bar, telefon cu acces internaţional direct, fier de călcat şi masa pentru
călcat, sistem electronic de încuiere, baie modernă cu cabina de duş şi cadă, toaleta separată,
halat de baie şi papuci, uscător de păr, buton de panică, posibilitatea de a prepara ceai şi cafea
în mini-bucataria dotată cu veselă, frigider, plita electrică, hota şi cuptor cu microunde, terasă
cu şezlonguri şi o masă.

52
 Fig. V-23: Hotel Flamingo Grand
Sursa: bulgaria.directbooking.ro/Albena

5.7 Gradul de participare la turism în scopuri personale

Conform “Eurostat”, în comparaţie cu Bulgaria, România se situează pe un loc secund în
cadrul participării turiştilor la activităţi turistice fiind situată printre ultimele state la această
categorie.

53
 Fig. V-24: Gradul de participare la turism în scopuri persoanle
Sursa: ec.europa.eu/Eurostat

Una dintre cauzele ce au condus la această situaţie au fost promovarea insuficientă a

atracţiilor turistice, şi competitivitatea crescută în cadrul serviciilor turistice oferite, în
comparaţie cu Bulgaria dar şi celelalte state, acestea fiind de o calitate mult superioară.
De asemenea o modalitate de rezolvare în acest caz constă în conservarea atracţiilor
turistice, investirea veniturilor din turism pentru îmbunătăţirea serviciilor, crearea de noi
locuri de muncă, dar şi atragerea de investiţii şi fonduri atât de la nivel internaţional cât şi
naţional pentru a completa și revitaliza deficitul din turism.
De altfel crearea unor pachete turistice accesibile pentru toate categoriile sociale pot oferi
populaţiei motivaţia necesară de a realiza călătorii şi a-şi petrece vacanţa în diferite locuri ale
ţării.12

12
Stațiunea Neptun, http://www.casapoporului.ro/article/10592/Statiunea-Neptun, (accesat 27.05.2017)

54
 CONCLUZII
Putem concluziona prin a spune că, activitatea turistică din zona Marii Negre dispune de un
diversificat potenţial turistic şi de un bogat mediu natural ceea ce permite asigurarea unui
ansamblu de servicii turistice.
În ceea ce priveşte Municipiul Mangalia acesta oferă multiple facilităţi pentru turiştii sosiţi,
atât de cazare dar şi pentru agrement în dezacord cu mijloacele şi posibilităţile de promovare
slabe de care dispun operatorii de turism din zonă. Lipsa unei baze de date pentru
centralizarea informaţiilor ce privesc natura serviciilor prestate, evenimentele şi obiectivele
culturale, dar şi de patrimoniu din această zonă poate să constituie un punct slab în ceea ce
priveşte activitatea turistică din zonă. Mijloacele slabe de promovare sau chiar inexistența
acestora pot avea ca rezultat cunoaşterea slabă a ofertei turistice de către consumatorii
interesaţi prin dificultatea accesării acesteia. Schimbul de experienţă realizat la nivel naţional
şi internaţional poate fi o soluţie în ceea ce priveşte calitatea serviciilor oferite, iar împreună
cu implicarea autorităţilor atât de la nivel naţional cât şi local pot aduce o îmbunătăţire în
ceea ce priveşte promovarea activităţii de turism în regiune.
De asemenea pregătirea personalului pentru a presta servicii în sectorul de turism şi
ospitalitate oferă insatisfacţii prin absenţa unor cursuri profesionale de pregătire în domeniu a
personalului ce urmează a fi angajat în acest domeniu. Sectorul turismului înregistrând o criză
semnificativă în ceea ce priveşte prezenţa unui personal calificat. Acest lucru justificându-se
prin numărul semnificativ de tineri ce părăsesc domeniul turismului din ţară în favoarea celui
din străinătate ca rezultat al condiţiilor precare de lucru şi al nivelului scăzut al salarizării.
Realizarea unei infrastructuri moderne, ori aducerea acesteia la un nivel european poate să
constituie un plus în atragerea turiştilor prin facilitarea accesului acestora în staţiunile de la
Marea Neagră împreună cu dezvoltarea şi construcţia punctelor de frontiera în vederea
facilitării circulaţiei transfrontaliere şi menţinerea unui flux optim.
Litoralul românesc, îndelung criticat are însă şi avantaje, în ciuda tuturor dezavantajelor
expuse.
Preţurile mici existente pe segmentul de două stele este unul din avantaje. Un alt avantaj
este Acela că turiştii au parte de mai multă distracţie decât în Bulgaria, ţinând cont că pe
litoralul nostru au loc mai multe evenimente, festivaluri şi competiţii. Mamaia este cunoscută
pentru viaţa de noapte intensă, în timp ce Vama Veche rămâne un exemplu de
nonconformism pe care bulgarii nu îl au.
Apropierea de Delta Dunării reprezintă un mare avantaj, în special pentru turiştii străini care
vor să viziteze această rezervaţie. Drumul până în Deltă durează în jur de două ore, dacă este
parcurs cu maşina.
Potenţialul balnear şi de SPA, mai ales pentru seniorii care caută baze de tratament.
Infrastructura, deşi criticată, poate fi văzută ca un avantaj, mai ales că bulgarii nu au străzi
mai bune; ba chiar unele nu au indicatoare clare, pe lângă faptul că majoritatea semnelor
rutiere sunt scrise cu caractere slave.
Deşi a făcut eforturi serioase pentru a îmbunătăţi mediul instituţional pentru a favoriza
investiţiile în turism, România nu a avut o strategie de semnalare a acestor oportunităţi foarte
bine pusă la punct. În acest context, România nu a putut să beneficieze în mod eficient de
poziţia geografică favorabilă, resursele naturale şi culturale şi nici de calitatea superioară a

55
capitalului uman. În al doilea rând, deşi strategiile de dezvoltare a turismului iau în
considerare, cel puţin la nivel declarativ, principiile fundamentale ale unei creşteri
sustenabile, aceste principii nu numai că nu sunt puse în practică, dar nu sunt nici măcar
transmise către publicul ţintă prin metode şi tehnici de comunicare. Din acest motiv, publicul
românesc, atât ca prestator cât şi ca beneficiar de servicii turistice, nu este educat în spiritul
protejării mediului înconjurător şi al dezvoltării durabile. Criza economică a oferit un nou
impuls Bulgariei care s-a dovedit, încă o dată, mult mai determinată în a fructifica avantajele
competitive de care dispune pe piaţa turismului internaţional.
Evaluarea industriei turistice româneşti indică faptul că turismul poate deveni una din
industriile de export puternice ale României, care va concura efectiv cu alte ţări. Turismul
românesc este privit, de altfel, ca un obiectiv şi mijloc al dezvoltării economico-sociale de
ansamblu, în contextul politicii naţionale de progres şi de integrare în structurile europene.
Dezvoltarea-cadru a produsului turistic al României urmăreşte trei direcţii principale:
realizarea unui produs turistic nou, realizarea unui produs de nivel international și a unui
produs bazat pe valori turistice culturale, cu precădere în zonele montane, în modernizarea
produsului turistic al staţiunilor de pe litoral şi al staţiunilor balneare, și în dezvoltarea ofertei
turistice interne în concordanţă cu specificul local şi regional.
Popularitatea litoralului bulgăresc al Mării Negre a fost în continuă creştere în ultimii ani.
Industria turistică din Bulgaria a cunoscut şi ea o creştere mare, ajungând una din principalele
surse de venit ale bugetului de stat. Oferta pentru litoralul Bulgariei este orientată către
clienţii cu bugete de vacanţă mai reduse, oferind o alternativă ieftină staţiunilor din vestul
Europei însa cu o calitate a serviciilor ce nu este departe de cele vest-europene în staţiunile de
top din Bulgaria, cum ar fi Albena, Nisipurile de Aur, Sunny Beach, Duni.
Turismul se bazează în principiu pe trei componente fundamentale: geografie (relief, climă),
infrastructură (incluzând aici şi obiectivele turistice) şi oameni (respectiv servicii).
Bulgaria are un litoral în lungime totală de aproximativ 370 km, dintre care nu mai puţin de
130 km de plaje cu nisip. România are 244 km de ţărm al Mării Negre, dintre care doar vreo
70 km sunt utilizabili pentru turism litoral de masă, respectiv “Riviera românească a Mării
Negre”, de la Vama Veche la Năvodari, deoarece restul de ţărm este în zona de Deltă,
inutilizabilă, cu mici excepţii (Gura Portiţei) pentru turism de tip “litoral”.
Şi avantajele Bulgariei din punct de vedere geografic nu se opresc la lungimea ţărmului şi a
plajelor, ci şi a temperaturilor. În Bulgaria, temperaturile medii anuale pe litoral sunt cu
aproximativ 3 grade mai mari iarna-primavara şi cu 1-2 grade mai mari vara-toamna, faţă de
litoralul românesc. În plus, din zona Burgas spre sud, până la graniţa cu Turcia, litoralul
bulgăresc prezintă deja un climat de profil mediteraneean (deoarece acea zonă se află la sud
de Munţii Balcani, care opresc influenţele nordice reci şi astfel clima este influenţată mai
mult de Marea Egee, care se află la doar 100 km distanţă de graniţa de sud a Bulgariei).
În Bulgaria sunt locuri unde plajele sunt orientate spre sud, spre nord sau chiar spre vest (cu
posibilitatea unor apusuri de soare memorabile). Această diversitate este bună pentru turism,
în particular orientarea spre sud sau sud-vest este foarte bună pentru turismul litoral, din
numeroase motive, cum ar fi expunerea solară permanentă, dar şi protejarea plajelor de
temperaturile mai reci şi de vânt, deoarece la nord sunt în Bulgaria grupuri de dealuri sau
munţi (o altă caracteristică foarte interesantă a litoralului bulgăresc spre deosebire de al
nostru, care are într-o parte marea şi într-o parte câmpia, cu foarte puţin locuri deluroase, care
56
evident sunt mai pitoreşti, aşa cum o demonstrează şi rivierele franceză şi italiană, foarte
“franjurate” şi abrupte).Ţărmul mai fragmentat din Bulgaria mai oferă încă un alt mare
avantaj pentru sporturile de apă: golfurile Mării Negre, care sunt inexistente în România dar
destul de răspândite şi “adăpostite de furtuni” pe litoralul bulgăresc (la Balcik, Varna, Burgas,
Sozopol, Nessebar, Chernomoret sau Pomorie) permit şi bărcilor sau yacht-urilor nişte trasee
mai plăcute, mai pitoreşti, în acelaşi timp constituie şi “porturi naturale” bune pentru a ancora
o barcă şi sunt mai ferite şi mai sigure pentru înotători, spre deosebire de litoralul foarte drept
din România, unde intri în marea deschisă de la primii metri parcurşi cu o ambarcaţiune sau
înot.
Cu alte cuvinte, se impune o primă constatare: chiar dacă în România şi Bulgaria, nu ar
exista absolut niciun hotel, nicio staţiune pe litoral, ar fi oricum mai indicat pentru un turist să
meargă pe litoralul bulgăresc şi nu pe cel românesc ţinând cont doar de avantajele naturale.
Bulgarii şi-au vândut hotelurile tour-operatorilor germani care au venit mai întâi cu know-
how-ul, iar mai apoi cu miile de turişti nemţi, în timp ce românii au dat hotelurile în locaţie
de gestiune şefilor de sală şi directorilor de societăţi turistice pe sume infime şi pe baza unor
licitaţii dubioase. Rezultatul este diferenţa de turişti care vizitează litoralul bulgăresc. Aceştia
se pot relaxa în cele aproximativ 250 de hoteluri deschise pe litoralul românesc, care
totalizează aproximativ 120.000 de locuri de cazare. La bulgari însă găsim aproximativ
350.000 de locuri de cazare, majoritatea hotelurilor deţinând patru
Şi cinci stele. Aici găsim lanţuri internaţionale precum Iberostar, Berlin, Kempinski, Sol
Melia, Royal sau Golden Tulip. În ultimii ani, pe litoralul românesc rar s-a asistat la
inaugurări spectaculoase de spaţii de cazare sau de locuri de agrement. Printre excepţii se
numără construcţia parcului acvatic Aqua Magic (în 2003) şi a telegondolei din Mamaia (în
2004) sau redeschiderea hotelului de cinci stele Vega din aceeaşi staţiune (în 2008) de către
Vega Turism, companie controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu. De asemenea, în
2007 s-a deschis Hotelului Saturn de cinci stele, iar în 2008 a Hotelului Cleopatra (patru
stele), ambele din Saturn.Bulgarii plusează la capitolul servicii şi "au fost ajutaţi" şi de
aspectele naturale (climă mai blândă sau relief mai spectaculos), dar au ştiut şi cum să
investească masiv în infrastructură şi cum să atragă de partea lor investitori internaţionali de
calibru precum TUI sau Neckerman - Thomas Cook.
Succesul înregistrat de bulgari ar putea fi explicat şi prin faptul că au ştiut cum să
gestioneze mai bine afacerile de pe litoral şi au aplicat o strategie care a dat roade. Mai exact,
au preferat să nu împartă pe bucăţele vechile staţiuni comuniste şi au ales să le privatizeze în
bloc, spre deosebire de români, care au fost mai degrabă dezordonaţi, au concesionat şi au
privatizat ineficient o serie de hoteluri, adjudecate de oameni de afaceri prin licitaţii
controversate.
Totodată bulgarii au două aeroporturi care deservesc litoralul, în Burgas şi Varna. În
comparaţie, noi nu avem decât foarte puţine curse charter care sosesc cu străini, pe un singur
aeroport, Mihail Kogălniceanu.
Animaţia din hoteluri, reprezintă un alt avantaj. Spre deosebire de hotelierii români, cei
bulgari sunt pregătiţi să îi distreze pe turişti şi dacă timpul este urât, cu diverse programe şi
spectacole. De asemenea, s-au gândit şi la cei mai mici şi au făcut, în interiorul hotelurilor,
cluburi pentru copii. Aceştia se joacă sau învaţă să picteze ori să danseze, sub supravegherea
personalului calificat.
57
 În Bulgaria există multe hoteluri care oferă şi servicii ultra all inclusive. Pe litoralul
românesc, doar zece hoteluri oferă servicii all inclusive. Niciunul însă nu are regim ultra all
inclusive. Diferenţa dintre all inclusive şi ultra all inclusive este dată de calitatea şi felul
băuturilor servite. În primul caz, pot fi comandate doar băuturi locale şi puţine mărci de
alcool internaţionale. La ultra all inclusive, meniul este mult mai complex şi include un
număr mare de branduri de alcool de circulaţie internaţională.
Meniul din hotelurile din Bulgaria este mai bogat, iar chelnerii servesc în regim all
inclusive, adică toate felurile de mâncare sunt aşezate în stilul bufetului suedez, iar chelnerii
fac doar sugestii şi asistă. Bulgaria desfăşoară o activitate de turism intensă datorită aşezării
geografice cât şi datorită serviciilor de cazare şi agreement oferite pe litoralul Marii Negre.
Regiunea Balchik, Nisipurile de Aur şi Albena dispun de un semnificativ potenţial turistic
fiind unele din destinaţiile turistice preferate atât pentru turiştii internaţionali cât şi naţionali.
În ceea ce priveşte activitatea de turism, aceasta reprezintă un sector economic important în
economia Bulgariei, fiind necesară implicarea autorităţilor dar şi a agenţilor economici pentru
a avea în vedere promovarea unor activităţi transfrontaliere în ceea ce priveşte susţinerea
turismului în această regiune cu deschidere la Marea Neagră şi de creştere a veniturilor.
În ceea ce priveşte calitatea serviciilor oferite în schimbul de experienţă poate constituii un
plus în oferirea acestor servicii la un nivel ridicat din punct de vedere calitativ, dar şi în ceea
ce priveşte îmbunătăţirea acestor servicii turistice şi aducerea lor la un nivel apropiat de cel al
cerinţelor turiştilor. Accesul la o bază de date în ceea ce priveşte serviciile turistice şi de
agreement dintre România şi Bulgaria dar şi crearea de circuite comune între cele două ţări
poate avea ca rezultat susţinerea activităţii de turism şi minimizarea perioadei de planificare
şi stabilire a ofertei turistice către turiştii ambelor tari participante. Cooperarea
transfrontalieră dintre cele două ţări reprezintă o completare a relaţiilor economice, sociale şi
politice fiind susţinută de factori istorici dar şi regionali, o astfel de cooperare transfrontalieră
fiind susţinută de altfel şi de politica Uniunii Europene în ceea ce priveşte cooperarea dintre
ţările membre ale Uniunii privind susţinerea economiiilor naţionale prin politici comune.
Indicatorul circulaţiei turistice a fost analizat şi calculat la nivelul lunii noiembrie 2016 în
conformitate cu datele statistice existente pe site-ul Institutului Naţional de Statistică cu
referire la Municipiul Mangalia. La nivelul lunii Decembrie 2016 există date statistice doar la
nivel naţional iar la nivelul lunii Ianuarie 2017 nu există date centralizate, acest aspect făcând
imposibil de realizat un raport de analiza al indicatorilor la nivelul lunii Ianuarie 2017.
Numărul de înnoptări în structuri de cazare arondate Municipiului Mangalia (unde se
regăseşte şi zona promovată prin proiect) a fost de aproape 1,59 milioane, în anul 2016, cu
aproape 25 % mai mult faţă de 2012. Datele au fost obţinute din analiza situaţiilor statistice
ale Institutului Naţional de Statistică.

58
 Tabel VI-13 – Evoluţia numărului de înnoptări 2016 raportat la anul 2012, Mangalia.

septembrie

octombrie

noiembrie
februarie

TOTAL
august
martie

aprilie

iunie

iulie
mai
AN

2012 994 1159 3488 22358 134211 451098 556008 75062 19875 8456 1272709

2016
1726 2667 5939 30746 159024 551973 665323 144506 22037 13199 1597140

CREŞTERE
NUMERICĂ

732 1508 2451 8388 24813 100875 109315 69444 2162 4743 324431

CREŞTERE
PROCENTUALĂ
73.64 130.11 70.27 37.52 18.49 22.36 19.66 92.52 10.88 56.09 25.49

Tabel VI-14 – Evoluţia numărului de sosiri ale turiştilor în 2016 raportat la anul 2012, Mangalia.

septembrie

octombrie

noiembrie
februarie

TOTAL
august
martie

aprilie

iunie

iulie
mai

AN

2012 275 491 1133 2977 23622 90529 102261 9561 1749 1229 233827
2016 632 829 1271 4063 35133 116076 138826 30693 2210 1570 331303
CREŞTERE
NUMERICĂ 357 338 138 1086 11511 25547 36565 21132 461 341 97476
CREŞTERE
PROCENTUALĂ 129,82 68,84 12,18 36,48 48,73 28,22 35,76 221,02 26,36 27,75 41,69

59
 Fig. V-25: Înnoptări ale turiştilor
Reprezentare grafică a evoluţiei numărului de înnoptări 2016 raportat la anul 2012,
Mangalia

Fig. V-26: Sosiri ale turiştilor în perioada 2012-2016

Reprezentarea grafică a evoluţia numărului de sosiri ale turiştilor în 2016 raportat la anul
2012, Mangalia.2016 este un an deosebit pentru sectorul turismului din Bulgaria, în primele
11 luni ale acestui an s-a înregistrat o creştere de 16% a numărului de vizitatori străini, la
7,85 de milioane. Veniturile din turism au urcat în perioada ianuarie-octombrie 2016 cu peste
15%, la 5,9 miliarde de leva (trei miliarde de dolari), cel mai ridicat nivel. Bulgăria se
aşteaptă la o creştere de 30-40% a a numărului de vizitatori străini în vara anului viitor, în
special din Germania, Polonia, Cehia, Marea Britanie, România şi Rusia. Numărul turiştilor
străini a atins în 2016 cifra record de 8.000.000, mai mulţi decât populaţia ţării.

60
 BIBLIOGRAFIE

https://romania.directbooking.ro › Romania › Litoralul Romanesc

www.tratamentbalnear.ro › Stațiuni balneare
https://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-totul-despre-mangalia
https://bulgaria.directbooking.ro › Bulgaria › Varna
Wikipedia. Date despre Bulgaria.
Wikipedia. Date despre România.
Date despre Romania. Adresa web: www.turism.ro
http://www.mangalia.ro/cdttrb/fckimg/file/studiu_comparativ.pdf
http://www.bci.md/media/files/Ghid_Transf_2010.pdf
https://www.scribd.com/document/186561538/Studiu-Comparativ-Romania-Bulgaria
Anuar statistic al judetuluiConstanta 2016
Institutul naţional de statistică 2014
Institutul naţional de statistică 2015
Institutul naţional de statistică 2016
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+IM-
PRESS+20070615IPR07912+0+DOC+XML+V0//RO
http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Turismul-si-importanta-lui-in-62.php

61