Sunteți pe pagina 1din 42

UNIVERSITATEA “VALAHIA” din TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE ŞTIINTE ECONOMICE


Specializarea MANAGEMENT

KIDCARE
PICOLLINO

Denumirea proiectului, realizarea unei gradinite cu capital


privat cu program prelungit

„ KIDCARE PICOLLINO”

Autor :
Alexandrescu Beatrice

Târgoviste 2008/2009

Cuprins

Denumirea Proiectului;
1. Identificarea nevoilor în generarea proiectului. De ce proiectul?
2. Nevoile de business. Sistemul / organizaţia în care se integrează
proiectul:
 Viziune,
 Strategie.
 Obiective strategice
3. Declaraţia de lucru (Misiunea);
4. Planificarea proiectului. Harta proiectului.
5. Managementul proiectului. Echipa de proiect.
6. Studiul de fezabilitate/pre-fezabilitate;
7. Declaraţia de scop;
8. Structura desfăşurată a produsului (PBS – Product Breakdown
Structure);
9. Productele (deliverables);
10.Structura desfăşurată a lucrării (WBS – Work Breakdown
Structure);
11.Structura desfăşurată a organizaţiei (OBS – Organization
Breakdown Structure);
12.Structura desfăşurată a resurselor proiectului (RBS – Resources
Breakdown Structure);
13.Definirea constrângerilor. Evaluarea riscurilor iniţiale;
14.Structura desfăşurată pe activităţi (reţeaua) a lucrării/proiectului
(ABS – Activity Breakdown Structure sau PND – Project Network
Diagram);
15. Estimarile de timp
16.Estimările de cost;
17.Definirea drumului critic. Graful Gantt;
18.Proiectul de buget:
a. Costul proiectului;
b. Cash-flow-ul proiectului.
19. Business Plan
20.Evaluarea riscurilor;
21.Planificarea răspunsului la riscuri (răspunsul la impact);
22.Planul managementului calităţii;
23.Planul de control al schimbării;
24.Planul organizaţional şi documentul de acceptare a performanţei;
25.Planul de procurare;
26.Planul de comunicare.
IDENTIFICAREA NEVOILLOR IN GENERAREA PROIECTULUI .
1. IDENTIFICAREA NEVOILOR IN GENERAREA PROIECTULUI
DE CE PROIECTUL ?

Justificarea realizarii proiectului este sustinuta la nivel local prin faptul ca Municipiul Targoviste nu
are o oferta generoasa privind existenta gradinitelor particulare .

La nivelul judetului in mediul rural traditia se constata ca din ce in ce mai multi parinti isi dau copiii
la gradinita. In anul 2007 s-au infiintat 12 grupe noi de gradinita, numai in mediul rural, la solicitarile
parintilor. Cand anul pregatitor va fi obligatoriu incepand cu 2012, cererea va creste. Foarte timid, au
inceput deja sa apara in Targoviste si gradinitele particulare. In viitor se estimeaza ca cei care
lucreaza in strainatate, isi vor da copiii la gradinite particulare, pentru ca isi pot permite financiar
aceasta varianta.
Prin prezentul proiect ini propun sa vin in sprijinul parintilor care doresc sa-si educe copilul si sa-l
formeze intr-o gradinita particulara.
Acest proiect isi propune urmatoarele obiective :

 creativitate maxima
 o gasca simpatica de educatoare
 bucatarie proprie cu retete facute de specialisti
 spiritul « Picolino »

Ce este spiritul PICCOLINO ? E mai greu de descris. E insa usor de perceput.


 E un amalgam de principii si sentimente care leaga personalul de copii, copiii de ceilalti
copii, parintii de activitati, copiii de parinti, parintii de personal.
 E in buna parte daruirea educatoarelor.
 E tot in buna parte implicarea parintilor.
 E intr-o alta buna parte stilul deschis, comunicativ si transparent ce isi propune :
o definirea caracterului si personalitatii copiilor;
o socializarea copiilor;
o stimularea si dezvoltarea la copii a capacitatii de a aplica cele insusite;
o dezvoltarea indemânarii si imaginatiei copiilor;.
 E o armonie a tuturor acestor lucruri
Piaţa
In momentul de fata piata este restransa in cea ce priveste domeniul ales pentru acest
proiect, deoarece nu exista nici o gradinita particulara la nivel local, chiar si judetean; astfel detin
monopolul pe aceasta piata.
Care este piaţa
Gradinita se afla in orasul Targoviste si astfel ne referim la o piata locala, unde cererea este foarte
mare pentru o gradinita care sa aiba mai mult incredere parintii atunci cand pleaca la serviciu.

Caracteristicile cererii
- Volumul şi evoluţia cererii.

Determinarea pietei efective

Volumul utilizaatorilor de serviciu particular creste de la an la an. Asa cum arata si tabelul din
ANEXA1 copii nascuti in anii 2005 -2009 sunt asa de multi incat nu au loc la gradinitele de stat.
Analiza datelor statistice arata ca natalitatea a crescut considerabil in Targoviste din moment in care
numai 2503 copii au locuri asigurate la gradinita si restul de 9363 stau acasa.
Analizand datele din bugetele de familie demonstreaza faptul ca din ce in ce mai multa familii castiga
5 salarii de baza, astfel isi permit ce este mai bun pentru copilul/copii lor.

Capacitatea pietei potentiale

Piata potentiala reflecta o dimensiune ideala, neatinsa inca; termenul „potentiel” reflecta faptul ca
exista posibilitati de dezvoltare a pietei; astfel:
Potentialul de absorbtie a pietei – cele 2 grupe sa aiba toate locurile ocupate, mai exact 15/grupa
si posibilitatea de extindere in al 3 an.
Numarul si structura nonutilizatorilor – implica aflarea motivelor de neutilizare a serviciului
particular a unui grup de oameni pe piata si atragerea lor spre acest serviciu.
Evolutia acestei piete in alte regiuni din tara este prospera si in continuare sunt cereri catre aceasta
piata; reprezentand astfel o evolutie.

GENERALITĂŢI DESPRE PROIECT

Denumirea proiectului este „ KIDCARE PICOLLINO” , fiind o gradinita privata cu program


prelungit

Scopul Gradinitei „ KIDCARE PICOLLINO” este acela de a fi un loc special:


Unde copilul este acceptat in functie de propriile nevoi
Unde copilul invata sa-i respecte pe cei din jur si sa aprecieze ce inseamna sa faci parte din
comunitate
Unde copilul invata despre valorile vietii
Unde curiozitatea si dragostea de cunoastere a copilului sunt incurajate si dezvoltate
Copiii din gradinita sunt provocati prin intermediul jocului sa participe la diferite activitati: sa
participe la cercul de arta, sa sclupteze obiecte din lemn, sa faca mici experimente in domeniul
stiintei.
Aerul curat si exercitiile fizice sunt vitale pentru sanatatea si dezvoltarea fiecaruicopil.

2. NEVOILE DE BUSINESS. SISTEMUL / ORGANIZAŢIA ÎN CARE SE INTEGREAZĂ


PROIECTUL
Gradinita KIDCARE PICOLLINO este fundamentata in primul rand prin convingerea ca "omul poate
invata sa fie om numai de la oameni", ca micutul copil are nevoie de educator, care traieste
impreuna cu el, si se leaga spiritual cu fiinta copilului.
Sprijinind independenta, dobandirea capacitatii de decizie si asumarea responsabilitatilor,
gradinita noastra isi propune sa faciliteze constructia unei imagini de sine puternice, pozitive care sa
determine increderea in fortele proprii si respectul de sine la copii.

Fişa de informare a societăţii

 motivul social : am ales acest nume „ KIDCARE PICOLLINO” pentru ca se refera


exact la gradinita pe care un parinte si-ar dori sa-si educe copilul si sa-l socializeze.
 localizarea : in orasul Targoviste, pe strada Campulung, nr. 59
 forma juridică : SRL, neplatitoare de TVA si intra in categoria de micro intreprindere,
deoarece sunt 6 angajati cu carte de munca.
 capitalul social şi repartiţia sa : 175.000 RON ( 50.000 €) ; 17.500 de parti sociale a
cate 10 RON fiecare.
 data şi locul depunerii cererii de înmatriculare la Registrul Comerţului: 03.01.2009,
in Targoviste la Registrul Comertului Dambovita.

CEREREA PIETEI

Caracteristici ale cererii


Tipul de clientelă şi repartiţia în % a vânzărilor pe piaţă
Tipul de clientela este de consumatori individuali, iar numarul de clienti este de 30 de copii cu varste
cuprinse intre 3-6 ani. Ei reprezentand 0.03% din numarul total de copii care nu merg la gradinita.

Alte aspecte considerate importante referitor la cerere.

Din cauza ca nu mai exista locuri la gradinita, si mai ales ca exista cazuri in care unele
grupe de copii sunt superaglomerate, cerea este din ce in ce mai mare.
Clintela gradinitei particulare este in numar mic , dar consistent, adica oferim servicii de lux,
astfel clintela este una pe masura si va si una fidela.

Caracteristici ale ofertei


Generalităţi
Concurentii mei fiind gradinitele de stat , deoarece pe plan local nu exista nici o gradinita cu
program lung si nici scurt. De aceea nu pot sa stiu de ce buget dispun si nu pot face o comparatie.
Dra in schimb gradinitele cu program prelungit sunt in numar de 8 avand 2061 copii( 3-6 ani),
detinand astfel o cota pe piata de 0.17%.
Concurenţi

Principalii mei concurenti nu pot oferi siguranta pe care o ofera gradinita mea, deoarece vor
fi maximum 15 copii la o educatoare. Vor putae ajunge mai usor la gradinita prin transportul oferit de
gradinita, si predarea in limba engleza care reprezinta principalul atuu.

ANALIZA PIETEI

 Cota de piaţă ( plan local) –


Rata natalitatii:
Anul Numar copii
2005 3109
2006 3088
2007 2440
2008 3229
TOTAL 11866
SURSA: Sectorul de Statistica din cadrul Primariei Targoviste

Construirea unei strategii, deci şi a unei strategii bazate pe coordonatele dezvoltãrii durabile include
urmãtoarele etape:
a) decizia managerilor de vârf pentru aceastã acţiune şi informarea întregii unitãţi
despre aceasta intenţie. Fãrã o participare activã a managerilor de vârf, orice
strategie este compromisã.
b) Un diagnostic nemilos al societãţii, cu toate consecinţele pe care cunoaşterea
adevãrului le presupune, atât pentru manageri cât şi pentru subalterni sau pentru
soarta institutiei
c) Stabilirea Viziunii unitãţii – acea propoziţie scurtã şi clarã care declarã rãspicat ţinta
strategiei.
d) Stabilirea Misiunii – deci a componentelor care condiţioneazã îndeplinirea viziunii.
e) Adoptarea valorilor fundamentale, a Constituţiei unitãţii care include coordonatele
etice pe care managerii înţeleg sã le aplice, în diverse direcţii de acţiune, pentru
punerea în practicã a strategiei
f) Stabilirea obiectivelor strategice şi construirea politicilor necesar a fi aplicate pentru a
atinge obiectivele stabilite
g) Stabilirea indicatorilor cheie de performanţã care vor asigura controlul progresului în
indeplinirea obiectivelor strategice.
h) Implementarea strategiei (planuri de acţiune, programe, termene, alocarea de
resurse, elaborare de proceduri de raportare şi monitorizare, modificãri eventuale ale
structurilor organizaţionale, în acord cu obiectivele strategice)
i) Replicarea în cascadã a punctelor de mai sus la nivelele şi structurile inferioare
(subsisteme, departamente, unitãţi strategice de afaceri – strategic business units).
j) Monitorizare, evaluare şi control, pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor strategice
pentru a le aduce corecturile impuse de evoluţia societãţii sau de factorii externi.

Planul Strategic
Misiunea
Obiectivele
Strategiile

Planuri operationale

Marketing Productie Finanate


Pozitionare pe piata Planificare Politica financiara
Canale de Prevederi legale Gestiunea activelor
distributie Achizitionare Structura
Promovarea teren capitalului
Cercetare si Resurse Umane Sructura firmei
dezvoltare Relatiile de Grad de
Tehnologii munca centralizare
Previziuni Dezvoltarea Bazele structurii
manageriala pe deparatmente
Prevederi legale

Harta include deja unele obiective posibile. Ele nu ar trebui sa depãşeascã 15-25.
O asemenea harta strategicã obligã managerii sã ia în calcul şi factorul economic, şi cel de mediu, şi
responsabilitatea socialã. Şi, dacã tot este obligat sã o facã, obiectivele pe care le înscrie în aceastã
hartã trebuie sã fie consistente, sã producã profit sã contribuie la dezvoltarea societãţii. Ele nu
trebuie sã fie enunţuri formale, fãrã conţinut. La alegerea obiectivelor strategice, managerii ţin
seama, conform acestei structuri, atât de intenţiile uşor de cuantificat în monedã sau % dar şi de
posibilitãţile, infrastructura proprie în stare sã susţinã aceste intenţii, şi care uneori nu se pot
cuantifica (de ex., nivelul de pregatire al angajaţilor, tradiţia firmei)
Direcţia economicã de dezvoltare a fost subîmpãrţitã în 3 componente:
- Consolidare
- Diferenţiere
- Diversificare
La analiza strategicã a dezvotãrii economice, managerii trebuie deci sã aibã în vedere atât analiza
criticã a situaţiei existente şi renunţarea la acele activiţãţi dovedite ineficiente, fãra viitor, cât şi
diversificarea activitãţilor în întâmpinarea nevoilor reale ale clienţilor.
Atributul de diferenţiere trebuie sã convingã clienţii cã societatea are locul ei în mediul de afaceri, cã
ea se deosebeşte de competitori şi cã aceastã diferenţiere este în beneficiul pieţei şi consumatorilor.

La nivelul firmei , obiectivele strategice trebuie sã ţinã seama de cele 3 componente ale dezvotãrii
durabile (economic+mediu+social) dar şi de cele 4 perspective care alcãtuiesc orizontul managerului
modern:
- perspectiva financiarã
- perspectiva pieţei, a partenerilor
- perspectiva proceselor interne
- perspectiva instruire – dezvoltare
Aceste patru perspective, inspirate din Balanced Scorecard dezvoltate de Kaplan şi Norton şi cele
trei direcţii ale dezvoltarii durabile structureazã harta strategicã pentru realizarea proiectului
“Gradinita particulara KIDCARE PICOLLINO”

Un model pentru strategia de dezvoltare durabila cuprinde drept elemente esentiale:


- Diagnosticul societãţii
- Viziune
- Misiune
- Valori fundamentale
- Obiective strategice structurate pe 4 perspective
 Financiarã
 Parteneri
 procese interne
 creştere şi perfecţionare
Includerea celor 3 direcţii ale dezvoltãrii durabile:
Economicul
 Mediul
 Socialul

Ideea de a face o gradinita particulara este un vis din copilarie, si ce este mai frumos decat
sa-ti indeplinesti un astfel de vis.
Din totdeanuna mi-a placut ideea de a sta cat mai mult cu copii si astfel s-a nascut acest
proiect, acesta nu va fi doar o ambitie, ci un proiect pe termen lung.

Obiectivele urmărite prin realizarea acestui proiect :

Obiectivele mele, ca finantator al acestui proiect ,sunt in primul rand fericirea si educarea
copiilor si apoi partea finaciara, cea care tine de profit. Bineinteles ca acest proiect nu este tocmai
pentru cei care vor „ doar „ sa-si trimita copii la gradinita, este pentru cei care au copii capabili sa
invete 2 limbi straine, care sunt sociabili si cei care sunt creativi. Acesta este scopul.

Marimea proiectului .
Marimea intreprinderii nu este foarte mare, ea detinand 6 angajati cu carte de munca si
salariu fix , 7 profesori – colaboratori. Proiectul cuprinde 2 grupe a 15 copii, unde se va percepe o
taxa de 1.000 RON/ luna, astfel capitalul social in primul an este de 330000 RON.
Cota de piata pe care o va detine aceasta gradinita in primul an de existenta este de 0.03%,
in conditiile in care intre ani 2001-2004 s-au nascut 11866 de copii, si in gradinite sunt doar 2503;
astfel restul de 9363 stau acasa, iar noi ne raportam la cei care sunt acasa

Strategia pentru 10 ani privind dezvoltarea proiectului

Urmare a aplicarii liniilor strategice „Gradinita particulara KIDCARE PICOLLINO” se va


extinde in ceea ce priveste nr. de copii pe care il poate absorbii prin majorarea nr. numarului de
grupe nou create , rezultatul urmarit fiind exprimat prin dezvoltarea optima a copilului.
Se va pune accent pe aspectul ludic - de joaca, al activitatilor pe care copilul le va desfasura la
gradinita, pe ideea de cunoastere a altor copii, de legare a prieteniilor, invatare a multor jocuri,
cantecele, poezii etc

3. DECLARATIA DE LUCRU ( MISIUNEA)

Misiunea proiectului ”Gradinita particulara KIDCARE PICOLLINO” este aceea de a urmarii :


 satisfacerea totala a cerintelor clientilor
 mentinerea clientilor vechi
 obtinerea increderii clientilor noi
 mentinerea unui Sistem de Management eficient.
Generic pentru definirea declaratiei de misiune , organizatia isi declara urmatoarele :
Tip de Dimensiune în
Metafore umane Verb
nevoi organizaţie
Fizice Trup / acţiune A trăi Economică
Sociale Suflet / sentiment A iubi Apartenenţă
Mentale Minte / gând A învăţa Provocare şi creştere
A lăsa o moştenire
(a transcede sinele,
Spirituale Spirit / cuvânt Scop, sens, semnificaţie
a contribui, a face
ceva pentru ceilalţi)

Misiunea fiecarui angajat din inteprindere este definita de raspunsul la urmatoarea intrebare:
Ce trebuie pentru a reusi în ţinta pe care ţi-ai propus-o? HOTĂRÂRE!

Nu există conducători înnăscuţi. Majoritatea conducătorilor buni sunt oameni obişnuiţi care
au învăţat să rezolve problemele sub presiunea circumstanţelor.

Fiecare angajat va tine cont de :


 Caută să înţelegi clar care este problema aparentă cu care ai de a face
 Studiază cu atenţie toate datele problemei
 Dă-ţi seama care este adevarata problem
 Stabileşte mai multe rezolvări posibile
 Alege-o pe cea mai bună, având în vedere posibilităţile pe care le ai.

4. PLANIFICAREA PROIECTULUI. HARTA PROIECTULUI

Geneza şi motivaţiile proiectului de creare a întreprinderii

Principala preocupare este de a ajuta copilul sa se construiasca pe sine la varsta


prescolara cand are loc largirea raporturilor dintre copil si realitatea inconjuratoare.
Se porneste de la identificarea unicitatii fiecarui copil descoperind in felul acesta valorile fiecaruia.

Serviciile

Descrierea precisă a serviciului

Gradinita KIDCARE PICOLLINO - cu predare in limba Engleza.


Serviciile constau in invatarea copiilor cu varste cuprinse intre 3-6 ani.
Pe acest taram al inocentei copiii se pot juca ca fiind doctori sau soferi, lorzi sau ducese, bucatari, ei
pot gati si ingriji bebelusi, pot colora sau canta.
Ei asculta povesti, vizioneaza teatru de papusi, gatesc supa, fac paine, construiesc case, prind
frunzele de toamna care cad si descopera cum se lucreaza lemnul in cadrul atelierelor de arta si
creatie.
Programul lung incepe la ora 9.00 si se termina la ora 18.00 cuprinde:
- mic dejun,
- program educational si distractiv,
- masa de pranz
- program de odihna (1300 - 1500),
- gustare
- o limba straina/ alte activitati

Meniul este zilnic afisat in holul gradinitei. Va prezentam un exemplu de meniu pentru o zi:

Mic dejun Lapte cu Nessquick (sau ceai de fructe si plante)


Cascaval
Ora 09:00 Unt cu miere de albine sau dulceata

Pranz Ciorba de pasare sau de vita (supe)


Piure de cartofi cu piept de pui la gratar si salate de sezon
Ora 12:00
Fructe
Gustare Omleta cu cascaval si rosii
Placinta cu branza ( prajituri de casa )
Ora 16:00
Lapte sau ceai cald
Meniul este asigurat in fiecare zi de o firma de catering numit “Z”, din orasul Targoviste , in
apropierea gradinitei, care respecta necesarul caloric adecvat varstei fiecarui copil si este vizat de
medical pediatru., meniul costand 5 RON/ZI/COPIL.

Care sunt utilizările secundare ale produsului

Cresterea interesului la aceasta gradinita este in primul rand predarea in limba engleza, si avem ca
optionale si limba germana si chineza. In fiecare luna copii sunt dusi la teatre de copii si la gradina
zoologica. Au acces nelimitat la tot ce inseamna creativitate , avand astfel o camera speciala pentru
a-si dezvolta personalitatea si talentul, prin nenumarate concursuri. Pe viitor, sunt prevazute
amenajarea unui spatiu inchis pentru animale domestice, unde copii trebuie sa aiba grija de ele.
Transportul la gradinita se face printr-un mijloc de transport oferit in pachetul de servicii de la
gradinita, avand in oras 5 statii de preluarea a copiilor , ajugand astfel in siguranta si la timp pentru o
noua zi.( Anexa 2 )

Previziuni ale Cifrei de afaceri

CA (mii lei) primul an


al doilea an
al treilea an
CA primul an
CA A
Noie Dece
descom- Ian. Feb Mart Apri. Mai Iun Iul ug Sept. Oct.
m m
pusă 1

2009 0 30.00 30.00 30.00 30.00


0 0 0 0
2010 30.00
2011 0 30.00 30.00 30.00 30.00 30.00 30.00 0
0 0 0 0 0 0 0 33.00 33.00 33.00 33.00
33.00 0 0 0 0
0 33.00 33.00 33.00 33.00 33.00 33.00
0 0 0 0 0 0 49.50 49.50 49.50 49.50
0 0 0 0

Observaţii:

In primul an ( 2009) cifra de afaceri se realizeaza din tarifele incasate pentru 2 grupe a cate 15 copii,
taxa fiind de 1.000 RON/ luna.
In al doilea an( 2010) cifra de afaceri din perioada ianuarie-iulie s-a realizat cu acelasi tarif pe luna,
iar din luna septembrie- decembrie s-a majorat tariful lunar cu 100 RON/ copil/ luna, deoarece s-a
imbunatatit pachetul de servicii oferit copiilor.
In al treilea an (2011) cifra de afaceri din perioada ianuarie- iulie ramane neschimbata urmand ca
din sptembrie 2011 crestem capacitatea de pregatire cu inca o grupa de 15 copii
MIJLOACELE COMERCIALE

 Politica de produs

 Gradinita particulara ofera servicii intangibile. Serviciile noastre exista pentru ca corespund
unei nevoi de care orice parinte se gandeste atunci cand vine vorba de educatia copilului.
Aceste trasaturi intangibile influenteaza si imbunatatesc perceptia consumatorului asupra
serviciului astfel :
 Gradinita are un nume puternic pe piata
 Este o diferenta majora intre gradinita de stat si cea privata
 Este adptata nevoilor consumatorilor
 Timpul dedicat drumului la gradinita dimineata este facilitata de catre societate
 Raspunde exigentelor clientilor
 Are o raspundere majora asupra copiilor si de aceea firma are in plan un sistem de
securitate cu camere video
 Gradinita are o uniforma personalizata, astfel se reduce diferentierea intre clasele sociale.
 Politica de pret

In comparatie cu alte gradinite din Bucuresti pretul nu reprezinta o bariera pentru cei care vor sa-si
educe copilul intr-un mediu adecvat, cu anumite standarde si cu ceva peste.
Obiectivele noastre sunt:
 ca tariful sa reprezinte „ pret si satisfactie”.
 de supravietuire a intreprinderii
 de profit
 legate de volumul de servicii( maximizarea cotei de piata)
Cel care a studiat pentru prima oara concurenta monopolistica a fost E. Chamberlin, unde
afirma ca o intreprindere poate sa faca o schimbare de pret fara a avea un efect neglijabil asupra
cererii, astfel incat gradinita nu va duce niciodata lipsa de clienti.
 Politica de comunicare

Gradinita are nevoie de publicitate astfel :


- La radio ( 100 RON/ luna)
- Prin evenimente( la teatru, la posturi de televiziune locale – emisiuni pentru
copii)
- Prin lucruri personalizate( uniforma, masina de transport local, pixuri, baloane)
- Prin presa ( la festivitatea de deschidere a gradinitei, prin diferite evenimente
facute prin cadrul gradinitei)
- Prin discursuri

Este foarte important ca la inceput sa faci o reclama agresiva precum: „Educatia este cea mai
importanta pentru piticul tau, va asteptam sa ne vizitati”.
Mesajul trebuie sa fie cat mai simplu, unic, si cald.

MIJLOACELE DE PRODUCTIE (1)

Mijloacele sub forma de imobile si terenuri

Condiţii de achiziţie şi exploatare

Cost în mii lei/an Primul an Al doilea an Al treilea an


CUMPĂRARE Imobilizări
Teren (suprafata de 1000 …………. …………. ………….
mp x 70 RON = 70.000
RON)
Amortizări anuale
ÎNCHIRIERE Cheltuieli cu chiria 0 0 0
CREDIT-BAIL Cheltuieli legate de credit- 0 0 0
bail

Observatii:
Inchirierea si respectiv credit-bail nu corespund planului de strategii privind dezvoltarea firmei.
Strategia firmei se bazeaza pe achizitionarea de terenuri si constructia de imobile proprii.
Mijloacele sub forma de material de exploatare

Nu este cazul

MIJLOACELE DE PRODUCTIE (2)

Mijloacele sub forma de elemente necorporale

Gradinita particulara are nevoie de obtinerea autorizatiei si acreditarii de la Ministerul Educatiei si


Cercetarii, adica de la Agentia Romana de Asigurare A Calitatii , percepand astfel o taxa de 3004 lei
(contravaluarea a 2 salarii de baza pentru functia de profesor grad didactic I si vechime peste 40 de
ani), reprezentand astfel o autorizare provizorie pentru o perioada de 2 ani, in aceasta perioada
facandu-se o cercetare externa a coditiilor de functionare. ( Legea 87/2006 )

Mijloacele umane

Salariu Număr
brut Începutul Sfârşitul Sfârşitul Sfârşitul
mediu activităţii primului celui de- celui de-
actual an al doilea al treilea
(lunar) an an
RON
Personal productiv
 educatori 800 2 2 2 3
 bucatareasa 1 1 1 1
400

Încadrare
Personal comercial
 colaboratori
- sofer 500 1 1 1 1
- profesor germana 250 1 1 1 1

- profesor chineza 250 1 1 1 1

- profesor de dans 150 1 1 1 1

- profesor de informatica 150 1 1 1 1

- clown 100 1 1 1 1
- asistenta medicala 400 1 1 1 1

Administraţie şi
Conducere
- director 1.500 1 1 1 1
- contabil 600 1 1 1 1
- ingrijitoare 400 1 1 1 2

Cheltuieli salariale 33.264,00 91.476,00 39.600,00


anuale (în mii lei)
(cheltuieli sociale
incluse)

Alte aspecte importante

 educatorul trebuie sa respecte conditiile de angajare conform contractului care se incheie


intre angajator si angajat, cu referire la programul de lucru ( 8 h ) si cu cunostiinte de
specialitate si cu atestat in limba engleza.
 Produsele de alimentatie ( de 3 ori /zi) sunt achizitionate de la o firma de catering ( firma
numindu-se „Z”) , bucatareasa avand doar obligatia de a incalzi si a pune pe masa
mancarea.
 Colaboratorii presteaza servicii care sunt stipulate in contractele incheiate la inceputul
activitatii fiecarui an.

MIJLOACELE DE PRODUCTIE (3)

Furnizorii si subcontractantii

Nivelul % din CA Termen de


Mărfuri achiziţiilor plată
RON
Furnizorul 1
- LUMEA COPIILOR - jucarii pentru 450 1,5% dupa 30 zile
exterior si interior si auxiliare
(TARGOVISTE)

Furnizorul 2
- Kaufland - materiale consumabile ( 860 0,3% Plata in
hartie igienica, servetele, produse de numerar
curatenie, apa, sucuri, fructe, etc..)

- cumparat din
Furnizorul 3
1790 credit, deoarece Plata in
- LUMEA COPIILOR - jucarii pentru
raman in numerar
exterior (TARGOVISTE)
patrimoniul
gradinitei
Total 3100

Servicii Nivelul fără % din Termen de


TVA CA plată
Furnizorul 1
- Firma de catering „ Z” pentru produsele 3000 10% Dupa 30 de zile
alimentare
Furnizorul 2 Plata la luna
–colaboratorii 1800 6% (cash)
4800 16%
Total

Utilitati Nivelul fără % din Termen de


TVA CA plată
Furnizorul 1
- Electrica 90 0.003% Dupa 30
de zile
Furnizorul 2
- Distrigaz 1000 0.03% Dupa 30
de zile
Furnizorul 3 Dupa 30
- RAGC 300 0.01% de zile
Furnizorul 4 Dupa 30
- Prescom ( gunoi) 100 0.003% de zile

Total 1490 0.05%

 Subcontractanţii

NU ESTE CAZUL

5.MANAGEMENTUL PROIECTULUI . ECHIPA DE PROIECT

STRUCTURA DE MANAGEMENT A PROIECTULUI


Managementul societatii sub aspectul resurselor de care organizatia dispune

Managerul de proiect se defineste ca persoana care in virtutea sarcinilor responsabilitatilor si


competentele atribuite postului ocupat exercita procese de management adopta decizii si initiaza
actiuni ce influenteaza comportamentul decizional si actional .
Managerul se caracterizezza ca fiind cel mai bun dintre egali ocupandu-se de problemele de
conducere a activitatilor de conceptie , organizatorice si in general administrative .
Rolul managerului :
Manager de proiect

Nume : Alexandrescu

Prenume: Beatrice AnaMaria

Vârstă: 21 ani

Adresă: Str. Tudor vladimirescu , nr. 46

Cod poştal: 0200

Telefon: 0744.134444

Situaţia familiară:

căsătorit celibatar vâduv divorţat separat


x
a
Studii: x
x
Diploma de bacalaureatx„ Ienachita Vacarescu ’’
Atestat de limba engleza

Experienţa profesională:

Consilier de marketing la SC. ARCUL DE TRIUMF SRL., Targoviste


Agent de marketing la SC. ING SRL. – asigurari de sanatate si pensii private Targoviste
Agent de asigurari la o firma de brokeraj SC. UBI SRL. Targoviste

Alte activităţi extra profesionale:


Vizitez periodic centrul de copii abandonati numit „Centrul de zi Danut”
Organizez petreceri pentru copii

6. STUDIUL DE FEZABILITATE / PRE-FEZABILITATE

Progresul economic al omenirii poate fi privit ca o permanentă contrapunere între dorinţele


materiale ale indivizilor sau grupurilor de interese şi nivelul limitat al resurselor existente.
Condiţiile existenţei unei pieţe concurenţiale globalizate în corelare cu creşterea economică
impun luarea deciziilor optime pentru abordarea unui anumit proiect în diverse domenii de activitate.
Decizia de abordare a unui proiect impune in mod obligatoriu realizarea unui studiu de fezabilitate şi
a unui plan de afaceri pentru proiectul respectiv. In acest scop se definesc următoarele elemente
caracteristice:
 resursele se considera ca intrări în activităţile generatoare de bunuri sau de servicii şi pot fi
structurate sub formă de teren, capital, foită de muncă.
 terenul include ca noţiune sau sens economic rezultatele exploatării de suprafaţă şi
subterane, ca „daruri" ale naturii stimulate de eforturile umane, dar şi suportul pe care se
construieşte şi pe care se desfăşoară celelalte activităţi umane.
 capitalul se referă la clădirile, echipamentele şi materialele utilizate în procesele productive,
fiind urmare a unei activităţi umane anterioare: bunurile de capital nu satisfac direct nevoile
umane, ci indirect, prin participarea la producerea bunurilor de consum.
 capitalul financiar se referă la active de tipul acţiuni, titluri, depozite bancare, numerar, din
care nu se produc direct bunuri, dar care sunt foaite importante în acumularea capitalului
propriu-zis.
 forţa de muncă se referă la talentele fizice şi mentale ale omului, utilizate in producţia de
bunuri şi servicii; o componentă importantă o constituie abilitatea antreprenoriala ce poate fi
descrisă prin capacitatea de a organiza producerea de bunuri şi servicii, asumarea deciziei
economice, asumarea riscurilor. înnoirea cunoştinţelor şi proceselor tehnologice (inovare).
 creşterea economică, principala sursă de satisfacere a dorinţelor şi necesităţilor tot mai mari
şi sofisticate ale omenirii, poate fi asigurată pe trei căi principale, şi anume: îmbunătăţirea
tehnologică, creşterea acumulării de bunuri de material, creşterea foiţei de muncă
(cantitativă şi calitativă).
Oricare dintre aceste direcţii utilizate impun o cheltuire de resurse. Aceste direcţii se suprapun sau
se succed, astfel încât creşterea economică trebuie, in condiţiile resurselor limitate, descrisă,
evaluată, optimizată şi administrată corespunzător.
Pornind de la aceste principii generale. în realizarea oricărei activităţi destinate creşterii economice
este necesar a se realiza estimarea eficientei cheltuirii resurselor atât fată de necesarul de alocat
iniţial, cât şi comparativ cu alte activităţi ce s-ar putea realiza cu aceleaşi resurse.
La nivelul unor proiecte individualizate, alocarea resurselor, indiferent cine le deţine, se face pe baza
unor documentaţii (prognoze, studii, evaluări, planuri) destinate convingerii deţinătorilor de resurse
să nu le consume imediat, ci să le aloce pentru o promisiune de multiplicare ulterioară.

La elaborarea studiului de fezabilitate am plecat de la urmatoarele :

Resursele alocate proiectului :


Descriere um Cantitate observatii

Teren situat in mp 1500 Terenul are acces


Strada la utilitatii, apa ,
Campulung nr. canalizate ,
59 iluminat , telefon ,
gaze,
Capital propriu RON 175. 000 Constituit din
17500 parti
sociale acate 10
RON fiecare
Forta de Nr. 6 Se refera numai
munca la forta de munca
necesara dupa
deschiderea
gradinitei

Geneza şi motivaţiile proiectului de creare a întreprinderii


Principala preocupare este de a ajuta copilul sa se construiasca pe sine la varsta
prescolara cand are loc largirea raporturilor dintre copil si realitatea inconjuratoare.
Se porneste de la identificarea unicitatii fiecarui copil descoperind in felul acesta valorile fiecaruia.
Ideea de a face o gredinita particulara este un vis din copilarie, si ce este mai frumos decat
sa-ti indeplinesti un astfel de vis.
Din totdeanuna mi-a plcut ideea de a sta cat mai mult cu copii si astfel a nascut ideea de a
face un astfel de proiect. Dar nu va fi doar o ambitie, ci un proiect pe termen lung.
Care sunt obiectivele urmărite prin realizarea acestui proiect
Obiectivele mele, ca finantator al acestui proiect ,este in primul rand fericirea si
educarea copiilor si apoi partea finaciara, cea care tine de profit. Bineinteles ca acest proiect nu este
tocmai pentru cei care vor „ doar „ sa-si trimita copii la gradinita, este pentru cei care au copii capabili
sa invete 2 limbi straine, care sunt sociabili si cei care sunt creativi. Acesta este scopul.
Determinarea pietei efective

Volumul utilizaatorilor de serviciu particular creste de la an la an. Asa cum arata si tabelul din
ANEXA1 copii nascuti in anii 2005 -2009 sunt asa de multi incat nu au loc la gradinitele de stat.
Analiza datelor statistice arata ca natalitatea a crescut considerabil in Targoviste din moment in care
numai 2503 copii au locuri asigurate la gradinita si restul de 9363 stau acasa.
Analizand datele din bugetele de familie demonstreaza faptul ca din ce in ce mai multa familii castiga
5 salarii de baza, astfel isi permit ce este mai bun pentru copilul/copii lor.
Tipul de clientela este de consumatori individuali, iar numarul de clienti este de 30 de copii cu varste
cuprinse intre 3-6 ani. Ei reprezentand 0.03% din numarul total de copii care nu merg la gradinita.
Alte aspecte considerate importante referitor la cerere.

Din cauza ca nu mai exista locuri la gradinita, si mai ales ca exista cazuri in care unele
grupe de copii sunt superaglomerate, cerea este din ce in ce mai mare.
Clintela gradinitei particulare este in numar mic , dar consistent, adica oferim servicii de lux,
astfel clintela este una pe masura si va si una fidela.

Capacitatea de absorbitie a pietei potentiale


Piata potentiala reflecta o dimensiune ideala, neatinsa inca; termenul „potentiel” reflecta faptul ca
exista posibilitati de dezvoltare a pietei; astfel:
Potentialul de absorbtie a pietei – cele 2 grupe sa aiba toate locurile ocupate, mai exact 15/grupa si
posibilitatea de extindere in al 3 an.
Numarul si structura nonutilizatorilor – implica aflarea motivelor de neutilizare a serviciului particular
a unui grup de oameni pe piata si atragerea lor spre acest serviciu.
Evolutia acestei piete in alte regiuni din tara este prospera si in continuare sunt cereri catre aceasta
piata; reprezentand astfel o evolutie.
Principalii mei concurenti nu pot oferi siguranta pe care o ofera gradinita mea, deoarece vor fi
maximum 15 copii la o educatoare.
Concurentii mei fiind gradinitele de stat , deoarece pe plan local nu exista nici o gradinita cu program
lung si nici scurt. De aceea nu pot sa stiu de ce buget dispun si nu pot face o comparatie. Dra in
schimb gradinitele cu program prelungit sunt in numar de 8 avand 2061 copii( 3-6 ani), detinand
astfel o cota pe piata de 0.17%.
Deasemenea copii vor putea ajunge mai usor la gradinita prin transportul oferit de gradinita, si
predarea in limba engleza care reprezinta principalul atuu.

Dimensiunea Proiectului
Marimea intreprinderii nu este foarte mare, ea detinand 6 angajati cu carte de
munca si salariu fix , 7 profesori – colaboratori. Proiectul cuprinde 2 grupe a 15 copii, unde se va
percepe o taxa de 1.000 RON/ luna, astfel capitalul social in primul an este de 330000 RON.
Cota de piata pe care o va detine aceasta gradinita in primul an de existenta este de 0.03%,
in conditiile in care intre ani 2001-2004 s-au nascut 11866 de copii, si in gradinite sunt doar 2503;
astfel restul de 9363 stau acasa, iar noi ne raportam la cei care sunt acasa

Date despre teren :


Având in vedere realizarea unei cladirii pentru Gradinita s-a impus efectuarea unui studiu geotehnic
asupra terenului achizitionat acesta are drept scop :
 Cercetarea de proiectare a terenului de fundare urmăreşte să precizeze conform
normativului privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice, indicativ NP
074/2002, următoarele elemente:
 succesiunea straturilor geologice din amplasament care alcătuiesc terenul de fundare în
cuprinsul zonei active a fundaţiilor;
 parametrii fizici (pentru identificare şi caracterizare)
 condiţiile hidrogeologice şi permeabilitate a straturilor;
 încadrarea amplasamentului din punct de vedere al seismicităţii;
 adâncimea maximă de îngheţ;
 posibila agresivitate chimică a terenului;
 încadrarea terenurilor în categoriile prevăzute în reglementările tehnice specifice privind
lucrările de terasamente;

Din analiza prezentata in studiul geotehnic se evidentiaza urmatoarele date despre teren :
alte condiţii speciale.
Geomorfologic, partea de nord a municipiului Târgovişte se dezvoltă pe pe terasa joasă şi pe terasa
inferioară de pe partea stângă a râului Ialomiţa, în apropiere de limita cu Pintenul Măgurii
Hidrografic zona studiată aparţine bazinului râului Ialomiţa care prezintă
un curs aproximativ nord vest - sud est şi o albie bine încastrată în roca de bază cu cea. 4 - 5 m.
Ialomiţa primeşte ca afluenţi pe partea stângă în zona cercetată pârâul Cocoşilă şi Valea
Voievozilor.
Din punct de vedere geo-tectonic, zona aparţine părţii interne a avânt fosei carpatice, unde apar în
adâncime depozite ce aparţin pleistocenului inferior, iar la suprafaţă depozite aparţinând,
pleistocenului superior şi holocenului superior.
Pleistocenul inferior aflorează pe ambele maluri ale râului Ialomiţa şi este constituit din argile cenuşii în
alternanţă cu argile gălbui.
Pleistocenul superior formează terasa inferioară a râului Ialomiţa şi este reprezentat prin depozite
grosiere fluviatile acoperite de depozite argiloase şi prăfoase.
Holocenul superior reprezintă depozitele actuale ce formează lunca râului Ialomiţa şi terasa joasă a
acestuia, Este constituit în cea mai mare parte din depozite grosiere, aluvionare reprezentate prin
pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri.
Hidrogeologic, apele subterane sunt cantonate în depozitele de pietriş cu bolovăniş şi nisip, având
direcţia de curgere către SW, cu nivele hidrostatice cuprinse între 2.00 - 4.00 m, faţă de cota
terenului natural.
Climatic zona se caracterizează prin următorii parametrii :
 temperatura medie anuală a aerului + 9 ° - +10° C ;
 temperatura minimă absolută a aerului - 28,3 0 C ;
 temperatura maximă absolută a aerului + 40, 4 ° C ;
 media anuală a precipitaţiilor atmosferice - 600 mm;
 adâncimea de îngheţ - 0,90 m STAS 6054 / 77;
Conform Cod de Proiectare Bazele Proiectării şi Alunii Asupra Construcţiilor NP 082- 04 Acţiunea
Vântului, amplasamentul studiat prezintă o valoare caracteristică a presiunii de referinţă a vântului
mediată pe 10 min. = 0.4 kPa, având 50 ani intervalul mediu de recurenţă şi 2% probabilitate anuală
de depăşire.
Valoarea caractristică a vitezei vântului mediată pe 1 mm 5 ia 10 m este 31 m/s având 50 ani interval
mediu de recurenţă şi 2% probabilitate anuală de depăşire.
Conform Cod de Proiectare CR 1-1-3 - 2005 privind Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor
amplasamentul studiat prezintă o valoare caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol de 2.0 kN/m 2
având IMR = 50 ani.
Din punct de vedere seismic amplasamentul se încadrează în zona de macroseismicitate I = 8j_ pe
scara MKS unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani conform S.R
11.100/1 - 93.
Conform reglementării tehnice „Cod de proiectare seismică - Partea I -Prevederi de proiectare pentru
clădiri, indicativ P 100/ 1 - 2006 amplasamentul prezintă o valoare de vârf a acceleraţiei terenului
ag=0.28 g, pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenţă IMR= 100 ani, cu perioada de control
(colţ) a spectrului de răspuns Tc = 0J sec.
Cercetarea terenului

Pentru stabilirea caracteristicilor geotehnice şi a litologiei terenului de fundare din zona activă a viitoarelor fundaţii,
s-a efectuat o prospecţiune geologo - geotehnică de mare detaliu, s-au consultat lucrări de specialitate şi
documentaţii elaborate anterior în zonă şi au fost executate un număr de 4 (patru) foraje geotehnice. Din forajele
executate au fost recoltate 6 (şase) probe tulburate care au fost analizate în laboratorul geotehnic pentru
identificare şi caracterizare.
Pe baza lucrărilor de prospecţiune a suprafeţei morfologice, se constată că terenul din amplasament se prezintă
plan, stabil şi fără potenţial de risc în ceea ce priveşte fenomenele de inundabilitate.
In urmă cu cea. 45ani în zonă a functionat un atelier de confectii metalice deci nu se pune problema existentei
unor de factori cu actiune distructiva asupra solului.
Forajele geotehnice executate au interceptat următoarea stratificaţie:
în suprafaţă strat de umplutură heterogen cu grosimi de 0.50 m în F3 şi 2.20 m în FI constituită din sol îngropat,
resturi de cărămizi, resturi menajere etc;
Urmează în în continuare în forajele F2, F3 şi F4 un complex prăfos argilos de la plastic consistent la plastic
vârtos cu resturi şi rădăcini de plante.
Toate forajele au interceptat stratul de pietriş cu bolovăniş şi nisip argilos, cu apă.
Stratul de pietriş cu bolovăniş şi nisip argilos nu a fost epuizat până la adâncimea finală a forajelor de care este
cuprinsă între 3.70 - 3.90 m.
Corelarea stratificaţiei întâlnită în forajele geotehnice executate s-a făcut pe două profile geotehnice .Descrierea
stratificaţiei în detaliu pentru fiecare foraj în parte împreună cu rezultatele analizelor de laborator pe 6 ( şase)
probe tulburate, sunt prezentate pe profilul forajelor .
Conform normativului GT 35 /2002, anexa 1, stratul de nisip prăfos , se încadrează la terenuri dificile de fundare.
Depozitul aluvionar de pietriş cu bolovăniş şi nisip argilos cu apă se încadrează la pământuri cu compresibilitate
redusă.
Conform normativului GT 35 /2002, anexa 1, tabel 1, stratul de pietriş cu bolovăniş şi nisip argilos, se încadrează
la terenuri bune de fundare.
Nivelul hidrostatic al stratului acvifer freatic se situează la adâncimi de 2.50 m (nivel măsurat în forajele
executate.)
La încadrarea în categoria geotehnică pentru amplasamentul cercetat s-au avut în vedere următoarele elemente:
 teren bun de fundare, evaluare -2 puncte;
 la săparea gropilor pentru fundaţii sunt necesare epuismente normale-evaluare- 3 puncte ;
 categoria de importanţă a construcţiei – redusă - evaluare- 2 puncte;
 din punct de vedere al vecinătăţilor nu există construcţii sau reţele ce ar putea fi . afectate, fără riscuri - -
evaluare- 1 punct;
 zona seismică ag = 0.28 g -evaluare- 2 puncte
Din corelarae elementelor de mai sus terenul se situeaza in urmatoarea categoria geotehnică :
 2, cu risc geotehnic moderat.

Concluzii si recomandări

Concluziile care se desprind pentru studiul geotehnic prezentat au


rezultat în urma corelării datelor obţinute din:
 cartarea geologică şi morfologică a terenului din zona amplasamentului;
 date prezente în documentaţiile de specialitate elaborate anterior în zonă;
 consultarea hărţii geologice scara 1: 200.000 elaborată de Institutul Geologic al României, pentru această
zonă;
 consultarea normativelor şi standardelor în vigoare;
 date rezultate în urma executării a 4 (patru) foraje geotehnice cu adâncimi de 3.70-
 3.90 m.
 rezultatele analizelor de laborator, interpretate conform STAS 1243-88.
Amplasamentul se încadrează terasei inferioare de pe partea stângă a
râului ialomiţa, subunitate geomorfologică cu aspect tabular şi nu este expus la riscuri naturale previzibile de tipul
inundaţiilor.
Pământurile întâlnite în forajele geotehnice executate se încadrează conform STAS 1243-88 după modulul
edometric de deformaţie şi coeficientul de compresibiîitate, punctul 2.4.9., tabelul 16, astfel:
 complex prăfos argilos, plastic consistent - plastic vârtos, pământuri cu compresibiîitate mare şi tasări
mari;
 pietriş cu bolovăniş, nisip şi apă - pământuri cu compresibiîitate redusă.
 Nivelul hidrostatic a fost întâlnit în forajele executate pe amplasament la adâncimea h = 2.50 m.
Cu privire la fundarea viitoarei construcţii se recomandă:

Lucrari de amenajare teren pentru amplasament se va face în aşa fel încât să evite băltirea apei din precipitaţii
Stratul defundam
Se exclude ca strat de fundare :
 stratul de umplutură neomogenă care ar putea afecta viitoarele fundaţii datorită tasărilor diferenţiale
foarte mari.
 Complexul prăfos argilos cu consistenţă redusă prezintă o heterogenitate atât pe verticală cât şi pe
orizontală şi consistenţă redusă şi nu poate constitui strat de fundare pentru viitoarea construcţie,
Se recomandă fundarea pe stratul de :
- pietriş cu bolovăniş şi nisip argilos cu apă.

Pentru a înlătura efectele eventualelor tasări diferenţiale ce pot apare se recomandă: centuri armate la partea
superioară a fundaţiilor.
Săpăturile pentru fundaţii se vor executa într-o perioadă normală din punct de vedere a precipitaţiilor.
Umpluturile din jurul fundaţiilor, se vor compacta cu maiul mecanic sau manual pe strate elementare de 15 - 20
cm grosime;
în jurul viitorului obiectiv se vor prevedea trotuare etanşe, cu pantă spre exterior de 5% şi rostuite cu mortar de
ciment sau mastic bituminos.
O atenţie deosebită se va acorda rostului dintre trotuar şi clădire care se va etanşa cu mastic de bitum şi se va
urmării menţinerea acestei etanşeităţi pe toată durată de exploatare a construcţiilor.
Conform STAS 7335 / 3 - 85 cu privire la agresivitatea terenului faţă de reţelele metalice îngropate se consideră :
 agresivitate mare - argilă, argilă prăfoasă argila nisipoasă
 agresivitate medie- praf argilos, pietriş cu bolovăniş şi nisip argilos
Conform indicatorului de norme de deviz pentru terasamente Ts / 93, tabelul nr. 1 pământurile întâlnite în forajele
geotehnice executate se încadrează astfel:

Proprietăţi Afânarea după


Denumirea pământurilor Poziţia coezive . executarea

1 Umplutură 57 foarte coezive 24-30%


2 Praf argilos IC slab coezive 8-17% %
? Argila prăfoasă mijlocii 24-- 30 %
4 Argila 27 foarte coezive 24-30 %
5 pietriş cu nisip argilos şi rar bolovăniş 42 mijlocii 8-17 %

Date despre capital :


Cladirea ce urmeaza a se construi are la baza un proiect realizat si avizat conform legislatiei in vigoare
 Legea 10/1995
 Normativul pentru proiectarea antiseismica P100-92
 STAS 10100/0-75
 Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor , a executiei
lucrarilor si a constructiilor , aprobat in HGR nr 925/20.11.1995 si a indrumatorului pentru aplicarea
prevederilor Regulamentului , aprobat de MLPAT nr. 77/N/28.10.1996
 Regulamentele aprobate in HGR 766/1997
 Ordinul MLPAT nr 31/n/02.10.1995

Arhitectura

Clădirea se realizează pe o structura de cadre articulate pe ambele direcţii legate intre ele cu grinzi longitudinale.
Pentru rigidizarea structuri se contravantuieste un cadru longitudinal la mijlocul construcţiei cu un portal cu
contravantuiri in cruce, închiderile perimetrale se vor realiza cu un parapet inalt de 0.25 m, din beton armat de 15
cm grosime protejat termic la exterior cu polistiren extrudat de 8 cm grosime in sistem Baumit. închiderile
exterioare vor fi formate din tabla* vata minerala de 10cm+tabla.

In funcţie de destinaţia spatiilor, compartimentările interioare vor fi executate din panouri de gips carton simplu,
rezistent la umiditate sau rezistent la foc pe structura de tabla cadmiata sau din pereţi portanţi din BCA.
Finisajele la pardoseli vor fi din gresie de trafic pentru spatiile de acces, grupuri sanitare, vestiare, dusuri, birouri.
Vopsitoriile la pereţi vor fi lavabile, iar in grupurile sanitare, vestiare se vor realiza placări cu faianta.Tamplariile
vor fi din aluminiu cu rupere de punte termica si geam termopan din sticla clara. Construcţia se incadreaza in
categoria "risc mijlociu" de pericol la incendiu si Gradul III de rezistenta la foc. Din punct de vedere al categoriei
de importanta, construcţia se incadreaza in categoria "C".
Pereţii exteriori sau din vecinătatea unor spatii neincalzite vor fi termoizolati cu vata minerala de 10 cm grosime.
Planseele la sol vor fi izolate termic (termoizolatie polistiren rigid) si izolat hidrofug pe orizontala.
încălzirea imobilului se va face cu agent termic furnizat de o centrala proprie care va utiliza gaz drept combustibil.
Deseurile rezultate din activitatea in construcţii vor fi evacuate de către o unitate de servicii de salubritate.
Depozitarea materialelor de construcţie se va face numai in limitele terenului deţinut de proprietar.
Depozitarea gunoiului menajer se va face la nivelul solului intr-o incinta special amenajata (pubela).

FUNDATII

Sistemul de fundare este unul izolat sub stâlpi, fiecare fundaţie fiind realizata in sistemul de cuzinet si o treapta de
beton simplu.
Pe contur si sub pereţii despărţitori se vor realiza grinzi de fundare din beton armat rezemate pe o talpa continua
de beton simplu pentru susţinerea închiderilor exterioare, respectiv pereţilor interiori despărţitori.
Pardoseala din hala va fi realizata din beton armat cu ace de grosime 20cm cu adaos de ace metalice de
35kg/mc, sub care se va realiza un pat de balast compactat de 30cm, sistem care rezista pana la o încărcare de
4tf/mp.
Structura
Stâlpii de rezistenta sunt realizaţi din profile metalice laminate, rigidizate cu plăcute metalice, fiind prevăzuţi cu un
„scaun" de rezemare pentru grinda de rulare a podului rulant.
La partea de sus a stâlpilor se vor dispune ferme metalice cu deschidere interax de 15m, realizata din profile
laminate.
Perpendicular pe direcţia fermelor se vor dispune in lungul clădirii pane metalice din profil laminat pentru
susţinerea închiderilor de la nivelul acoperişului, la un pas de 1,5m.
De asemnea in planul şarpantei care va fi in „doua ape" date de forma fermei metalice, se va realiza un sistem de
contravantuiri din profile metalice, care vor realiza principiul de „şaiba rigida" la nivelul acoperişului.
Pentru dimensionarea si realizarea structurii s-au folosit următoarele normative: Normativ de proiectare antiseismic
P100 - 2006
STAS 10100/0-95
Cod de proiectare CR -1 -3 - 2005 care are ia baza Eurocodul 1, EN 1991-1-3-2003 - pentru evaluare acţiunii
zăpezii
Cod de proiectare pentru evaluarea efectului vântului conform Eurocod 1
Conform normativelor utilizate, clădirea se încadrează in :

Executantul lucrării, in funcţie de gradul tehnic de dotare, precum si de gradul de pregătire profesionala a
personalului, va lua masuri de detaliu, privind organizarea lucrărilor de constructii-montaj, tinand seama de
următoarele: organizarea de şantier se va face numai in incinta proprie;
se vor respecta prevederile din proiect, iar in cazul schimbării de soluţie, se vor elabora detalii noi, in condiţiile
impuse de legislaţia in vigoare;se va urmări permanent respectarea geometriei in plan si pe verticala;
evacuarea materialelor rezultate din lucrări se va face conform avizului obţinut.

INSTALAŢII ELECTRICE
Proiectul are la bază planurile de arhitectură ale clădirii, precum şi planurile şi schemele furnizate de beneficiar şi
de celelalte specialităţi de instalaţii.
Normativele utilizate în realizarea acestui proiect sunt, în principal: NP061-2002, NP I7-2002, Î20-2000, PE 107-
1995, P118-1999 şi NP ID 17- 2004.
Gradinita va fi alimentata cu energie electrica direct din reţeaua de alimentare publica sau de la un Post de
Transformare(PT), ce se va proiecta ulterior, daca este necesar. Alimentarea cu energie electrică a tuturor
consumatorilor se va realiza prin intermediul unui tablou general notat TG si a unui tablou general de echipamente,
notat TGE.
TGE se va dimensiona in funcţie de lista generala de echipamente tehnologice folosite si de specificaţiile
tehnologice ale acestora, furnizate de beneficiar.

INSTALAŢII SANITARE
Acoperişul este de tip şarpantă, în două ape. Proiectul s-a întocmit având la bază:
- planurile de arhitectură ale fiecărui nivel al clădirii,
- normativele, prescripţiile energetice şi standardele republicane şi europene în vigoare (19-98,
STAS 185/1, 2, 3, 5, 6-89, N. P. 003-96, 125-72, DIN 1988, STAS 1478-90, STAS 1795-86).
De la conducta de distribuţie exterioară, se realizează alimentarea instalaţiei interioare realizată în conductă din
polipropilenă, printr-un branşament de la cota -1,20 m la cota +3,70 m, care va alimenta consumatorii de apă rece
aferenţi clădirii, inclusiv boilerele pentru prepararea apei calde menajere ce se află în încăperea centralei termice -
parter.
La intrarea în Centrala Termica se dispune o staţie de dedurizare a apei cu capacitatea de 1,5m3/h.
Treseul continuă, pe de o parte, cu reţeaua de distribuţie interioară a apei reci realizată din conductă PP Dn 50 fără
inserţie, iar pe de altă parte, pe traseul CT 260 kW - boiler cu serpentină 200 I (funcţionare de iarnă) sau boiler cu
acumulare şi arzător propiriu 115 I (funcţionare de vară) - reţea de distribuţie interioară a apei calde realizată din
conductă PP Dn 50 cu inserţie din fibră compozită.
Conductele vor fi pozate aparent şi vor sprijini pe brăţări console, ultimele fiind utilizate şi pentru sprijinirea
celorlalte tipuri de conducte (tur - retur încălzire şi distribuţie hidranţi interiori).
Canalizarea interioară a apelor uzate menajere se realizează folosind tubulatură din polipropilenă PP-R (la interior)
sau PVC-KG (în pardoseală şi la exterior), conform STAS 1795-86 şi N. P. 003-96.
Apele uzate menajere vor fi direcţionate şi colectate de un sistem de epurare prin drenare, care le va deversa în
condiţii de calitate conform NTPA 001, sau la reţeaua de canalizare existenta a oraşului, daca aceasta exista.
Apele pluviale sunt receptate, pe acoperiş, prin intermediul jgheaburilor metalice din tablă zincată şi trimise, prin
burlane metalice, către sol, în care se vor infiltra.
Gradinita va fi alimentata cu energie electrica direct din reţeaua de alimentare publica, Electrica Muntenia
Sud.
Datele de consum pentru acest obiectiv sunt următoarele:
- Puterea totala instalata Pi=390.8 kW, din care 70.8 kW anexe si 320 kW
producţie
- Puterea consumata pentru anexe Pc=38.S kW pentru un coeficient de consum
K=0.55.
Alimentarea cu apă potabilă se face din reţeaua Companiei Dambovita SA Targoviste.
Apele uzate menajere vor fi direcţionate şi colectate de un sistem de epurare prin drenare, care le va deversa
în condiţii de calitate conform NTPA 001, sau la reţeaua de canalizare existenta a oraşului, daca aceasta
exista.

1
Apele pluviale sunt receptate, pe acoperiş, prin intermediul jgheaburilor metalice din tablă zincată şi trimise, prin
burlane metalice, către sol, în care se vor infiltra.
Gazele naturale se asigură din reţeaua de distribuţie a Companiei Distrigaz Sud cu plata in funcţie de consumul
propriu.

g) concluziile evaluării impactului asupra mediului;


Prezentul proiect presupune crearea unei noi secţii si dotarea acesteia cu echipamente automatizate, specifice
activităţii de producţie a confecţiilor metalice.
Gradinita KIDCARE PICOLINO susţine activităţile de protecţie a mediului si interzice orice modalitateusceptibil a
polua aerul, apa si solul deoarece protecţia condiţiilor de mediu existente este unul din obiectivele primare..
Amplasarea construcţiei si funcţionarea unităţilor economice se va face cu aplicarea tuturor normativelor in vigoare
privind potectia factorilor de mediu. Toate activităţile se vor desfăşura in incinte inchise; niciuna din ele nu va
dezvolta zgomote sau vibraţii sesizabile din exterior, la limita incintei.
In concluzie, activităţile desfăşurate de Gradinita KIDCARE PICOLINO in timpul implementării proiectului si apoi in
perioada de exploatare, nu au consecinţe negative asupra mediului, ci contribuie la menţinerea unui climat sănătos,
fara a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a beneficia de aceleaşi condiţii.
Date despre capitalul financiar :

Asa cum am precizat la inceput capitatul este constituit din 17.500 de actiuni a 10 RON fiecare actiune si
CREDIT ( pe 20 de ani) in valaore de 140.000RON

Date despre forta de munca

Număr
Începutul Sfârşitul Sfârşitul Sfârşitul
activităţii primului celui de- celui de-
an al doilea al treilea
an an
Personal productiv
educatori 2 2 2 3
bucatareasa 1 1 1 1

Încadrare

Personal comercialcolaboratori

- sofer 1 1 1 1
- profesor germana 1 1 1 1
- profesor chineza
- profesor de dans 1 1 1 1
- profesor de informatica
- clown 1 1 1 1
- asistenta medicala 3 3 3 3

Administraţie şiConducere

- director 1 1 1 1
- contabil 1 1 1 1
- ingrijitoare 1 1 1 2

Cresterea economica

CA (mii lei) primul an


al doilea an
al treilea an

CA primul an

CA
Noie Dece
descom Ian. Feb Mart Apri. Mai Iun Iul Aug Sept. Oct.
m m
-pusă
0 30.000 30.000 30.000 30.000
2009
30.000 30.000 30.000 30.000 30.000 30.000 30.000 33.000 33.000 33.000 33.000
2010 0
0
2011 33.000 33.000 33.000 33.000 33.000 33.000 33.000 49.500 49.500 49.500 49.500

Observaţii:

In primul an ( 2009) cifra de afaceri se realizeaza din tarifele incasate pentru 2 grupe a cate 15 copii, taxa
fiind de 1.000 RON/ luna.
In al doilea an( 2010) cifra de afaceri din perioada ianuarie-iulie s-a realizat cu acelasi tarif pe luna, iar
din luna septembrie- decembrie s-a majorat tariful lunar cu 100 RON/ copil/ luna, deoarece s-a
imbunatatit pachetul de servicii oferit copiilor.
In al treilea an (2011) cifra de afaceri din perioada ianuarie- iulie ramane neschimbata urmand ca din
sptembrie 2011 crestem capacitatea de pregatire cu inca o grupa de 15 copii

ANALIZA RISCULUI

Analiza riscului proiectului de investiţie. Managerii se confruntă cu lipsa unor informaţii precise legate de
estimările privind viitoarele vânzări, costurile şi profiturile legate de produsele prin care se valorifică o
investiţie. De aceea ei trebuie să ceară să li se prezinte mai multe variante şi alternative, chiar din acelea
bazate pe circumstante mai puţin probabile, dar totuşi posibile. Apar efectele unor abateri prin estimarea
probabilităţii de apariţie al altor evenimente ce nu se aseamănă nici cu evenimentul aşteptat şi nici cu
alternativele posibile. În afară de acestea, cercetările menţionate nu zugrăvesc situaţia realităţilor în
care toate variabilele sunt supuse schimbării simultane, în diferite ritmuri şi în diferite direcţii. Planificarea
activităţilor legate de valorificarea investiţiilor proprii fac să apară în firme anumite situaţii de intrări, noi
domenii de acţiune, cum sunt:
 proiecte de noi produse ;
 metode de producţie şi tehnologii noi sau pătrunderi pe o piaţă nouă ;
 iniţierea de fuziuni de firme;
 cumpărarea unor licenţe străine ;
 valorificarea brevetelor cumpărate pe piaţă internă şi externă. Aceste acţiuni implică nu
numai cheltuieli , dar şi riscuri.
Riscul este un concept multidimensional , iar o definiţie comună şi satisfăcătoare
pentru multe decizii manageriale care trebuie să fie luate, este stabilită cu ajutorul teoriei probabilistice. În
conformitate cu această teorie riscul este probabilitatea de apariţie a unui
efect nedorit, măsura riscului se va face în termenii unei probabilităţi a pierderilor sau cel puţin la venitul
aşteptat pe care vrem să-l realizăm. Distribuţia acestor venituri este perfect simetrică în jurul profitului
(venitului aşteptat). Pornind de la ideea unei distribuţii normale, considerăm că avem nevoie de o măsură a
acestei distribuţii probabilistice a riscului, această măsură se reduce la calculul deviaţiei standardizate.
Astfel o deviaţie standard mică implică o distribuţie probabilistică restrânsă, iar în consecinţă
alternativa este mai puţin riscantă. Probabilitatea realizării unui eveniment este dată de raportul dintre
numărul cazurilor favorabile şi numărul cazurilor posibile.
Axiomele probabilităţii sunt
1. X [E,K],P(X)>0
2. p(E) = 1
3. P(X U Y) = P(X)+P(Y) ; P(X+X)=P(X)+P(X)=1
În consecinţă cu cât valoarea probabilităţii este mai apropiaţă de 1 cu atât şansa de realizare a
evenimentului aleator este mai mare. Cu cât valoarea lui este mai aproape de o şansa de realizare a
evenimentului este mai mică (aproape de imposibil).
1. Se calculează într-o primă etapă media distribuţiei sau valoarea aşteptată.
2. Se scade valoarea aşteptată din fiecare posibil efect şi se obţine un set de
deviaţii despre valoarea aşteptată.
3. Se ridică la pătrat fiecare deviaţie şi se înmulteşte deviaţia pătratică cu probabilitatea
întâmplării fiecărui efect relatat. Se însumează aceste categorii, media aritmetică ale deviaţiilor
pătratice este variaţia distribuţiei probabilistice.
4. Se calculează deviaţia standard.
5. Se calculează coeficientul de variaţie al riscului.
În general se identifică trei posibile atitudini ce depind de risc :
 o dorinţă pentru risc ;
 o aversiune a riscului;
 o indiferenţă faţă de risc.
Un căutător al riscului este acela care preferă riscul, dându-i o şansă între două investiţii mai mult sau
mai puţin riscante cu venituri monetare identice, căutăţorul de risc va selecţiona investiţia cea mai
riscantă iar cel care evită riscul va selecta cea mai puţin riscantă investiţie.
Persoana care este indiferentă la risc este indiferentă la orice investiţie pe care o primeste. De aici apare
întrebarea: dând două alternative de investiţie cu aceleaşi venituri aşteptate de ce majoritatea celor care
iau decizii preferă să rişte mai putin?
Teoria utilităţilor îşi propune să răspundă la această problemă, în esenţă riscul înseamnă
probabilitatea (ca având) unui efect de a se întoarce înapoi într-o mai mică sau mai mare măsură, decât
ne aşteptăm.
A: reducerea utilităţii limită a banilor

Relaţia utilitate-venit

B: utilitatea limită constantă a banilor


C: creşterea utilităţii limită a banilor
Dacă o firmă alege între două metode alternative de acţiune, un procedeu va rezulta la profituri aşteptate
mari, dar cu un risc mare, în timp ce altul va avea profituri aşteptate mici, dar un risc redus. Vor fi
capabile profiturile mari să diminueze riscul ridicat ? Dacă da alternativa riscantă este preferată primei ;
dacă nu procedura mai puţin riscantă va fi adoptată. De aici se impune o reglare a modelui firmei pentru
risc. Valoarea firmei:
St: venituri din vânzări ;
Ct: costuri ;
Alexandrescu Beatrice
Managementul proiectelor
nt: profiturile aşteptate în fiecare an “t” ;
i : rata dobânzii alocate ;
n : termenii de profit.
Numeroase metode au dezvoltat implicaţiile riscului în modelul valorii firmei. Cea mai
frecvent folosită metodă presupune unele modificări a ratei dobânzii alocate “i” aceasta fiind
înlocuită de coeficienţii reglării riscului.

Curba pieţei neutre sau funcţia venit-risc


Se constată că nivelurile cerute corespund unui nivel de risc perceput să fie asociat cu o
investiţie particulară.
În acest sens putem să modificăm valoarea modelului de bază considerând pentru riscul
respectiv o ajustare a ratei dobânzii “i”.
Arborii de decizie stabilesc secvenţa de eveniment în problema decizională procedându-se la
examinarea ramurilor şi a fiecărui punct de decizie.
Gradul de detaliere al arborelui decizional depinde de numărul deciziilor succesive şi de
numărul de evenimente alocate .
Analiza riscului prin simulare a fost folosită ca procedeu de cuantificare a incertitudinii pe care
o implică rata antecalculată a recuperării investiţiei necesară la înfiinţarea unei noi filiale a
unei firme. Analizându-se rentabilitatea ei, amplasamentul avut în vedere, lucru ce duce la
o fundamentare mai temeinică a deciziilor privind amplasamentul respectiv. Modelarea
sistemelor economice, crearea de sisteme expert este esenţială pentru diagnosticarea şi
evaluarea riscurilor firmei. Sintetic, punctăm:
• Perceperea realităţii economice impune tot mai mult utilizarea metodelor statistice. Realitatea
înconjurătoare în general, şi cea economică în particular, este percepută de fiecare dintre noi
din cele mai diverse puncte de vedere, informţia receptată prin intermediul simturilor
determinând universul mental. Astfel, metodele statistice au ca scop să utilizeze informaţiile
culese în scopul obiectivizării spaţiului mental. Dacă spaţiul fizic este limitat la trei dimensiuni,
spaţiul mental are proprietatea unei dimensiuni nelimitate.

30
Alexandrescu Beatrice
Managementul proiectelor

7.DECLARATIA DE SCOP

DECLARATIE DE SCOP
SCOPUL PLANULUI

Gradinita KIDCARE PICOLLINO, are ca principal obiect de activitate prestarea de servicii .


Gradinita particulara ofera servicii intangibile. Serviciile noastre exista pentru ca corespund
unei nevoi de care orice parinte se gandeste atunci cand vine vorba de educatia copilului.
Aceste trasaturi intangibile influenteaza si imbunatatesc perceptia consumatorului asupra
serviciului astfel :
Gradinita are un nume puternic pe piata
Este o diferenta majora intre gradinita de stat si cea privata
Este adptata nevoilor consumatorilor
Timpul dedicat drumului la gradinita dimineata este facilitata de catre societate
Raspunde exigentelor clientilor
Are o raspundere majora asupra copiilor si de aceea firma are in plan un sistem de securitate
cu camere video
Gradinita are o uniforma personalizata, astfel se reduce diferentierea intre clasele sociale.
In comparatie cu alte gradinite din Bucuresti pretul nu reprezinta o bariera pentru cei care vor
sa-si educe copilul intr-un mediu adecvat, cu anumite standarde si cu ceva peste.
Obiectivele noastre sunt:
 ca tariful sa reprezinte „ pret si satisfactie”.
 De supravietuire a intreprinderii
 De profit
 Legate de volumul de servicii( maximizarea cotei de piata)
Cel care a studiat pentru prima oara concurenta monopolistica a fost E. Chamberlin,
unde afirma ca o intreprindere poate sa faca o schimbare de pret fara a avea un efect neglijabil
asupra cererii, astfel incat gradinita nu va duce niciodata lipsa de clienti.
Gradinita are nevoie de publicitate astfel :
- La radio ( 100 RON/ luna)
- Prin evenimente( la teatru, la posturi de televiziune locale – emisiuni
pentru copii)
- Prin lucruri personalizate( uniforma, masina de transport local, pixuri,
baloane)
- Prin presa ( la festivitatea de deschidere a gradinitei, prin diferite
evenimente facute prin cadrul gradinitei)
- Prin discursuri

Este foarte important ca la inceput sa faci o reclama agresiva precum: „Educatia este cea mai
importanta pentru piticul tau, va asteptam sa ne vizitati”.
Mesajul trebuie sa fie cat mai simplu, unic, si cald.

31
Alexandrescu Beatrice
Managementul proiectelor

9. PRODUCTELE

Cresterea interesului la aceasta gradinita este in primul rand predarea in limba engleza, si
avem ca optionale si limba germana si chineza. In fiecare luna copii sunt dusi la teatre de copii
si la gradina zoologica. Au acces nelimitat la tot ce inseamna creativitate , avand astfel o
camera speciala pentru a-si dezvolta personalitatea si talentul, prin nenumarate concursuri. Pe
viitor, sunt prevazute amenajarea unui spatiu inchis pentru animale domestice, unde copii
trebuie sa aiba grija de ele.
Transportul la gradinita se face printr-un mijloc de transport oferit in pachetul de servicii de la
gradinita, avand in oras 5 statii de preluarea a copiilor , ajugand astfel in siguranta si la timp
pentru o noua zi
In momentul de fata piata este restransa in cea ce priveste domeniul ales pentru acest
proiect, deoarece nu exista nici o gradinita particulara la nivel local, chiar si judetean; astfel
detin monopolul pe aceasta piata.
Gradinita se afla in orasul Targoviste si astfel ne referim la o piata locala, unde cererea este
foarte mare pentru o gradinita care sa aiba mai mult incredere parintii atunci cand pleaca la
serviciu.

Definirea drumului Critic . Graful Gantt

Programarea şi urmărirea activităţilor proiectului se face cu graficele GANT de planificare a


activităţilor proiectului care pot fi realizate utilizând unul din softurile de management de
proiect precum Microsoft Project Management

Planificarea Proiectului

32
Alexandrescu Beatrice
Managementul proiectelor

33
Alexandrescu Beatrice
Managementul proiectelor
PROIECTUL DE BUGET
Demersul
(1) Cont de rezultate previzional (fără TVA)

Cheltuieli Produse
 Cheltuieli de exploatare  Cifra de afaceri
 Amortizări
 Cheltuieli financiare
(necifrabile la primul pasaj)
BENEFICIU PIERDERE

(2) Calculul necesarului de fond de rulment


Stocuri medii + nivelul mediu al creditelor clienţi – nivelul mediu al
creditelor furnizori

(3) BILANŢ DE PLECARE

Activ Pasiv
 Cheltuieli  Capital
 Imobilizări fără TVA  Decontări cu asociaţii privind
 NFR capitalul
 Subvenţii sau prime
 Împrumuturi pe termen mediu
şi lung

(4) PLAN DE TREZORERIE


Luna Luna Luna Luna Calculul
1 2 3 12 cheltuielilor
Încasări cu TVA financiare
Plăţi cu TVA
Ecart - + + - + -
Cumul - -
credit

(5) Planul financiar la sfârşitul primului an pe termen


scurt
Nevoi (durabile) Resurse (durabile)
 Cheltuieli  Capital
 Imobilizări fără TVA  Decontări cu asociaţii privind
 NFR capitalul
 Rambursarea în primul  Capacitatea de autofinanţare
rând a împrumuturilor la  Subvenţii sau prime
credit
termen Împrumuturi pe termen mediu şi lung pe termen
lung şi mediu
(6) Verificări / Calculul punctului mort / Calculul preţului de cost

Primul pasaj al doilea pasaj,


pasaj de „control”

34
Alexandrescu Beatrice
Managementul proiectelor

COSTUL PROIECTULUI (1)

Conturile de rezultate previzionate

An 1 An 2 An 3
Vânzări de mărfuri 330000 363000 544500
Producţia vândută
Producţia stocată
Subvenţii din exploatare
A. – Produse din exploatare 330000 363000 544500
Achiziţii (inclusiv sub-contractare) 14443 14443 19484
Variaţia stocurilor
Cheltuieli exterioare 51362 56498 62147
1 - Sub –total 65805 70941 81631
B. - Valoare adăugată A - 1 264195 292059 462869
2- remunerarea personalului 88020 88020 88820
3- cheltuieli sociale 34020 34020 34330
4- impozite, taxe şi alte vărsăminte 3404 3404 4906
C. - Excedent brut de exploatare 138751 166615 334810
B – (2+3+4)
5- Cheltuieli cu amortizarea 5609 5609 6164
D. - Rezultatul exploatării C -5 133142 161006 328646
6-Produse financiare 0 0 0
7-cheltuieli financiare pentru datorii pe
termen mediu şi lung
8- cheltuieli financiare pentru datorii
pe termen scurt
E. - Rezultatul net înainte de impozitare 133142 161006 328646
9-impozitul pe profit 21303 25761 52583
10- dividende 0 0 0
F1 – Rezultatul ne-distribuit 111839 135245 276063
F2- Autofinanţarea netă 111839 135245 276063

35
Alexandrescu Beatrice
Managementul proiectelor

PROIECTUL DE BUGET

Calculul necesarului de fond de rulment

Ipoteze de furnizat Anul 1 Anul 2 Anul 3


 Achiziţii consumate plus sub-contractare în % din CA 20% 19.5% 15%
 Termen mediu de plată al furnizorilor şi sub-
contractanţilor în număr de luni 1 1 1
 Stocuri de materii prime în număr de luni de achiziţie fără
TVA 0 0 0
 Stocuri de produse în curs: durata medie a ciclului de
fabricaţie în număr de luni
 Stocuri de produse finite în număr de luni de vânzare
 Termenul mediu de plată pentru clienţi în luni

1 1 1

Calculele dvs. Anul 1 Anul 2 Anul 3


RESURSE
 Furnizori (fara TVA) 9390 9390 9390

1. Total RESURSE 9390 9390 9390


UTILIZĂRI
 Stoc materiale 0
 Produse în curs 0
 Produse finite 0

 Total stocuri 0
 Clienţi (cu TVA) 330000 363000 544500

2. Total utilităţi 330000 363000 544500


Necesarul de fond de rulment (2 – 1) 320610 353610 535110

36
Alexandrescu Beatrice
Managementul proiectelor

PROIECTUL DE BUGET- CASH-FLOW-ul PROIECTULUI

Bilanţul previzional

Sfârşitul Sfârşitul Sfârşitul


Bilanţ de
ACTIV % primului % celui de-al % celui de-al %
plecare
an doilea an treilea an
Imobilizări nete
Terenuri 70.000. 70.000 70.000 70.000
Construcţii 173250 168919 164588 160257
Instalaţii ……….. ……….. ……….. ………..
Material ……….. ……….. ……….. ………..
Altele ……….. ……….. ………..
243250 238919 234588 230257
Stocuri
Materii prime ……….. ……….. ……….. ………..
În curs ……….. ……….. ……….. ………..
Produse finite ……….. ……….. ……….. ………..
0 0 0 0
Realizabil şi
disponibil
Client + efecte de … … …
primit …….. …….. ……….. ……..
Alţi debitori ……….. ……….. ……….. ………..
Casă + Bancă 175000 189198 330052 612282
175000 189198 330052 612282
Total activ 418250 428117 564640 842539
PASIV
Fonduri proprii
Capital social 175000 175000 175000 175000
Provizioane ……….. ……….. ……….. ………..
Rezerve + ……….. ……….. ……….. ………..
Rezultatul raportat ……….. ……….. ………..
Autofinanţarea 0 111839. 135245.... 276063

175000 286839 310245 451063


Subvenţii şi ajutoare 0 0 0 0
Datorii pe termen
140000 124714 109428 94142
mediu şi lung
Datorii pe termen
scurt
Furnizori + Efecte 0
de plată
Stat
Bănci
Alte datorii pe
termen scurt

37
Alexandrescu Beatrice
Managementul proiectelor
Total pasiv 315000 411553 419673 545205

PROIECTUL DE BUGET CASH-FLOW-ul PROIECTULUI

Planul de trezorerie

Iulie –
Ian. Feb. Mart. Aprilie Mai Iunie
Decembrie
1. Sold la începutul
lunii
Încasări cu TVA
- din prestari servicii 30.000 30.000 30.000 30000 30000 30000 162000

- din afara exploatării


- aport de capital
- împrumuturi
contrac-tate pe termen
mediu şi lung
- prime (subvenţii)
2. TOTAL

Plăţi cu TVA
- din exploatare 17874 15937 15937 15937 15937 15937 79685
- plata mărfurilor,
aprovizionare, materii
prime, furnituri, apă,
energie etc

- alte cheltuieli externe


- impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
- cheltuieli cu
personalul
- impozitul pe profit,
TVA vărsată
- cheltuieli financiare
- din afara exploatării
- rambursarea
împrumu-turilor la
termen
- investiţii în imobilizări
3. TOTAL 17874 15937 15937 15937 15937 15937 79685
4. Sold 1 al lunii = 2 – 3 12126 14063 14063 14063 14063 14063 82315
5. Sold la sfârşitul lunii 42126 44063 44063 44063 44063 44063 244315
=

1+ 4

38
Alexandrescu Beatrice
Managementul proiectelor

PROIECTUL DE BUGET - PLAN DE FINANTARE

Planul de finanţare pe 3 ani

Nevoi (durabile) Anul 1 Anul 2 Anul 3


Cheltuieli 218161 227755 268437
Investiţii HT
- cumpărarea unui teren 70000
- investiţii imobiliare
- amenajări 173250
- material 10000 5000
- altele
Necesarul de fond de rulment

- constituire
320610
- creştere
353610 535110
Rambursarea împrumuturilor pe termen
mediu şi lung

Total nevoi 792021 581365 808547

Resurse (durabile)
Capitaluri proprii 175000 175000 175000
Capacitatea de autofinanţare
Ajutoare şi subvenţii
Credite pe termen mediu şi lung 140000
Total resurse 315000 175000 175000

Ecartul anual = Nevoi/Resurse 2.51 3.32 4.62

T. V.A.

! Nu este cazul deorece suntem declarati neplatitori de TVA in primul an

Mecanism
 TVA colectată din vânzări
De fiecare dată când întreprinderea facturează o vânzare de bunuri sau servicii ea
trebuie să menţioneze o sumă la care adaugă TVA

TVA colectată este datorată:


- odată cu livrarea mărfii dacă este vorba de produse;

39
Alexandrescu Beatrice
Managementul proiectelor
- odată cu încasarea preţului dacă este vorba de prestarea unui serviciu.
 TVA recuperabilă
Întreprinderea îşi plăteşte ea înşişi, furnizorii TTC
 TVA de plată (TVA exigibilă)
TVA de plată = TVA colectată – TVA recuperabilă

Declaraţia si plata TVA

Contribuabilii supuşi regimului normal: depun lunar declaraţia de TVA (formularul


tipizat) şi achită în acelaşi timp taxa exigibilă. Dacă aveţi o CA mai mare de 100.000 EURO pe
an depuneţi declaraţia lunar, şi mai mică pe trimestru.

RENTABILITATE

Rentabilitate

Primul an Anul al doilea Al treilea an


Rentabilitate din exploatare 0.44 0.48 0.60

Rentabilitate comercială 0.36 0.38 0.52

Rentabilitatea capitalurilor 0.76 0.92 1.88

Calculul punctului mort

Primul an Anul al doilea Al treilea an

Punctul mort

CA critică / CA prevăzută

NU ESTE CAZUL DEOARECE COSIDERAM CA CALCULELE AU FOST CORECTE SI NU


AVEM NICI CE ADAUGA

La sfârşitul acestei etape, aţi realizat prima abordare a studiului financiar. Cifrele au
fost menţionate şi poate aţi fost determinat să precizaţi, sau să reconsideraţi anumite elemente
ale proiectului. Rămâne de reluat tot studiul financiar incluzând noile date pe care le-aţi
calculat.

 Construcţia finală a contului de rezultate va ţine cont mai ales de


cheltuielile financiare pe termen scurt şi pe termen mediu şi lung. Luarea în
considerare a acestor cheltuieli financiare va modifica rezultatul de exploatare.

 Construcţia finală a planului de finanţare: integrarea cheltuielilor financiare


suplimentare va diminua beneficiul de exploatare, chiar îl va suprima la fel ca
şi capacitatea de autofinanţare. Trebuie deci să ţineţi cont de aceste lucruri în

40
Alexandrescu Beatrice
Managementul proiectelor
planul de finanţare recalculând autofinanţarea şi să o prevedeţi la valoarea
justă. În acest caz ajungeţi la un plan de finanţare corectat.

 Construcţia bilanţului previzionat la sfârşitul primului an. Aţi reconstituit


toate operaţiunile financiare cerute de crearea întreprinderii şi funcţionarea
activităţii. Puteţi realiza o „fotografie” a întreprinderii aşa cum va fi ea la
sfârşitul primului an.
Administrator,

Alexandrescu Beatrice

Anexa 3

CONTRIBUTIE VALORILE %
CAS angajat 9.5
CAS angajator 19.5
Carti de munca 0.25
Contrib. Concedii boala 0.85
Fond garantare salarii 0.25
Fond accidente 1.074
Fond sanatate asigurat 6.5
Fond sanatate asigurator 6
Fond somaj 1
Fond somaj 2
Impozit pe venit 16
TOTAL GENERAL 63

Din care contributiile se impart astfel pe luna:


- 33% plateste angajatul
- 30% plateste angajatorul

ANEXA 4
BANII DIN CONT SI CASA
CAPITALUL SOCIAL 175000 RON ( 50.000€)
CREDIT ( pe 20 de ani) 140000 RON ( 40.000€)

Din care s-au cheltuit la inceput cu:


- Cumparare de teren, prin contract de vanzare-cumparare, pe strada Campulung,
oras Targoviste, pe numele societatii „ KIDCARE PICOLLINO”, a 1000 mp 2 avand
costul total de 20.000€( 70.000 RON)

41
Alexandrescu Beatrice
Managementul proiectelor
- Constructia cladirii de 198 mp2 utili, costand metrul patrat 250€ TOTAL 49500€ (
173250 RON)

42