Reducere de emisie de agenti poluanti din mediul ambiant

Poluarea atmosferică dăunează sănătății umane și mediului. În Europa, emisiile multor

poluanți atmosferici au scăzut substanțial în ultimele decenii, determinând o îmbunătățire a
calității aerului în regiune. Cu toate acestea, concentrațiile poluanților atmosferici continuă să fie
foarte mari, iar problemele legate de calitatea aerului persistă. O proporție semnificativă a
populației Europei locuiește în zone, în special orașe, unde apar depășiri ale standardelor de
calitate a aerului: poluarea cu ozon, dioxid de azot și pulberi în suspensie (PM) induce riscuri
grave pentru sănătate. Mai multe țări au depășit în 2010 una sau mai multe limite de emisie la
patru poluanți atmosferici importanți. Reducerea poluării atmosferice rămâne așadar importantă.

Poluarea aerului este o problemă la nivel local, paneuropean și al emisferei. Poluanții atmosferici
emiși într-o țară pot fi transportați în atmosferă, contribuind sau ducând la o calitate scăzută a
aerului în alte zone.
Pulberile în suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului sunt recunoscuți în prezent
drept cei trei poluanți care afectează cel mai grav sănătatea umană. Expunerile pe termen lung și
cele maxime la acești poluanți variază ca gravitate și impact, de la efectele minore asupra
sistemului respirator până la decesul prematur. Aproximativ 90% din locuitorii orașelor din
Europa sunt expuși la poluanți în concentrații peste nivelurile de calitate a aerului considerate
dăunătoare pentru sănătate. De exemplu, pulberile fine în suspensie (PM2,5) din aer reduc
speranța de viață în UE cu peste opt luni. Benzopirenul este un poluant cancerigen din ce în ce
mai îngrijorător care, în mai multe zone urbane, în special din Europa centrală și de est, este
prezent în concentrații care depășesc pragul stabilit pentru protecția sănătății umane.

Poluarea aerului afectează și mediul.

 Acidificarea a fost redusă substanțial între 1990 și 2010 în zonele Europei cu ecosisteme
sensibile, aflate sub influența depunerilor acide de compuși de azot și sulf în exces.
 Eutrofizarea este o problemă de mediu cauzată de excesul de substanțe nutritive care
pătrund în ecosisteme. În acest domeniu s-au făcut mai puţine progrese. Suprafaţa
ecosistemelor sensibile afectate de excesul de azot atmosferic s-a redus foarte puțin între
1990 și 2010.
 Concentrațiile mari de ozon duc la distrugerea culturilor. Majoritatea culturilor agricole
sunt expuse la niveluri de ozon care depășesc obiectivul pe termen lung al UE destinat să
protejeze vegetația. Această problemă priveşte în mod considerabil o proporție importantă a
zonelor agricole, în special din Europa de sud, centrală și de est.
Calitatea aerului din Europa nu s-a ameliorat întotdeauna odată cu reducerea generală a emisiilor
antropice (produse de om) de poluanți atmosferici. Cauzele sunt complexe:

 nu există întotdeauna o legătură liniară clară între scăderea emisiilor și concentrațiile

poluanților atmosferici observate în aer;
 există o contribuție crescândă a transportului pe distanțe mari a poluanților atmosferici
din alte țări din emisfera nordică către Europa.
Așadar, este încă nevoie de eforturi orientate pentru a reduce emisiile, cu scopul protejării în
continuare a sănătății umane și a mediului în Europa.

Surse de poluare a aerului

Sursele de poluare atmosferică sunt variate și pot fi antropice sau naturale:

 arderea combustibililor fosili în producerea de energie electrică, transporturi, industrie și

gospodării;
 procese industriale și utilizarea solvenţilor, de exemplu în industria chimică şi extractivă;
 agricultură;
 tratarea deşeurilor;
 erupţiile vulcanice, praful aeropurtat, dispersia sării marine și emisiile de compuşi
organici volatili din plante sunt exemple de surse naturale de emisie.
Tipuri de poluanti ai aerului

Pentru a putea intelege mai bine cauzele poluarii aerului trebuie sa stim ca poluantii care intra
in atmosfera pot fi impartiti in poluanti primari si poluanti secundari. Astfel, poluantii
primari sunt rezultatul direct al unui proces industrial (asa cum este dioxidul de sulf emis de
fabrici, de exemplu) in timp ce poluantii secundari sunt cauzati de reactiile poluantilor primari.

Cauzele poluarii aerului

Printre cauzele poluarii aerului se numara o serie de activitati precum:

 Arderea combustibililor fosili – dioxidul de sulf emis in urma arderii combustibililor

fosili (cum ar fi carbunele sau petrolul) reprezinta una dintre principalele cauze
ale poluarii aerului; totodata, autoturismele cu motoare cu ardere interna, cele pe care le
utilizam zi de zi, reprezinta surse poluante majore cu efecte nocive asupra calitatii aerului
pentru ca elibereaza in atmosfera zilnic zeci de mii de tone de gaze nocive;

 Activitatile agricole – amoniacul, de exemplu, este un produs des utilizat in activitati

specifice sectorului agricol, in acelasi timp fiind unul dintre cele mai periculoase gaze
 prezente in atmosfera. Mai mult, utilizarea pe scara larga a insecticidelor si pesticidelor
contribuie la poluarea mediului inconjurator, inclusiv a atmosferei.

 Activitatile miniere – Mineritul este un domeniu in care se folosesc echipamente de mari

dimensiuni. In timpul procesului, praful si substantele chimice sunt eliberate cauzand o
poluare masiva a aerului. Acesta este unul dintre motivele pentru care aceasta activitate
este responsabila pentru deteriorarea sanatatii lucratorilor si a locuitorilor din apropierea
exploatatiilor miniere.

 Activitatile casnice: produsele de curatare de uz caznic sau produsele de vopsire emit

substante toxice in aer ce produc poluarea mediului inconjurator. Ati observat ca atunci
cand zugraviti in interior, chiar si cu geamurile deschise, aerul devine irespirabil? Desi
pare o poluare minora, zilnic se produc mii de astfel de “poluari minore” ale aerului, insa
privind in ansamblu vom constata ca toate contribuie la deteriorarea constanta si aproape
ireversibila (in absenta unor masuri adecvate) a calitatii aerului pe care cu totii il
respiram.

Una dintre soluțiile la problema deșeurilor generate în cantități tot mai mari, a apărut în urmă cu
peste 30 de ani, când, pe plan internațional, au început să fie utilizați „combustibilii
alternativi”, pe bază de deșeuri cu potențial caloric. Astfel, s-a ajuns ca în 2012 la nivelul
Europei, industria cimentului să-și asigure aproape o treime din necesarul de energie termică din
combustibilii alternativi pe bază de deșeuri ale altor industrii și activități.

Cel mai important avantaj al folosirii acestor combustibili constă în faptul că sunt economisite
cantități semnificative de combustibili fosili, adică de resurse naturale neregenerabile. Totodata
se reduc și emisiile de gaze cu efect de seră.

Un alt beneficiu adus comunității este că sunt valorificate și eliminate complet deșeuri
generate de alte industrii și activități (industria petrolieră, auto, agricultura, silvicultura,
deșeuri generate de populație sortate corespunzator înainte de a ajunge în fabrica de ciment!).

Arderea în cuptorul de clincher asigură condițiile optime de valorificare a acestor deșeuri, prin:

 temperaturile înalte ale materialului și gazelor: 2.000 0C în zona flăcării;

 timpul relativ lung de contact al materialului cu gazele la temperaturi înalte și atmosfera

oxidantă din cuptor;

 componența organică a deșeurilor este complet distrusă și prin ardere produce energie
termică, în timp ce componența minerală este reciclată, fiind integrată chimic în structura
clincherului. Astfel, nu rezultă zguri sau cenuși la arderea combustibililor pentru
producerea clincherului.
Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului

Cu totii avem obligatia sa contribuim la protejarea mediului inconjurator si de a asigura,

pentru noi si pentru generatiile care vin, o calitate a aerului mai buna. Iata care sunt cateva
din masurile care previn poluarea aerului:

 Folosirea mijloacelor de transport in comun - folosirea mijloacelor de transport in

comun reduce considerabil poluarea aerului si decongestioneaza in acelasi timp traficul;
faceti un exercitiu de imaginatie – urcati cei 60 de ocupanti ai unui troleibuz sau autobuz
in 60 de autoturisme. Deja veti avea o sosea plina pe o lungime de cel putin 200 m
(comparativ cu cei maxim 7 metri ai unui troleibuz), un trafic aglomerat si un aer
irespirabil in imediata apropiere a “alaiului motorizat”. Incercati asadar, din cand in cand,
sa folositi si troleibuzul sau metroul – veti sti ca in ziua respectiva ati facut un pic mai
mult pentru a proteja mediul inconjurator!

 Economisirea energiei – opriti luminile si orice aparat consumator de energie atunci

cand plecati de acasa sau cand nu il mai folositi. Energia electrica pare o sursa “verde”
sau nepoluanta atunci cand o comparam cu benzina, de exemplu, daca vorbim de
combustibili pentru autoturisme, insa uitam ca si aceasta este produsa in urma unor
procese care genereaza poluare, asa cum se intampla in timpul procesului de ardere a
hidrocarburilor pentru obtinerea energiei electrice.

 Refolosirea si reciclarea materialelor – refolosind obiectele sau recicland, economisiti

indirect si resursele necesare producerii lor dar in acelasi timp contribuiti si la o calitate
mai buna a aerului prin eliminarea tuturor gazelor cu efect nociv care s-ar fi produs in
urma proceselor tehnologice de fabricatie.

 Utilizarea energiei verzi – energia solara, eoliana si geotermala contribuie la reducerea

poluarii aerului; eliminarea pe cat posibil a arderilor de combustibili fosili pentru
producerea energiei termice sau electrice duce indirect la diminuarea gazelor care rezulta
in urma arderilor, contribuind astfel la pastrarea unui aer mai putin poluat.

 Modernizarea instalatiilor sau inchiderea celor neperformante

 Utilizarea celor mai bune practici si tehnici disponibile in fiecare industrie

Desigur, fiecare, in casa lui sau la locul de munca, pe strada sau oriunde ar fi, poate contribui cu
cate putin la cresterea calitatii aerului pe care cu totii il respiram – adunate insa, toate aceste mici
eforturi, pot genera modificari majore in ceea ce priveste prevenirea poluarii aerului.