Sunteți pe pagina 1din 2

Dezastrul de la Fukushima

1.Cauze:
Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi a avut loc la data de 11 martie 2011 la
centrala electrică atomică Fukushima din Japonia, care constă din 4 reactoare nucleare, ca
urmare a cutremurului din nord-estul țării de la ora 14:46,[1] urmat de un tsunamide mari
proporții. Centrala nucleară Fukushima I a fost nevoită să recurgă la acumulatoarele electrice
de rezervă, dar acestea au o capacitate limitată.La 14 martie compania TEPCO (Tokyo
Electric Power Company), care administrează centrala, a făcut cunoscut că nici sistemul de
răcire al reactorului 2 nu mai funcționează. Fără o răcire normală la un reactor se poate ajunge
la supraîncălzirea miezului cu material fisionabil radioactiv al reactorului până la o
temperatură de 2.000 °C, crescând riscul topirii lui și al unor explozii. La 15 martie
autoritățile din Tokyo au anunțat că la reactorul (blocul) 2 Fukushima a avut loc o explozie
care a avariat învelișul acestuia, provocându-se astfel o creștere a radioactivității în zona
înconjurătoareDrept urmare populația locală din perimetrul de 30 de km în jurul centralei a
fost avizată să rămână în locuințe, pentru a nu se expune direct) radioactivității crescute. După
explozia de la reactorul 2 s-a anunțat un incendiu la reactorul 4 (care la cutremur era în
revizie). De la acesta provine acum creștere puternică a radioactivității direct în atmosferă. Se
speculează că reactorul respectiv ar avea două găuri de dimensiuni metrice în înveliș.
Dezastrul de la centrala nucleară de la Fukushima, este rezultatul neglijenței omului.
Concluzia a fost trasă de o comisie specială, împuternicită de Parlamentul de la Tokyo să
investigheze cauzele catastrofei. Raportul întocmit specifică faptul că guvernele trecute și cel
aflat acum la conducere, agențiile de reglementare și compania Tokyo Electric Power au eșuat
în datoria lor de a proteja viețile oamenilor. Actul prezentat, astăzi, arată că dezastrul putea fi
evitat. În raportul comisiei se specifică faptul că operatorul TEPCO era conștient de
întârzierea lucrărilor antiseismice și a măsurilor împotriva valurilor tsunami, lucru ce făcea ca
centrala Fukushima Daiichi să fie vulnerabilă. În același timp, companiei Tokyo Electric
Power i se reproșează că nu a reacționat suficient de rapid în primele ore după accident.
Această comisie de anchetă a fost compusă din 10 membri ai societății civile, și anume
seismologi, avocați, medici, jurnaliști și profesori. Un raport precedent, împuternicit de
TEPCO, a absolvit compania de electricitate de orice responsabilitate.
2.Consecinte:
-Chiar si la un an distanta s-au gasit cantitati record de cesiu radioactiv in pestii
pescuiti la 20 de km distanta de centrala nucleara de la Fukushima Daiichi, din nord-estul
Japoniei.

- Viețile a sute de mii de oameni continuă să fie afectate de dezastrul nuclear de la


Fukushima, mai ales cei aproape 300.000 de oameni care și-au părăsit casele din cauza
contaminării radioactive și care continuă să trăiască în incertitudine, fără a beneficia
de o compensație corectă, justă și promptă. 100.000 dintre ei trăiesc și acum în
reședințe temporare.
3.Responsabili:
Un tribunal japonez a decis, în premieră, că guvernul este parțial responsabil pentru
dezastrul nuclear de la Fukushima, din 2011. Curtea a dat acest verdict într-un caz adus în
instanță de un grup de persoane evacuate, care au fost nevoite să-și părăsească locuințele,
Decizia instanței spune că dezastrul ar fi putut fi evitat dacă responsabilii din guvern ar fi
cerut operatorului centralei nucleare Tepco să ia măsuri preventive de siguranță.
4.Comunicarea in cazul crizei:
In prima faza trebuie sa intelegem ce inseamna acest concept. Comunicarea in cazul
crizei face referire la comunicarea din timpul crizei si este un mecanism de raspuns la
criza pentru schimb de informatii. Comunicarea in criza este strans legata de comunicarea
in dezastre pentru sanatate. Cei trei termeni : criza , dezastru , urgenta detind caracteristici
atat comune cat si diferite. Precum criza , orice risc pentru sanatate determina pe
sentimente inevitabile de nesiguranta si incertitudine , iar impactul economic se poate
observa cu usurinta si in sanatatea populatiei.
Comunicarea in crizaare in principal doua scopuri: sa ofere cetatenilor senzatia ca totul
este sub control si sa ofere indirect suport emotional oamenilor afectati prin conferinte de
presa ,materiale mass-media etc

S-ar putea să vă placă și