Scoala cu cls. I-VIII nr.

8 Constanta
An scolar

PROIECT DE LECTIE

Obiectul: Matematica - geometrie

Clasa: a VI- a B
Tema: Suma masurilor unghiurilor unui triunghi; teorema unghiului exterior
Tipul lectiei: Lectie de dobandire de cunostinte
Data:
Profesor: Cristina Nenciu

Obiective:
A. Obiective cognitive
O1. Elevii sa recunosca proprietati simple ale figurilor geometrice (triunghiurilor) in
diverse configuratii;
O2. Elevii sa identifice relatia dintre masura unui unghi exterior al unui triunghi si
unghiurile interioare ale acestuia;
O3. Elevii sa identifice corect unghiurile exterioare ale unui triunghi;

B. Obiective comportamentale
O1. Elevii sa poata construi, folosind instrumentele de geometrie, figuri geometrice in
diverse configuratii ;
O2. Elevii sa determine, in anumite conditii date, masura unui unghi al unui triunghi,
respectiv masura unui unghi exterior sau sa deduca, pornind de la niste masuri de
unghiuri date, anumite proprietati ale triunghiurilor ;
O3. Elevii sa asocieze proprietatile specifice ale triunghiului cu situatiile concrete
intalnite in probleme, aplicand corect teoremele invatate;
O4. Elevii sa prezinte in mod coerent solutia unei probleme, utilizand modalitati variate
de exprimare ;

C. Obiective afective
O1. Stimularea curiozitatii si a imaginatiei ;
O2. Cultivarea simtului rigorii si a spiritului critic ;
O3. Cultivarea perseverentei in gasirea de solutii alternative ;

Strategii didactice:
 mijloace si materiale didactice: tabla, creta, instrumente geometrice, fise de lucru,
proiector ;
 metode: conversatia frontala, conversatia euristica, demonstratie cu solicitarea
elevului, rezolvarea de probleme, munca cu fisa.
Momentele lectiei:

Captarea atentiei si trezirea interesului pentru lectie

- Organizez clasa pentru lectie, anunt elevii ca vom continua studiul triunghiului, urmand a
discuta despre una dintre cele mai importante teoreme din geometrie si anume cea legata de
suma masurilor unghiurilor unui triunghi; enunt titlul lectiei, precum si obiectivele urmarite.

Stimularea actualizarii cunostintelor necesare pentru studiul materialului nou

- Dupa ce sunt lamurite eventualele neclaritati legate de tema pentru ziua respectiva, verific
frontal urmatoarele notiuni:
 definitia dreptelor paralele;
 axioma paralelelor;
 teorema dreptelor paralele taiate de o secanta;
 criterii de paralelism;
 definitia triunghiului isoscel / echilateral;
 definitia unghiului exterior al unui triunghi.

Prezentarea materialului nou si dirijarea invatarii

- Cunoastem deja, inca de cand am discutat despre constructia triunghiurilor oarecare, faptul
ca suma masurilor unghiurilor unui triunghi este egala cu 180 0. Ati si verificat acest lucru,
indoind triunghiuri din hartie.
- Dar, privind cu ceva mai mult timp in urma, cum a aparut oare problema de a afla suma
masurilor unghiurilor unui triunghi ? Este foarte posibil ca problema adunarii unghiurilor sa fi
aparut cu foarte mult timp in urma, la lucrarile de pavaj, de pardosire a templelor.

- Asezand doua pietre triunghiulare una langa alta, ca in figura de mai jos, se formeaza in A
un unghi care este suma unghiurilor 1 si 2, deci adunarea unghiurilor este o operatie fireasca.

- Folosind pietre triunghiulare egale, ca in figura de sus din dreapta, mesterii trebuie sa fi
observat faptul urmator: cand se aseaza doua pietre ABC si A’B’C’ una langa alta ca in figura
de mai sus, latura B’C’ BC, iar daca asezam in stanga pietrei ABC, o alta piatra A’’B’’C’’ ca in
figura, latura B’’C’’ BC, de asemenea. In felul acesta, se grupeaza in jurul aceluiasi punct, cele
trei unghiuri ale unui triunghi, iar laturile AB’ si AC’’ cad una in prelungirea celeilalte, deci
suma acestor unghiuri este de 1800.
- De aici si pana la demonstratia matematica nu e decat un pas. Enunt deci, teorema, iar
demonstratia se face cu ajutorul elevilor.
Teorema: In orice triunghi, suma masurilor unghiurilor este egala cu 1800.
Demonstratie:
-Demonstratia data de Pitagora presupune constructia unei paralele prin varful A al
triunghiului, la BC, constructie care, dupa cum am vazut, a aparut in mod firesc. Aplicand
teorema dreptelor paralele taiate de o secanta, pentru dreptele BC si DE si secantele AB,
respectiv AC, obtinem :
DAB  ABC (alt. int.)
EAC  ACB (alt. int) , de unde rezulta
m(BAC) + m(ABC) + m(ACB) = m(BAC) + m(DAB) + m(EAC) = m(DAE) = 1800.
- O consecinta imediata a acestei teoreme este:
Teorema unghiului exterior: Masura unui unghi exterior al unui triunghi este egala cu suma
masurilor unghiurilor triunghiului, neadiacente cu el.

Demonstratie:
Unghiurile ABD si ABC sunt adiacente suplementare, deci m(ABD) + m(ABC) = 1800.
Cum m(ABC) + m(BAC) + m(ACB) = 1800 , rezulta ca m(ABD) = m(BAC) + m(ACB)
si teorema este demonstrata.
Observatie: Masura unui unghi exterior este mai mare decat masura oricarui unghi interior al
triunghiului.
- Alte consecinte:
C1: Masura unghiurilor unui triunghi echilateral este egala cu 600 .
C2: Masura unghiurilor ascutite ale unui triunghi dreptunghic isoscel este egala cu 450.

Fixarea datelor esentiale ale lectiei ; aplicatii

- Se repeta succint, cu ajutorul elevilor, notiunile noi invatate si se rezolva apoi urmatoarele
probleme:
1. Ce nu este in regula cu urmatoarea figura ?
2. Gasiti unghiurile necunoscute din triunghiurile de mai jos:

3. a) Un triunghi isoscel are un unghi de 40°. Aflati celelalte doua unghiuri.

Cate solutii are problema ?
b)Aceeasi problema pentru un triunghi isoscel cu un unghi de 120°.
4. Determinati x, apoi calculati masurile unghiurile necunoscute din figurile de mai jos.

Evaluarea performantei
1. Aflati masura unghiului format de bisectoarele a doua unghiuri ale unui triunghi
echilateral.
2. Geometria este adesea folosita in cadrul navigatiei.

- De exemplu, urmatoarea metoda, numita „dublarea unghiului”, este folosita de marinari

pentru a determina distanta de la o barca, la un punct de reper aflat pe mal.
 Se procedeaza astfel: se masoara unghiul format de directia de deplasare a barcii si
directia determinata de pozitia barcii si punctul de reper, in punctul A.
Se verifica acest unghi pana in momentul in care devine dublu fata de masura
inregistrata initial – in punctul C, pe figura de mai jos. Distanta parcursa intre punctele A si C
este egala cu distanta din punctul C la punctul de reper aflat pe mal.
Justificati metoda folosita, utilizand cunostintele dobandite azi.

Tema pentru acasa

Manual, pag. 169
Pr. 3, 5, 7 si 8