UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

FINANTE PUBLICE

IASI 2017
Cuprins
CAPITOLUL 1: Cadrul conceptual și metodologic ............................................................................... 3
1.1. Conceptul de cheltuială publică și structura cheltuielilor publice conform clasificației
bugetare ......................................................................................................................................... 3
1.2. Indicatori privind nivelul, dinamica și structuracheltuielilor publice ...................................... 4
CAPITOLUL 2: Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice în România și
Olanda ................................................................................................................................................ 7
2.1. Nivelul cheltuielilor publice în România și Olanda în perioada 2011-2015 ............................ 7
2.2. Interpretarea nivelului și dinamica cheltuielilor publice totale în România și Olanda în
perioada2011-2015 ........................................................................................................................ 8
CAPITOLUL 3: Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și Olanda ............ 10
3.1. Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și Olanda .......................... 10
3.2. Analiza structurii funționale a cheltuielilor publice în România și Olanda ........................... 14
CAPITOLUL 4: Concluzii .................................................................................................................... 18

2
 CAPITOLUL 1: Cadrul conceptual și metodologic

1.1. Conceptul de cheltuială publică și structura cheltuielilor publice conform

clasificației bugetare

 Cheltuiala publică

Cheltuiala publică exprimă o relație economico-socială în formă bănească, care se

manifestă între stat și persoane fizice și juridice, cu ocazia repartizării și utilizării
resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia.

Cheltuială publică semnifică, în sens juridic, plata unei sume de bani din fonduri
publice, legată de crearea și funcționarea entităților publice și de înfăptuirea activităților cu
caracter public, inclusiv a celor derulate prin întreprinderile cu capital de stat.

Cheltuială publică, în sens economic, exprimă procesele economice de repartiție a

PIB, concretizate prin alocarea și utilizarea resurselor bănesti, pentru realizarea de acțiuni
considerate de interes public, la nivel național sau al colectivităților locale.

 Structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare

Clasificatia economica este bazată pe folosirea a două criterii de grupare: primul,

conform căreia cheltuielile se împart în: cheltuieli curente și cheltuieli de capital; iar al
doilea, împarte cheltuielile în: cheltuieli ale serviciilor publice sau administrative și
cheltuieli de transfer.

Cheltuielile curente (de funcționare) sunt acele cheltuieli care asigură buna
funcționare și întreținere a instituțiilor publice. Acestea reprezintă un consum definitiv de
produs intern brut iar sumele cheltuite trebuie să se reînnoiască anual, având ponderea cea
mai mare din totalul cheltuielilor publice.

Cheltuielile de capital (cu caracter de investiții) sunt concretizate în achiziționarea

de bunuri destinate sferei producției materiale sau sferei nemateriale cu active fixe, care duc
la dezvoltarea și modernizarea patrimoniului public.

Cheltuielile privind serviciile publice sau administrative cuprind în general

remunerarea serviciilor, a prestațiilor și a furniturilor necesare bunei funcționări a
instituțiilor publice sau achiziționării de mobilier, aparatură și echipamente.

3
 Cheltuielile de transfer (de redistribuire) reprezintă trecerea unor sume de bani de la
buget la dispoziția unor persoane juridice (instituții cu activități autofinanțate, întreprinderi
productive), unor persoane fizice (pensionari, șomeri, studenți, elevi etc.), sau a unor bugete
ale administrațiilor locale. Din punctul acesta de vedere, ele pot avea fie un caracter
economic (subvenții, prime pentru stimularea exportului, restructurarea unor activități
economice), fie un caracter social (burse, pensii, ajutoare și alte indemnizații), inclusiv
finanțarea unor acțiuni de importanta deosebită efectuate prin intermediul administrațiilor
publice locale.

Clasificația funcțională utilizează drept criteriu în gruparea cheltuielilor publice:

domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare
publice sau alte destinații legate de efectuarea unor transferuri între diferitele niveluri ale
administrației publice, plata dobânzilor la datoria publică sau constituirea de rezerve la
dispoziția autorității executive.

Gruparea cheltuielilor publice conform acestui criteriu reflectă implicit obiectivele

politicii financiare a statului, prin repartizarea resurselor financiare publice pe domenii de
activitate și obiective care definesc nevoile publice.

1.2. Indicatori privind nivelul, dinamica și structuracheltuielilor publice

1. INDICATORI PRIVIND NIVELUL CHELTUIELILOR PUBLICE

a) Volumul cheltuielilor publice

CPT = ΣCPTi

b) Volumul cheltuielilor publice in expresie nominala

CPTn = ΣCPTni

c) Volumul cheltuielilor publice in expresie reala

𝐶𝑃𝑇𝑛
𝐶𝑃𝑇𝛾 =
𝐼𝑃

d) Ponderea cheltuielilor publice in PIB

𝐶𝑃𝑇
%𝐶𝑃𝑇𝑃𝐼𝐵 = ∗ 100
𝑃𝐼𝐵

4
e) Cheltuielile publice medii pe locuitor

𝐶𝑃𝑇
𝐶𝑃𝑙𝑜𝑐. =
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑒

2. INDICATORI PRIVIND STRUCTURA CHELTUIELILOR PUBLICE

Ponderea fiecarei categorii de cheltuieli in total cheltuieli publice

𝐶𝑃𝑖
𝑔𝑖 = ∗ 100
𝐶𝑃𝑇

3. INDICATORI PRIVIND DINAMICA CHELTUIELILOR PUBLICE

a) Modificarea absoluta a cheltuielilor publice

ΔCP = CP1 – CP0

b) Modificarea absoluta a cheltuielilor publice in expresie nominala

ΔCPn = CPn1 – CPn0

c) Modificarea absoluta a cheltuielilor publice in expresie reala

ΔCPr = CPr1 – CPr0

d) Modificarea relativa a cheltuielilor publice

𝐶𝑃1 − 𝐶𝑃0
%𝐶𝑃 =
𝐶𝑃0

e) Modificarea relativa a cheltuielilor publice in expresie nominala

𝐶𝑃𝑛1 − 𝐶𝑃𝑛0
%𝐶𝑃 =
𝐶𝑃𝑛0

f) Modificarea relativa a cheltuielilor publice in expresie reala

𝐶𝑃𝑟1 − 𝐶𝑃𝑟0
%𝐶𝑃 =
𝐶𝑃𝑟0

g) Modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB

5
 𝐶𝑃 𝐶𝑃
∆%𝐶𝑃𝑃𝐼𝐵 = (𝑃𝐼𝐵1 − 𝑃𝐼𝐵0 ) ∗ 100
1 0

h) Modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor

𝐶𝑃1 𝐶𝑃0
∆𝐶𝑃𝑙𝑜𝑐 = −
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑒1 𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑒0

i) Indicatorul privind corespondenta dintre modificarea cheltuielilor publice si modificarea

PIB

𝐶𝑃1
𝐶𝑃0 ∗ 100 𝐼𝐶𝑃
𝑘𝐶𝑃/𝑃𝐼𝐵 = =
𝑃𝐼𝐵1 𝐼𝑃𝐼𝐵
𝑃𝐼𝐵0 ∗ 100

j) Elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu PIB

𝐶𝑃1 − 𝐶𝑃0
∗ 100
𝐶𝑃0
𝑒𝐶𝑃/𝑃𝐼𝐵 =
𝑃𝐼𝐵1 − 𝑃𝐼𝐵0
∗ 100
𝑃𝐼𝐵0

6
CAPITOLUL 2: Analiza comparativă a nivelului și dinamicii cheltuielilor publice în
România și Olanda

2.1. Nivelul cheltuielilor publice în România și Olanda în perioada

2011-2015

Țară Indicatori An
2015 2014 2013 2012 2011
România Mărime 57.25 52.42 51.04 49.71 52.16
absolută
(mil.
Euro)
Mărime 35.71 34.86 35.38 37.23 39.13
relativă
(%)
Olanda Mărime 306.75 306.20 302.03 303.86 302.01
absolută
(mil.
Euro)
Mărime 44.88 46.18 46.27 47.09 46.97
relativă
(%)
Tabelul 1. Nivelul cheltuielilor publice în România și Olanda în perioada 2011-2015, în mărime
absolută și ca pondere în produsul intern brut (în mărime relativă)
Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/ResultSerie.cfm

Ponderea în PIB a cheltuielilor publice în România

și Olanda în perioada 2011-2015
50 46.18 46.27 47.09 46.97
44.88
45
39.13
40 37.23
35.71 34.86 35.38
35
30
25
20
15
10
5
0
2015 2014 2013 2012 2011

România Olanda

Figura 1. Ponderea în PIB a cheltuielilor publice în România și Olanda ăn perioada 2011-

2015

Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/ResultSerie.cfm

7
 2.2. Interpretarea nivelului și dinamica cheltuielilor publice totale în
România și Olanda în perioada2011-2015

Conform tabelului 1 „Nivelul cheltuielilor publice în România și Olanda în

perioada 2011-2015, în mărime absolută și ca pondere în produsul intern brut (în
mărime relativă)” observăm o diferență sugestivă a cheltuielilor publice. Dat fiind
faptul că Olanda are o populație mai numeroasă decât România și se întinde pe un
teritoriu mai larg, observăm că Olanda are cheltuieli mult mai ridicate decât
România, desigur și PIB-ul Olandei este mai mare decât cel al României.

Se obsevă în tabel că în România cheltuielile publice din anul 2012 și până în

anul 2015 au fost într-o continuă creștere, iar în cazul Olandei cheltuielile au fost în
creștere din anul 2013 până în 2015.

În legătură cu ponderea PIB în România s-a evidențiat o scădere a PIB-ului

din anul 2011 până în 2013, iar din 2014 până în 2015 procentajul a fost în creștere.
În Olanda se observă o creștere în anul 2012 față de 2011, iar mai apoi din 2012 până
în anul 2015 a avut loc o scădere semnificativă a PIB-ului.

2.3. Valoarea coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice

totale în raport cu PIB în România și Olanda în perioada 2011-2015

Țară Indicatori An
2015 2014 2013 2012 2011
România CPT (mil 57.25 52.42 51.04 49.71 52.16
euro)
PIB (%) 160.31 150.35 144.25 133.51 133.30
Coeficient 1.39 0.63 0.33 -32.8 0.77
de
elasticitate
Olanda CPT (mil 306.75 306.20 302.03 303.86 302.01
euro)
PIB (%) 683.45 663.008 652.74 645.16 642.92
Coeficient 0.05 0.49 -0.51 1.79 -0.37
de
elasticitate
Tabelul 2. Valoarea coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice totale în raport cu PIB în
România și Olanda în perioada 2011-2015

Sursa: http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/ResultSerie.cfm

8
 În tabelul 2 sunt evindențiați coeficienții de elasticitate înregistrați în perioada
2011-2015 în România și Olanda. În România în anii 2011, 2012, 2013 și 2014 se
înregistrează o cerere este inelastică, deoarece valorile coeficientului de elasticitate
sunt mai mici decât 1, iar în 2015 se înregistrează o cerere elastică, deoarece valoarea
coeficientului este mai mare decât 1. În Olanda 2011, 2013, 2014 și 2015 se
înregistrează o cerere inelastică, deoarece valorile coeficientului de elasticitate sunt
mai mici decât 1, iar în 2012 se înregistrează o cerere elastica, deoarece valoarea
coeficientului este mai mare decât 1.

Factori de influiență

 Factorii demografici se concretizează prin creșterea numerică a populației,

modificarea structurii pe vârste și categorii socio-profesionale. Produce
majorarea cheltuielilor publice pentru învățământ, sănătate, ordine publica.
 Factorii economici caracterizează dezvoltarea economiei, modernizarea,
nondezvoltarea sau stagnarea acesteia.
 Factorii sociali acționează în funcție de intensitatea măsurilor de protecție
socială pe care le promovează factorii de poziție legislativi sau executivi.
 Urbanizarea duce la creșterea cheltuielilor publice prin creșterea fiscalității
pentru asigurarea veniturilor, prin crearea și dezvoltarea centrelor urbane, dar
și prin finanțarea unor utilități publice specifice mediului urban.
 Factorii militari cauzează creșterea cheltuielilor publice în concordanță cu
politica statului în context internațional cu privire la angajarea unor conflicte
armate sau numai la dimensiunile structurilor armatei pentru apărare.
 Factorii de ordin istoric influențează prin transmiterea nevoilor sporite de
cheltuieli făcute în anii anteriori.
 Factorii politici rezulta din creșterea remarcabilă a complexității funcțiilor
și atribuțiilor statului contemporan la concepția politica asupra funcțiilor
statului.

9
 CAPITOLUL 3: Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România
și Olanda

3.1. Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și Olanda

3.1.1. Structura economică a cheltuielilor publice în România și Olanda în perioada

2011-2015

Ani
Țară Indicatori
2015 2014 2013 2012 2011
Cheltuieli
cu salariile 12286.4 11571.1 11695.1 10396.2 10404.4
(mil. Euro)
Ponderea
din
7.7 7.7 8.1 7.8 7.8
cheltuieli
totale
Cheltuieli
792 717.3 780.6 871.4 1133.9
cu subvenții
Ponderea
din
0.5 0.5 0.5 0.7 0.9
cheltuieli cu
subvenții
România Cheltuieli
2613.7 2477.8 2529.8 2344 2141.9
cu dobânzi
Ponderea
din
1.6 1.6 1.8 1.8 1.6
cheltuieli cu
dobânzi
Cheltuieli
asistența 18375.7 17256.7 16850 16207.4 17518.9
socială
Ponderea
din
cheltuieli cu 11.5 11.5 11.7 12.1 13.2
asistență
socială

10
 Cheltuieli
de capital 1879 1935.3 1602.6 1973.4 3243.4

Ponderea
din
1.2 1.3 1.1 1.5 2.4
cheltuieli de
capital
Nivel total
al
57253 52421.4 51046.3 49716.4 52163.6
cheltuielilor
publice
Ponderea
35.7 34.9 35.4 37.2 39.3
din total
Cheltuieli
cu salariile 59651 60423 60193 60113 59718
(mil. Euro)
Ponderea
din
8.7 9.1 9.2 9.3 9.3
cheltuieli
totale
Cheltuieli
cu subvenții 7804 8021 8211 8929 9674

Ponderea
din
1.1 1.2 1.3 1.4 1.5
cheltuieli cu
subvenții
Olanda
Cheltuieli
cu dobânzi 8491 9428 9913 10606 11295

Ponderea
din
1.2 1.4 1.5 1.6 1.8
cheltuieli cu
dobânzi

11
 Cheltuieli
asistența
148122 146204 145287 141486 137578
socială

Ponderea
din
cheltuieli cu 21.7 22.1 22.3 21.9 21.4
asistență
socială
Cheltuieli
de capital 4625 3816 5082 4287 4128

Ponderea
din
0.7 0.6 0.8 0.7 0.6
cheltuieli de
capital
Nivel total
al
306759 306204 302036 303865 302010
cheltuielilor
publice
Ponderea
44.9 46.2 46.3 47.1 47
din total
Tabelul 3. Structura economică a cheltuielilor publice în mărime absolută și în ponderea PIB în
România și Olanda în perioada 2011-2015

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

12
3.1.2. Reprezentare grafică

România
100%
90%
80%
70% 35.7 35.4 39.3
60%
50%
40% 1.2 1.1 2.4
30% 11.7
11.5 13.2
20%
0.5 1.6 0.5 1.8 0.9 1.6
10%
7.7 8.1 7.8
0%
2015 2013 2011

Ponderea din cheltuieli totale Ponderea din cheltuieli cu subvenții

Ponderea din cheltuieli cu dobânzi Ponderea din cheltuieli cu asistență socială
Ponderea din cheltuieli de capital Ponderea din total

Figura 2. Structura economică a cheltuielilor publice în România

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

Olanda
100%
90%
80%
70% 44.9 46.3 47
60%
50%
40% 0.7 0.8 0.6
30% 21.7 22.3 21.4
20%
1.2 1.5 1.8
10% 1.1 1.3 1.5
8.7 9.2 9.3
0%
2015 2013 2011

Ponderea din cheltuieli totale Ponderea din cheltuieli cu subvenții

Ponderea din cheltuieli cu dobânzi Ponderea din cheltuieli cu asistență socială
Ponderea din cheltuieli de capital Ponderea din total

Figura 3. Structura economică a cheltuielilor publice în Olanda

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

13
3.1.3. Interpretarea ponderii cheltuielilor publice în totalul cheltuielilor publice

În urma tabelelor realizate am ajuns la conluzia că, cheltuielile publice din Olanda
sunt mult mai mari decât cele din România. În România cheltuielile cele mai ridicate, atât
în mărime absolută, cât și în pondere PIB, sunt: cheltuielile cu salarii, cheltuielile cu
asistența socială și nivelul total al cheltuielilor. De asemenea, și în Olanda sunt tot aceleași
categorii de cheltuieli, dar se consideră a fi cele mai ridicate.

3.2. Analiza structurii funționale a cheltuielilor publice în România și Olanda

3.2.1. Structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Olanda în perioada

2011-2015

An
Țară Indicatori
2015 2014 2013 2012 2011
Servicii 7725.3 7037.3 7092.1 6573.6 6447.2
publice
Apărare 1537.3 1250 1131.5 955.6 1119.7
Ordine 3629.3 3163.2 3166.6 2884.1 2896.6
publică
Protecția 1608.6 1193.4 1159.4 1103.4 1240.8
mediului
Facilități 2320.6 1755.3 1680 1497.6 1628.2
România
comunitare
Afaceri 8506.6 8723.7 8984.8 9567.1 9416.6
Sănătate 6734.4 6016.8 5787 5121.7 5480.6
Cultură și 1931.6 1641.4 1448.4 1576.3 1409.9
religie
Educație 4908.2 4498.8 4031.9 3973.3 5434.3
Protecție 18351.3 17141.5 16564.6 16463.5 17089.7
socială
Servicii 33961 34764 33472 33612 34136
publice
Olanda Apărare 7719 7325 7541 7512 8167
Ordine 12264 12353 12880 12477 12204
publică

14
 Protecția 9675 9770 10076 10073 10295
mediului
Facilități 2174 3051 3437 3322 3044
comunitare
Afaceri 26873 27639 25062 28770 30726
Sănătate 54078 54044 53561 53640 50917
Cultură și 9502 9644 10024 10382 10808
religie
Educație 36786 35727 35268 35675 35531
Protecție 112323 111887 110715 108402 106182
socială
Tabelul 4. Structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Olanda în perioada
2011-2015 în mărime absolută

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

An
Țară Indicatori
2015 2014 2013 2012 2011
Servicii 4.8 4.7 4.9 4.9 4.9
publice
Apărare 1 0.8 0.8 0.7 0.8
Ordine 2.3 2.1 2.2 2.2 2.2
publică
Protecția 1 0.8 0.8 0.8 0.9
mediului
Facilități 1.4 1.2 1.2 1.1 1.2
România
comunitare
Afaceri 5.3 5.8 6.2 7.2 7.1
Sănătate 4.2 4 4 3.8 4.1
Cultură și 1.2 1.1 1 1.2 1.1
religie
Educație 3.1 3 2.8 3 4.1
Protecție 11.4 11.4 11.5 12.3 12.9
socială
Servicii 5 5.2 5.1 5.2 5.3
Olanda
publice

15
 Apărare 1.1 1.1 1.2 1.2 1.3
Ordine 1.8 1.9 2 1.9 1.9
publică
Protecția 1.4 1.5 1.5 1.6 1.6
mediului
Facilități 0.3 0.5 0.5 0.5 0.5
comunitare
Afaceri 4 4.2 3.8 4.5 4.8
Sănătate 8 8.2 8.2 8.3 7.9
Cultură și 1.4 1.5 1.5 1.6 1.7
religie
Educație 5.4 5.4 5.4 5.5 5.5
Protecție 16.6 16.9 17 16.8 16.5
socială
Tabelul 5. Structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Olanda în perioada
2011-2015 în pondere PIB

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

3.2.2. Reprezentare grafică

România
100%
90%
11.4 11.5 12.9
80%
70%
3.1 2.8 4.1
60% 1.2 1
1.1
50% 4.2 4 4.1
40%
5.3 6.2 7.1
30%
1.4 1.2
1 0.8 1.2
20% 2.3 2.2 0.9
1 0.8 2.2
0.8
10%
4.8 4.9 4.9
0%
2015 2013 2011

Servicii publice Apărare Ordine publică Protecția mediului

Facilități comunitare Afaceri Sănătate Cultură și religie
Educație Protecție socială

16
 Olanda
100%
90%
80% 16.6 17 16.5

70%
60% 5.5
5.4 5.4
50% 1.4 1.5 1.7

40% 8 8.2 7.9

30%
4 3.8 4.8
20% 0.3 0.5
1.5 0.5
1.6
1.4
1.8 2 1.9
10% 1.1 1.2 1.3
5 5.1 5.3
0%
2015 2013 2011

Servicii publice Apărare Ordine publică Protecția mediului

Facilități comunitare Afaceri Sănătate Cultură și religie
Educație Protecție socială

Figura 5. Structura funcțională a cheltuielilor publice în Olanda

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

3.2.3. Interpretarea ponderii cheltuielilor publice în totalul cheltuielilor publice

În urma tabelelor realizate am ajuns la conluzia că, cheltuielile publice din

Olanda sunt foarte mari spre deosebire de cele din România. În România
cheltuielile cele mai ridicate, atât în mărime absolută, cât și în pondere PIB, sunt:
serviciile publice, afacerile, sănătatea și protecția socială. De asemenea, și în
Olanda sunt tot aceleași categorii de cheltuieli cu câteva în plus, și anume: ordinea
publică și educația.

17
 CAPITOLUL 4: Concluzii

Un rol deosebit de important îl au cheltuielile publice bugetare prin impactul pe

care îl au asupra dezvoltării fiecarei țări sub aspect economic și social, acestea contribuind
la progresul umanității.

Categoria de cheltuieli publice este strâns legată de ansamblul actelor și

operațiunilor de repartizare și utilizare a fondurilor statului pentru acțiuni social-culturale
și economice, pentru întreținerea organelor statului și apărarea națională.

Factorii care influiențează evoluția cheltuielilor publice dintr-un anumit stat sunt
următorii: factori demografici, factori economici, factori sociali, factori politici, factori
militari și urbanizarea.

În acest studiu de caz se observă că, cheltuielile Olandei sunt relativ mai ridicate
decât cheltuielile România, datorită faptului că Olanda are o populație mai numeroasă
decât România, dar și un teritoriu mai întins.

Lista tabelurilor și figurilor

Tabelul 1. Nivelul cheltuielilor publice în România și Olanda în perioada 2011-

2015, în mărime absolută și ca pondere în produsul intern brut (în mărime relativă)

Tabelul 2. Valoarea coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice totale în

raport cu PIB în România și Olanda în perioada 2011-2015

Tabelul 3. Structura economică a cheltuielilor publice în mărime absolută și în

ponderea PIB în România și Olanda în perioada 2011-2015

Tabelul 4. Structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Olanda în

perioada 2011-2015 în mărime absolută

Tabelul 5. Structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Olanda în

perioada 2011-2015 în pondere PIB

Figura 1. Ponderea în PIB a cheltuielilor publice în România și Olanda ăn perioada

2011-2015

Figura 2. Structura economică a cheltuielilor publice în România

Figura 3. Structura economică a cheltuielilor publice în Olanda

18
 Figura 4. Structura funcțională a cheltuielilor publice în România

Figura 5. Structura funcționlă a cheltuielilor publice în Olanda

Bibliografie

Suportul de curs FINANȚE PUBLICE I

Eurostat - http://ec.europa.eu/eurostat/data/database

Ministerul Finanțelor Publice

http://www.stiucum.com/finante/finate-publice/Clasificarea-cheltuielilor-pub65867.php

http://www.scrigroup.com/finante/CHELTUIELILE-PUBLICE-DEFINITII34796.php

https://conspecte.com/Finante-Publice/structura-cheltuielilor-publice-din-bugetul-de-
stat.html

http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/ResultSerie.cfm

19