FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei FIZIOPATOLOGIE

Anul de studiu II Semestrul * I, Tipul de evaluare finală (E / V / C) E1

Regimul disciplinei (Ob – obligatorie, Op – opţională, F - facultativă) Ob Numărul de credite 

Total ore de studiu Total ore pe
Total ore din planul de învăţământ   
individual semestru
Titularul disciplinei Prof. Dr. Magda Bădescu
&UHGLWHFRPXQHFX$QDWRPLD3DWRORJLFD

Facultatea Medicină
Total C** S L P

Departamentul Ştiinţe morfo-Funcţionale 56 28 - 28 -

Profilul Medicină
** C – curs, L – activităţi de laborator, P – proiect
sau lucrări practice
Specializarea Asistenţă medicală generală

Cunoştinţe (competenţe) minime necesare studenţilor la începutul anului III

1. Cunoaşterea temeinică a noţiunilor de anatomie a omului
2. Noţiuni de fiziologie normală a aparatelor respirator, cardiovascular, digestiv, renal.
3. Noţiuni de fiziologie şi biochimie a metabolismelor glucidic, lipidic, proteic, hidroelectrolitic şi
acido-bazic.
4. Noţiuni de bază în imunologie.

Obiectivele disciplinei
5. Cunoaşterea şi înţelegerea mecanismelor fiziopatologice generale ce produc afectarea organismului
uman, etiologia generală, reacţia inflamatorie, reacţia febrilă, şocul, sindromul de carenţă proteică,
obezitatea.
6. Cunoaşterea aprofundată a mecanismelor specifice de alterare a funcţiilor aparatului respirator,
cardio-vascular, digestive, renal.
7. Dezvoltarea de competenţe fiziopatologice de interpretarte a unor teste de laborator în contextul
investigării unor produse biologice patologice.
8. Dezvoltarea de competenţe în interpretarea unor buletine de analiză pe baza unui algoritm
fiziopatologic..
 Conţinutul disciplinei Nr. ore
Curs (28 ore)
FIZIOPATOLOGIE GENERALĂ
1. Definirea noţiunii de normal şi boală; rezervele organismului 2
A. Caracteristicile generale ale stării de boală
B. Boala: evoluţia proceselor morbide.
2. Răspunsul la agresiune 2
A. Reacţia inflamatorie acută
 Modificările vasculare şi celulare din inflamaţia acută
 Mediatorii chimici ai inflamaţiei (celulari şi plasmatici)
 Anomalii ale reacţiei inflamatorii
B. Tulburarea homeostaziei termice
 Hipertermia: etiopatogenia reacţiei febrile, hipertemia malignă
 Hipertermia: supraîncălzirea, şocul termic.
 Hipotermia
3. Fiziopatologia metabolismului proteinelor 2
 Fiziopatologia hipoproteinemiilor, hiperproteinemiilor,
disproteinemiilor.
 Fiziopatologia acizilor aminaţi.
 Fiziopatologia metabolismului acidului uric (etiopatogenia
gutei) şi al produşilor finali ai metabolismului proteic.
4. Fiziopatologia metabolismului lipidic şi al aterosclerozei. 2
 Hiperlipoproteinemii şi hipoliproteinemii primare.
 Hiperlipoproteinemiile secundare din patoalimentaţie, diabet
zaharat, alcoolism, maladii endocrine şi renale.
 Etiopatogenia aterosclerozei.
Fiziopatologia marilor sisteme funcţionale
5. Fiziopatologia insuficienţei respiratorii 2
 Hipoxemia
 Hipercapnia
 Fiziopatologia dispneei şi a cianozei.
Fiziopatologia unor maladii pulmonare
 Etiopatogenia astmului bronşic
 Bronhopneumopatia cronică obstructivă, emfizemul pulmonar
şi evoluţia către cordul pulmonar cronic.
6. Fiziopatologia homeostaziei tensionale 2
 Etiopatogenia hipertensiunii arteriale primare. Rolul sistemelor
presesoare (RAA, catecolamine), a sistemelor depresoare (peptidele
natriuretice, bradikinina) şi a reactivităţii vasculare în generarea
hipertensiunii arteriale esenţiale.
 Etiopatogenia hipertensiunii arteriale secundare: hipertensiunea de
cauză renală (renovasculară şi renoparenchimatoasă), hipertensiunea
de cauză suprarenală (sd.Conn, sd. Cushing, Feocromocitom).
 Etiopatogenia hipotensiunii arteriale: primare şi secundare
(supraacute, acute şi cronice).
7. Fiziopatologia cardiopatiei ischemice 2
 Mecanismele şi consecinţele ischemiei miocardice.
Fiziopatologia insuficienţei cardiace
 Etiologie şi factori favorizanţi.
 Mecanismele compensatorii pecoce şi tardive ale insuficienţei cardiace.
 Mecanismele decompensării cardiace.
 Tipuri de insuficienţă cardiacă.
8. Fiziopatologia metabolismului hidraţilor de carbon 2
a. Etiopatogenia diabetul zaharat (DZ); bazele fiziopatologice ale
complicaţiilor cronice şi acute în evoluţia diabetului zaharat.
 Stările de hipoglicemie
9. Tulburările echilibrului eritrocitar 2
 Fiziopatologia anemiilor
 Fiziopatologia poliglobuliilor
10. Fiziopatologia echilibrului fluido-coagulant 2
 Tulburări ale hemostazei primare Sindroame hemoragice vasculare
şi plachetare
 Tulburări ale hemostazei secundare Tulburări ereditare şi câştigate
ale coagulării plasmatice.
11. Fiziopatologia gastrointestinală 4
 Fiziopatologia cavităţii bucale şi a esofagului
 Fiziopatologia gastritelor
 Fiziopatologia bolii ulceroase
 Fiziopatologia afecţiunilor intestinale şi a malabsorbţiei.
 Fiziopatologia pancreasului exocrin şi a ficatului
 Fiziopatologia pancreatitelor
 Fiziopatologia insufucienţei hepatice
12. Fiziopatologia nefronului 4
 Alterarea filtrării glomerulare şi a funcţiilor tubulare
 Fiziopatologia sindromului nefrotic
Fiziopatologia insuficienţelor renale
 Fiziopatologia insuficienţei renale acute (IRA)
 Fiziopatologia insuficienţei renale cronice (IRC)
TOTAL CURSURI 28
Lucrari practice (28 ore)
 1. Investigarea dezechilibrului leucocitar I – teste de triaj (leucograma 2
patologică)
2. Investigarea unei reacţii inflamatorii: manifestări generale şi locale 2
3. Investigarea disfuncţiilor aparatului respirator – calculul şi interpretarea unei 2
spirograme în contextul unor disfuncţii ventilatorii restrictive , obstructive şi
mixte, teste de bronhomotricitate.
4. Investigarea aparatului cardio – vascular 2
5. Investigarea disfuncţiilor vasculare: artere, vene, capilare. 2
6. Investigarea dezechilibrelor metabolice: dezechilibrele metabolismului 
glucidic – teste de diagnostic
7. Investigarea dezechilibrului metabolismului proteic - teste de diagnostic în 2
hiperproteinemii, hipoproteinemii, disproteinemii.
8. Investigarea dezechilibrului metabolismului lipidic - teste de diagnostic în 2
hiperliporoteinemii.
9. Investigarea dezechilibrului eritrocitar: teste de triaj şi teste analitice 2
10. Patologia hemostazei primare: teste de diagnostic 2
11. Patologia hemostazei secundare: teste de diagnostic 2
12. Investigarea disfuncţiilor aparatului digestiv: pathologia gastrică, pancreatică 2
şi intestinală – teste de diagnostic
13. Investigarea disfuncţiilor aparatului digestiv: patologia hepatică şi a căilor 2
biliare – teste de diagnostic
14. Patologia renală I - teste staticeVLGLQDPLFH 2

TOTAL LUCRARI PRACTICE 28

Cunoştinţe (competenţe) practice dobândite la finalul anului II:

1. Interpretarea testelor de investigare a unui sindrom inflamator: VSH, leucograma, reacţia Rivalta,
proteine de fază acută.
2. Interpretarea unei hemoleucograme patologice (anemii, poliglobulii, leucemii, leucocitoze)
3. Interpretarea testelor de hemostază primară (vasculopatii, trombopatii)
4. Interpretarea testelor de coagulare (hipercoagulabilitate, hipocoagulabilitate).
5. Diagnosticul de laborator al ulcerului peptic, al pancreatitelor, al sindroamelor de malabsorbţie.
6. Diagnosticul de laborator al hepatopatiilor (sindromul hepatopriv, de hiperreactivitate
mezenchimală, sindromul de hepatocitoliză, sindromul icteric).
7. Diagnosticul de laborator al disfuncţiilor ventilatorii.
8. Diagnosticul paraclinic al tulburărilor sistemului vascular (arterial, venos şi capilar).
9. Diagnosticul de laborator al sindromului hiperglicemic: glicemia, glucozuria.
10. Diagnosticul de laborator al dislipidemiilor: lipidograma.
11. Diagnosticul de laborator al tulburărilor metabolismului proteic: electroforeza proteinelor, teste de
disproteinemie.
12. Importanţa examenului sumar de urină în diagnosticul afecţiunilor aparatului renal: proteinuria,
glucozuria, sedimentul urinar.
 Ponderea în notare exprimată în
La stabilirea notei finale se iau în considerare procente
(Total = 100%)

- răspunsurile la examen / colocviu (evaluarea finală): 50%

- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 5%

- testarea periodică prin lucrări de control 5%

- activităţile gen teme / referate / eseuri / traduceri /
0
proiecte etc.
- alte activităţi (PRECIZAŢI) : colocviu 0
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală E/V (de exemplu: lucrare scrisă (descriptivă şi
/ sau test grilă şi / sau probleme etc.), examinare orală, colocviu individual ori în grup, proiect,
etc.)
– Teste scrise semestriale, răspunsuri la lucrările practice
– Examen final: examen practic şi test grilă unic (60 întrebări cu răspunsuri multiple)

Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual pretinse

studentului
(completaţi cu 0 activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de 5
8. Pregătire prezentări orale
curs
2. Studiu după manual, suport de 5
9. Pregătire examinare finală 10
curs
3. Studiul bibliografiei minimale
10. Consultaţii
indicate
4. Documentare suplimentară în
11. Documentare pe teren
bibliotecă
5. Activitate specifică de pregătire
12. Documentare pe Internet
SEMINAR şi / sau LABORATOR
6. Realizare teme, referate, eseuri,
13. Alte activităţi ....
traduceri, etc.
7. Pregătire lucrări de control 5 14. Alte activităţi ....

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) =

25 ore

Bibliografie obligatorie :
1. Fiziopatologie Specială, Coordonator Magda Bădescu; Editura “Gr.T.Popa” Iasi,
2011.
2. Fiziopatologie Generală (Ediţia II) – Magda Bădescu
Editura Cantes, 2000
3. Fiziopatologie – Coordonator Veronica Colev Luca
Autori: Magda Bădescu, Veronica Mocanu, Manuela Ciocoiu
Editura “Gr.T.Popa”, U.M.F.Iaşi, 2006

Bibliografie suplimentară pentru materia de curs şi lucrări practice Fiziopatologie

1. Magda Bădescu, Manuela Ciocoiu, Compendu de Fiziopatologie Generală,

Editura Vasiliana, ISBN 973-8148-23-5, Iaşi, 2001.
2. Magda Bădescu, Manuela Ciocoiu, Compendu de Fiziopatologie Specială,
Editura Vasiliana, ISBN 973-8148-32-4, Iaşi, 2001.
3. Luca Veronica, Bădescu Magda, Mocanu Veronica, Ciocoiu Manuela, Elemente
de Fiziopatologie practică, Editura "Gr.T.Popa", UMF Iaşi, 2008
4. Cotran R.S., Kumar V., Collins., Robbins pathologic basis of disease, 6th edition,
Philadelphia, W.B. Saunders, 1999
5. Nicolae Hancu, „Diabetul zaharat, nutriţia şi bolile metabolice- tratat”, Ed.
Echinox, Cluj Napoca, 2010
6. Nicolae Hancu, Abecedar de Nutritie 2012
7. Cristina Nita, N. Hancu, Riscul Cardiovascular In Diabetul Zaharat - editura:
ECHINOX, 2008
8. Porth Carol Marttsen, Matfin Glenn, Essentials in pathophysiology: concepts of
altered health states, Philadelphia: Lippincott Williams & Wi;kins, 2007
9. Tomlinson S., Heagertz A.M., Weetman A.P., Mechanisms of disease – an
introduction to clinical science, Cambridge University Press, Cambridge, 1997

Data completării: 2012

Coordonator activitate didactică

Disciplina Fiziopatologie,

Prof. Dr. Magda Bădescu