Sunteți pe pagina 1din 66

BIBLJOTECA

,

Indice bibliografic

\

------___;",,__- Editura "Tehnica"

Chisinau - 1995

U niversitatea de Medicina si Farmacie

,

«N. Testernitanu» din Republica Moldova

Biblioteca

Corti rare din colectia Koch

, "

Indice bibliografic

Editura Tehnica

Chisinau 1995

''f"''

-,- .; 'p'

, , ~'

,:,-.~, ,_,;:c:": ~ ." '. -: "';':,~

/ Aldiliuitori:

Ludmila Lipcanu Victoria Dodica

Responsabil de edijie:

Elena Bolganschi, director biblioteca

ISBN 5-7790-0325-4

. - . ,

.,.-~:<"'_:~~:,~

, t_;!

_.' ..t ~,~" ',; _ .. -,jc

.' ... ,,;.

-

ltD;.]

-:-~.

:,.:-,,_ .......

~'Y' 1. _.,-

1

,,", .

, i:'

si.J :&Hl'Hti i 1':' ;,~ , i : '. svoblollr ir)H{iU{~!}:Hnib ,[ur < ,

Alcitu i tori:

Ludmila Lipcanu Victoria Dodica

Responsabil de edijie:

, Elena Bolgansehi, director bibltcteca '

,,_ ,

;,.,'

: '~ [j

. ~'.

'""

, ;, .. _

,'~ ;,

,r, "

Pretata



Stiintele se Iormeaza prin cresteri succesive, Numar urcand inal[lrntle secolelor trecute poti determina 1egile dezvoltaril lor .Pentru a studiaei pr actica medicina, trebuie sa-i dai importanta; si pentru a-i da 0 importanta vcritabila, trebuie sa crezi in ea.

Cu aceasta dispozitie de spirit a fast ~nceput lucrul asupra prezentului indice, studiind tn limits posibilitatilor doctrinele medicale anticesi mod erne.

Fata in fata ell 0 surna imensa de cunostinte, de care dispune rnedicina, pare indis pensabil ca icititorul sa poata recurge la un studiu cornplet si accesibil, un de va afla raspunsurile 'la multe din tntrebarile referitoare 1a istoria medicinei. Este ceea ce am incercat sa realizam prin prezentul indice. Sperarn sa fi reusit-pe rnasur a intentiilor.

Indicele este destinat atat medicilor si studentilor rnedicinisti cat si persoanelor erudite si interesate de problemele istoriei medicinei. S-a simtit necesit atea unui astfel de indice deoarece medicul trebuie sa cunoasca istor ia medicinei, procesul de gandire, gratie caruia medicina a ajuns la Inaltimile de astazi.

Pornind de la faptul ca nurnarul de persoane, care stiu despre existenta colectiei in biblioteca noastra, este infirn, ne-arn .propus sa deschidem accesul spre acest tezaur bibliogr aiic. Colectia de care dispunemeste 0 adevar ata comoara, care nu a fast niciodata valerificata ~i care ar putea suscita un interes deosebit 'l a cei versati, Ea este 0 cornpilare pretioasa de informatie rnedicala pe care trebuie 8-0 valori licarn si 5-0 apreciem Ia justa ei valoare. F'iind. in posesia acestei colectii, suntern in mare avantaj ,fata dealte institutii care nu dispun de asa ceva.

Prin prezentul indice tncercam sa reflect am 0' mica parte din colectia de carte straina, af lata in biblioteca noastravcare apartinusemedicului german, bibliof ilului Richard Koch. In 1937, antifascistul R. Koch s-a domiciliat in or asul Kislovodsk, In 1944 el a

J 'I· .

daruit 0 parte din biblioteca sa Institutului de medicina din Kislovodsk, care in a. 1945 a fost transferat la Chisinan,

. .

3

Colectia este estirnata la 0 valoare cnorrria, incluzand opere ale adevar atelor sornita]i in materie (Hipocr ate, Ibn-Sina, Galen, Par acelsus, Caelius s. a.) 0 str alucire aparte ii da colectiei prezenta operei lui Voltaire, ap aruta in timpul vietii autorului si multe alte carti de 0 notor ietate impunatoar e.

Colectia Koch nurnar a aproximativ 2700 volume de rncdicina, biologie, filozofie, istorie. In exc1usivitate, 11150 carti din sec. XVIXVIII sunt considerate carti rare. Toate car tile din colectie sunt

. , ,

asigur ate cu un ex-libr is al lui R. Koch ,~i se impun printr-o pr ezen-

tare gr afica deosebita: coper ta in majoritatea cazurilor este execut ata in piele sau perg ament, cotorul - cu imprirnari, foile de titlu ~ executate intr-un stil gotic.

, Indicele este conceput conform unui principiu cronologic, de aceea operele unuia si aceluiasi autor sunt plasate in locur i diferite. Titlurile si subtitlurile sunt prezentate in formula exacta de pe foaia de titlu, in limba or iginalului. Prcscurtar ilesunt a dmise numai in cazul carid in titlu sunt enumer ate rangurile si Iunctiile persoanei amintitc.

Indicele contine adnotari concise in limba rom ana, in care sunt expuse date biografice despre autor, tr aducerea titlului cartli, un rezurnatIa continutul lucrarii si particular itatile ei tipografice.

Sunt anexate doua indice auxiliare: pe autori si sistematico Indicele este destinat medicilor ~i serveste drept ghid didactic 1a istor ia medicinei pentru eei versati. Suscita un mare interes si pentru bibliografi ~i biblioiili.

. - .. ;:

., '_.~ .

t . ,

,

• j. ~ ,

. ,

-,

. '; "

,. ,

... , .. ~ _;. -

. -;

~HENRICI~·

CORNELII~GRIP-

'A~ AS NETT£SHi.YM ",' CONSUIJ:,

Be Ar,hiuis Inditiarii facrz CAl.

I ARE A E Maieftatis:Dc OCCVLTA PHI. 10S0PHIA.

LibriTres.

'S-W

~. ~ ".. ,. .

, I ... i ..

tr Ni~il til optrtacm tlNod non TtlfIm.r.

U ocClCftum QM04 nOlI {ciuNt.

Mlttblfi X. .." ..

f

.

I! I

,

i J

...

. ~: .

' .. - .....

':, ..

~ . . .

'. 1510

1. Agrippae H. C. (1486~15'3:5). Henrie! Cornelii Agrippae, Ab Nettesheym. Armatae Miliiae E~ Opera. Lug dun] (Lyon}, Per Berin--

gos Ir atres, 1510. 779 p. .

Agrippae, Henrici Comelii, filozaf si necromant antic roman.

Pentru atasarnentul sau la cabalistica a fast supus unor tnversunate prigonir i. A primit Ia Pavia, titlul de doctor in rnedicina si drept. A fost medic de curte la - curtea regelui francez Francois I. Lucr arile

lui cele m ai insernnate «De incertitudine et vanitate scientiarurns (Koln 15,1 0) si «De occult a philozophiasf mai intai Koln ,1'510, preIucrata in 1533), in' care el dezvolta teoria teozofiei pl atonice crestine si jnainteaza ideea.ica stiinta absoluta sau magia consta tn arta de a stapani puterea suprema-data de Dumnezeu. Conform puterii triple, asupra Iumii pamantesti, ·cere~ti~i lumii spiritelor, rnagia este puterea naturala.. cereasca (astrologica) si religioasa. Lucr arile sale sunt editate la Lyon In li55,O, in 2 volume. Autorul demonstreaz a cunostinte vaste in astronomic .. Desenele care Tnsotesc vexplicatiile astrologice suntIoarte cornpetente.

Gartea Incepe cu elogii inadresa autorului. Se descriu elernente de magie, ceremonii magice, sunt aduse argurnente in f avoarea necesitatii stiintelor maternatice. Lucr area contine un in dice bibliogr afie sieste ilustr.ata. Textul este insotit de note marginale. La 'starsitul car tii sLlnt expuse anexeale diferitor autnri.

Coperta este executata in pergament. '.. _. _ c,

/"

2. Aponensis, Petri (n. aproximativ .a. 1000). Conciliator. (Venetis) (Venezia). 1521. 359 p.

In iucrarea«Consilierul»',se,fa'ceo interpretare a terme~ilor medicali. Cartea incepe eu un indice bibliogr aiic al termenilor rnedicali, urrnat de 0 introducere. Fiecare terrnen este prez entat, insotit de unele . aiirmatiicale oarnenilor celebri ~i de .. date, generale. Textul

ct·

este editat ,in lirnba Iatina si e lflsotit de note marginale. Cartes se incheie cu 0 adnotare.

Coperta carfii este frumos ornarnentata.

3. Plinius Secundus C. (a. 213-79). N aturalis historie libri..

XXXVII e castigatioibus Hermolai Barbari ac codicis i alemania imprassi qz emedatissims editi, addito indice qz copiosissimo, figur] sqz ad singulorum librorum materiarn aptissimis. (Venetiis, M. Sessa) (Venezia), 1825. (a. 28, ~38 p.)

Plinius Secundus C.'-· savant si scri itor roman, mare compil ator de date stiintifice. Din sec. IV ne-a r arnas un studiu sintetic de cornpilatie, scris in limba latina si intitulat «Medicina Plinii». Utilizand surse numeroase, el a acumulat fapte din tcate domenitle.velabor and luerarea cunoscuta sub numele de «Istoria natur ala» in 37 de car ti.

. '- " ~ ,

Aceasta op-er a este constituita indeosebi, din cunostinte ap artinand

botanicii, zoologiei, mineralogiei, geografiei, Iarmacologiei si chiar artelor. Cartile 20 si 32 sunt Cll deosebire importante pentru datele medicale, jar in cartea a .19-a se ana 0 scurta schita medico-istorica. Studiul este editat in limba latina .. Textul este lnsotit de note ~mar-

ginale.· .' .

Coperta este executata In cotor de pergarnent, .' .,.

4. Aegineta, P. (a. 626--'690). Pauli Aeginetae medici ins ignis opus divinum, quo vir HIe vastissimum totius artis oceanurn, Lacenica breuitate, sensibus argutis, merisoss aphorismis in epitornen redegit. Albano Torino Vitodurensi interprete. Basileae (Basel) ~ 1532.

(24), 514 p. ..

Aeginetae, P.- nascut pe insula Aegina, a trait in Alexandria.

Chirurgcelebru a1 antichitajii, inceputul Evului mediu. . ..

Lucrarea sa «Despre medicina», editata in 1532 la Basel, tra-dusa in lirnba latina, serveste drept enciclopedie rnedicala, care conti~e referiri ~i extrase din opera clasicilormedicinei. Cartea consta din 7 carti~i393 capitole, Autorul descrie simptomatica rnal adiilorvO atentiedeosebita acor da febreivconsiderand-o pricipalul simptom aI maladiei. Un capitol aparte esteconsacrat metodelor de preparare a medicamentelor. Studiul contine un indice bibliografic. Textul este

insotit de note marginale. '

Coperta este contectionata dine,arton, eu un cotor Iat din per-

gament~ avand urmede tncuietori. .

5. Agrippa ab Nettesheym, Heinrich Cornelius (aproximativ

a. 1986-1535). Deocculta philosophia libri tres. (Koln, 1533),' (12), 3612' p. :

«Pilczofia oculta» editata in 1533, consta din trei carti. Lucr area i

'incepe cu 0 dedicatie magistrului in teologie Heinrich Cornelius Agrippae. Materialul este ilustr at. Textul esto imprimat in limba latina, insotit de notite marginale.

Coperta este cxecutata In lemn, cu urme de incuietori.

6. Aetius Antiochenus. Aetii, Antiocheni medici de cog noscendis -et curandis mor bis serrnones sex, iam prirnurn in lucern editos, Venetiis (Venezia), L, Antonius, 11)34. (8), 305 p.

Aetius Amidenus. Aetii Amideni medici clarissimi de re medica Iibros tres ... Venetiis (Venezia), L. Antonius, 11534. 1;58,(48) p.

Aetius din Amida a Iost considerat eel dintai mare medic iesit -din r andur ile crestinilor ~ A studiat la Alexandria. El avea darul de a descrie eu prccizie eazurile clinice, com bina d a tele medicate cu mistiea cr estina, eu superstitiile pagane, ell magia I~;;i cu descante-

.cele.

Descrierile lui des pre diiterie, cu suiocar ea, par aliziapalatul ui, regurgitarea pe nas, r amaripr intre cele mai r eusite .observatii clini-, ce.A descris tonsileetomia. Metoda uretrotorniei si cur a hernoroizi-

,

'lor', de care se ocupa Aetius, nu se mai intalnesc si la al]i autori. Aetius din Amida a fast primul, care a indicat camiorul ca medicarnent. Din Amida lui natala, Actius a adus medicamente noi, precurn camforul ~i cuisoarele, care vor fi apoi larg raspandite de Iarrnaco-

pee a ar aba. ,

«Farrnacopeea noua» contine un indice bibliografic. Textul este Insotit de note marginale.

Coperta este exccutata tn pergament, ell imprimar i pe cotor.

1538

7. Galenus, C. (aproximativ a. '130-· ,200). Pergameni, de usu partium corporishumanilibri XVII, universo hominum generi appr ime necessarii, Nicolao Regia Calabro interprete.. Denuo exactior e cur a ·ad Graeci exemplaris veritatem castigati, per L Sylvium medicum et. M. Gregor ium. Parisiis (:paris), Wechelus, 1538. (24), 471 p.

,

- ,

Galen, medic roman, naturalist, invatat din Roma antica, nascut Ia Pergam (Grecia).

In sec. II al e, n. medicina antica cunoaste pe ultirnul sau m-are repr ezentant - Galen. Conceptia medicala a lui Galen este eclcctica, lnccrcand satmpace medicina hipocr atica umor alista cu eea 'meto-. dica, solidista. iIn ceea ee priveste diagnosticul clinic, Galen a propus 0 seriede metode noi,printre care unele privind examinarea urinei ;;i a pulsului (descrie 30 de tipuri de puls) . A jucat un mare rol in dezvoltarea ter apeuticii si farmacologiei, Iiind creatorul stiintei pr epararii medicamentelor (farmacia g alenica). Opera lui scrisa exclusiv inclimba. greaca, apartins totusi ell preca dere medicine!

8

AVICENNAE

PRINCIPISJ E T PHILOSOPHI

SAPIENTlSSIMI

Libri in re medica omnes,qui ha8enus ad nOJ perumere. 1 DES T

7:1

LibriCanonis 911i~9~e. De viribus Cordis. De remouendis nocumenus In rcgimine

GOIt.ltlS. De Iirupo3cetofo. Er Cantica.

OMNIA Nouifsime pofl aliorum omnium operam aIoanne Paulo Mon .. gio Hydruntino,& Joanne Coflzo Laudenf recognita •

.A«tjJ tTt mtm in bat ,dirirme prster m.a.~ in rmtJUia;uio context. diligt1JJillm J & I,Qiomtm ex wt»ftifJimis ,DdiciblU IDBimadutr{am .,ariel~um ,prieur .;{rab;cllrldlJ 'PO(lt#I inttrprttatitmm pttfJim IX optimis AMI~ribIu AdbibiliDU J

ANN 0 T A. T ION E S Eorundem COS T AE lET M 0 N C I I in libros C ,noms. 'lwbus COnknrus & diffcnfu5 principum tum philofophorum tum rnedicorum inter fc J bf(uifsime qumtum fieri potdt ) (uo loco explicanrur ..

Adietti ctiam poilmno loco fin Indices quatuor: Duoq~id'em vdud Ar4hiezJiogw promPtu.1ria; antiqul!nl Y!:Wm aGE Jl A" DOC I. E M 0 N EN $I. vnidc.ur: aIrerum vere pellea a I f U. V III E fH I cdirum:

Duo_em pnm:ru,CJuibusres OnlrKS in his libris. & in contenu I & iD~ memor.1bi1es, copiose,muka fide , atque ordine: coUiguntur •

'It IIiIsiI tIDIXm ia ~!m editia!le 6t ~ .qoocl WioiIs med~ proElIIIIrUD. Gc o\SIiaudlCl_.

CVM PRIVILEGIIS.

. ; .1

; <

_': :

'-~'

.

_. _ ,~. ~', _ •. " -Pc •

. _

CENT

..!-- ",

V ENE T I I S,

Apud Vmceutium 'I algrifium ~

9

r.ornane. E1 a pr acticat decenii de-a r an dul in capitala imper iului, fiind si medicul impar atului Marcus Aurelius. Galen a stabilit diferenta dintre pneurnopatii si aiectiunile pleurale, precum si modalitatile de infectie in tuberculoz apulmonar a. Descr ie destul de satisf acater maladiile nutritiei ca artr itisrnul '~i diabetul, afectiunile creierului si ale sisternului nervos ca psihozele,paraliziile, epilepsia.

Editia de .f ata «Des pre destinatia partilor corpului uman» r eprezinta 0 sistematizare minutioasa si descrierea tuturor structurilor anatomicc studiate pana La el.Studiul lui elucideaza diagnosticarca si prognozarea maladiilor. Luor area const a din 17 carti.

Coper ta este conlcctionata dirr catton, cu un cotor lat din p iele, ell Imprimar i.

1555

8. Hippocrates (aproximativ a. 460-377). Coi medicorurn omnium longe principis, opera quae apud nos extant omnia. Per, I. Cor nariurn latina linqua conscripts. Lugduni (Lyon), apud Vincentiurn, 1'55:5. (7'6), 1078 p. '.

Hippocrates - medic celebru al Greciei antice, unul dintre Iondator ii medicine! antice, Un savant vestit spunea in cadrul Academiei franceze de medicina, ea «Hipocr ate singur, fara antecsdenti, Hira a fi irnprumutat nimie din secolele care i-au pr eced at, Hindea ele nu pr oduser a nirnic, deschide calea spre a devar ata mcdicina. Nicaieri in colectia hipocr atica nu gasim trimitcri la alp autor i ~i alte izvoare, adica tot pe ce s-a baz at la serierea acestei lucr ari a fost geniul si experienta lui in medlclna»,

El s-a nascut in 460 1a Cos, unde a Iacut scoala pe tirnpul splendorii Atenei, in marele secol al lui Pericle.

Din tirnpul Tui Hipocrate si pana astazi au ajuns parra Ia no~ foarte multe lucr ari cu continut medical, constituind «Colectia lUI Hipocrate», care cuprinde 70 de lucr ari. 0 buna parte din aceste Iucr ar i sunt scrise de discipolii sai, In particular de Iiu st ginere. Maj oritatea lucr arilor sunt concepute in spir itul scolii din Cos a medicinei antice grecesti. Gr atie acestui fapt «Colcctia lui Hipoerate» a servit drept enciclopedie perrtru perioada 'infloririi medicinei g;ece~ti, sec. VI-IV p. e. n. In Iucr arca prezentata sunt descrise rnaladiile cunoscute in acea per io ada, sunt propuse metode de diagnosticare ~i tr atament, completate ell concluzii din practica proprie a a utorului. Studiul este edit at in 1555 1 a Lyon. El incepe eu un preambul, care confine intentiile '!?i orientarea ~tiintifica a autor ului, problemele expuse si utilizarea lucr ar ii.

Lucr area dispune de un in dice bibliografic. TextulesteedHat iu limba latina si este Insotit de notite marginale.

Copertaeste executata in pergament, eu urme de incuietor i.

10

9. Avicenna. (Aproxim. 980-' 1037). Principis et philosoph! sapientissimi. Libri in re medica ornnes, qui hastenus ad nos peruenere. Id est: Libri canonis quinque. De viribus cordis. De remounedis nocumentis in regimine sanitatis, De sirupo acetoso, Et cantica ... V. 1- 2. Venetiis (Venezia), a pud V. Valgrisiurn, 1a64.

V. 1. 1,564. 966 p. V. 2. 1564. 429 p.

Ibn Sina, cunoscut sub numele Iatinizat de Avicenna, a fost supranumit «principele medicilor» si «floarea culturii ar abe», deoarece pe langa un exceptional medic sl savant, era un Iilozof de mare Iine]e, un abil am de stat si un talent at .poet, A fast 0 Hgura de umanist universal. La doar ilf ani s-a initiat de-acum in medicina.

A scris peste 20 de opere de medicine. Opera cea mai stralucitoare a lui Ibn Sina a r amas neeg alatul «AI Quanun» sau«Canonul stiintei medicale», 0 lucrare impregnata de dogrnatismul, care tr anspare din insas! denumirea operei, Canon, adica adevar lndiscutabil. Lucr area aceast a a fost consider ata «0 biblie medicala, mai durabila decat orice alta scriere» (Osler). Este un tom voluminos de vre-un milion de cuvinte, in care autorul cauta sa puna tn or dine.cu rfgoa-rea lui rnatematica, tot ce se cunoastea pe atunci in anatomic, Iiziologie, diagnostic ,~i tr atament. Canonul cuprinde 5 capitole: rnedicina teorctica, medicamentele simple, unele boli ~i tratamentul lor, maladiile gener ale, f armacologia. Par agr afele igienico-dietetice au sluj it ca sur sa de inspir atie rrianualelor de ig iena , scrise in primele secole dupa anul '1000. Or ientarea generaHi medicala a lui Ibn Sina a fost hi pocr atico-g alenica. Minutiozita tea 0 bservatiilor clinice, precizia recomandarilor dietetice, stilul sugestiv si autoritar, care exclude denaturar ile, dau operei car acterul unei codilicari medicale.

«Canonul» lui Avicenna a Iost tradus pentru prima oar a in limba latina, in sec. XII de Gerard Cremonschi. In ultimele trei decenii ale sec. XV a aparut de 16 or i (de 15 ori tn latina si 0 data in obr aica ) ~ iar in sec. XVI - de peste 2,0 de or i, «Canonul»este editat la Venetia, in li564. Fiecare capitol se incheie cu 0 adnotare.

Caperta este conlectionata din carton, eu imprimarf.

1567

10. Fernelius, L. Ambianus (1497-Ji558). Universa medicina, tribus et viginti libris absoluta. Lutetiae Parisiorum (Paris), Wechelus; 1,567. (16), iS57 p.

De ahditis rerum causis libri duo. L. P., li567. 1:36, (75) :p.

FerneI, Jean - Iilozof, medic francez. S-a nascut la Clermont in Franta. Absolva renumitulcolegiu Sainte-Barbe $i se distinge tn mod deosebit in studiul maternaticilor, literelor si filozofiei. Terrnlna Ia-

11

-cultatea de medicina din Paris. 1 se recunoasto lui Fer nel un spirit

-de observatie deosebit si 0 puter nica log ica mcdica la .

. Tr atatul «Despre mcdicina». (1644) este opera capitala a lui Jean Fernel. El a stabilit locul anatomiei in marea orchestra a stiintei

, ,

rnedicale. Patologia este tr atata destul de adecvat in opera lui Fernel. El se opr este ioarte pe larg asupra analizei pulsului si urinei, .acestca oferind concluzii de baza pentru pronostic si tratament. Ultima parte a «Patologiei» lui Fernel este consacr ata unei scurte descrieri a maladiilor pe atunci admise. El le Irnp arte in doua m ari

-clase:

l.eele care nu ocupa nici un sediu deterrninat: 2. Mala diile speciale sau locale;

Fernel a fost un mare patologist al epocii sale pr in clar itatea, precizia si simplitatea clasiiicar ii. Clinician de mare intuitie.

Lucr area «Medicina univers ala», editata in 11567, este 0 culegere ··de lucr ar i ale autorului. Prirnele trei parti sunt consacr ate Iiziologlel, patologiei si ter apiei, iar a patra, care consta din doua parti, evoca «desprecauzele tainice ale lucrurilor». A Iacut o descriere a -maladiilor infectioase,· a sililisului, a turbar ii. Fiecare parte dispune de un indice bibliografic.

Coper ta este exccutata in piele, cu impr irnar i aurite.

1567

11. Par acelsius, Theophrastus (1493-11541). Medici libelli des -hocherfarnesten Herrn Theophrasti Par acelsi, beyder Artzene. Doctor is vorhin niernals in Truck ausgangen ... Koln. Byrckman, 1'567. (24), 263 p., ill.

Paracels, Theophrastus - medic ~i naturalist de origine gennana.

A studiat 1a Universitatea din Basel. A ap ar at dou a dir ectii lunda.ment ale de dezvoltare a medicine! moderne, pe atunci inca in ger-mene. Una - privirid metoda - metoda exper imentala: cealalta'__ privind conccptia, explicatia conform careea la baza activitatii organisrnului st au a nurnite procese chimice, A rmbogatit farmacologia 'ell preparate noi: tinctur i, el ixirur.i, extr acte. A insist at asupr a unui dozaj minutios. Pr in idir ectiile noi pe care le-a initiat in dorneniul .conccptiilor medicale, Par acelsus se situeaza printre cei rnai indr azneti ganditori ai renasterii. A Iacut 0 clasificare a medicamentelor in 6 catcgoril: quinta esentia, maglsteria, areana, specif ica, elixirur i si extrinseca. Cl asif icar ea p ar acelsiana s-a mentinut in farmacologic tirnp de cateva secole. El trebuie considerat ca prccursorul rnet aloter apiei moderne. A pledat impotr iva scolasticii ~i a vener ar ii oar be a autor itatilor ant ice (Galen s. a.).

«Carticica medicala a celebrului Paracels, rnedic-farmacolog ... » "include 7 capitole, consacr ate interpretarii maladiilor , aplicarii plan-

12

telor mcdicinale, contine cornentar ii des pre ciuma. Autorul i9i incheie studiul cu aforismele lui Hipocr ate.

Coperta este executata inperg amcrrtvcu impr imar i pe ector.

l567

12. Paracelsus, Theo phr astus (1493,-1541). Schereyben von den kr anckheyten, so die ver nunfft berauben, als da sein S. Veyts Thantz hinfallender siechtage Melancholia und U nsinnigkeit etc. sampt ihren wahrhafften €uren ... S. L., Bodenstein, 1567. tll4) S.

Paracelsus este considerat ca un reformator in medicina. Suflul innoitor al Renaster ii in dorneniul conceptiilor mcdicale, ,gase~te in persoana lui Par acelsus unul din cei mai de searna reprezcntanti. Obtine t itlul de doctor in medicina la Ferrara. El este initiatorul chimioterapiei care va cunoaste, peste cateva secolc. 0 dezvoltare deosebita, ocup an d in medicina moder na 0 parte import anta a arsenalului ter a peutic. In studiul sau «Descrierea maladiilor psihice, a melancoliei, a dernentei $i tr at arnentul lor» el face a car actcr istic.i a rnaladiilor psihice ~i a metodelor lor de tr at arnent.

In anexa este descrisa actiunea si utiliz area vitriolului. Cartea

, ,

este editat a in limba germana, stil gotic.

Coperta este execut ata in pergament.

lb. Wirsung, Christoph (1500-1571). Artzney Buch darinn werden

fast alle eusser.liche und innerliche Glieder des mcnschlichen Leibs mit ihrer Gestalteigenschafft und Wurckung beschriben. Dar bey auch vorn Haupt an hiss zun Fersen verz aichnet was j edes sonderlich oder inn gemain fur Kranckeiten und Gebrechen angreiffend ... (Heydelberg, Mayer), 15-68. (237), 693 S.

Wirsung, Christoph - medic german. Stu diul sau «Noua iarmacopee» include descrierea partilor cor pului uman, a rnal adiilor , a substantelor medicamentoase, diverse metode de tr atament. Consta

, .

din 9 parti, Car tea inglobeaz.a un dictionar al termenilor medicali,

00 lista a plantelor , ilor ilor , iructelor. culor ilor , retete de prepar are a sir opurilor , p astilelor, a born boanelor, a j eleurilor. Descrie calit a-

tile toxiee ale metalelor si ale plantelor. . .

. Materialul este bine sisternatiz at ~i estc asigurat cu un in dice

bibliografic pe obiecte. Textul este Insotit de note marginale. .

Coperta estc execut ata in piele, este or narnentata cu un subiect ·rnitologic 9i p astreaz a UrITIe de incui etori.

..... ,. ..

J , 1571

14. Paracelsus, Theophrastus (1493-fI541). Dreyzehen Bucher Eremite Paragraphorum. Inn welchen gemelt wirt volkornne und warhaffte Cur vieler unnd schwerer Kranckheyten so biss anher von andern Artzten fur unheilsam geacht worden. Jetzt zum erstenmaJ mit al1em Fleiss in Truck geben und aussgehn lassen. Basel, Perna, 1571l. (96) S.

Lucr area «Indrumar lle celebrului Theophr astus Par acelsus incluse in 1:3 carti» descrie diverse maladii, cauzele ap ar itiei si modul de tr atarnent ale lor. Fiecare din cele 113 carti descrie 0 maladie aparte cu clemente de etiologic, clinics si tr atarnent, Lucrareacontine si retete pentru diverse prepar ate, Suntpropuse metode de tr atarncnt ale leprei, epilepsiei, astrnului bronsic s. a.

Studiul este editat inIirnba latina, stil gotie. Foaia de titlu este impr irnata In limba germana.

Ccperta este executata in pergament, eu imprimari aurite.

1581

~ ..

I:

i i

i

15. Mesus, Ioannus (aproximativ a. :1000). Ioannis Messuae medici clar issirni opera de medieamentorum purgantium delectu, castig atione, et usu, libri duo. Quorum priorem canones universales, posteriorern de simplicibus vocant. Gr abadin, hoe est cornperidii secreterum medicamentorum, Iibri duo. Quorum prior antidotarium, posterior de appropiatis vulgo inscribitur ... Atque item 1. Costaei annotationes ... Venetiis (Venezia), a pud I untas 158l. (8) ,272., ill.

Convolut editorial. Anul si locul de editie pe Ioile de titlu coincid~ Petrus Apponius Patavinus et Franeiscus de Pedemontium. Sup-

plernentum in secundum librum compendii secretorum medicinae Ioannis Messues medici celeberrimi. Quibus accessere, et alia consueta opuscula, quae tibi versa pagina indicat ... Venetiis, Apud Iuntas IS81. (6),277, (12).,

: : i I

!

r : :

Messus, Ioannus - discipol a1 lui Avicenna, autorul lucrarti despre medieamente, care eraconsiderata clasica pana in sec. XVL Studiul «Despre substantele purgative saucanonul universal» r·eprezinta un manual de Iarrnacoterapie din Evulmediu. Este editat in limba latina. Contine 0 anexa la cartea a doua, care cuprinds un articol despre antidoti, Studiul este asigur at cu un indice pe obiecte, un indice al substantelor rnedicamentoase si un indice al sinoni .. melor.

14

Textul este insotit de note marginale. Lucr area cste cditata 1a Venetia.

Coperta este confectionata din carton, cu imprirriar ipe ector.

1582

16. Par acelsus, Theophrastus (1493-1541). Archidoxorum, seu de secretis naturae misteriis, Iibri decem. Quibus nunc accesserunt libr i duo, unus de mercuriis rnetallorum, alter de quinta essentia. Manualia item dus, quorum prius chernicorum verus thesaurus, posterius praestantium medicorum experientiis refertum est: ex ipsius Paracelsi autographo ... Basileae (Basel), per P. Pernarn, 1582 (l24) , 41"5 p~

Convolut editorial. Datcle des pre carti pe foile de titlu sunt di ierite.

Paracelsus, Congeries Paracelsicae chemiae de transmutationibus metallorum, ex omnibus quae de his ab ipso scripta reperire licuit hactenus Accessit genealogia mineralium, atq metallorum omnium, eiusdem autoris G. Dorneo, interprete. Francofurti (Frankfurt a. M.), apud A. Wechelum, 1581. 277 p.

Paracelsus - medic, Iilozof, alchimist elvetian, de origine germana. A fost conierentiar de rnedicina 1a Univer sitatea din Basel. EI pledeaza pentru ideea, ca la baza medicinei sta experienta. Numai prin experienta se .poate sta bili adevarul si Ce cores pun de adevarului. El a insist at asupra stabilirii legaturii str ansc intre chirurgie si terapie. Paracels a dezvoltat Invatatura despre dozarea prepar atelor.

Lucr ar ea «Arhi doxorum, sau secretele t ainice ale natur ii» este expusa in 1 0 ~carti si doua referate. Cartea confine si doua anexe: des pre experimentele chirnice in medicina ~i des pre aplicar ea elllplastrului pe diverse plagi, uicere.

A doua lucr are inclusa lnprezentul convolut «Culegere despre tr ansiorrnarile chimice ale metalelor» contine si 0 anexa despre genealogia miner alelor si metalelor. Studiul face 0 descriere a metalelor, Se incearca 0 clasificare a lor. Autorul propune \,i a multitudine de retete, utilizate in tr atarncntul unor maladii.

Textul este rnsotit de note marginale si dispune de un indice bibliogr afic.

Coperta esteexecutata in pergament, cu un ector Iegat si irnpr imat.

1583

17. Fuchsius, Leonhard (1,501-1566). Institutionum medicinae libri quinque. Nunc denuo diligentissime recogriiti, ab innurncris mendis repurgati, nonullisa in locis auctiores reddit. .. Basileae (Basel), Typis Oporianis, I)S83. (15), 8116, (86) p.

Leonhard Fuchsius este un erudit a1 sec. XVI, medic si filozof.

Cartea sa «Bazele medicinei» a aparut tn ,1530 irttr-o stare nciinlsata, iar in 1544 - tntr-o editie completa. Aparitia ei a insernnat un eveniment importantpentru epoca, stabilind astiel un oarecare sistern in medicina. Editia din 1683consUi din 5 carti. Ea este Ingrijita de Ludovico Grempio. Preiata cartii contine elogii in adresa autoru'lui. In studiul sau, Leonard Funchsius inainteaza teor ia, ca rnaladia nu este deceit 0 substanta, ce se cont ine in .tot ce-i viu, Lucr ar ca este editata in limba latina. Textul este insotit de note marginale si coniine un indice bibliografic.

Coperta este executata in pergament, aplicat pe carton.

1605

18. Wirsung, Christoph (1500-,1571). Ein new Artzney - Buch dar inn fast alle eusserliche unnd inner liche Glieder des menschlichen Leibs sampt ihren Kr anckheiten und Gebrechen von dem Haupt an biss zu der Fussolen und wie mann dieselben durch Gottes Hulff und seine darzu geschaffene Mittel auff mancherley weiss wenden und curieren soli. Orsel Sutoriurn, 1605. (412), 316, 172, 141 S.

«Noua Iarrnacopee» cditata in 1605 se deosebeste Ioar tc putin de editia din 1568. Pur si simplu este putin schirnbata ordinea expunerii mater ialului. Cartes este asigur ata cu un indice bibliografic si este editata in limba gerrnana, stil gotic. Textul este insotit de note rriarginale.

Coperta este executata in pergament, ell impr imari pe eo tor.

1611-1620

19. Hildebrandus V. (inceputul sec. XVII). Magia n atur alis, KUnst und Wunderbuch, darinnen begriffen wunderbare Secret, Gchcimnusse und Kunststucke wie man nernlich mit dem gantzen menschlichen Corper, zahmen und wil den Tieren, Vogeln, Fischcn ... V.1-3. Leipzig, Henning, 16,11-,162,'0. (55), (53), (43),22,2, S.

Cartea sa «Magia sau cartea magica eu explicatii des pre secr etele, tainele si enigrnele corpului urnan, a animalelor salbatice, a pasar ilor ~i a pestilor» este tngrijita de Alexander a Suehten, doctor

16

_ •. ::;.>-.-

in filozofie si medicina. Studiul este anticipat de 0 dedicatie, conti-

nand elogii In adresa autorului. . '

Lucrarea se COlTIpUne din 3 parti: teologie, astronomic si medicinil. Fiecare din aceste part: cuprinde 4 cart]. «Magia» este destul de original ilustr ata, Desenele sunt executate in alb-negru, iar Ioile de titlu a iiecarei parti a «Magiei» sunt executate cu rnaiestrie in rosu-negru, Studiul este editat in limba gerrnana, stil gotic cu rnici adnotari in lim ba latina pe 0 Ioaie de manuscris. Textul dispune de

un indice bibliografic ~i este insotit de note marginale. , '

Coperta este executata tn pergament. ~

1621

20. Valessius, Franciscus (t524~1592). Fracisci Vallesii Covarrubiani Philippi II Hispaniarurn Regis Archiatri, et a cubiculo medici in Hippocr atis libros de morb!s popularibus commentaria. Magnam utriusque medicinae, theoricae inquam, et practicae partem continentia. Editio tertia, in qua plur a typographorum errata emendantur ... Neapoli, Ex typo L. Scorigii, 16211. (6), 449, ((27) p.

Valessius, Franciscus - medic spaniel, celebru prin renegarea

. scolasticli in medicina si propagator al traditiilor hipocratice, adica al supravegherii atente a bolnavului. Ar fi de remarcat ca in sec. XVI, cercetarile sau disputele de eruditie au creat un gen aproape nou in Iiter atura medicala, genu} epistol ar.

Studiul «Cornentarii 1a cartile lui Hipocrate despr e epidemii» contine descrierea observatiilor lui Hipocrate asupr a maladiilor epidemice si comentariile la obiect. Lucrarea consta din 7 dirti. Exista un indice bibliografic. Textul este tnsotit de notite marginale.

Coperta este executata in pergament.

1624

21. Fabricius, Hieronymus (15317-11619). Aquapendente anatornices et chirurgiae in Ilorcntissimo gymnasio. Tr act atus quatuor: 1. De formato foetu. 2. De locutione et eius instrumentis. 3. De loquela brutorum. 4.De venarum ostiolis, loquitur. Fr ancofurti, Zetter , 1'6214 .. XII, 158, VIII p. 2'5 tab.

Fabricius d'Aquapendente Djerol amo (latinizat Fabricius Hieronimus) - chirurg si anatom italian. A studiat rnedic.na la Universitatea din Padua, unde a detinut peste ani si iunctia de gef catedr a anatomic. A activat in dorneniul embriologiei, anatornieisi anatomiei cornp ar ate. In 1574 a descoperit valvulele venoase, care contribuie 1a miscar ea sangelui spre inirna. El va deschide caleamarilor descoperirt iiziologice, in primul rand referitoare 1a mica circulatie,

17

i I

11\:\\ I

I

!>.

FRACISCI VALLESII COVARRVBlANI PHILIPPI IL HlSPANIARVM R,;!vAn£uvi, crt. aJlJimh",Jui IN

Hippocrafit lihros II! morf,if pofvl4rilw

Contlrr.routa...

M':r"" rdrUfjiu: meJ,..~. t!u-~ ~. u

1~. r= Q1tt1U1nf.11c . .

Elmo tmr4,m F fflll4 ;-r3"",Onal ett'llm e IfUlf/41t1:u.t

C u_ ;";Jq r"!'",. ct IU'rll.nP'IIL L.~,.ri

~ -.,'- :

~'; ", ," r· t

- ,

~'." :., ~ ?'

,

. "

;.,

J - .;j

-, '

a sangelui, si mai apoi, 'in seco1u1 urrnator, 1a eunoasierea exacta a intreglictrculatu sangvine. El cornpleteaza cunoasterea anaiomiei organelor feminine; a placentei, cor donului ornbilical si a fatul ui,

Fabrieio a elabor at, de altfel, un «Tr ataj asupra Hitului». '

«Patru tr atate ale celebrului anatorn si chirurg H. Fabr icii» descrie structur a Iatului uman, care este comp arata cu cea a animalelor. Car tea este abundent ilustr ata. Editia contine 0 dedleatie om agi a Hi, adr esata autorului, Textul este imprimatIn limba latina si este lnsottt de notite marginale. Studiul dispune de un indice bibliogr aiic.

u ~operta estc executata in pergament, cotorul -legat,cu impriman.

1645

22.' Fernelius, Jean (1497-1558) .Universa medicina. Nova hac editione quae obscura erant, illustrata: quae deficiebant, suppletasunt, Lygduni Batavorum (Leiden), Hack, '1645. (48), 472 p.

" . Convolut editorial. Locul de editi« 9i editorul pe foilede titlu coincid: anii de editie sunt dileriti.

"I'her apeutices universalis,seu medendi rationis,. libri septern.

Lugduni Batavorurn (Leiden) , Hack, 1644. 364 p. ..' .

Fer nelli Jean - filozof si medic Ir ancez. Lucrarea vietii sale «Medicinaunivers ala», editata in .l 6415, repr ezinta opera cornplect a a autorului. Cartea Incepe ell biografia autorului, rnsotita de explicatli marginale si elogii dedicate autorului. Primele {rei sectiuni ale cartii sunt c.onsacrate fiziologiei,. patologiei si terapiei. Par tea a patr a, cornpusa din doua carti, evoca xcauzele tainice ale lucrurilop>. Studiul «Medicina universala» tncepo ell descrier i minutioasc

anatornice si fiziologice ale corpului uman. .

In sectiunea 'care se nurneste «Patologie», Fernelli face oclasiIicarc a maladiilor, deserie simptornele cele rnai sernniiicative ale lor. Intranea Care se nurneste «Ter apie», el descrie diversemetode de tr atarnent ale mal adiilor ~i mcdicamentele utilizate In acest seop. A deseris rnaladiile venerice, turbarea, carepe atunci nici nu erau r ecunoscute ca maladii.A pus un inceput stiintei despreetiologia maladiilor, care a avut 0 mare inscrnnatate pentrutimpur ile care au

urmat.. .

, Editia din 1645 se deosebeste de cea din 11,867 printr-un conti nut restrans. Capitolcle consacrate maladiilor infectioase n-au intr at in editia data.

Coperta este executata in perg ament, cu un cotor lat din piele.

Vezi ?i p. 10. . ., _

19

tf~ IOAN. PER-NELlI VNlVERSA MEDICINA . .. ~ ., _;_~ ~r:.~~J/OVtt hac cditWne ~O {;_ "'!.tb

Q.V.£ O:BSCVRA E1tANT.ILLV.sTRATA:

~V£ DE!!~~~~~7~~~~ETAJV}lI; "- -t.t. "t ·Vwj z. f' r; ~. [; J·lt J;I./.!J 1$" t~ .

~~r-.t::::::::....._...v--

1647

23. Veslingius, Iohann V. (1598-1649). Syntagma anatomicum. Patavii (P adova), Fram botti, 1647. (115), 276, (12) / p., ill. .' ;

Veslingius, Ioh ann V.- anatorn german, botanist. A profesat din 1632 la Padua anatomia, chirurgia 5?i botanica. Studiul sau celebru «Sintagma anatornica» r eprezinta un comperidiu la anatornie pentru studerrti si medici si coniine un bogat mater al ilustr ativ. Este asi-

gurat cu-ri indice bibliogr afic. .

Coperta este eiectuata din carton.

< •• ~ •• ~ - • '._. _, •

• >,' :;-

1648

24. Van Helrnont, Jean Baptiste (1577-1644). Ortus rnedicinae. Id est, initia physicae inaudita. Progressus medicinae nevus, in lTIOfborurn ultionem, ad vitam 'long arn. Amstcr darni (Amsterdam), Elseviri us, 1648. (32), 800 p., I tab.

Convolut editorial. Locul ai anul de editie pefoile de titlu coin-·

cid. . ...

. Opuscula medica inatidita. Arnsterodami (Amster-dam}, Elzeviri-

us, 1648. 110, 115, 88 p. . .

- , l

, Van Helmont, Jean Baptiste.- naturalist olaridez, un r eprez entant de vaza al cur entului iatrochimic. El este 0 figura cornpl exa, contr adictor ie, disci pol a1 lui Par acels, Faust al sec. XVII, deoarece el, cuprins de 0 sete de a cunoaste, lsi exprima in to ate gandirea cr itica. El continua linia lui Par acelsus, reinvie vechea filozo)fie a clernentelor primare, acor dand primat apei; Autorul sustine, ca organele sunt conduse de arhei, pr incipiul ier arhic sup rem este localizat juxtapiloric. A devenit un bun medic si un mare chimist. A fundamental notiunea de ferment, a cer cetat chimia digestiei (tnterneind. astfel chirriia fiz iologica} ; a introdus terrnenul degaz (creand chimia pneurnatica}; a depistat bioxidul de carbon in sange si clorura de sadiu in urina. A fast acuzat pentru «negarea puterii salvatoare a religiei». Celebritatea sa a fast mai ales' postuma. (Ortusmedicinae, 1648). Van Helrnont r ealizeaza una dintre primele experiente cantitative din biologie, prin care este r espinsa ideea traditionala dupacare plantele se hranesc ell pamant. EI explica procesele iunctionale prin reactii chirnice, dir ij ate de Ierrnenti.

In lucr area sa «Originea medicinei, sau inceputurileetiintei despre natura», el descr ie originea naturii, dezvoltarea rnala diilor. EI sustine Invat~Huradespre «arhei». Febr a r eprezinta exprimarea luptei «arheei» irnpotriva «agentilor daunatori». Aulorul a explicat for-

21

" "

'; !

;,

marea calculilor la guta si alectiunile renale. Studiul este editat 13 1648 Ia Amsterdam In lirnba latina.

Coperta este executata 'in piele, eu irnprimart si urme dcpolciala aurie.

1680

25. Willis, Thomas (1621-11675). Pharrnaceutice rationalis sive Diatr iba. De Medieamentorum operationibus in Humano Corpore. Coloni Allobrocum, Samuelem de Tournes 1680. 266 p.

Willis, Thomas - medic englez, profesor in teologie, anatomofiziolog si naturalist, iatrochimist, pr actician Iondonez, Are 0 optica anatornica si in clinica sa este eviderita influentaIui van Helmont, Accentul teoriilor sale patogenice cste pus pe ierrnentatiile din sange. Nu estc numai un speculativ, ti dator arn descoperirca zaharului in urina diabeticilor (si distingerea diabetului z ahar at de eel insipid). Este un inovator in ter apeutica, unde alatur] de arrnele chimice, utiliz.eaz.a larg climatoter apia. A descris realist mania, melaneolia, delirul acut, afcctiunilc convulsivante si a sernnalat dement a precoce Ia adolescent! ca sl dementa epileptica. Descr ie «par acuz.ia», care ii poarta nume1e.

Studiul sao «Farrnacia teoretica, sau tratarea Iilozofica a actiunii medicarnentelor asupra corpului uman» serveste drept indr ep tar 1a Iarrnacolog ic, Contine date despr e preparatele medieamentoase.Medicamentele sunt repartizate conform grupurilor farrnacoter apeutice. Materialul este sistematizat ~i este asigurat eu un indice bibliogr aiic al terrnenilor medicali. Car tea este editata in limba latina. Textul este insotit de note marginale.

Coperta este executata In piele,

1685

26. HerfeId, H. G. (Sec. XVII). Philosophieum hominis, de corporis humani machina, deque centro nobili, Iede, feu vinculo mentis, tr acfans. Amstelodarni (Amsterdam), Blorn, 1685. (60), 462, (22) p.

Herfeld H. G.- medic, filozof german. Studiul sau «Tr atat filozoiic des pre str uctur a cor pului urnan» este consacrat elucidar ii din punct de vedere filozofic a originei faunei si florei, pr ecurn ~istructurii cor pului uman. Sunt pr ezente descrieri, efectuate de anatomi celebr i. Tr atatul estcconstituit din doua car]i si este asigur at ell un indice bibliografic.

Studiul este editat la. Amsterdam in 1685, in limba latina. Textul este insotit de note marginale.

Copertaeste executaf a inpiele, eu imprirnari,

22

, 1697

27. Bayle, Pierre. (Sec. XVII). Dictionaire historique et critique, Rotterdam, R. Leers, 1697.

V. l. P. 1. A-B. 1697.i 12,7'12 p.

V. 1. P. 2. C~G. 1697. p. 71'3-1360. V. 2. P. 1. H-O. 1697. 710 p.

V. 2. P.2. P-Z. 1697. p. 711-1332, /56/.: '

«Dictionar istoric si critic» este 0 editie in doua volume, iiecare constand din doua paTti: I, parte - istorica - este constituita ca a nar atiune succinta a iaptelor istor ice; a II parte expune comentar ii, un amestec de argumente si discuti i sio tir ada de r eflectiuni lilozo-

, ]' ' - ,.

fiee. Se poate cr ede eel or ice categor iede cititori va gasi aid ceea

ee-l Ir amanta. Autorula dorit sa fie or.iginals i sa nu expuna faptele cunoscute din alte dictioriar e de acest tel. Pentru aceasta el a consultatfoarte multa liter atur a in dorneniu siIaptul iicorrier a lucr arii un inalt grad deeruditie. Afirrnattile autorului sunt foarte bine docurnentate si argumentate, Acest diction ar descr ie istoria inca de la Adarn si Eva, Abelui Cain sl evoca despr e toate personajele reli-

. . ,

gloase. c •

Dictioriarul poarta un car acter enciclopedlc, contine date -istorice despre evenirnente politice, razboaie. Materialul estc expus in or dine alfabetica. Fiecarevolurn dispune de un indice al corectarilor si cornpletarilor. Textul este insotit de . nurneroase adnotari ~i,note marginale. Lucr ar ea este editata in lirnba Ir anceza la Rotterdam .. Textul este anticip at de 0 prelata, apartinand autorului.

Coperta este executata in piele, ell imprimari..

, .. ~ " I

1701 ~

28. Des-Cartes, Rene (1596-1650). Opuscula posthuma, physica et matherriatica. Amstelodami (Amsterdam), Blaev, 17011. (l2) 261 p.,

ill. . ,

t

~

.

Des-Cartes, Rene (Iatiniz at Cartesius) -.. celebru filozof, Iizician. maternatician, fiziolog francez. El nu este numai un metodolog, ci si un remarcabil om de ~tiinta pozitiva '~i un constructor de mod~le ale organismului si ale lumii. EI ne da «metoda de a conduce ~lne r atiunea pentru a x.auta adevarul in stiinte», rnccpand cu .t~dOlala metodica. Iritcmei aza geometria analitica si optica geometnca. Descartes introduce notiunea de reflex si explica mecanismul neuroref[ex.

Studiul prezent «0 mica lucrare de' Jizicasf maternatica» expune problemele diierentier ii lurninii, notiuni despr e esenta lucrur ilor, despre rnecanica, despre originea anirnalelor. Cartea contirie multe

23

~i complicate calcule maternatice. Studiul ests editat in limba latina '~i este bine ilustrat. Este anticipat de 0 pref ata si estc edi1atla Amsterdam.

Coperta este executata in pergament, cu imprimari aurite pe cotor.

1704

:29. Langius, Christian Johann (1655-1701). Opera omnia medica theoretico-pr actica, nernpe historia medica, collegium chyrnicum, <compendium Iorrnularurn, pathologia et semiotica generalis, pr axistarn generalis quam specialis, chirurgia, collegium casuale, ut et dissertationes selectae, ab ieo elaboratae ... Cur ante D. Augusto

Quirino Rivino. Lipsiae(Leipzig), Gleditschii, 1704. 798, 340, 656, {72) p.

Langius, Christian Johann ,_ medic german, profesor de anatornie, chirurgie ~i patologie. Reprezentant a1 scolii de medicina din Leipzig. Sustinca ca miasmele datatoare de epidemii sunt provocate de Iermentatii, iar aceste Iermentatii sunt provocate la r andul lor, de germeni microscopici, Lange a expus pe 1arg ipoteza privind roIul contagiului viu in etiologie.

Studiul sau «Opera despre medic ina teor etico-pr actica» repr ez.inta un compendiu de medicina, care consta din 3parti, inclusiv urrnatoarelecompartimente din rnedicina: istoria rnedlcinei, fiziologia, Iarmacologia, patologia ~i chirurgia. La siarsitul cartii sunt pl as ate cateva disertatii in Jimba latina si un indice sistematico Autorul a deserts 0 nniltitudine de maladii si metodelede tratament. Textul t€ste insotit de note marginalc si d~ trirniteri la sursele uti1izate.

Coperta este executata in piele cu impr lmari. Fo aia de titlu - in negru-r osu.

30. Stahl, Georg Ernst (11660-11734). Theor ia medica vera physiclogiam ct p athologiarn, tanquam doctrinae medicae partes vere COl1- templativas, e naturae et artis veris fundamentis., intaminata ratione, et inconcussa experierrtia sistens, Ha1ae (Halle an der Saale), Typ. Orphanotrohei, 1708. XLIV, 1438 p.

Stahl, G. E.- medic, chimist german. ~i-a Iacut studiile la Universitatea din Ien, a fost leib medic la curtea imperiala din 17'16. Este reprezentantul tipic al sisternului speculativ, dogmatic, ostil stiintei experirnentale, care sustirie ca anatornia, chirnia ar fi inutile mcdicului. Concepti a sa se bazeaza pe credinta,ca sufletul senz it iv «anima» ar fi Iactorul primordial al sanatatii si maladiei.

Lucrarea sa de baz a este «Teoria adevar ata a rnedicinei». Ideea princip ala, pe care se .axeaza studiul, este ca in corpul uman exista trei miscari: circulara, secretoare si excretoar e, iar Cll toate acestea

24:

~

conduce «sufletul», Astfel autorulexpune tnvatatur a despre «animism», consider ata reactionara. EI rernarca ca pacitatea curativa a naturii $i considera, ca-i va reusi tratarea paraliziei, aplicand pacientului vaccina de malarie.

Cartea a fast editata in 1708; in limba latina eu un preambul nu prea mare. Studiul este asigurat eu un indice bibliagrafie. El este constituit din patru disertatii. Partea teoretica consta din 3compartimente: fiz.iologie, patologie generala si patologie particular a.

Coperta este coniectionata din carton.

1709

31. Caelius, Aureli anus Siccensis (aproximativ sec. 4.). De rnorbis acutis et chronicis libri VII I. J. Corir adus Amman recensuit, ern aculavit, riatul asque adjecit. .. Amstelaedarni (Amsterdam), Ex officina Wetsteniana, 1709. 72S p.

Caelius, Aurelianus- medic roman din Siehl, Numidia (tn anti .. chitate 0 regiune a Africii de Nord), eel mai celebru autor medical roman dupa Celsus, autoral unei faimoase traducer! dupa Soran «De morbis aeutis et chronicis», uncompendiu medicalvCaelius tmparte lucrarea sa in doua parti. Prima parte este cornpusa din 3· cart! si descrie maladiile acute, iar a doua elucideaza rnaladiile cronice. Autorul tnainteaza ideea, ca unele rnaladii sunt produse de' contr actar ca porilor, altele - de relaxar ea lor ~i a treia categoric _. produse de un Iel mixt, cand unele parti ale corpului se rclaxcaza, iar altele se contr acta. E1 face 0 clasificare a maladiilor conlorrn acestui principiu. Asa aiectiuni cronice dator ate contr actarii por ilor, el enurner a: vertigo, astrnul, epilepsia, melancolia, jaundice, par a~ lysis, colies ~. a. Diar eea, hemoragia si fluxul menstrual prea excesiv se dator eaz a r el axar ii porilor.

Od at a ell tr a ducerea lui C. Aurelianus, care fusese un elev sar ac, sl latina lui era deplorabila, s-a pier dut ioarte mult din se?sul autentic al lucr arii. Studiul incepe eu 0 pr eiata, urmata de 0 epistoHi elogioasa in adresa autorului. Cartea este asigur ata cu un indice bibliografic pe autori ~i pe materii. Textul este Insotit de numeroase note margina1e.

Coperta este executata In pergament.

1713

32. Castellus, Bartolomeo (aproximativ a. 1551-i1607). Lexicon medicum gr aeco=-latinum. ante a I. P. Brunone iteratio editum, nunc denuo ab eadem et allis plurirnis novis accessionibus locupletatum et in multis correcium. Lipsiae (Leipzig), Fritsch, 171:3. (4), 788 p,

25

Castellus, Bartolomeo - savant italian, doctor In teologie, filozofie si medicin a.

«Dictionarul gr eco-l atin medical» reprezinta un glosar explicativ al termenilor medicali. EI consta din doua parti: dictionarul de baza coniine termeni In ordine aliabetica eu explicatii sau 0 caracteristi.ca restransa, ceea ce-i atribuie dictionarului trasaturi de midi enciclopedie medicala. Dictionarul - indice coniine enumerarea terrnenilor medicali In sase limbi: ar aba, ebr aica, gr eaca, Ir ancez a, itaIiana, germans.

Coperta este executata in pergament.

1718

33. Carl, Johann Samuel (1667-1757). Pr axeos rnedicae therapia generalis et speciali: pro hod-ego tum dogrnatico turn clinico, in usum privatum auditorurn ichongr aphice deliniata. Orphanotropheus, 1718 (8), 147, (36) p.

Carl, Johann Samuel·- savant, medic german, discipolul lui Stahl G. ~i Hoffman F. Stu diul «Terapie gener ala si p articular a» elucideaz a probleme de tratament ale diverselor maladii si consUi din doua patti: generaUi9i speciala. Materialul este sistematiz at si este asigurat cu un in dice bibliografic.

Coperta este coriiectionata din carton.

1721

34. Hoifrnannus, Friedr ich (1660~1742). Medicina consultatoria, worinnen unterschiedliche uber einige schwehr e Casusausgearbeitete Consilia, auch Responsa Facultatis IV\edicae enthalten, und in filnff Decurien eingetheilet, dem Publico zurn besten her ausgegeben. V. 1-8. Halle, Renger, 1721-31.

Convolut editorial. Locul de editie pe Ioile de titlu coincid. Editura si anul de editie sunt diferite.

Hoffmann, F., Grundlicher Bericht von dem Selter+-Bruncn, dessen Gehalt, Wilrckung und Krafft, auch wie der selbc sowohl allein, als mit Milch vermischt, hey verschiedenen Krankhciten mit Nutz en zu gebrauchen Halle, Hilligern, 1727.

V. 1. 172'1. 295 p. V. 2. 17:22. 37-2 p. V. 3. 17!2.3. 364 p.

. V. 4. 1724. 344 p. . " V. 5. 17'26. 37·5 p.

V. 6. 1727. 360 p.

26

V. 7. 1730. 334 p. V. 8. 17311. 3(84 p.

_i'

Hoffmann, Friedrich '_ medic german, eclectic, proiesor la Halle.

Profesa fizica, chimia, anatornia, medicina pr actica si chirurgia. Conceptiile sale medicale adera la iatrofizicieni. In sec. XVIII pune la punct 0 metoda r atioriala de fizioterapie. EI introduce in terapie apeIe rninerale,explicand efectele lor prin continutul substantelor alcaline. Sisternul sau reprez inta 0 incer care de-a imbina ideile iatromecanke Cll cele chimice. «Viata este miscare, care se maniiesta in tonusul rnuschilor» - susjine Hoffmann. El cauta patogeneza m al adiilor si intuieste rolul sisternului nervos in geneza acestora. Dar insist and asupra «aspectului cornun» a1 maladiilor, el neglij eaza «specificul», care le distinge.

Studiul sau «Sf atur i medicale» r epr ezinta 0 carte in 2 volume, care corista din 8 par]i in care sunt descr ise diverse maladii eu preceptele de rigoare, cu iridicatii si concluz ii ale medicilor.

Exista indice auxiliare: alf abetic si pe obiecte. Cartea este copertata Impreuna cu tr atatul «Izvorul Selter» ~i este editaHiin limba g errnana, stil gotic.

Coperta este executata in pergament,cu imprirnari pe cotor.

1729

35. Stahl, Geor g Ernst (1660-1734). A bhan dI ung von der goldenen Ader, worinnen viele heilsame Wahrhciten entdecket, viele grobe Irrthumer widerleget und eine sichere Methode vielen schweren Kranckheiteen gluklich abzuhelf'ien, an die Hand gegeben wer d. Aus dem Lat., ubers. Leipzig, Eyssel, 172'9. (8), '364, (28) S.

Stahl, Geo.rg E.r- medic, chimist german. Adept fervent a1 curentului «animist» in medicina.

Studiul sau «Despre vasul sangvin de aur» este consacrat Ilebotornici, pe care autor ul 0 corisidera ca un p ariaceu universal. Sustine punctul de veder e, ca natura are cap acitati tarnaduitoare, iar corpul uman dispune de un instinct de autoconservare dezvoltat.

Lucrarea cste tr a dusa din lirnba latina si contine un indice bibliografic aliabettc. Cartea este editata 1a Leipzig in limba germana~ stil gotic.

Coperta este exectrtata in piele.

1731

36. Stolle, Gottlieb (1673-1744). Anleitung zur Histor ieder rnedicinischerrGelahrheit. In dreyen Theilen herausgegebcn von G. Stollen .. J ena, Meyer, 1731. (16), 898, (82) S.

27

Stolle, Gottlieb - istor ic german. Stu diul sau «Compendiu Ia Istori a medicinei» reprezinta 0 compilare a cunostintelor existente Iaepoca tn domeniul istoriei medicinei, EI consta din 2 parti: gener ala si speciala. Partea gener ala descrie istoria me dicinei in genere, Jar p arte a specials contine descrierea disciplinilor teoretice si practice. La discip linile . teor eticc se refer a istor ia ana tomiei, fiziologiei, patologiei, semioticii, iar la cele pr actice-s- istoria terapiei, Iarrnaceuticii, chirurgiei si dieteticii.

Comperidiul dispune de un indice pe autor i si pe obiectc. Textul €ste insotit de note marginale ~i tr imiter i la sursc,

Coper ta este executata 10 pergament, cu irnpr imari pe cotor.

1732

37. Weissbach, Christian (see XVIII). Warhaffie und gr undliche Cur aller dem Menschlichen Leibe zustossenden Kr anckheiten ... Strassburg, Dulssecker , 17.3,2. 569, (32) S.

Weissbach, Christian - medic german. Monografia s a «Tratamentul 01a1 adiilor corpul ui uman» este consacr a ta intrebarilor de ter apie, Maladiile sunt supuse unei clasilicari. Pentru fiecare maladie, autorul prescr ie un tr atarnent medicamentos. Este tr a dusa din limba latina in limba germana, stil gotk. Studiul este anticipat de o pr efata. Cartea este editata in 1732 1a Strassburg.

Coperta este executata in pereal, ell un ector lat din pergament.

1732

38. Woliius, Christian (1673--1723). Philosophia rationalis sive 10- gica, methodo scientifica p artractata et ad usurn scientiarum atque vitae apt at a. Pr aernittitur discursus pr aeliminaris de philosophia in genere. Editio altera emendatior. Fr ancoiurti (Frankfurt), Renger, 17:32. (16), 866, (18) p.

Wolfius, Christian - medic german, chirurg, s-a Iacut vestit prin . traducerile sale in limba latina. Cartea «Filozofia teoretica si logica. Metode sitintifice de studiere a ei si utilizarea pr actica» elucideaz a diverse date despre filozofie, partile si important a ei. Lucr ar ea consUi din 2 p arti. Prima parte are 0 directie teoretica, iar a douapractiea.Studiul este asigurat cu un indies bibliografie. El i ncepe ell 0 dedicatie, sernnata de autor, urrnata de 0 prcf ata. Sunt tratate prob1eme de istorie si maternatica din punct de vedere filozofic. Sunt

, _expuse principiile logicii si criter iile adevarului. Sunt propuse un sir de notiuni pentru categoriile filozofice, este argumentata interdepen. 'denta dintre filozofie si logica. Textul este Insotit de 0 multitudine

28

de notemarginale. Cartea este editata in limba latina, la Frankfurt pe Main.

Coperta este executata In piele.

i .

1740

t, f

J

(

39. Bcerhaave, Hermann (11668-17318). Pr aelectiones acadernicae in proprias institutiones rei medicae edidit et notas addi dit A. Haller. Vol. 1-6. Gottingae, Vandenhoeck, ,1740-!1744.

Vol. 1. Chylificatio. 174'0. 12, 607 p.

Vol. 2. Arteria, cor, pulmo, sanguis, glandula, cerebrum, 1740. (4), 672 p.

Vol. 3. Lien. Hepar. Rcnes. Musculi. Cutis. Nutr itio. 1741. (4), 7a'2 p.

Vol. 4. Sensus exter ni, inter ni. Somnus. 17413. (6), 616 p.

Vol. 5. P. 1. Respiratio. Loquela. Semen masculinurn. 1744. (17), 45!1 p.

Vol. 5. P. 2. Menstrua. Conceptus. 1744. (2), 564 p.

Vol. 6. Pathologia. Serniotice. Hygiene. Therapeutice. Accedit in. dex totius operis. 1744. 4G2, 144, 1'20 p.

Boerhaave H.- Nurnit «Hipocr ate al olandez ilor», mare clinician, fondatorul invatamantului clinic modern, a cautat sa a duca la un numitor cornun atat principiile solidiste cat si cele urnor aliste.

«Prelegeri academice» repr ez inta un compendiu la rnedicina teoretica, la istoria ~i dezvoltarea mediciriei, fiziologiei, patologiei, semioticii, igicnei si terapiei. Editia de fata este a doua, ea a vazut lumina in 1740 la Gottingen in sase volume. Materialul este r ep artizat in volume, sisternatiz at, estc asigur at cu un indice ~i eu un supliment a lui Haller A.

Coper ta cartii ar e un cotor din pergament.

1740

40. Sydenharn, Thomas (1624-1689). Observationes rnedicae Circa morborum acutorum Historiam et cur ationern. Lug d. Batav. (Leiden), 1740. 640 p.

Sydenham, Thomas ~ savant englez, medic, creator al istoriei natur ale a mal adiilor. Anglia sec. XVII ne da un nou Hipocr ate al englezilor, traditionalist si eclectic, care readuce medicina pe calea observatiei clinice, a exarnenului arnanuntit, a sintezelor empir ice ~i a bunului sirnt. Nu este un mare teoritician,ei un mare si reputat practician. Descrie si individualizeaza numeroase maladii, expune istor ia naturals a acestora, face cercetari epidernio'logice. Terapeut echilibrat, increz ator in Iortele vindecatoare ale naturii. Sydenham

.~l-a legat numele de intrebuintarca opiului. A accentuat cu tarie

29

ideea specificitatii maladiilor. A Iasat descrier i clinico magistrale ale gutei, scarlatinei, coreei (boala lui Sydenham) (1650), variolei s, a. EI sustinea raportarea stricta a simptomatologiei 1a procesul morbid specific, cuminjenia hipocr atica in administr area de remedii. La 1676 sep ar a si descrie magistral febrele eruptive ale cop ilariei. Diierentierea entitatilor nosologice a fost completata de Thomas Sydenham, care spre deosebire de Hipocr ate, studia maladiile, iar nu bolnavii.

A introdus in terapia sec. XVII Laudanum liquidum Sydenharni.

Studiile sale despre guta si variola er au considerate clasicc pana in sec. XIX. Cartea «Observ atii medicale asupra istor iei si tr atarnentului maladiiior acute» coniine constatar i ~i r eilectii ale au torului 1a tema datil. Lucr ar ea dispune de un indice sisternat ic.

Coperta este conlectionata din carton, eu un eotor dinpercal.

1741

41. Ernstingius, Arthur Koridr ad (117'09-,1768). Nucleos totius medicinae quinque partitus, P. I-iS. Helrnstadt, 1741.

P. l.continet lexicon ,et dispensatoriurn pharmaceuticurn. Oder:

Der volnkomrnene und allez eit Iertige Apothecker. .. (42), 872, (54) p.

P. 2. Lexieonpr actico-chimicum, Oder: Der richtigfuhrende Chimiste, (4) ,.314, ('58) p., 2 Tab.

P. 3. Lexicon theoretico-rnedicurn. Oder: Der zur Hei1ungs-Be~ 1ahrtheit leiteride Arzt. (8), 320, (2'3) p.

P. 4. Lexicon chirurgicum, Oder: Ein chirur gisches Lexicon. 86" (8) p.

P. 5. Lexicon theoretico-anatornicurn. Oder: Der sich selbsterkennende Mensch. (8), 1:27, (115) p.

Ernstingius, Arthur Kondr ad - medic german. Studiul sau «Nuc- 1 cul intregii medicini in cinci par]i» inc1 ude cinci di ctionare terminologice: Iarrnaceutic, pr actico-chirnic, teoretic-rnedical, chirurgical si teoretico-anatomic.

Se aduce traducerea terrnenului din limba latina In limba germana, cu explicatrile de rigoare. Materialul este bine sistematiz at. Fiecare dictlonar este asigurat ell un indice alfabetic. Este destinat f arrnacistilor, medicilor. Luer area este imprima ta ell car acter e gotice,

Coperta este efectuata din carton, Cll eotor din piele.

1743

42. Boerhaave, Hermann (\1668-17318). Pr aelectiones acadernicae in proprias institutiones rei medicae. Edidit et notas addidit A. Haller e.

30

Editio prima Veneta post secundam Gottingae. T. 1. Venetiis (Venezia), apud Oechi, 1743. (114), 312 p.

Coniorrn conceptiei sale, scopul principal a'l rnedicinei este vindecarea pacientului ~i orice discutie teoretica trebuie sa se opreasca 1a patul bolnavu1ui. «Mai presus de or ice - scr ic el- trebuie sa examinant si sa observarn bolnavul», A Iacut explicatii originale, rationale, privind originea infl arnatiei si a febrei. A iacut afirrnati a, ca in evolutia maladiilor febrile trebuie de acordat 0 important a mai mare pulsului decat ternper atur ii. A fost clinicianul eel mai renumit din Europa vremii.

Volumul I a1 «Prelegerilor academice» este consacr at fiziologiei ap ar atului digestiv. Materialul este asigur at ICU numeroase tr imiter i si ell un in dice biblografic al lucrarilor citate in volumu1 dat.

Copert a este coniectionata din carton, cu impr irnar i pe cotor.

1744

4,3. Van Swieten, Gerard (1700-177!2). Commentaria in Hermanni Boerhaave aphorismos de cognosceridis et curandis morbis. T. 1-5. Hildbur ghusae, Hanischii, 1744-1773.

T. 1. 1747. 956 p. T. 2. 1757.810 p. T. 3. 1754. 685 p. T. 4. 1765. 7,511 p. T. 5. 1773. 691 p.

Van Swieten, Gerard - savant austriac, medic, discipol a1 lui Boerhaave, Iruntas a1 scolii rnedicale vieneze, dorninata de un spirit realist. 0 iniluenta deosebita asupr a medicine! interne a sec. XVIII aexercitat-o prima scoala rnedicala vieneza, Iondata de Gerard van Swieten, A reorganiz at Iaculiatea de rnediciria si a fast un inspirator al unei legislatil sanitate moderne In Irnper iul Austr iac. Van Swieten cste Iondatorul marelui spital din Viena, Allgemeincs Kr ankenhaus, b az a rnvatarnantului clinic, un Iocar al instructiei Inedicale. A descris r eumatisrnul articular, mal adiile exantematice. A utilizat chinina la neuralgia nervului f acial si a sta bilit regulile utilizarii mercurului,

«Comentarii 1a afor ismele lui Boerhaave des pre diagnosticarea si tr atarnentul rnaladiilor» este 0 Iucr ar e care complecteaz ae.Aior isrnele lui Boerhaave» (in 15 volume). Materialul este sistematizat 9i este asigur at ell un indice bibliografic. Studiul este edit at in Iirnba latina cu adnotari la text.

Coperta este executata ill piele, eu irnpr irnar i. ',~, '.

,- ;

31

1748-1749

44. Boerner, Friedrich (17213-17,61). N achrichten von den vornehrnsten Lebensumstanden und Schriiten jeztlebender beruhmter Aerzte und N aturforschcr in und urn Deutschlandmit Fleiss gesammlet und zum Druck befordert. 1-5 Zeherid. Wolfenbuttel, Meissner, '1748- 1749. (16), 927 S.

Boerner, Friedrich - Iilozol si medic german. A adus 0 mare contr ibutie 1a studierea istoriei medicinei, a Iiter atur ii si bibliogr afiei medicale. Lucr ar ea sa «Intor matii despre activiiatea medicilor si natur alistilor celebr i din Germania» nu este altcev a decat un dictioriar bibliografic,constituit din cinci parti. La cornpunerea lui a fost r espectat prineipiul alfabctic. Pe fiecare pagina sunt electuate trirniteri la izvoare1e utiliz.ate. Studiul este editat in lim ba germans s i contins un iridice bibliogr aficIa Inceputul Iiecar ei parti.

Coperta este confcctionata din carton, cu imprimar i.

45. Meckel, Johann Friedrich (1724-1774). De quinto pare nerverum .cer ebri. Dissertatio. Gottingae, Vandenhceck, 1748. VI, 138p.~ 2 Tab.

Meckel, Johann F. - anatorn german, fondatorul zootorniei ~i teratologiei in Gerrrrania. Si-a iacut studiile medicale 1a Halle, Gottingen, Vurtburg ~i Viena. Si-a perf ectionat calilicarea in Italia, Franta, Anglia, Olanda. Dintre numeroasele Iorrnatiuni anatornice, descr ise pentru pr ima data de Meckel, eu nurnele sau a fast numit «cartilajul Meckel» si diverticulul lui Meckel.

Disertatia autorului «Despre cele cinci perechi de nervi ale encefalului»esie consacrata deserierii anatomo·- Iiziologice a encefalului. Studiul este editat 1a Gottingen in limba 'latina, cu adnotari la text.

Coperta este executata tn pielc, 'CU irnpr imar i si urrne de polciala,

1750

46. Celsus, Aulus Cornelius. (sec. I p. e. n.- sec. I e. n.) De medicina libri octo ... Cura et studio Th. J. ab Almeloveen ... RotterodaITIi,. Ben 1750. (70), 749, (;27) p., I effigies.

Aulus CorneliusCelsus - scriitor Iatin," enciclopcdist si medicroman. EI era supr anumit «Cicerone al medicinei» si «Hipocrate latin». A scris 0 opera eli car acter enciclopedic, din care studiul «Despre medicina» s-a pastr at, din ferioire, in tntregirne.

Lucrarea lui Celsus «Des pre rnedicina» a fost gasita in sec. XV (aproximativ a. 144.3), Iar prima editie a aparut la Floren]a Ill! 1478.

32

Astiel, numai pana la srarsitul sec. XV, in Italia au aparut cinci editii ale lui Gels us.

Opera lui Aulus Cornelius Celsus se compune din i6 par]! si poarta numele «Artes» sau des pre profesiuni.

Studiul sau fundamental «Despre medicina» incepc cu 0 introducere istor ica v aloroasa asupra scolilor rnedicale si reprezentantilor lor, in care Cels us se dovedeste a fi In posesi a unor date bibliogr afice deosebit de vaste. Celsus evoca consider atii concise asupra esenlei diverselor doctrine medicate: in prima carte a scrierii se gaseste ~i teoria des pre cele trei r amuri ale medicinei: dietetica, f armacia (f er apeutica) si chirurgia, teorie care deriva de la hipocr atici. Intr-o a doua parte a primei carti se fac prescriptii dietetice si consideratii asupra deosebirilor constitutionale dintre in diviz i, continuindu-se ell diferentelc in irunctie de varsta, sex, anotimp.

In car tea a doua. Celsus tr ateaz.a chestiuni de paiologie privind semnele favorabile si .def'avor abile la maladii, precum ~i 0 scama de chestiuni de terapie specials ca sanger area, purg atia, aplicarea ventuzelor, fr ictiunilor , kineziterapia, rolul alimeritelor etc. Si in aceasta-car ie gasim consider atii privind teoria hipocratica a constitutiei, dar nota gener ala r arnane accca a Iiz ioter apiei, in mare cinste

·la medicii scolii metodice.

Cartea a treia elucideaz.a-probleme de ter apie gener ala a maladiilor «care cu pr in d intreg corpul», in tim p ce cartea urrnatoar e, a patra, tr ateaz a ter apia particulars a bolilor, «car-e pureed de la anumite parti ale corpului». Trebuie sernnalata precizia, se poate de spus «clinica» a unor observatii,

In cartea a cincea si a sasea a lucr arii «Des pre rnedicina» sunt expuse minutios diverse remedii Iarrnaceutice, precum si nurneroase prescr iptii practice, care constll uio un autentic receptar. In sf ar sit cartea a saptea cuprinde 0 introduccre istorica asupra ter apiei chirurgicale, dupa care urrneaza descrierea procedeelor pr ivirid extr agerea cor pilor str aini, operatiile oftalmologice, otolar ingologice, odontologice etc.

Din punet de vedere teor etic, scrierea lui Celsus reprezinta 0 tmbinare critics a diverselor doctrine medicale: hipocr atica, empir ica si metodica.

> Lucr.ar ea a fost calijicata drept 0 cornp ilatie eclectics.

Cartea a fast editata de mai mult de 70 de ori din 1478. Mater ialul este sisternatizat in cartisi capitole, Dispunc de indice alfabetic ~i pe materii. Textul este insotit de note marginale. Studiul este editat 1a Rother darn in limba latina.

Coperta este executata in pergament, cu impr imari,

47. Needham, John Tuberville (1713-1'781). Nouvelles observations microscopiques, avec des decouvertes interessantes sur la composition let la decomposition des corps organises. Pari's, Ganeau, 1750., XVIII, 524 p., 8 pl.

33

Needham, John Tuberville ,_ celebru naturalist si microscopist englez. Tr ateaz a problema Iorrnarii f atului si rolul viloz itatilor cor iale ale placentei.

L ucr area sa «N oi 0 bservatii microscopiee cu descoperiri inter esante in ceea ce prlveste structur a corpurilor organice», editata de Societatea Regala din Loridr a, coritine pr imele observ atii micros eo'. pice asupra corpur ilor vii.

Cartea incepe cu 0 pr,e!f;ata a autor ului. Urrneaz.a descrierea tehnica rninutioasa a mieroscopului ~j 0 instructiune pentru utiliz area lui. Lucr area cste insotita de planse ilustr ate, plasate 1a siarsitul cartii. Autorul face permanent trimiteri la aceste planse. El descrie multe organisme vii, sectionate si privite prin microscop.

Cariea este editata la Paris, In limba Ir ancez a.

Copert a este executata in piele, cu impr irnari pe ector.

48. Russel, Ricardo (1700-1771). De Tabe glandulari, sive de usu aquae marinae in morbis glandularum, Dissertatio. Oxford, Fleischer. 1750. 235 p.

Russel, Ricardo - medic britanic. In disertatia sa «Des pre utilizarea apei de mare in tr atamentul rnaladiilor g laridular e», autorul elucideaza observatiile sale asupr a proprietatilor apei de mare ~i structur ii chirnice, descr ie utilizarea apei de mare tn tratamentul diverselor af ectiuni. Pentru prima data a fost editata in lim ba la tinaIa Oxford, in anul 1750. Studiul este pref atat si ilustrat, EI contine aforisme inedite ale autorului.

Coper ta este exccut ata In piele cu impr imari.

1751

49. Baglivus, Georgii (1668-11707). Oper a omnia medico-pr actica et anatomiea. Accedunt J. D. Santor ini, opuscula quater. Norimbergae (Niirnberg), Stein, 1751. 855p.

Baglivi - Hipocrate al italienilor, teor etician, celebru reprez entant a1 a strofizicii mecaniciste. El, considerat un echivalent italian al lui Sydenharn, ~tia sa imbine teor ia cu pr actica si era totodata o sornitate a eruditiei, a observatiei si exper ientei elinice. Baglivi, ca si unii «sisternatici» ai secolului al XVIII-lea, explica maladiile prin tulbur ari mecanice ale componentelor corporale. In lucr area «Medicina pr actica» este f acuta 0 s pecificare a medicinei acelor timpur i, este elucid ata teoria autorului, existerita echilibrului biologic lntre 'lichide ~i cor pur ile tari in organism: Studiul cste editat 1a Nurenberg, Gerrnania. Este anticipat de un preambul e1ogios, in adresa autorului urrnat de 0 pref ata. Cartea estceditata an· Iimba latina. Este copertata impreuna cu 8 disertatii si 14 scrisori ale autorului. Lucrarea este ilustr ata.

34

Copertata cu un cotor lat din pergament.

50. Boerhaave, Herman (1,668-117'38). Opera omnia cornplectentia ... . Accedit in Laurentiurn Basiliurn, nova hac editione auctor is vita et effigies. Venetiis (Venezia), 17-5,1. (22), 524 p., I exemplum oris.

H. Boerhaave, supranumit Hipocr ate a1 olandezilor, a carui activitate se desfa soar a in prima jurna tate a secolul ui al XVIII-lea, l a Leyda. Mare clinician olandez, Iondatorul invatamantului clinic modern, a cautat sa a duca la un numitor comun atat principiile solidiste cat si cele umoraliste.Conform conceptiei vsale, scopul principal al medicinei este vindecarea bolnavului si or ice discutie teor etica tre buie sa se opr easca la patul bolriavului.

Conceptia sa medical a reprezinta 0 sintez a a diverselor orientari: iatrochirnica ~i iatromccanica, urnor alista si solidista. A dat explicatii originale, privind or iginea inflarnatiei si Iebrei, a fast prirnul care a indicat ica in judecarea evolutiei maladiilor febrile, trebuie data 0 mai mare importanta pulsului dedit ternper atur ii. A fost elinicianul cel mai renumif din Europa vr ernii.

Lucr ar ea «Despre medicina» este 0 culegere a autorului, care surneaza r ealizar ile rncdicinei. Sunt inc1use urrnatoarele lucr ar i: «Indrumar i medicale», «Aiorisme», «Substantc medicamentoase», tr atatul «Boli venerice»; cuvantarea autorului despre necesitatea studier ii lui Hipocr ate, despre utilizarea mecanicii in mcdiciria, despre chirnie. Fiecare lucrare i"~i are indicele sau bibliogr aiic. Materialul este sisternatiz at.

Coperta are imprirnar i.

1754

51. Alpinus, Prosper (1553-,16117). De praesagienda vita et rnorte aegrotantium :libri septem, in quibusars tot a hippocratica pr aedicindi in aegrotis varios rnorborum eventus,cum ex veterum medicorum dogmatibus, tum ex longa accur ataque observatione, nova methodo elucescit. Cum praef. H. Boerhaave. Fr ancoiurti (Frankfurt) , Fleischer, 1754. (IS), 5,58, (38) p. I exemplum oris.

Alpinus, Prosper (1653-,}'617) - savant italian, doctor in Iilozofie ~i rncdicinavproicsor. Studiul sau «Prezicerea viej ii si mortii p acientilor» repr ezinta un compendiu clasic de semiologie in ,seeolu!' XVI. Studiul consta din sapts cart], care contin toata rnostenirea lUI Hypoerate despre diagnosticarea a diverse maladii, observatit minutioase si metode stiintiiice de studiere.

EI descr ie primele semne ale maladiei, simptornele, durata maladiei precum si prezicer ea vietii si rnortii pacientului. Lucrarea este destinata medicilor si este anticipata de 0 dedicatia consacrata lui Hermann Boerhaave.

Car tea contine un .indice bibliogr aiic. Materialul este sisternitizat ~i este dnsotit de note marginale siadnotar i la text. Foaia de titlu este executata in rosu-negru. Cartea este editata .la Fr ankiurt pe Main -in limba latina.

Coperta are un cotor din piele, cu impr imar i.

1755

52. Schaarschrnidt, Samuel (1709-1747). Therapia generalis oder Ackermann, 1. Ch. G. De trismo. Disser tatio medica. Goettingae, schaften und Wurekungen.2. u. verm. Aufl. Berlin, Schutzens W-we, 17;55. (16), 684, (30) S.

Schaarschmi d t, Samuel ( 1709-1747) :- medic-chirurg german, proiesor de fiziologie si patologie la colegiul de mcdicina. Lucrarea sa «Terapia generala, sau stu diul despre rnedicarnente, actiunea 9i utiliz ar ea lor» r eprezinta uncompendiu de ter apie, inclusiv descrierea actiunii a diverse medicamente in grupele f armacoter apeutice si metodele 'lor de prepar are. Lucr ar ea este asigur ata cu un iridice pe

"obiecte. Cartes este cditata in limba gerrnana, :la Berlin.

Coperta este executata In piele, ell imprirnari pe ector.

1757-1760

.,

53. Disputationes ad rnorborum historiarn et cur ationem fa-dentes. Quas collegit, ed idit et recensuit A. Hallerus. T. 1-7. Lausennae, Bousquest, 17!57:"__ 1760.

T. 1. Ad morbos capitis et colli. 1757. (4),639 p. T. 2. Ad morbos pectoris. 1 ],57. 704 p.

T. 3. Ad morbos abdominis. 1757. 652 p.

T. 4. Iterurn ad morbos abdominis. 1758. 814 p.) 15 Tab. T. 5. Ad febres. 1758. 784 p.

T. 6. Ad morbos, qui corporis universitatern obsident. 17158. 848 p., 3 Tab.

T. 7. Pars 1. Auxilia. 1760.878 p.

Haller, Al brecht - unul din cei mai mari ginditori ai secolului pr intr e medici. Lucr area vietii sale estc uri studiu defiziologie gener ala.

Studiul « lnvestigatiile maladiilor ~i tratarnentul lor» este editat in limba latina si reprezinta 0 culegere de disertatii a diversi autori. Sunt descrise 0 multitudine de rnaladii cronice si diverse metode de

,

tratament. Materialul este sisternatizat. Luerareaesie insotiUl de

note marginale si adnotari Ia text. Cartea este editata ~i recenz ata la Lozana, de Haller.

36

v ~operta este executat a din carton, cu un ector din piele cu irnpr imarl.

5~. Haller, Albrecht v. (1708-1177.?). Elementa physiologiae cor pons humani. T. 1,-8. Lausannae (Bernae), Bousqueat, 1757-69.

T. l. Fibr a. Vasa. Circuitus sanguinis. Cor. 1757. XII, 520 p.,

2 Tab.

T. 2. Sangus. Ejus motus. Humorum separ atio. 1760. (10), 497 p. T. 3. Respir atio. Vox. 1766. 492 p.

T. 4. Cerebrum. Nervi. MuscuJi. '1766. X, 596 p. T. 5. Sensus externi inter ni. 1769, VIII, 646 p.

T. 6. Degglutitio. Ventriculus. Omenta. Lien. Pancreas. Hepar. 1764 XVI, 639 p., 3 Tab.

T. 7. Intestina. Chylus. Urina. Semen. Muliebria. 1765. XVI, 576, 2-01 p., 1 Tab.

T. 8. Fetus horninisque vita. 17{,6. XXIV, 4{67 p.

Haller, Albrecht (1708-1777) este una din cele mai mari Iiguri, unul din cele mai nobile car actere, unul dintre savantii cei mai ' lmpliniti ai secolului XVIII. Fiziologist, botanist, model de bibliograf, erudit si istorician, foarte versat in medicina si chirurgie, poet in orele de o dihna, administrator integru, venerat. Mai mult ca atat, Haler a fost in corner] epistolar continuu cu Europa Intrcaga. Cele mai ilustre societa]i consider au ca 0 onoare sa-l numere printr e membrii lor.

«Elernenta physiologiae corporis hurnani», unde fiziologia este tr atata din punct de vedere experimental ~i istoric, este un monument neperitor peritru posteritate. A descoperit fenomenul ir ascibilitatii fi brelor.

Studiul «Bazele fiziologiei cor pului uman» r epr ez inta prirnul cornpendiu de iiziologie, editat in 8 volume, in lirnha latina. Autorul descrie teoria ir asci bilitatii fi brelor, mecanismul respir atiei, 0 bservatiile sale asupr a inirnii .'iii sarigelui, fiziologiei digestiei, experien[ele sale asupra sensibilitatii partilor creierului, Materialul este bine sistematizat. Textul este insotit de adriotari.

Coperta este conlectionata din carton, cu imprimari pe cotor.

1758

55. Haen, Anton de (1704-1776). Ratio medendi in Nosocornio practico. Ed. altera. P. 2\--15, 7-\1,1 13, 14. Vindobonae (Wien), Typis .Tr attrier, 1758-,1770.

T. 2. 1760. 186 p.

T. 3. 1758, 2'5i6 p . . T. 4. 1759. 25,3 p. ',_ T. 5. 1760. 214 p.

T. 7. 1762. 243 p.

~ ... :" ,,,"j

37

T. 8. 1763. 270" p. T. 9. 17164. 305 p. T. 10. 1765. 320 p. T. 11. 1767. 372 p. T. 13. 1769.37B p. T. 14. 1770. 434 p.

Haen, Anton de - orrginar din Olanda, elev al lui Boerhaave, reprezentant al vechii scoli vieneze. EI imbogateste cunoaster ea sirn ptomatologiei sa turnismul ui cronic (par aliz iile, artr algia, a Ionia, amauroza) .

Opera, sa «Enumerarea curelor, recunoscute in cursul pr acticarii medicinei» reprezinta un compendiu de ter apie, care include 0 mostenir e pr etioasa a lui Hipocr ate, Sydenharn, Boerhaave. Studiul pcarta un car acter enciclopedic, Cartea este editata i n limba latina.

Coperta este confectionata din carton, cotorul'-e- din piele, ell irnprimari.

1759

56. Description abreges des maladies qui regnent le plus commune ment dans Ics arrnees, avec la methode de Ies trailer. Vicnric (Wien) , Tr attner , 1759. (14)) 19& p.

Studiul «Descriere prescurtata a maladiilor cele mai frecvente in trupele arrnate cu rnetodele de tr atarnent» cstc editat la Viena in 17159. Contine cpr cfata din III puncte, care elucideaza r iscurrle vietil si sanaHitii soldatilor, ce due 0 viata de carnpanie. Lucrarea iniorrneaza pe cei viz ati des pre mala diile, care .izbucnesc in armata in diferite anotimpuri. Sunt descrise un sir de maladii frecvente in cadrul iortelor arm ate cum ar fi tusa, angina, pleurezia, pneumonia, febra, dizenteria, maladiile venerice ~i metodele de tr atare a lor. Car tea contine si 0 lista de medicamente, cele mai accesibile ~i mai usor de preparat Ia acea cpoca in con ditii de campanie. Lucr area estc ed itata in lirnba Ir anceza.

Coperta este execut ata in pergament, eu irnpr im ar i aur ite pe eotor.

1763

57. Gaubio, Hieronymus Davides (17'05-,1780). Institutiones pathologiae medicinalis. Ed. altera. Leid ae, Luchtrnan, 1763. (20), 497p.

Convolut editorial. Autorul si datele despre carti pe foHe de tit1u

sunt diferite. '. .

38

Ackermann, 1. Ch. G. De trismo. Dissertatio medica. Noetiingae, Dieterich, 1775. (6),52 p.

Gaubio, Hieronymus Davidcs din Heidelberg, mal Tntai elev a1 lui Boerhaave, apoi partizan a lui Haller. In lucr area sa «Institutiones pathological medicinalis» (Instituir ea patologiei medicinale), reirn primata si tr adusa in repeta te r anduri, autoru1 eluci deaza sistemu1 ir itabilitatii in pato1ogie.

Opera este In escnta un tratat de patologie gener ala iridividuala sau localizata. Dupa Gaubio, maladia cste 0 lupta a natur li pentru propria sa conservar e, El mediteaza asupra naturii rnala dirlor, etiologiei, simptomelor. Lucrarea este Iinisata printr-un ex amen care pr ez inta maladiile din punct de vedere a1 originii lor, a car actcrului sl pr onosticului lor.

Lucr ar ea este anticipata de a pr efata si este cditata in limba latina. Textul este insotit de note marginale. Cartea este un convolut editorial si este copertata impreuna cu disertalia «Despre spasmul muschilor maseteri» de Ackermann J., editata in 1775.

Coperta este eiectuata din carton.

58. Haller, Albrecht v. (17018-1777). Opera minora emendata, aucta et renovata. T. l-i3. Lausannae, Grasset, 1763~68.

T. 1. Anatornica; ad partes corporis hurneni vitales, animales, naturales. '1763. XXII, 60'8 p., 13 Tab.

T. 2 Ad Generationem. 1767. VI, 607 p., 6 Tab.

T. 3. Opuscula pathologica acuta et recensa. 11768. 388 p., 17 Tab.

Haller - un promotor al fiziologiei experimentale. Lucr arca lui «Opere alese» repr ezinta un compendiu in catev a volume 1a anatomie, fiziologie si patologie.

Volumul I descrie an atorn ia ornului si animalelor.

In vol umul II sunt elucidate probleme ale nasterii fatului, anatorniei sf fiziologiei sistemului genito-urinar.

Volumul II este consacr at prob1eme1or patologice. Materialul este ilustr at. Studiul este editat in limba latina, 1a Lozanna.

Coperta este executata in pergament.

59. Roedererus, Johann Georg (1 '(.26-11763). Opuscula medica sparsim prius edita nunc denum col'lecta, aucta et recusa. CUD e1ogio

A. G. Koestner. T. 1/1, 1/2. Goettingae, Bossigelius, 17,63-64.

T. 1/1. 17--63. 272 p. T. 1/2. 1 764. 544 p.

Roederer J. G.- medic german, obstetrician - ginecolog. Serle «Mica carte medicinala despre disert atiile edit ate mai Inainte».

39

Cartea consta din doua par]: si include 9 disertatii Ia obstetrica: despre simptomele gr aviditatii, simptomele Iatului viu si mort, Insernnatatea cordonului ornbilical, cauzele rnortii Iatului. Se abordeazaexperimental si clinic problema Iiziologiei uterului gravid ~i parturient. Textul disertatiilor este insotit de tr imiteri Ia izvoarele utilizate. Se anexeaza un in dice bibliografic. Lucr ar ile sunt editate 'in limba latina. Car tea se incheie cu un elogiu in adresa autorului.

Coperta este eiectuata din carton.

50. Zimmermann, Johann Georg (17\28-1795). Von der Erf ahrung In derArzneykunst. T. 11-2. Zurich, Heidegger, 1763-64.

T. 1. 1763.478 S. T. 2. 1764. 6316 S.

Zimmermann, Johann Georg - medic, savant elventian. Studiul lui «Arta tr atarnentului» inforrne az a des pre maladii si etiologia lor. Materialul este bine sistemaiizat.Auiorul apeleaza ir ecvent la predecesor i si l a clasicii medicinei antice. Studiul este editat in lirnba gerrnana, stil gotic, doua volume. El conti ne un indice alfabetic pe autori si 0 tabla de materii,

>

Coperta cste electuata din carton.

1766

61. Levret, Andre (1703-1780). L' art des accouchements, dcmontr e par des principes de physique et de mechanique 3-ielTIe cd., revue et carr. Paris, Didot, 1766. (4), XVI, 480 p., 4 pI.

Levret, Andre - obstetrician francez, sec. XVIII, medic la cur tea regelui Fr antei si a N avarei.

Inalta mortalitate inf antila ~i materna pe plan european a impus aparit!a obstetr icii c a specialitate. Aportul obstctr icianului irancez A. Levret este hotar ator.

Studiul sau «Aria p ar turitiei dernonstr ata de principiile tizice 9i mecanice» r eprezinta un comperidiu de obstetr ica. Lucr are a este destinata medicilor obstetricieni. Este diviz.ata in 4 sectiuni. In I parte autorul descr ic bazinul si organele reproductive feminine. A II parte tr atcaz a mecanismul graviditatii. Nlecanismul p arturitiei ~i 3'1 perioadei postnatale este r eflectat in p artea a III -a. ~i ultima parte elucideaza sarcinile false, rn aladiile femeilor gravide ~ia nou -nascutilor. Fiecare dintre par]! este diviz ata in ca p.tole si subdiviz ata in diverse art icol e ~i sectiuni, cum a cere matertalul. Cartea de fata este a treia editie, com pleta ta si r edactata de autor.

Autorul descrie rnetodele de aplicare a Iorccpsului, a inveritat un sir de a par ate chirurgicale, pe care le recomanda chirurgilor obste-

tr icieni. El pledeaza pentruoperatia cezar iana.

40

. ~

Lucr ar ea contine si n iste comentarii ale lui Levret 1a aforismele lui Mauriceau. Cartea a fost editata Ia Paris, cu aprobarea si pr ivilegiul Rege1ui, in limba Ir anceza.

Coperta este executata in piele, ell irnprirnar i pe ector.

1767

62. Woyt, Johann Jakob (1671-1709). Gazophylacium rnedico-physicum, oder Schatzkamrner medicinisch - und n atur licher Dinge, in welcher aIle medicinische Kunst=-Worter. inn-und ausser lichc Kr ankheiten, ne bat derersel ben Genesmitteln.; erklaret.. Mit Fleiss ubers., verb. u yermo von J. E. Hebenstreit. 16 Aufl. Leipzig, Junius, 1767. (14), 2524 S., 8'1 S.

Woyt, Johann Jakob - medic german, profesor. Studiul sau «Tezaurul terrnenilor medicali, a denumirilor maladiilor si a substantelor mcdicamentoase» repr ezinta un dictionar explicativ latin-german al terminologiei rnedicale si biologice. Dictionarul este editat tn 1767, l a Leipzig in sUI gotic. Este asigurat eu un indice a1 tcrrnenilor sl este destinat rnedicilor, oamenilor de ~tiinpi, studentilor rnedicinisti.

Coperta este executata in pergament,

63. Zimmermann, Johann Georg (1728-1795). Ruhr untar dem Volke im J ahr 1765, und denen mi t dersel ben eingedrungenen Vorurtheilen, nebst einigen allgemeinen Aussichten in din Heilung dicser Vorurtheile. Zurich, Or eil, (1787). 390 S.

Zimmermann. Johann Georg - medic, savant clvetian, Studiul «Dizenteria in mij locul populatiei, a. 17'65» desc.rie cursul maladiei, metodele de tratament si profilaxie. Aceast a este prima lucrare irnport anta des pre dizenterie. Studiul contine un indice a1 autorilor, la care a a pel at in timpul scrier ii lucrar ii si este editat in 'lirnba germana, cu caract ere goticc.

Cotorul cartii este executa! 1n piele, ell imprimari.

1768

64. Sauvages, Francois Boissier (1706-,1767). Nosologia methodica sistens morborum classes. Juxta Sydenhami mentern et botanicorurn ordinem. Ed. ultima, auctior et emendatior T. 11-2. Amstelodarni (Amsterdam), De Tournes, 1768.

T. 1. 1768. 851 p.

T. 2. 1768. /751/ p., 211i p.

Sauvagcs, Francois Boissier - medic francez, savant. Prin «No- 41

zologia rnetodica» este unul dintre pr ecursorii lui Pinel. Studiul sau «Nozolog ia metodica» r cprez inta 0 'lucrare de pionierat ~i eea rnai buna la acea epoca in ceea ce priveste sisternatizarca nozologica .a maladiilor. Studiul este constituit in doua volume. Prirnul volum confine elasificarea rnaladiilor de ordin general, care nu sunt localiz ate. Volumul I I evoca c1asificarea mala diilor localiz ate, a organelor in particular. Este un studiu competent, care era consi der at eel mai bun -in dorneniuIa acea epoca. Car tea dispune de urrirrdice bibliografic. Este e ditata 1a Amsterdam, In l irnba latina.

Copert a este coriicctionata din carton, cotorul - din nie1e, ell

im pr irnari. . ,

1769

65. Der Arzt. Fine medicinische Wochenschr iitvon D. J. August Unzer. Bd. I. 3-6. Luneburg-Leipzig, Berth, 1769.

L 1769. 708 S. 2. 1769~ 660 S .. " '3. 1769. '688 S~

4. 1769. 690 S.

5. 1769. 672 S:

I ,.' "\ -

, .

, ;'.

Unzer, August - savant, medic german. Hebdoma dar ul. medical «Medicul», editat de August Unzer, elucidcaza i ntr ebar i ale «neur oci srnului» si maniiestarilor de excitabilitate. Cartea este editata la Leipzig, tnItmba germana, cu car acler e gotice. Lucr ar ea corista din 6 volume. Fiecare volum contine 0 tabla de materii.

,

Coperta este cxecutata in piele, eu lrnpr imar i.

. : ~

1770

66. 'Lieutaud, Joseph (1703-'17,sO). Synopsie universae praxeos TIledicae.vin binas partes divisa; quarurn prior omnium morborum conspecturn exhibet; altera vera rem medicamentarism, per petuis cornrnentariis illustr at arn, sistit; cui subjungitur liber de Cibo et Potu. Nova editio. T. 1-'2. Par isiis (Paris), Didot, 1770.

. !

T. 1. 1770. 594 p. T.2. 1770. 622 p.

.' ,

Lieuta.ud, Joseph - celebru savant francez, medic - anatorn. Se recomarida prin «Eseur i anatornice» ,- opera a unuiom exper imentat si prin «Istoria anatomica», unde sunt expuse numeroase disectiuni asupra cadavrelor. El descrieedemele, ulcera tiile tuberculoase, 1 eziunile sifilitice laringiene ~i tr a tamentul lor.

42

Studiul sau «Expunere sum ar a a medicinei practice», in 2 volume, contine .descr ier ea a diverse maladii, cunoscute la aeea epoca

si a substantelor medicamentoase, include coment ar ii si .ilustr atii.

Aceasta este 0 cditie noua, pr elucr ata ~i cornpletata. Materialul este sistematizat \,i este anticipat de 0 pref ata cu adnotari la text. Textul este Insotit de note marginale. Car tea se incheie eu un catalog a1 operelor lui Lieutaud, Lucrarea este editata la Paris, in limba latina.

Coperta este coniectionata din carton.

1771

67. Behrends, Johann Adolf (1740-1811). Der Einwohner in Frankfurt am Mayn in Absichtauf seine Fruchtbarkeit, Modalitat und Gesundheit geschildert. Frankfurt a. M., Garbe, 1771. (16), 22, 248 S., 2 Taf.

Behrends. J. A. - medic german, prirnul administrator al unui institut de medicina. Studiul sau «Locuitor ul din Frankfurt pe Main din punet de vedere al natalitatii, mortalitatii si sanata tii», ne pune 1a dispozitie date statistice si topogr aiice despre sanatatea locuilorilor Fr ankiurt-ului pe Main.

Lucr ar ea este editata in limba gerrnana, anticipata de 0 preiata a autorului. Este impr ima ta eu car actcre gotice.

Copert a este efectuata din carton, ell un eotor din piele, cu impr imar i aur ite.

68. Tissot, Simon= Andre (:1728~1797). Abhandlung von der Epilepsie oder fallenden Sueht. Aus dem Franz. Berlin, Hau de, 1771. (6),367 S.

tissot, Simon=-Andre - medic ~ neuropatolog francez. Reprezentant al «ilurninisrnului medical» - cur ent de popularizare a medicinei si, in special, a igienei. Tissot a fast promotor al acestei miscar.i in Elvetia. Sustine necesitatea educar ii populatiei, a antr enar ii acestela in ap ar ar e a constienta a propr iel sanatati. El eredea in sloganul: «Educat!a sanitar a valor eaz a mai mult decat legislatia sanitar 8>.).

Cartea «Despre epilepsie sau despre boala neagra» se bazeaza pe observatiile autor ului, descr ic clinica si tr atarnentul maladici date. Lucr area este editata la Berlin, In 17711, in Iirnba germans ell caracteregotice. Studiul este insotit de un indice bibliogr afic si de adnotari 1a text.

Coperta este executata in piele, cu irnpr imar i.

43

1772

69. Onomatologia medica cornpleta oder medicinisches Lexicon, das alle Benennungen und Kunstworter welche der Arzenwissenschaff und Apoteckerkunst eigen sind, deutlich und vollstandig erklar et, z.u allgemeinem Gebr auch hera usgegeben von einer Gesellschaft gelehrter Aerzte und mit einer Vorrede begleitet von D. A. Haller.. AUIs neus verb. u. verm. von J.P. Eberhard. Ulm. Stettin, 1772.

(14), 1352 S., (78) S. .

«Onomatologia medicala, sau dictionarul tennenilor medical! la farmacologie» explica sensu! termenilor latincsti si da tr aduccr ea lor in limba gerrnana. Fieeare cuvant-terrnen este tradus CLl echivalentul german, ~i dezvaluie continutul lui de baz a. Unii tcrrneni sunt. tr adusi in limba greaca.

Cartea este edit ata Ia Leipzig In 1772. Coperta este execut ata in p iele,

1774

70. Haller, Al br echt v. (1708-1777). Bibliotheca anatornlca qua scripta ad anatornen et physiolog iarn facientia a rerum initiis recensentur. T. 1-2. Tiguri, (Zurich), OrelJ, 1774-77.

T. 1. Ad annum MDCC. 1774. VIII, 816 p.

T. 2. Ab anna MDCCI ad MDCCLXXVI. 1777. (4),870 p.

Studiul lui A. Haller «Biblioteca anatomies, chirur gical a, medicala ~i de botanica» in 8 volume Iorrneaz a eel mai vast rcpertoriu de bibliografie cr itica, care s-a publicat vr eo data. Haller a citit totul, a analizat totul eu un bun sens supr ern, 0 perfects echitate '$f o deplina cunoaster e de cauzji, Aceast a-i 0 como ar a incornp ar abila de inlorrnatii. Luerarea r epr ez inta un in dice bibliografic l a anatomie si fiziologie. Materialul este rep artizat in ordine aliabetico-cronologica eu respectar ea etapelor de dezvolt ar e a medicinei. Izvoarele sunt prezentate in limba originalului eu scur tc adnotar i 1'n limba latina.

Coper ta este executata in piele, ell irnprimar i aurite.

71. Haller, Albrecht v. (1708-\1777). Bibliotheca chirurgica qua scripta ad artem chirurgicam facientia a rerum initiis recensentur ~

T. 1-2. Basileae (Basel), Schweighauser, 1774-75.

T. 1. Ternpor a ante annum MD:OCX. 1774. T. V, '593 p.

T. 2. Ab anna MD'CCX ad nostr a tempora. 1775. VIII, 695 p.

44

,. Haller, Albrecht (170&-11777) - figura cea mai r epr ezentativa

a fiziologiei sec. XVIII, care-si inscr le numele si in istoria anatorniei, chirur g iei, bot anicii, fiind intre altele si un veritabil pionier al istoriei medicinei si al bibliografiei medicale.

Sub numele de fiziologie el r euneste pentru prima data to ate cunostintele privind Iunctiile normale ale organismului sanatos. El a legat ariatomia de fiziologie, dernonstr and cor elatia intima dintre structur a anatomies si iunctia iiz iologica, indrurnan d patologia spre o vizi une fizi ol ogjca.

«Biblioteca chirur gicala» nu este altceva decat un indice bibliografic de istorie a chirurgiei. Consta din doua volume. Materialul sistematizat in ordine alf a betica, este repartizat in 8 car ti. Flccaresur sa indicata este insotita de 0 adnotare aparte.

Coperta este execut ata eu impr imari poleite ell aUL

72. Neue alchymistische Bibliothek fur den N aturkun diger unsers Jahrhunderts ausgesucht. Bd. 2/1,2/2. Frankfurt, Bronner, 1774. (1'0), .258, 14. S.

«Bibliotcca alchirnica nou a» este destiriata natur alistilor si cer-

, ,

cet ator ilor. Eluci deaza rntr ebari de a lchimi e, include un tr atat des pre mirier ale. Exists 0 instructiune despre prep ararca substantelor medicamentoase. Stu diul consta din dona parti. Contine un indice bib liogr aiic pe obiccte. Lucr ar ea cuprinde si un tratat filozofic de astronomic in versuri. Cartea este cditata la Frankfurt pe Main ~i Leip-· zig in limba latina, cucar actere gotice, Textul este insotit de a dnotari.

Coperta este execut ata In piele.

1776

73. Haller, Albrecht v. (170S-!l777). Bibliotheca mediciriae pr acticae qua scri pta ad p artern medicinae pr acticam f acientia a r cr urn. initiis recensentur. T. 1-i4. Basileae (Basel), Schweighauser, 1776- 1788.

T. 1. Ad annum 15:33. 1776. VIII, 839 p.

T. 2. Ab anna 1·534. ad a. 1647. 1777. v. 1,722 p. T. 3. Ab anno' 1648: ad a. 168:5. 1779. (4) ~ 650 p. T. 4. Ab anno 1686. ad a. 1707. 1788.8, '598 p.

Haller, Albrecht von - anatorn, fiziolog, medic si poet. Irnper atorul Fr ant I i-a conferit titlul de nobil aristocrat. Regele Angliei l-a numit consilier de stat si leib medic lecurtea lui. In ultima perioada a activitatii sale ~U:intifice a .aparut «Biblioteca medicinei practice» (177J:j-87), 4 volume). Aceasta lucrare nu este altceva decat bi bliogr afia la istori a medicinei. Es te colectionat si sis ternati-

45

z at . rnaterialul despre istoria medicinei sec. XVI-XVIII. StudiuI consta din 4 volume si Iiecar e volum cupr inde cate 4 parti aparte. El contine 0 inforrnatie arnpla Ta epoca asupr a Iiteraturii existente de anatomie, botanica, chirurgie. Este destinat medicilor care sunt inter esati si de problernele gr aviditatii, avortului, a Iatului precum si intrebar i de metaf izica si afectiuni psihice.

Izvoarele sunt citato ell adnotar i in Iimba latina. Cartea este ediiata la Basel.

Coperta este executata in pergament.

74. Stoll, Maximilian (1742-1788). Ratio medendi in Nosocornio practice Vindobonensi. P. 1-7. Viennae (Wien}, Bernardi, 1777-

1790. /

P. 1. 1777. 304 p. P. 2. 1778. 4129 p. P. 3. 1780. 448 p. P. 4. 1789. 5,28 p. P. 5. 1789. 5'00 p. P. 6. -1790. 500 p. P. 7. 1790. '362 p.

Stol1, Maximilian \- medic, savant german, profesor 1a Viena, excelent practieian, foarte bun observator a1 simptomelor si etiologie! maladiilor. M. Stoll estc reprezentant al vechii scoli vieneze.

Stoll face 0 clasificare arnp la a febrei. Dupa Stall Iebr a este elementul principal, deter minativul rnaladiei locale. Astazi conceptia s-a inver sat.

«Ratio medendi» estc a culegere de observatii, in care Stoll insista asupra constituir ii rneteorologice ale anului. El propune lUna Cll luna iridicatii pentru diverse maladii locale. In ianuarie el presupu.TIe grave variole, la sf arsitul lui i anuaric, cu scaderea tern per a turii, inflamarea parenhimei pulrnonare: in februarie - continuarea pneurnoniilor ; in martie - 0 ver itabila epidemie de gripa, descrisa sub nurnele de febra catar ala.

In studiul sau «Metode de tratament» el descr ie rezultatele obtinute in urrna pr acticii sale la clinica Universitatii. Lucr area contine aforisrne des pre rnedicina, pr escr ier i de substante medicamentOase.

Cartea dispune de un indice bibliogr aiic, executat. in rnanuscr is. Coperta este cxecutata in piele, ell irnpr irnari pe cotor.

1778

7'5. Albucasis (912-1013). De chirurg ia. Ar abice et latine. Cur a J. Channing. T. 1-12. Oxonii (Oxford), Clarendoniano, 1778. '

T. 1. 1778. 324 p.

T. 2. 177-8.. 319 p.

46

Albucasis,cel mai ilustru dintr e rnedicii arabi din Apus, originar din El Zahra. Este considerat eel mai mare dintre chirurgii Islamului si a beneficia! de ocrotirea califului Abd-ar-Rahrnan a1 III-lea, "proverbial penlru bogatiilc si splendoarea curtii sale. Opera cea .mai larg cunoscuta a lui Albucasis se numea «Kitab al Tursif» sau «Metoda», care era 0 intinsa encklopedie de cunostinte medico.chi-

r urgicale, r aspan dita repede prin cele cinci tr a duceri in lirnba latina. Parteade chirurgie a «Tarsi is-ului, a asigurat autorului, talent at chirurg, reputatia de specialist; a fost eel dintai tr atat ilustr at de chirurgie, avand peste 200 gravuri, care r eproduceau instrumcntarul chirurgical pe care-I utiliz a . .In lucrare se r emarca excelente. dcscrieri ale chistu!ui hidatic, hemofiliei, oper atici pentru cancerul sanului. Cunostea metastazele, practica ligatura vaselor, litotornia si ap1ica iorcepsul, exclusiv pentru extragerea Ictilor rnorti.

Car tea «Despre chirurgie» a servit drept indreptar clasic 'la _ chirurgie pentru scolile Evului mediu din Europa. Un inter es deosebit au trezit ilustr atiile instrumentelor medicale. Eldescrie metodica

diferitor oper atii si erorile posibile. .

Coperta este eiectuata din carton, eu irnprirnar i.

79. Home, Franz (1719-1818). Klinischo Ver suche, Krankengeschides metiers, par une societe de gens de letters. Mis en or dre ct publie ipar D. Diderot et Quant a l a partie rnathematique par "M. D'Alernbert. T. 1-" 14, 16-36; Planches T: :l~G. Berne~" Lausan-

ne, SO~~ -Tfpografiques, 1778-. (1781. _ " " '" _

T: . 1. A.-Akr. 1778. ClV, 784 p. 3 p.ill.· " '" T. 12. AI-Aou, 1778. 8)23 p., 2 p. ill.

T. 3. Apa-Atz. 1778. 941 p.

T. 4. Au-Ber. 1778.788 p.

T.5.Bi-.Calz. 1778.8815 p. "

T. 6.' Carn=-Chal. 1779. 80,4 p., 2 p. ill.

T. 7. Cha-Cht. 1779. 893 p., 1 p. ill.

T. 8'. Chul-+Cono. 1779. 989 p.

T. 9. Con-Cri. 1779.9158 p.

T. 10. Crith-Dinw. 1779. 958 p. T. 11. Dio-Elb. 1779. 9"91 p.

T. 12. Elc-Espa. 1779. 995 p.

T. },3. Esp-Feri 1779. 1013 p. T. 14. Ferrn-e-Forl. 1779. 992 p.

T. 15. Geo-Hal. 1779. 89& p., 1 p. ill. T. 16. Halb-Hyb. 1779. 984 p., 1 p. ill. T. 17. I-Jam. 1779. 1012 p.

T. 18. Jon-Lieu. 1780. 1052 p., 1 p. ill. T. 19. Lig-,Maq. 1780.10'15 p.

T. 20. Mar-Mni. 1780. 963 p.

T. 211. Mob-Nla. 1780. 508, 501 p.

» "."

I ,"

, f

.......

T.22. Noa=-Orfr. 1780. 980 p.

T. 23. Org-Pau. 17'80. '504, 531 p. T.24. Paux=-Piz. 1780. 956 p.

T.25. Pla=-Por. 1780. 920 p., 1 p. ill. T. 26. Rosa-Ryx. 1780. 924 p.

T. i27. Qua'-Ret. 1780.4812 p., 492 p. T. 28. Retf-Sapr. 1780. 960 p.

T. 29. Saq-Shu. 1780. 971 p.

T. 30. Si-Subu. 1781. 843 p.

T. !31. Suc-Tek. 1780.874 p.

T. 32. Telt-- Toqu. 1781. 760 p.

T. 33. Tor-VaL 1781. 927 p.

T. 34. Vas-Vir. 1781. 807 p., 2 p. ill. T. 35. Vis-Zzu. 1781. 828 p., 5 p. ill. Recueil de planches, T. 1. 1779.

-,, __ n_ -0 "- T. 2. 1780.

_" __ ,, __ "- T. 3. 178\l.

./

0'

«Enciclopedia, sau dictionarul rational al stiintelor, artelor si mestesugurilor» este enciclopedia ir anceza, publicata in 36 volume de Denis Diberot si Jean Le Bond d'Alembert, ell concursul tuturor -ganditorilor repr ezentativi ai epocii, a fast 0 ur iasa sinteza a intregii stiinte conternpor ane. Stiintele medicale sunt demn r eprezentate In Enciclopedie. Car acterlstic pentru sp iritul acestei ur iase sinteze stiintilice este Iaptul, ca anatomia patologica, disciplina abia nascuta, ap are intr-un capitol distinct, bine ela bor at. Enciclopedia dezvaluie esenta tuturor cunostintelor acumulate 1a cpoca, face 0 descriere minutioasa a stiintelor p articularc si r ernarca leg atur a str ansa dinire ele.

Dintr e p articular itatile «Enciclopediei» trebuie de rernarcat «harta cunostintelors si «Rajionarnente preala bile» de d'Alembert, care sunt anexate la textul l-Iui volum,

Enciclopedia a fost editata la Berna si Lozanna in limba fran-

._,

cez a,

Copert a este execut ata in piele.

1779

77. Heister, Lorenz (1i683-17S8). Chirurgie, in welcher alles, was .zur Wundarzney gehoret, nach der neuesten und best en Art, grundlich a bgehandelt, und in acht und dreyssig Kupfertafen die neuerfundene und dienlichste Instrurnente ... Neue viel verrn. u. verb. Aufl. Bd. l---i2. Nurnberg, Raspe, 1779.

T. 1. 1779. 590 S.

T. 2. 1779. 1780 /XXIVj S.

Heister, Lorenz - medic german, discipolul lui Bocrhaave, pro- 48

fesor de botanica, anatomic si chirurgie, unul dintre cei mai considerabili din I jumatate a sec. XVIII. A debut at cu, memorii si controverse (17111-11719) asupr a natur ii catar actei si tr atarnentul ei. Heister a descris si forma mult mai r ar a, numita catar acta membranoasa. Chirurgul este un adept ardent al metodei lui Anel pentru fistula l acr imala (1716). Cele mai multe dintre operele p articul are

. ale lui Heister sunt rezumate in «Institutions de chirurgie», publicate pentru prima data in 17'18 (in lirnba germaua) , tr a duse apoi in latina si in aproape toate lirnbile europene. Acesta-i tr atatul de chi-

. rurgie eel mai amplu, eel mai savant, cel mai erudit, eel mai complet care a fost editat p ana la sf ar situl sec. XVII 1. Heister a completat tot ce a fost bun pana la el, dar l-a amcliorat cu rezultatele din bogata sa experienta. Deci aceast a lucrare este in acelasi tirnp dogrnatica si istorica, putine sunt a tat de instructive.

Studiul de fata «Chirur gia» reprezinta un compendiu didactic.

A utorul introduce exactit a tea Ia oper atiile chirurg icale. Corn pe~ di ul este asigurat cu ilustr ati ile instrumentelor chirurgicale. Matenalul este sistematizat. Cartea contine un indice pe obiecte. Textul est e insotlt de note mar ginale.

Coperta este executata in piele, cu impr imari.

1780

78. Haller, Albrecht v. (1708-1777). Primae lineae physiolog iae. In usum praelectionum ac ademicarum. N une quarto coriscr iptae emendatae et pluribus animadversionibus auctae ab 1-1. A. \Vrisberg. Goettingae, Vandenhoeck. 1780. (22),528 p.

Haller, Albrecht - par intele fiziologiei moderne, sava nt care-,~i inscrie numele, in af ar a de fiziologie, sl in istoria anatornici, chirurgiei, fiind si un veritabil pionier al istoriei medicine! ~i a1 bibliogr aJiei medicale.

In studiul sau «Primae lineae physiologiae», sub numele de f iziologie, el reuneste pentru prima data toate cunostintele privind functiile norrnale ale organismului sanatos. Haller a dezvoltat cunostintele privind fiziologi a respir atiei, digesti ei, circul a ti ei san gui~ ne etc.

Studiul r eprez inta un curs de prelegeri acadcmice. Materialul este bine sistema tiz at, distri buit in ca pitole. Cartea este editata la Gottingen de doctorul in rnedicina 9i, filozofie H. A. Wrisber g 9i este dcdicata im paratesei Ecater iria I!. S tudiul este anticl p at de un omagiu adus autor ului, urrnat de 0 pr eiata. Lucr area ieste editata ill limba latina. Textul este lnsotit de tr imiteri la sur sele utiliz ate

,

de autor.

Coperta cste coniectionata din carton.

49

t781

. .~ :

79. Home, Franz (1719-1813). Klinische er suche. Krankengeschichten und Leichenaffnungen. Aus dem Englischen ubersetzt. Leipzig, Erben und Reich, 1781. 561 S.

Home, Franz - savant scotian, medic, autor a opt Iucr ari. La 1751, da numele de crup diferiei laringiene.

Studiul sau «Experimente eli nice. Foi de observatii clinice si asupr a disectiilor» r epr ezinta 0 g ener aliz are a autorului Ia medicina clinica. Este utiliz at in calitate de compendiu pentru medici si studentii rnedicinisti in practica de iiecare zi in spital.

Studiul este tr adus din limba engleza.Contine un in dice bibliografie. Este editat Ia Leipzig. Cartea este impr imata in lirnba gerluana, eu ear actere gotice.

Coperta cste executata In piele.

80. Haller, Albrecht v. (11708-:1777). Vorlesungen uber die gerichtliehe Arzneiwissensehaft. Aus einer nachgelassenen lateinisehen Handsehrift ubersetzt. Bd. 1,2/1,22. Bern, 17812-84.

B d. 1. 1782. 4!3l2 S. Bd. 2/1, 1784. 496 S. Bd. 2/2. 1784. 4;52 S.

Haller, A.- botanist, anatom, fiziolog, medic, poet.Clarvazato.r, parintele fiziologiei rnoderne, eare ia pozitie Irnpotr iva sistcmelor speculative si reveridica introducerea pe scar a l arg a a metodelor cantitative si ale stiintei experimentale in medicine.

Lucrarea «Prelegeri Ia farmacologia [udiciar a» reprez inta un compendiu in 3 volume 1a medicina judiciar a. In cornpendiu se iacc o determinare a medieinei j udiciar e, a obligatiunilor expertilor in medicina judiciar a.

Primul volum include intrcbar i de deterrninare a sexului si varstei, de stabilire a identitatii persoanei.

Al doilea volum estc consacrat deterrninar ii star i! sanatatii, a mala diilor congenitale.

VolumuI I II descrie 0 bligatiunilc medicului -expert, examinarea eadavrului.

Studiul este editat la Berna, in limba gerrnana. Coperta este coniectionata din carton.

s-:

1784

81. Campers, Petrus (17;22-1789). Kleinere Schr ilten, die Arzney-und Wundarzneykunst und furnehmlich die Naturgeschichte bet-

50

reffend. Ins Teutsche ubers. von I. F. M. Herbell. Bd. 1-3 Leipzig,. C-l'U'b\\)_~, \ 1'61\-\ 1~~.

Bd. 1. 1/2. 17i84 367 S. Bd. 2. 1/12. 1785-:11787 S.

Bd. 3. 1(2. 1788-1790. 404 S.

Campers, Petrus - medic ~i filozof german. EI a Iacut cercetari de fiziognomic3. In cadrul Inilorir ii rornantisrnului german, gasirn ~i opera lui Campers P., printre care si studiul «Opere alese de farrnaceutica, chirurgie si stiintelo naturii». Materialul este p lasat intr-un mod original. Autorul realizeaz a descrierea organuluiauditiv la pesti, p asari si animale. De asernenea tr ateaz a probleme ale claudicatici infantile si descrie maladiile vez icii urinare. Opera contine 3 volume si este anticip ata de 0 prefata. Materialul este bine sis tema tiza t sl ilustr at.

Textul este insotit de adnotari si pl anse ilustr ate bine executate.

Cartea estc editata la Leipzig, in limba gerrnanii, cu caractere gotice.

Coperta este eiectuata din carton.

82. Hennings, Johann Georg Friedrich (i1763-i1823). Von den Traumen und Naehtwandlern. Weimar, Hoffmann, 1784. (24), 592 S.

Hennings, Johann G. F. - medic, profesar german. Studiul sau «Visele ~i somn ambulii» este consaerat interpretarii din punct de vedere filozofic a viselor si a somnambulismului. Lucr.area este asigurata cu un indice alfabetic pe obieete. Textul este ilnsotit de adnotari, Cartea este cditata in lirnba gerrnana, eu car actere gotiee.

Coperta este executata in piele.

83. Marx, Jakob (1743-1789). Abhandlung von dcr Schwind-Lungensucht und den Mitteln wider diesel be. Hannover, Schmidtsche Buehhandlung, 1784. XVI, 239 S.

Marx, J akob ~ medic - pr actician german. Studiul autorului «Tuberculoza pulmonara si substantele antitubcrculoase» elucideaza experienja savantului in tr atarnentul tuberculozei pulmonate cu utilizarea metodelor inaintate. Lucr area este destinata medicilor.- Editia de fata este cornpletata, Cartea este editata In 'lirnba germana, eu caractere gotice.

Studiul este editat la Hannover. Coperta este executata in piele.

1785

84. Lieutaud, Joseph (1703-1780). Inbegriff der ganzen medicinischen Praxis. Verb. u. abgekurzte Aufl. T. 11'-6. Fr ankenth al.: Verlag einer typogr. Gesellschaft, 1785.

T. 1. 1785. XXXII, 480 S. T.2. 1785. IV, 304 S.

T. 3. 1785. a28 S.

T. 4. 1785. 318 S.

T. 5. 1785. 263 S.

T. 6 .. 1785 314 S.

Lieutaud, Joseph - medic, anatom francez, destul de abi1 in anatomia norm ala. Se impune prin rnai multe rnemorii inserate in colect iile Academiei de stiintc, si Jin special pr in «Eseurile a natomice» (1742 ~i 1746), opera unui om exper irnentat; in fine prin «Lstor ia anatomies», unde descrie multiple deschideri de cadavre, dar pe care Morgagni 0 cr itica vehement pentru dezor dine ~i insuiicienta.

Lieutaud descrie edemele, ulcer atiile tuberculoase, leziunile sif iIitice laringiene si tr atarnentul lor.

Studiul «Esenj a medicinei practice» face 0 descriere a rnaladiilor interne si canst a din 6 volume. Fiecar e volurn conbine 0 ta bl a de materii. Este destinat medicilor si studentilor medici nisti in calitate de compendiu. Cartea este cditata in limba germana, eu earactere gotice.

Coperta este execut ata in piele, eu imprimar i pe ector.

1786

85. Bernstein, Johann Gottlieb (1747-1835). Praktisches Haridbuch fur Wundarzte nach alphabetischer Ordnung. Ed. 1-6. 8 Frankenthal, 1786-1787.

Bd. 1. 1786. 40'3 S. Bd. 2. 17S6. 380 S. Bd. 3. 1786. 3'64 S. B d. 4. 1786. 359 S. Bd. 5. 1786.3147 S. BcL 6. 1786. 380 S. Bd. 7. 17-87. 284 S. Bd. 8. 1787. 284 S.

Bernstein, Johann - eelebru medie-chirurg german. Studiul sau «Cornpendiu pr actic pentru ehirurgi» contineenumerarea unor cunostinte speciale pentru medicii-ehirurgi, inclusiv terrnenii mcdicali, tradusi din limba latina in limba Ir ancez a. Materialul este sistema-

,

tiz at in or dinea alf a betica a terrnenilor. a mala diilor si a substante

52

.lor medicamentoase. Studiul este asigur at cu un indice bibliografic si este constituit din 8 volume. Este destinat medicilor 51 studentilor medicinisti in calitate de compendiu. Textul este fnsotit de adnotari. Lucrarea este-edit ata in l irnb a gerrnana, ell caractere gotice.

Coperta este executata 'in piele.

86. Blumenbach, Johann Friedrich (17iS2-IB40). Introductio in historiarn medicinae litterariam. Goettingae, Dieterich, 17H6. XVI, 462 p.

Blumenbach, Johann F.- naturalist, anatorn si antropolog german, profesor. Era numit in cercul oamenilor de ~tiinta «Magistru} Gerrnaniei». El primul in Gerrnania a ridicat zoologia la un rang de st iinta, argumentarid leg atur a ei cea mai directs cu ana tornia cornpar ata. Opera lui cste tr a dusa in aproape toate lirnbile europene. Studiul sau «Introducere in istor ia medicinei. Liter atur a» nu este decal un in dice bibliograiic al literaturii medicate. Canca digpune

de un irtdicc a1 autorilor, cupr insi 111 studiul de fata. Este e ditata

Ia Gottingen, l n l irn ba latina.

Coperta este executat a :in piele, ell irnprimar i.

87. Celsus. A. Cornelius/Sec. I p. n. n.- sec. I e. n./. De medicina. Libri octo ad optirnas e ditiones collatio Pr acmiftitur notitia Iiter ar i a studiis Societatis Bipontinae. Ed. accurata. Biponti, Ex typo societatis, 1786. XXIV, 5&3, (22) p.

Celsus, A. Cornelius - scr iitor. El a scris despre r etorica, filozofie, dr ept, mcdicina.

In studiul SaLl Iuridamen!al «Despre rnadicina» in 8 car]: el face o cornpilatie a rcal iz ar ilor medicine! ill dorneniul dietetici i, p atologtei, ter a piei si chirurgiei.

Vezi p. 46.

88. Spielmann, Jakob Reinbold (172:2-1178'3). Kleine pr aktische mediz inische und chcmische Schr iften, In die deutsche Sprache ubergetr. Leipzig, Weygand, 178!6. 6,47,3 S., 1 TaL

Spielmann, J aka b R.- chimist, proiesor in me dicina, chimie, botanies si farmacie. In Germ ania rnedicul si f.arrn acistul J.' R. Spielmann, profesor de chimie la Facultatea de medicine din Strasbourg, a arganizat in 1755 un Invatarnant practie in Iabor atorul farrnaciei sale.

Studiul «Mici articole de mcdicina pr actica si chirnic» r eprezinta a culegere de articole de chirnie, botanica si rncdicina.

Lucr ar ea este lnsotita de 0 preiata 9i de 0 plansa ilustr at a, pla-

-53

sata 1a slarsitul carj ii. Cartea este editata la Leipzig in limba germana la 1786, ell car actere gotiee.

Coperta este executata til piele, eu impr imar i.

"

89. Scr ibonius, Largus (Sec. I p. e. n.). Cornpositiones medicamentorum denuo ad editionem rhadianam editae a J. M. Bernhol d. Accedunt praefatio et index. Argentorati (Strassburg), Koenig, 1786. XXIV, 1-60 p.

Scribonius, Largus ~ medic roman, conternpor anul lui Celsus. «Studiul despre medicamente» propune date despre substanjele medicamentoase si enumer a maladiile pe care Ie tr ateaza. Textul este anticipat de 0 pr eiata. Materialul este sisternatiz at ~i este asigurat ell tr imiteri si cu un indice bibliografic. Car tea este editata in limba latina de editorul J. M. Bernhol d.

Coperta este coniectionata din carton.

90. Stoll, Maximilian (174(2-1788). Aphorism! de cognoscendis et cur andis febribus. Vindobonae (Wien), Typ. Kurz bek, 1786. (15), 306 p.

Stoll, Maximilian - profcsor 1a Vieria, care sustinc ca pr in vindee-area pacientului nu sunt epuiz ate obliga\iiie pe care le are medicul ca sluj itor a1 statu lui. M. Stoll a imbogatit medicina ell nurne- , roase date noi.

Studiul «Aforisme despre diagnosticarea si tratarncntul febrei» reprez inta 0 generalizare a observatiilor autorului asupra febrei. Procesele patologice el 'le explica prin actiunea principalelor lichide ale corpului uman: a Iierii, Ilegrnei ~i mucoz itatii.

Car tea este editata in limba latina.

Coperta are un cotor din piele, ell imprirnar i.

91. Weber, Friedrich August (1763-11806). De causis et signis morborum libri duo. Lib. 1-2. Heidelber'g ae, Pfaehler, 1786-1787.

Lib. 1. et 2/1. 1786.2'19 p. Lib. 2/2. 1787. 410 p.

Weber, Friedrich A.- medic german, tr aducator a multiple lucr ari medicale. Studiul sau «Des pre cauzele si simptomele malad iilor» este a discr tatie. 1\tia ter i al ul estc sistema tizat si repartizat in ordinea alf a bctica a rnaladiilor. Cartea este destinata studentilor medicinisti: Studiul consta din doua car ti ~i este antici pat de 0 prciata. Este cditat in limba latina.

Coperta este executata ill piele.

54

1787

92. Hunter, John (17218-1793). Tr aite des maladies vener iennes, Trad. de l'anglais par M. Audiberti. Paris, Mequignon, 1787. 432 p., 7 pI.

Hunter, John -. naturalist celebru al sec. XVIII, ilustru chirur g englez al «secolului lurninilor». Dincolo de cercetarile de arnanunt, de ingenioasele procedee oper atorii imaginate, fr atii Hunter au rnarcle merit de a fi dezvoltat patologia si clinica chirurgicala pe baza metodei anatomoclinice. John Hunter a exercitat 0 puternica influenta asupr a dezvoltar ii medicinei engleze in ansamblu.

Monografia «Tr atar ea maladiilor venerice» descr ie un material bogat des pre sjiilis, gonoree, sancru. Se acor da a atentie deosebita virusului bolilor vencricc, a complicatillor surveriite ~i a tr atarnentului lor. Materialul este sistematiz at si generalizat. Studiul este editat 1a Paris in Iimba Iranceza. Este 0 traducere din l imba englez a eiectuata de M.Audiber'ti.

Coperta este execul ata in piele, ell irnprirnari.

1788

93. Haller, Albrecht (1708-1777). Grundriss der Physiologie fur Vorlesungen. N ach der 4. Lat. mit den Verbesserungen und Z usatz.cn des Herrn Prof. Wrisberg in G6ttingen, verrn.Ausg. auis neue ubers. u. mit Anmerk. verso durch 06mmerring mit einigen Anmerk. begleitet u. besorgt von P. F. Meckel. Berlin, Haude, 1788. X, 710 S.

Cr eatia sa «Bazele fiziologiei» reprezinta un curs de prelegeri 1a fiziologie, traduse in limba germans de pe 0 editie latina din 1780. Este editata la Berlin. Introducerea cartii este semriata de Meckel P. F.

Coperta este execut ata in piele.

94. Herrenschwand, Johann (1725-' '1796). Tr aite des principales _ et des plus frequentes maladies exterries et internes. Bern, Seizer, 1788. (II), 551, CLVIII p.

Herrenschwand, Johann - medic elvetian. A fost medic de curte pe langa regele polonez August c.

Studiul sau «Tr atarnentul celor mai principale ~i mai frecvente mala dii externe si interne» descrie rnajoritatea rnaladiilor cunoscute

. 1a acea epoca, inlorrneaza cititorul des pre rnetodele de tratament, inc1usiv prez inta date despre Iarmacia casnica 9i portativa, Lucr area poarta un car acter de enciclopedie popular a. Este dcstinata pentru medicii incep atori, amatori si pur si simplu pentru cititorii interesati.

55

... WJ!'

Cartea incepe cu 0 dedicatie urrnata de 0 pref ata. Lucr area contine '0 c1asificare a tipurilor de temperament. Sunt propuse un sir

de retete si destiriatia acestor medicarnente. '

Coperta este executata in piele, cu irnprimari.

95. Stoll, Maximilian (1742-1788). Vorlesungen tiber einige langwirrige krankheiten. Aus dem N achlass des Ver Iassers hrag.u. aus Lat. iibers. von J. Eyerel. T. 1-2. Wien, WappJer, 1788-1791.

T. 1. 1788.419 S. T. 2. 1 791.: ·184 S.

. Stoll, Maximilian - medic german, savant, reprezentant al vechii scoli vieneze. In «Prelegeri despre unele rnaladii cronice» sunt descrise 0 m ultitudine de mala dii cronice asa ca scorbutul, rahitisrnul, parotidita epidemica, astrnul, sif ilisul, bolile de copii, tusa convulsiva, apoplexia s. a. Autor ul descrie simptomele, etiologia,fiace 0 clasilicare a rn aladiilor, recornanda diverse r ernedii si propune . etete corespunz atoare.

Cartea este destinata medicilor si studentilor rnedicinisti. Luerarea este editata in doua vol lime, ln limba latina.

Coperta este electuata din carton, ell eotor din piele, ell impri-

~ .

mart.

i

- \

1789

96. Cullen, William (1712-1790). Ariiangsgrunde der pr aktischert Arzneykunst. 2. Ausg., nach der 4engl. Ausg. ubers. u. mit Anmerk. u. Zusatz en verm. Bd. 1-4. Leipzig, Fritsch, 1789.

Bd. 1. 1789. VI, 616 S. Bd. 2. 1789. VI, 624 S. Bd. 3. 1789, IV, 620 S.

Bd, 4. 1789. VI, .559, (III S .

. Cullen, William ~ medic, savant scotian. Este supr anurnit «p ar intele neurop atologiei». Cullen afirrna in opera sa ·caprincipiul de b az a al vietii rez ida in «Iorta nervoasa». Sisternul nervos coordoneaz a toate fenomenele fiziologice si sustine «tonusul» normal.al p artilor soli de ale organismului. Boala s-ar decl ansa in urrna unor actiuni nocive din partea stimulentilor cxter ni, care produ~ in eon: secinta stari «atonice» sau «spasmodice» prin afectarea sisternului nerves.

S lu di ul sa u «Elemente de medicina pr actica» este editat Ia Leipzig, in limba germana, eu caractere gotice. Este lucrarea de baz a a autorului, in care-si expune invatatura despre spasm, atonic ~. a.

56

Autorul face 0 descriere ex acta a maladiilor (febra, guta s, a.), explicand pentru prima data manifestar ile de boala din punct de vedere fiziologic. Luerarea consta din 4 volume. Fiecare volum con-

tine 0 ta bl a de 111 a terii, .

Coperta este elcctuata din carton.

."-,

1793

97. Mezler, Franz Xaver (1756-1812). Versuch elller Geschichte des Aderlasses. Uln1, Wohler, 1793. 293 S.

Mezler, Franz Xaver - medic german, membru al Acaderniei de stiinte din Viena, al societatii regale a medicilor din Paris, corespondent a1 societ atii medicilor din Zurich. Monografia «Expericnta istoriei Ilebotorniei» descrie dezvoltar ea acestei metode de l a Galen

pana [a Stahl, Bardeu, Wolstein., . . .

Studiul este anticipat de 0 pref ata semn ata de autor. Textul este insotit de adnotar i. Lucr area este editata in limba gerrnana, cu car acter e gotice.

Coperta are un ector din piele, eu imprirnari.

98. Ploucquet, Wilhelm Gottfried (1744-1814). Initia bibliothecae medico-pr acticae et chirurgicae re alis sive repertorii medicinae pr acticae et chirurg iae. T. 1-8. Tubingae (Tubingen) , Cotta,

1793~ 1797. . '" , ..

T. 1. A. B. 1793 /160/, 536 p. T. 2. C. D. 1794, 879 p.

T. 3. E. F. G. 1794, 648 p. T. 4. H. 1795 . .574 p.

T. 5. I. L. lVl. N. 1795.774 p. T. 6. O. P. 1796. G61 iJ.

T. 7. R. S. T. 1797. 662 p.

T. 8. U. V. X. Y.' Z. 1797.499 p.

Ploucquet, Wilhelm Gottfried~· bibliograf celebru, profesor de medicina. Lucrarea sa «Biblioteca medicinei practice si a chirurgiei» reprez inta un indice in 8 volume de mcdicin a, Include monografii, capitole aparte din rnonogr alii, articole din manuale, disertatii. Materialul este sistematizat conform rubricilor pe obiecte in ordine alia betica. Dispune de in dice a uxiliare: pe autori si a exceptiilor speciale. Un mare interes suscita lista cataloagelor medicalc.iutiliz ate la crearea indicelui dat. Lucrarea este editata in limba latina.

Caperta este executata cu irnprimari aurite pe cotorul din piele.

1795

-: :'

99. Brandis, Joachim Dietrich (1762-'1845). Versuch fiber die Lebenskraft. Hannover, Hahn, 1795. XXIV, (8), 174 S.

Brandis, Joachim D.- savant si medic german, profesor la

U ni versi ta tea din Koln, fon dator a 1 colegi ul ui sanitar. .

Studiul autorului «Despre energia vitala» este consacrat temei nasteriibiologice a energiei vit ale, tnceparid cu celc mai elernentare structuri . si terrninan d cu encrgia vitala a .animafelor si ornului. Materialul este sisternatiz at. Textul este insotit de a dnotari. Cartea este editat a in limba gerrnana, la Hannover.

Cope,rta este executata in piele.

/' .

. . ,

1796

100. Vogel, Samuel Gottlieb (17!50-1837) . Kranken-Examen. Oder. allgemeine philosophisch-medicinishe untersuchungen zur Erforschurtg der Krankheiten des menschliehen Korpers. Stendal, Fran-

zen, 179B.XVI, 356 S. .

Vogel, SamuelG.-· medic, savant german, profesor de rnedicina .

la Universitatea din Rostock, traducator. '

Studiul sau «Examin area pacientului, sau studierea medico-filozofica a maladiilor omului» reprezinta un compendiu pr actic pentru medici. Sunt evidentiate urrnatoarele teme: arta medicului de a examina p acicntul, aiectiunile ginecologice, bolile de eopii. Materialui este sisternatiz at in capitole, Carteaeste editata in limba ger-

u

mana.

Coperta este confectionata din carton.

1797

10 l. Ratio. Instituti Clinici Ticinensis a mense j anuario usque ad Iinem [unii anni MDCCXCV. Quam reddit J. Frank. Praeiatus est J. P. Frank. Viennae (Wien), Carnesina, 1797. C~IV, 299 p.

Frank, Joseph P.- savant, medic italian, profesor Ia Academia or. Tessine. Studiul sau «Darea de seama a clinicii institutului or. Tessine din ianuarie pana in iunie 1795»este 0 culegere de foi de observatii clinice pe jumatate de an cu descrierea caz urilor c:lbr mai complicate. Cartea este editata la Viena, in limba latina si ". este anticipate de 0 prefata.

Coperta este confectionata din carton.

58

, '.

102. Selle, Christian Gottlieb (1748-1800). Medicina clinica oder Handbuch der medieinischen Praxis. 7; verb. Aufl. Berlin, Himburg, 1797. XVI, 648 S.

Selle, Christian G.- eelebru medic german, savant, reprez entantul Acaderniei Regale de stiinte la Berlin, Stockholm, a Societa-

tii Regale a rnedicilor 1a Londra. .

.Studiul sau «Medicina clinics, sau manual de medicina practica» reprezinta un compendiu de boli interne pentru medici si student! medicinisti, Autorul descrie cu minutiozitate maladiile, sirnptomele lor~i metodele ter apeutice. Sunt descrise mala diile de piele, hep atice, renale, venerice, cardiovasculare ~. a. Sunt propuse chiar si retete si diferite remedii Iarmaceutice.

Cartea este cditata la Berlin in lirnba gerrnana, ell car actere gotice.

Coperta este executa ta in piele.

1798

i.

103. Desault, Pierre-Joseph (1749-1795). Oeuvres chirurgicales. Tablea-u/ de sa doctrine et de sa pratique dans Ie traitement des maladies externes .. Ouvrage publie parX. Bichat. P. 1-2. _ Paris, Des.a ult, 1798.

. .

, P. 1. Maladies des parties dures. VIII, 413 p: .,

,Po 2. Maladies des parties molles. 528 p. _

'._ Desault, Pierre-Joseph -.medic-chirurg Irancez, profesor.· Printre primii a organizat un invatamant chirurgical la patul bolnavului, 1a Hotel+-Dieu din Paris. Desault este unul dintre fondatorii urologiei fr ancez e, procedeele sale' de cateterism al cailor urinare fiind larg r aspan di!«.

Studiul sau «Opere chirurgicale» cuprinde material din diierite ramuri ale chirurgiei. Lucrarea const a din doua parti, care descriu fracturile si luxatiile. partilor osoase ale corpului uman._Ea este publicata de discipolul lui Desa ult, Xavier Bichat. Cartea incepe cu 0 dedicatie pentru J. N. Corvisart, un alt disci pol al lui Desault. Lucr arca este editata la Paris, in limba fr ancez a.

,Caperta are uncotor executat in piele, Cll imprimari.

. .

lQ4. Schmid, Carl Christian (sec. XVIII). Physiologiephilosophisch

bearbeit. Bd. 1-2. Jena, Akad. Buchhandlung, 1798-1799. __ . .

T. 1. 1798. 362 S. T. 2. 1799. 670 S.

59

Schrni d, Carl C.- profesor in teologie. Studiul sa u «Conceptii Ulozoficeasupra fiziologiei» consta din trei volume. Volurnul III lip sestc din colecti a noastr a. Autorul tratcaz a stiintel e fiziologice printr-o pr ism a Iilozofica. Materialul este bine sisternatiz at si este anticip at de 0 prefata. Textul este insotit de trimiteri la izvoar ele utiliz ate de autor. Cartca este editat a la Viena, in limba gerrnana,

Cll car actere gotice. -

Coperta esie con lectionata din carton.

;,

~ . t

105. Struve, Christian (1767-1807). Die Kunst da s schw ache Leben zu erhalten und in unheilbaren Krankheiten z u fristen. T. 1-2. Hannover, Hahn, 1799.

T. 1. 1799. 246 S. T. 2. 1799. 262 S.

Struve, Christian - medic german. Studiul sau «Ar ta de a pastra viata slaba» reprezinta 0 descriere a asteniei si a inlluentei ei asupra dur atei vietii, a simptomelor specifice ei, a metodelorde tratament. Este destinat rnedicilor pr acticicni. Cartea este edit ata

la Hannover in limb a gerrnana, Cll car actere gotice. ..

Coperta este executata in p iel e.

1800

106. Eustachius, Bartolornrneo (1520-1574).· Anatomische Kupfer-Tafelnnebstderselben Erklarungen. Verfertigt unter der Auf-: sicht von A. Bonn. Aus dem Hollandischen von I. C. Krauss. Amster-

dam, Elwe, 1800. XX, 224 S. .

Eustachius, Bartolomrneo - anatorn italian, profesor Ia scoala romans Sapience. Secolul XV si apoi Renasterea creaz a posibilitati pentru studii ariatomice, fiziologice si patologice. In decursul ultirnelor secole se descoper a glandele endocrine. Eustachio descoper a suprarenala (1563). El descrie scarita, muschiul tensor al tirnp anului, melcul, transrnisiunca sunetului prin lantul de oscioare si tromp a care-i poarta numele. Autorul a ela borat metoda studier ii comparative a organelor omului matur ~i a Iatului, A publicat un sir de lucr ari despre structura rinichilor, a vaselor sangvine si a dintilor,

Studiul sau «Tabele anatomice de cupru» contirie 0 car acteristica anatomica minutioasa a structurii organelor umane incluse tn 47 tabele. Materialul este sistematizat. Cartea cste editata 1a Am-, ster darn in limba gerrnana, stil gotic.

Coperta este conf ection ata din carton, cu un cotor din piele, ell imprimari.

\

INDICE PE AUTORI

1. Achermann, I. Ch. G. 57)

2. Aegineta, P. 4

3. Aetius Amidenus 6

4. Aeti us Antiochenus. 6

5. Agrippae Henrich Cornelius ab Nettesheim I, 5

6. Abulcasis (Abul-Qasim Khalef ibn Abbas az-Zahrawi) 75

7. Alpinus, P. 51 -,

(-

8. Aponensis, P. ~

9. Avicenna 9,

10. Baglivus, Georgii 49

11. Bayle, P. 27

12. Behrends,. A. 67

13. Bernstein, J. G. 85

14. Blumenbach, J. F. 86

15. Boerhaave, H. 39, 412'10 50

16. Boerner, F. 44

17. Brandis, J. D. 99 18.,Caelius, Aurelianus

19. Campers, P. 3:11

20. Carl, J. S. ;j3\ 2,1. Castell us, B. 32

2Q. Celsus, A. C. 46, 87

23. Cullen, W. 96

24. D'Alembert, J. 76

25. Desault, P. J. 103,

26. Des-Cartes, R. 28

27. Diderot, D. '16

28. Ernstingius, A. 1\. 41

29. Eustachius, B. 106

Siccensis 31

• of

30. Fabricius Hieronymus 2.1

31. Fernelius, J. A. 10, 22

312. Franciscus de Pedemontium vezi Pedemontium, F. 15 33. Frank, J. (red). H)l

61

c, /

<f

\ I

.34. Fuchsius, Leonhard 17 .35. Galenus, Claudius 7

36. Gaubio, Hieronymus David 57 .37. Haen. Anton de 55

38. Haller. Albrecht von 53 (ed), 54" 58,69, (Begleit.). 70, 71,73',78, ,80,93 .39. Heister, Lorenz 77

40. Herfeld, H. G. 26

4,1-. Hennings, J. Chr. 82

-42. Herrenschwand, J. F. 94 43-. Hildebrandus V. 19

-44. Hippocrates 8

-45. Hoffrnannus, F. 34·

·46. Hunter, John 92 -47. Home, F. 79

48. Langius, Chr. J-\ 29 -49. Levret, A. 61

.50. Lieutaud, Joseph 66, B4 .51. Marx, J. B3

52~ Meckel, Johann F. 45 ..53. Mesua, Ioannus 15 ,54. Mezler, F. X. !J7

.. 55. Needham, M. 47

.56. Paracelsius, Th .. ll , 1(2', 14~ 16 .57. Pedernontiu, F. 151

58. Plinius Secundus C. 3i ..59. Ploucquet. H. G. 98 ,60. Roedererus, C. 59

.61:. Russel, Ricardo 48

62. Sauvages, Francois Boissier 64

61. Schaarschmidt, S. 52 ,64. Schmid, C. Chr. E. 104

·65. Scriboni us, Largus 89

'66. Selle, C. V. 102

,67. Spielman, J. R.. 68

,

·68. Stahl, George Ernest 30, 35 ·69. Stoll, Mahimilian 74, 90, ~5

70. Stolle, G. 38

71. Struve, Chr. A. 105

62

/

72. Sydenham, Thomas 40

73. Tissot, Simon Andre 68

74. Vailesius, Franciscus 20

7S. Van Helrnont, Jean Baptiste 2~

76. Van Swieten, Gerard 43

77. Veslingius, Johann V. 23

78. Vogel, S. G. 100

79. Weber, F. A. 91

80. Weissbach, Chr. 37 si, Willis, Thomas 25' 82, Wirsung, Chr. 13, 18

83. Wolfius, Johann Christian 38

84. Woyt. J. J. 621

/' 85. Zimmermann, Johann Geogr.60, 63 -.

~

" ..• J

,'.

• J. ,

I ..

',!

INDICE SISTEMA TIC

Anatomic 9i fiziologie 7, 110, [9, 212, 2~, 2(6, 29, 30, 42, 54(, 58, 70, 78, 93,104., 106 -, Astronomie 1, 6, 19

Biologie. Biochimie a, 24, 47, 88, 99

Boli infectioase. Epidemiologie 2,0, 31, 133 Chirurgie 29, 71, 75.,< 77, 85, 1103 Enclclopedii, Culegeri 4, 9, 76

Farmacie. Farmacologie. Toxicologie 4, 13, 15, H\, 18, 28, 29, 521, 72, 89, 94

,'.

Filozofie 38, 104

Fizica si maternatica 28 Ftiz iatrie 33

, Ginecologie si obstetrica 2\1, 59, 6J Istoria medicinei 3, 17, 36, 39, 73, 86 Medlcina lcgala 80

Neuropatologie si psihiatrie L2, ],4, 311, 45, 65, 68, 8'2, 96, 1105 Ocrotirea sanatatii 67, lCH

Patologie. Anatomie patologica 57, 84" 90 Stiinte ale naturii. Religie 5, 31

Terapie 8, 1'1i, 17, 3!3;, 34, 3B, 40, 43~ 46, 4\8, 49, 5,0, ar, 5'3" 55j,. 56, 60 64,66, 74i, 719, 84[,87,91,95,96,9\7,100,102

Termiriologie rnedicala. Dictionarc 2, 32~ 411, 52, 6i2j, 69, 98 Venerologie. Dermatologie 50, 92

F.E.P. «Tipografia Centr ala», 277068, Chi~ina u, str. Florilor, 1 Departamentul Edituri, Poligrafie si Comertul ell Carti