CALENDARUL ORTODOX

DUMINICILE ANULUI 2018 CU SOBORUL LOR DE SFINȚI

de Sandu Chiu

Volumul de față, Calendarul ortodox – Duminicile anului 2018 cu

soborul lor de sfinți, a văzut lumina tiparului la Ed. Waldpress, Timișoara, 2018.

Cu un autograf al autorului dedicat d-lui prof. Traian Galetaru, autorul Sandu Chiu

leagă literatura, ca artă a cuvântului ce transfigurează realitatea, de Divinitate, de

Cuvântul cel dătător de Viață și Lumină. Pe stema țării se află imaginea Lui Hristos

Cel Viu, Cel Dătător de nemurire, în viziunea autorului, imagine de pe coperta a

doua a cărții, grăitoare pentru viziunea despre lume a acestuia.

De-a lungul cărții se desprinde sentimentul de patriotism îmbinat cu

sentimentul sacru al iubirii de Dumnezeu în viziune creștin-ortodoxă, în care

nostalgia locului natal este izvorâtoare de autentică literatură: „În Banloc m-am

născut,/Și nu-mi ascund mândria/C-aici mi-am petrecut/Cu drag copilăria.//Și m-

am întors acasă,/La rude și amici,/Căci dorul mă apasă/Iar morții-mi sunt aici.//O,

Banloc! comuna mea natală,/C-un măreț trecut,/Te laudă cu fală/Cei ce te-au

cunoscut.//Istoria-ți de veacuri/Rămâne unicat,/Prin multele neamuri/Și sate din

Banat.//...//PS: Istoria buclucașă/În dărnicia ei,/Ne-a dat un bulibașă/Și romi cu

puradei.”1 După mărturisirea Crezului, este amintit Sf. Vasile cel Mare cu o scurtă

1 Banlocului meu în Calendarul ortodox – Duminicile anului 2018 cu soborul lor de sfinți, Ed.
Waldpress, Timișoara, 2018, p. 3.
1
biografie, urmată de o poezie închinată Sfântului, Omagiu: „Sfinte Vasile cel

Mare,/Cuvintela tale îi ard/Pe cei ce nu dau ascultare/Și cred în neant și-n hazard.”2

Personalitatea Sfântului Ioan Botezătorul este evocată cu date reale, iar

proiectarea sa în fabulosul artistic al Cuvântului se realizează printr-un Omagiu

literar: „Botezător de Dumnezeu,/Tu ne botezi de veacuri,/De-aceea ești și nașul

meu/Și-ți cred sfintele daruri.”3 Sfinții Trei Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române,

Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur sunt sărbătoriți printr-un

poem: „Biserica din Răsărit,/Păstrătoare de dreaptă credință,/Îi cinstește prin

dogmă și rit/Pe toți trei, ca pe-o singură ființă.”4

Autorul ne mai dă întâlnire cu alți prieteni ai lui Dumnezeu: Sf. Ierarh Leon,

episcopul Romei, Sf. Ierarh Chiril, arhiepiscopul Ierusalimului, Apostolul Toma,

Sf. Ioan Botezătorul, Sfinții 10 Mucenici din Creta: Sf. Ierarh Pavel, arhiepiscopul

Neocezareei, Sfânta mironosiță și întocmai cu Aposolii – Maria Magdalena, Sf.

Cuvioasă Muceniță Marcela, dar și cu sărbători sfinte, precum Buna-Vestire,

Intrarea Domnului în Ierusalim – Floriile, Învierea Domnului, Pogorârea Sfântului

Duh – Rusaliile, Nașterea Sf. Ioan Botezătorul (Drăgaica). Harul lui Dumnezeu se

revarsă prin cuvinte golite de orgolii și pline, în schimb, de smerenie, pentru că

Sărbătorile lui Dumnezeu sunt popasuri întru veșnicie, etape harice în urcușul

2 Omagiu în Calendarul ortodox – Duminicile anului 2018 cu soborul lor de sfinți, Ed.
Waldpress, Timișoara, 2018, p. 8.
3 Idem, ibidem, p. 10.

4 Ibidem, p. 27.

2
nevoinței spre Cer. Astfel, Sandu Chiu evocă cu duioșie imaginea Maicii Domnului

celebrată cu ocazia Bunei-Vestiri: „Slăvită fie ziua/În care te-ai născut,/Căci Fiul

Tău, Mesia,/El însuși te-a făcut.”5

Autorul are meritul de a surprinde esențialul sărbătorii fără prea multe

cuvinte, subliniind esența acesteia. De exemplu, descriind Sărbătoarea Floriilor,

aflăm simplu și concret faptul că ,,În vechime Duminica Floriilor era numită și

Duminica Aspirațiilor sau a Candidaților la Botez când episcopul le dădea acestora

să învețe despre Simbolul Credinței Creștine.”6

Învierea Domnului, moment crucial în viața creștinului ortodox, este văzută

în termeni teologici: „Din momentul morții și a Învierii Domnului istoria intră în

perioada Eshatologică, iar împărăția aflată deocamdată în transcendent, tinde să

înglobeze toată creația.”7 Autorul transfigurează realitatea în poezie, iar poezia, în

sfințenie, recuperând o stare ancestrală: „Bate toaca și clopotele bat/În joia

dinaintea Învierii,/E liniște firească peste sat/Și o solemnitate a tăcerii.//Sătenii

retrăiesc în satul meu/Prin Evanghelii, drumul spre Golgota,/Un drum făcut de

Însuși Dumnezeu/Când a urcat pe Via Dolorosa.”8 Nu sunt uitate Rusaliile,

sărăbtoarea fără de care omul nu-și poate purta povara dacă Duhul Sfânt nu s-ar fi

pogorât pentru a da oamenilor puterea comuniunii, acea putere de a ne purta

5 Ibidem, p. 59.
6 Calendarul ortodox, Ed. Waldpress, Timișoara, 2018, p. 60.
7 Idem, ibidem, p. 63.
8 Omagiu în Ibidem, p. 63.

3
neputințele unii altora: „Dacă Dumnezeu a amestecat limbile neamurilor când au

construit turnul Babel, acum Duhul Sfânt a coborât ca să dezlege limbile oamenilor

pentru ca aceștia să se poată înțelege între ei: Amin.”9

O altă mare sărbătoare prezentată în acest volum este Nașterea Sf. Ioan

Botezătorul sau Drăgaica, moment în care omul conștientizează virtutea de a fi

drept într-o lume lașă, meschină, dar și puterea sacrificiului suprem sau răsplata

celui care îndură până la sfârșit nedreptățile.

Minunile acestei cărți nu se opresc aici. Popasurile duhovnicești pe care ni le

propune autorul Sandu Chiu de-a lungul unui an bisericesc ne fac prieteni și

contemporani ai lui Dumnezeu și ai Sfinților Săi, la care putem apela atunci când

lumea devine prea mică.

Prof. ms. Lavinia Șerban

Ianova

9 Calendarul ortodox, Ed. Waldpress, Timișoara, 2018, p. 88.