Sunteți pe pagina 1din 8

ALFI?

EI]
AI]LEI?

Ce\Iil\CTHI?UL
NEVI?(}T!C
TI?,\S,\TUItILE
I'IIINCII'ALE ALE
trslH0L0GlEl$l
I'SIHOTEI?AI'IEI
INI]IVII]UALE TRADUCERE DIN GERMANA DE

COMI'AI?ATIVE Simona Ligia Tutunaru

llri A
PSIHOLOGIA
PENTRU

TRCI
EDITORI
Silviu Dragomir
Vasile Dem. Zamfirescu

DIRECTOR EDITORIAL
Magdalena Mirculescu

REDACTOR
Raluca Hurduc

DESIGN cutrtilNS
Alexe Popescu

DTRECTOR PRODUqnE Gndntlnainte la prima edifie. I


Cristian Claudiu Coban
Qndnt-tnaintela a doua edigie 11

Cwdnt-inaintela a treia edifie 13


DTP
Florin Paraschiv Gndnt-tnainte la a p atra edirie. 16

CORECTURA
Portea teoreticd
Rodica Petcu Introducere t9
Duga Udrea-Boborel
I. Originea Ei dezvoltarea sentimentului
de inferioritate Ei consecinfele acestuia 32

il. Compensarea psihice gi pregitirea acesteia . . . 62


Descrierea CIP a Bibliotecii
Nalionale a RomAniei
Titlul original: Ober dennemiisen
Aarakter. Grunilziige eino vergleichenilen
ilI. Ficfiunea intiriti ca tendinfi debazi
AI}LER,ALFRED Iniliviilual-Psychologie und Psychothoapie in cadrul nevrozei 76
Caractenrl nevrotic / ltlfued Autoc AlfredAdler
Adler; trad.: Simona Ligia Ttrtunaru. -
Bucure gti: Editura Ttei, 2017 Copyright @ Editura Trei, 2017 Parteapracticd
Con$ne bibliografie pentm prezenta edi$e
rsBN 978-606-719-896-6
O.P. 16, Ghigeul l, C"P. 0490, Bucuregti
I. Zgircenia. - Neincrederea. Invidia. -
-
I. Tutunaru, Simona Ligia (trad.) Cruzimea. Critica devalorizanti a
Tel.: +4 021 300 60 90;
Faxi +4 0372 25 20 20
-
159.9
e-mail: comenzi@edituratrei.ro
nevroticului. - Apercep{ia nevrotici. -
ISBN 978-606-719-896-6 www.edituratrei.ro Newozele la virsta bitrinegii. - Modificirile
de formi Ei de intensitate ale ficliunilor. -
Jargonul organelor. 139
il. Extinderea limitelor newotice prin VII. Punctualitatea. -Dorinfa de a fi primul. -
ascezi, iubire, pasiunea pentru celetorii, Homosexualitatea gi perversiunea, in
delincven{i. - Simularea Ei nevroza. - calitate de simbol. - Sentimentul de
Sentimentul de inferioritate al sexului ruEine gi exhibilionismul. - Fidelitatea
gi infidelitatea. Gelozia. - Newoza
feminin.
- Scopul idealului. - indoiala ca -
expresie a hermafroditismului psihic.
- conflictuali " " 333
Masturbarea gi newoza.
- ,,Complexul
incestului" ca simbol al dorinlei de
VIII. Fricade partener.
- Idealul in newozi. -
Insomnia gi narcolepsia. - Comparafla
dominare.-Naturadelirului ..202 newotici dintre birbali gi femei. - Forme ale
m. Principiile newotice. - Compasiunea, fricii de femeie . . 352
cochetiria, narcisismul. - Hermafroditismul IX. Autoreprogurile, autotortura, ciinla Ei
psihic. Securizarea halucinatorie. Newozele la copii.
- - asceza.
- Flagelarea.
- -
Virtutea, congtiinfa, pedanteria, fanatismul Suicidulgiideilesuicidare ....376
fafideadevir ........235 X. Sentimentul de familie al newoticului. -
ry. Tendinfa de devalorizare.
- Sfidarea gi Sfidarea gi ascultarea. - Ticerea gi
silbiticia. - Relaliile sexuale ale newoticului volubilitatea. - Tendinla de inversare. -
ca metafore.
- Castrarea simbolici. - inlocuirea unei trisituri de caracter prin
Sentimentul de defavorizare.
- Scenariul apiriri,misuri,profesie giideal ..... 39{}
de viafi al egalitilii intre sexe.
- Simularea Incheiere. ....1,117
qi newoza.
- Substitutul masculinitifii. -
Neribdarea, nemulgumirea gi secretomania. . . 263 Operele citate ale autorului 1"11

V. Cruzimea. Congtiinfa. Perversiunea


ginewoza. .....300
VI. Afi sus - afijos. -Alegereaprofesiei. -
Somnambulismul. - Gindirea antitetici. -
Cregterea sentimentului de superioritate prin
devalorizarea celorlalp. Gelozia.Ajutorarea
- -
newotici. - Autoritatea. - Gindurile antitetice
gi protestul viril.
- Atitudinea ezitanti Ei
cisitoria. - Aspiralia de a ajunge mai sus, ca
simbol al viefii. Masturbarea compulsivi.
- -
Seteanewoticidecunoa$tere ....... 310

F
() GARACTETIULNEVnorc
INTI?OI]UCEItE

,,Totul depinde de credingele noastre.


Ambifia, bogi$a gi invidia - toate asculti
de opiniile noastre. De aceea suferinfa ni
se trage din ceea ce credem.'
sENEcA, scnrsonrc{rnr LUULTIJS (78, 13)

Studiul caracterului newotic reprezinte o parte


importanti a psihologiei newozelor. Ca toate fenome-
nele psihice, acesta poate fi lnleles numai daci este
pus in legituri cu intreaga viafi psihici. Este sufici-
enti chiar gi o cunoaqtere sumari a newozei pentru
a recunoagte speciflcul acesteia. Toli autorii care s-au
ocupat de problematica newotismului s-au referit cu
deosebit interes Ia anumite trisituri de caracter pe
care le prezintinewoticul. Concluzia a fost una gene-
rali, gi anume ci newoticul prezinti o serie de trisi-
turi de caracter extrem de accentuate, care depigesc
limitele normalitilii. Sensibilitatea crescuti, irasci-
bilitatea, vulnerabilitatea, sugestibilitatea, egoismul,
apetenla pentru fantastic, instriinarea de realitate,
insi gi trisituri ceva mai specifice, precum dorinla

'[9
de a domina, riutatea, bunitatea care duce pini la Pierre Janet cu siguranli ci impirtigea acest punct
sacrificiu, cochetiria, lagitatea gi frica, neatenfia sunt de vedere, dupi cum reiese din unele dintre descrierile
prezente in majoritatea anamnezelor Ei aici ar tre- sale clasice referitoare la,,Sinitatea mentali a istericu-
bui si-i amintim pe toli acei autori rigurogi pentru a lui" (1894)2. Acesta a renunfat insi la a face o prezen-
le confirma contributia. Dintre cei mai noi autori ar tare in detaliu, subliniind faptul ci ,,Pini in prezent am
fi de amintit Janet, care este un continuator al tradi- tlescris numai trisituri generale gi simple ale caracteru-
lui care, datoriti legiturilor pe care le stabilesc Ai influ-
liei renumitei $coli franceze qi care a efectuat nota-
bile gi subtile analize. in special accentul pus pe acel cn{ate fiind de anumite circumstan}e exterioare, pot
,,sentiment d'incompldtude" pe care newoticul il tre- rlctermina diverse atitudini gi comportamente carac'
iegte se afli in concordanti cu descoperirile mele. prin tcristice. Nu este tnsd potriit si intrim aici in detali
urmare, vid necesar si dezvolt in lucririle proprii ilc acestei descrieri, intrucAt aceasta ar prezenta mai
acest aspect esential al vielii psihice a newoticului. rlcgrabi aseminiri cu un roman de moravuri decAt cu o
Constatirile mele cu privire la unitatea personali- lucrare clinici". tn ciuda faptului ci avea o inlelegere
tilii reprezinti un cdgtig durabil care dezleagi mis- clari asupra conexiunii dintre psihologia newozelor gi
terul acelei double vie, al polaritilii, al ambivalentei lilosofia morali, menfinAndu-gi pozilia in toate lucririle
(B1euler). s.rlc, pini la sfirgit, acest autor s-a pierdut pe drumul
Indiferent de modul in care am aborda analiza citre elaborarea unei sinteze.
bolilor psihogene, vom observa unul gi acelagi feno- JosefBreuer, un bun cunoscitor al filosoflei ger-
men: cd tntregul tablou al newozei, preatm Ei toate mane, ,,a gisit piatra srilucitoare, care se afla pe
simptomele acesteia sunt influenfate, ba chiar determi- ttrum". El a atras atenfia asupra,,sensului" simptomu-
nate, de un iluzoriu scop final. Acest scop final are a$a- lui gi a decis si afle de la pacient - singurul care putea
dar o forli formativi, de direcfionare gi de ordonare. ofcri rispunsuri - care sunt originea gi scopul acestuia.
Acesta poate fi dedus gi privind la tendinta gi ,,sensul" Astfel, acest autor a dat nagtere unei metode care iqi
simptomelor patologice. in situatia in care se incearci propune si elucideze istoric qi genetic unele fenomene
excluderea acestei ipoteze, ceea ce rimAne este doar alc psihologiei individuale, folosindu-se de o ipotezi
o serie confuzi de triiri, pulsiuni, cornponente, vul- grreliminari conform cireia existi o determinare afeno-
nerabilitili gi anomalii, care au ficut ca unora si le nrcnelor psihice. Modul in care aceaste metodi a fost
pari extrem de antipatici nebuloasa newozei, iar tlczvoltati gi aprofundati de citre Sigmund Freud -
altora si le trezeasci un avint indriznel de descope- irr acest demers existind nenumirate definiri ale unor
rire a acesteia. Daci se aderi insi la ideea ci labaza probleme, precum gi solufii testate qi apoi din nou
fiecirui fenomen existi un scop final, conceput ca .rbandonate este parte a istoriei contemporane, bucu-
r'flndu-se
-
atAt de apreciere, cit qi de critici. Mai pulin
flnalitate cauzali (W. Stern), atunci se face lumini in
angrenajul psihic pcntru a da curs unui spirit critic Ai mai mult pentru
de obscur
- care, de altfel, este unul destul
gi devine posibil si citegti intr-acesta ca
-
intr-o carte deschisi. ' f*a"ra tin fi-ba germani - n.red.fde Dr. Max Kahane.

2$ 21
'ARACTE*uLNEVitorc
a-mi exprima propriul punct de vedere, si-mi fie per- a oricirei nevroze, aqa-zisa ,,aperceplie fundamen-
mis ca, dintre formidabilele gi valoroasele realiziri ale tali" (Jerusalem), cireia in psihicul newotic i se
lui Freud, si extrag trei dintre convingerile sale funda- conferi insi o mai mare valoare de adevir decAt in
mentale eronate, intrucAt acestea ameninti si blocheze psihicul normal. Iar acestei idei ciliuzitoare i se subo-
progresul in ingelegerea newozei. Prima obiectie se <loneaziatAt libidoul gi putsiunea sexuali, cAt qi ten-
referi la conceptia sa despre libido ca forga motrice in dez- dinla spre perversiune, indiferent de unde ar proveni
voltarea newozei. Tocmai newoza, mai mult decdt sta- urritrr. ,{oinfa de putere" gi ,,voinfa de aparenya" a lui
rea psihici normali, evidenliaziin mod clar cum, prin Nietzsche inglobeazi mult din ceea ce se regisegte gi
intermediul fixirii unui scop newotic, sentimentul pli- in concepfia noastri, care se intersecteaz5,, de aseme-
cerii, nuanfarea acestuia, precum gi intensitatea acestui nea, in anumite puncte, cu ideile lui Fdr6s 9i ale altor
sentiment sunt conditionate in mod forfat de indeplini- autori mai vechi, conform cirora originile sentimen-
rea acestui scop, astfel incdt, de fapt, newoticul nu mai tului de plicere se gisesc in sentimentul puterii, iar
poate rispunde atracfiei ob,tinerii plicerii decit prin cele ale sentimentului de neplicere, in sentimentul
intermediul aga-zisei sale energii psihice sinitoase, in neputinfei. O a doua obieclie se referi la ideea funda-
timp ce partea sa newotici are de indeplinit scopuri mentali a lui Freud referitoare la etiologia sexuald a
,,superioare". Daci vom traduce insi ,,libido" prin ter- newozelor, o opinie pe care in trecut qi Pierre Janet
menul polisemantic,,iubire", atunci, printr-o utilizare a considerat-o discutabili, cAnd acesta (op.cit.) qia
iscusiti gi o extindere a sensului acestor cuvinte, nu adresat intrebarea: ,,Si fie oare perceplia propriu-
vom putea si explicim toate fenomenele cosmice lui gen punctul central in jurul ciruia se construiesc
dar vom putea si le descriem. ParafrazAnd in acest
- celelalte sinteze psihologice?" Gradul de utilizare al
mod, mulfi vor avea impresia ci toate migcirile psihice imaginii sexualie construieqte o identitate, pe care in
umane sunt infesate de ,,libido", cAnd, in realitate, feri- special newoticulgi-o autoelaboreazi. La mistici, pre-
citul cigtigitor nu face decAt si culeagi ce a seminat. cum Bader, se intAlnesc adesea asemenea deghizii
Ultimele interpreteri lasi impresia ci ideile lui Freud ingelitoare. Dupi cum qi vorbirea, cu a sa tendinli
referitoare la libido merg in mod clar in direclia punc- citre plasticitate, intinde capcane periculoase cerce-
tului de vedere pe care noi il impirtigim referitor la titoruIui neaizat. Aceasta nu trebuie insi si-l induci
sentimentul social gi la aspirafia citre un ideal al perso- in eroare pe psiholog. Conlinutul sexual al fenomene-
nalitilii ("ideal al Eului"), fapt care, pentru extinderea lor newotice igi are cu precidere originea in opozilia
gradului de infelegere, s-ar dovedi salutar. ideali dintre ,,masculin gi feminin", care a luat nag-
Sub forma acestei lupte newotice pentru atinge- tere din protestul viril. Instinctul sexual din imagina-
rea unui scop ni s-a relevat noui stridania de creEtere rul qi din viala newoticului se organizeaziin funclie
a sentimentuluiproprieivaloi, a cirei cea mai simpli cle scopul masculinitifii, neflind de fapt o pulsiune,
formi se poate recunoa$te prin intermediul acelui exa- ci o compulsie. intregul tablou aI newozei sexuale
gerat,,protestviril". Aceasti formuli: ,,vreau si fiu un cste ometafori care exprimi distanla pacientului fafi
b irb at de s ivArqit ! " r epr ezinti fi ctiune a ciliuz ito are de scopul iluzoriu al masculinitilii 9i modul in care

AA
AA cAnACrEiiULNEVnorc 23
acesta incearci si o depigeasci sau si o perpetueze.3 Ulterior, ea acfioneazi in mod simbolic, atunci cAnd
Este surprinzitar faptul ci Freud, un fin cunoscitor are o atitudine temitoare in fafa unei povegti de iubire
al simbolismului viefii, nu a reugit si descifreze sim- sau a unei cisitorii atAta timp cAt acestea se consti-
bolismul apercepfiilor din plan sexual, sexualitatea tuie drept amenintare la adresa sentimentului pro-
ca jargon, camodus dicendi.lnsi putem inlelege acest priei valori gi atAta timp cdt dificultilile pe care le
fapt daci ne vom referi la a treia eroare fundamentali, intAmpini sunt mai mari decAt in cazul tatilui. Astfel,
presupunerea sa conform cireia newoticul se afli sub in concordanfd cu scopul, aEteptdrile ef sunt potrivnice
presiunea unor dorinle infantile, indeosebi a dorin- tlcstinului specific femeii, ea ciutAnd siguranfa acolo
lei de incest, care prind viale noapte de noapte (teo- rrnde a gisit-o dintotdeauna, la propriul tati. Ea aplici
ria visului), precum gi in realitate, in anumite ocazii. tun artificiu, aclionAnd in baza unei ficliuni irationale,
ln realitate toate dorinlele infantile sunt ele insele tlar iqi poate astfel atinge cu certitudine scopul de a
deja sub presiunea scopului final fictional, avind de sc eschiva de la indeplinirea rolului de femeie. Cu cAt
obicei caracteruI unor ginduri ciliuzitoare, d.arbine cste mai mare sentimentul de insecuritate al acestei
ordonate, iar din motive care lin de economia gindi ll'te, cu atAt se ata$eaze mai mult de propria ei idee
rii, acestea se preteazi spre a fi utilizate drept simbo- licfionali, raportAndu-se fali de aceasta intr-un sens
luri de operare. O fetigi bolnavi care, stipaniti fiind propriu. $i pentru ci gindirea umani adori abstrac-
de un sentiment profund de inseanritate pe parcursul lizarea simbolici, uneori pacienta reu$e$te, iar cu
intregii copilirii, se ataqeazi de tati, dorind in acelagi run anumit efort intotdeauna gi analistul acesteia, sf,
timp si-i fie superioari mamei, va putea considera, in rcalizeze efortul newoticului: de a-gi asigura, captivi
mod accidental, ci aceasti constelalie psihici poate fi in tabloul simbolic al migcirii psihice incestuoase,
explicati prin intermediul ,,metaforei incestului", ca Si aceeaEi superioritate ca gi in prezenfa tatilui. Freud
cum ea giar dori si fie sofia tatilui. Aici, scopul final a trebuit si priveasci acest fenomen, care este unul
este dat gi operant: ea igi poate invinge insecuritatea rurientat citre un scop, ca pe o retriire a unor dorin{e
numai in prezenfa tatilui. Inteligenfa eipsihomotorie infantile, tnhacdt el a atribuit celor dinurmd calitatea
care se dezvolti gi memoria ei care acfioneazi intr-o tla forlelibidinale. Noi considerim ci maniera infantild
manieri incongtienti determini acelaqi rdspuns agre- rlc a acfiona, utilizarea frecventi a construcliilor aju-
siv in toate situafiile de insecuritate: o atitudine pre- tltoare securizante, cum considerim cA este ficliunea
gititoare de a se refugia la tati, ca gi cum ar fi sotia ncvrotici, pregitirea motorie care incepe de timpuriu,
acestuia. Acolo ea are un sentiment al propriei valori, tcndin(a pronunlati citre abstractizare gi simbolizare
pe care gi l-a fixat ca scop gi care igi are originea 1n constituie mijloacele newoticului de a-gi atinge scopul,
idealul masculin din copilirie, acesta constituind o dc a-gi asigura securitatea, de a-gi intiri sentimentul
supracompensare a sentimentului ei de inferioritate. grropriei valori, de a-gi afirma protestul viril. Newoza
nc relevi implinirea unor intenlii eronate. Orice gAn-
3 Adler, Practica gi teoia psihologiei individuale. Pentru medici, dire qi orice comportament pot fi urmirite retroac-
p sihologi 9i profesoi gi in Problun der Distanz. tiv pdni la experienfele din copilirie. Din punctul de

2.{r C,UIACTEITUL NEVITOTIC


25
vedere al. ,,regresiei" freudiene, persoana bolnavi psihic striduiegte si audi dincolo de cuvinte gi si prevadi,
nu se deosebegte de cea sinitoasi. Diferenla este dati tlcvine meschin, nesitul, econom, cauti si extindi tot
numai de faptul ci persoana newotici se bazeazd pe nrai mult, in timp gi spafiu, granilele influenfei gi pute-
erorimultprea grove, fapt care o determini si adopte o rii sale - gi, astfel, iqi pierde naturalelea gi calmui care
atitudine greqiti in raport cu viafa. ,,Regresia" repre- sunt asigurate doar in condiliile sinitalii gi vigorii psi
zinti insi o normalitate a gAndirii gi a acfiunii. hice. Neincrederea sa in raport cu sine gi cu ceiialgi cregte
Dacd lnsofim aceste consideralii critice gi cu intre- tot mai mult, invidia sa, firea sa rdutdcioasd, tendintele
biri referitoare la modui in care au luat na$tere simpto- sulc agresive Si crude iau amploare gi sunt menite si-i asi-
rnele nevrotice, care este motivul pentru care pacientul gure superioritatea in raport cu mediul. Existi gi situ-
igi doreqte si fie birbat qi cauti neincetat si aduci .r1ia in care incearci si-i lnlinfuie gi si-i cucereasci pe
d.ovezi ale superioritelii sale, de unde provine nevoia r'c i lalti fiind foarte ascultator, supus Si umil, iar nu in
puternici de a-qi consolida sentimentui propriei valori, pufine rAnduri aceste trisituri devin masochiste, prin
de ce acesta face asemenea eforruri, adici, mai pe scurt, irrtcrmediul lor incercdnd sq-ltnlanfuie Si sa-l cucereascd
intrebarea referitoare la scopul ultim al acestor artiflcii y celdlalt. Agadar, atat activismul crescut, cat $i pasivi-
ale psihicuiui newotic, se poate ghici care este rezulta- t,rtca accentuati reprezirrti artificii induse de scopul fic-
tul oricirei analize: la originea denoltdrii nevrozei se alld lional al cregterii puterii, al ,,dorinfei de a fi deasupra",
sentimentul ameninldtor de insecuritate Si inferioritate care rlr' protestul viril. Prin accentuarea excesivi a unora din-
solicitd cu putere fixarea unui scop cdlduziton securizant Ei I re problemele viefii (independenta, precautia, igiena

linittitor o concretizare a scopului superioitalii, pentru ca t'tc.) pacientul destabilizeazi contextul vielii qi ajunge
astfelviala sd devind suportabild. Ceea ce considerdm afi pe o panti a inutilitilii, unde se intilnesc persoanele
newozd se referd la irosirea nechibzuitd a resurselor psihice g, rcu educabile, newoticii, criminalii, sinucigagii, per-

exktente. Intre acestea se remarcd in mod special: constrac- vcrqii gi prostituatele.


liile ajutatoare Ei Sabloaneletn gdndire, acliune Eivoinfd. Kretschmer a dat de curAnd denumirea de ,,spectru
Desigur ci un asemenea psihic aflat intr-o stare con- schizotimic" unor tablouri clinice care se aseamini
siderabili de tensiune, ca urtnare a stridaniei de a inde- intru totul celor descrise de mine, atit de mult incAt
plini scopul de intirire a sentimentului propriei valori, e I insuqi remarci, la un moment dat, faptul ci aceste

va iegi in evidenli in momentul integririi in societate, tipuri au fost uneori descrise drept caractere ,,newo-
ln profesie gi in dragoste, dincolo de simptomele newo- ticc". Cine este familiarizat cu dovezile pe care le-am
tice evidente. Sentimentul de a avea un punct slab 1l .rdus aici, referitoare la inferioritatea organici, nu va
stipAnegte pe newotic intr-atAt, incAt igi concentreazi irrtimpina nicio greutate in a recunoaqte ci tipul siu
toate forlele pentru a-gi confecfiona un scut de protec{ie. sehizotim descrie acelagi tablou. Celelalte descoperiri
In acest demers, sensibilitatea sa se accentueazi, invali .rlc sale, indeosebi cele referitoare la fizionomie, nu pot
si lini cont de conexiunile care unora inci le scapi, tlccit si ne bucure. Daci acestea se vor conflrma, atunci
este excesiv de precaut, prevede toate consecinfele posi- v.r dcveni posibil ca, privind fala pacientuiui, si fie recu-
bile inci dinaintea unei fapte sau a unei suferinfe, se rroscuti inferioritatea de organ. Desigur ci pesimismul

2S cA*,\crE*ulNEv*orc 2V

S-ar putea să vă placă și